BIBLIA ALIMENTAºIEI COPILULUI Ghid complet încå de la na¿tere
EILEEN BEHAN
Nicio carte nu poate înlocui un diagnostic de specialitate sau sfatul unui medic specialist. Ai grijå så ceri sfatul medicului înainte de a lua orice decizie care ¡i-ar putea afecta sånåtatea sau pe cea a copiilor tåi, mai ales atunci când este v orba de o boalå sau alt simptom care ar putea necesita tratament de specialitate. La momentul editårii, toate adr esele de internet men¡ionate în aceastå car te sunt reale ¿i valide. Editura nu este r esponsabilå de con¡inutul r espectivelor pagini de internet ¿i de modificårile care survin. TITLU ORIGINAL: The Baby Food Bible – a Complete Guide to Feeding Your Child, from Infancy on AUTOR: Eileen Behan Copyright © 2008 by Eileen Behan Traducere ¿i adaptare: Redactor de carte: Corector: Art director: Tehnoredactor:
Martha Fodor Ioana Ieremia Gabriela Tåtåråu Daniel Voicea Daniela Nae Florin Curåvale Bogdan Coscaru
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate. © Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permi siunea scriså a Editurii House of Guides. ©2009 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Behan Eileen Biblia alimenta¡iei copilului – Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-606-513-115-6
Pårin¡ilor mei John ¿i Elizabeth Behan, Vå mul¡umesc pentru tot
Mul¡umiri
Sunt profund recunoscåtoare familiei mele – S heila, Kevin ¿i Agi; so¡ului meu, David; ¿i fiicelor mele Sarah ¿i Emily – care au fost întotdeauna sincere ¿i dispuse så îmi împår tå¿eascå ideile, teoriile ¿i så încer ce diferite mâncåruri. A¿ vr ea så mul¡umesc numer oasei familii M cCue pentr u cå m-au întrebat întotdeauna: „La ce mai lucr ezi acum?“ ¿i pentr u cå m-au încurajat tot timpul så le råspund. Nu ar fi fost posibil så scriu aceastå car te fårå ajutor ul speciali¿tilor ¿i nutri¡ioni¿tilor care au efectuat ¿i publicat studii despr e nutri¡ia copiilor. Munca lor este r ecunoscutå la sfâr¿itul acestei cår¡i ¿i tr ebuie så spun cå, fårå datele ¿i statisticile oferite de ei, aceastå car te ar fi con¡inut doar comentarii ¿i opinii. A¿ vr ea så-i mul¡umesc în special lui Kathleen C. Bloomer pentru cå a citit manuscrisul cår¡ii, din scoar¡å-n scoar¡å, ¿i a verificat acurate¡ea informa¡iilor medicale. M ul¡umiri speciale ¿i lui J ane Hackett pentr u cå a v erificat con¡inutul informa¡iilor r eferitoare la nutri¡ie ¿i pentru cå a contribuit cu idei. D e asemenea, mul¡umiri speciale ¿i lui J udith Paige, Marilyn DeSimone ¿i M adeleine Walsh pentru tot sprijinul ¿i contribu¡ia lor la r edactarea cår¡ii. Aceastå carte este în mar e parte inspiratå atât din via¡a persoanelor cu care am lucrat la Cor e S ervices ¿i ale cår or într ebåri despr e alimente, nutri¡ie ¿i dietå m-au fåcut så våd necesitatea unei astfel de cår¡i, dar ¿i a personalului ¿i a celor de la apr ovizionare, car e mi-au dat ¿ansa de a le schimba via¡a pacien¡ilor.
DESPRE AUTOR
Eileen B ehan este membr u al Asocia¡iei D ietetice Americane (ADA) ¿i dietetician autorizat. Are peste 25 de ani de experien¡å în car e a colaborat cu speciali¿ti ¿i a tratat un numår mar e de persoane. E ileen s-a pr egåtit pentru specializarea de dietetician în S pitalul Brigham and Women’s din Boston ¿i a urmat programul de management al controlului greutå¡ii corporale la copii, adolescen¡i ¿i adul¡i al ADA. A lucrat pentru Administra¡ia Veternanilor din Boston, H arvard School of P ublic Health ¿i Cabinetul Medical de F amilie Seacoast din E xester, New Hampshire. Eileen a mai publicat ¿apte cår¡i, inclusiv bestseller ul Eat Well, Lose Weight, While Breastfeeding. Celelalte sunt: Microwave Cooking for Your Baby and Child, The Pregnancy Diet, Meals That Heal for Babies, Toddlers and ¿i Therapeutic Children, Cooking Well for the Unwell, Fit Kids Nutrition. A scris div erse ar ticole pentr u „The Washington P ost“, „Newsweek“, revista „Parents ¿i P arentig“ ¿i „Tufts University Nutrition Newsletter“. Este lector pe teme de nutri¡ie ¿i a contribuit la r ealizarea multor materiale publicate pentr u WebMD. Eileen a apårut la numeroase canale de televiziune, în div erse programe, al cåror subiect principal de discu¡ie era nutri¡ia, printr e car e amintim CNN, CNBC ¿i emisiunea Today. Ea locuie¿te în New Hampshire împreunå cu so¡ul ¿i cei doi copii.
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 Aceasta nu este bucåtåria mamei tale . . . . . . . . . . . . . . . . .9 DOI Anul u¿or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 TREI Alimenta¡ia copilului de 1-3 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 PATRU Alimentele superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57 CINCI Bucåtåria scaunului înalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106 ªASE Masa familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129 ªAPTE Cum cumperi, ce gåte¿ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .180 OPT Cum cre¿ti un copil cu obiceiuri alimentare sånåtoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .187 NOUÅ Cum devii un pårinte eficient . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .197 ZECE Alimenta¡ia pre¿colarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .202 UNSPREZECE Probleme contradictorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .209 UNU
Referin¡e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .232
Introducere
C
opilul depinde de tine în totalitate. Vei face tot ce î¡i stå în putin¡å så fii sigurå cå îi este bine ¿i e în siguran¡å, så îi anticipezi nev oile, ¿i vei încerca så î¡i dai seama ce este în ner egulå atunci când plânge. Te vei gândi mult înainte de a lua orice decizie cu privir e la bunåstarea lui ¿i vei pune întrebåri atunci când ai nev oie de informa¡ii. La fel v ei proceda ¿i în cazul alimenta¡iei. Copilul tåu v a trece foarte repede de la alåptarea la sân sau alåptarea cu diferite formule de lapte, la mâncare pentru bebelu¿i, iar apoi la mâncar e normalå. Vei fi extrem de precautå cu privire la ce månâncå ¿i la felul în care îi prepari mâncarea, dar – spre deosebire de genera¡iile anterioare care s-au confruntat cu lipsa alimentelor ¿i malnutri¡ie – tu tråie¿ti într-o societate în care alimentele se gåsesc din abunden¡å. Odatå cu aceasta, apar ¿i grijile cu car e pårin¡ii din alte genera¡ii nu s-au confr untat. În ziua de azi, apar mii de alimente noi în fiecar e lunå. În fiecar e an, co piii våd la televizor mii de reclame în care li se spune ce så månânce. Prin urmare, leguma fav oritå a unui copil de 2 ani devine car toful pråjit, iar cola este båutura preferatå la micul dejun. În lumea întreagå, bolile de inimå sunt cauza a peste 30% din decese, iar hipertensiunea arterialå afecteazå mai bine de 25% dintre adul¡i ¿i procentul este în cre¿tere în rândul copiilor. Cazurile de obezitate în rândul copiilor s-au triplat în ultimii 30 de ani. În acela¿i timp , diabetul de tip 2 s-a råspândit sim¡itor . Milioane de dolari s-au cheltuit pe pr oiecte ale sistemului de sånåtate publicå cu scopul educårii elevilor în încer carea de a inv ersa tendin¡a de
INTRODUCERE
7
cre¿tere a numårului bolilor cauzate de pr obleme de nutri¡ie. Înså, niciunul din aceste programe nu ¿i-a dovedit eficacitatea. Dacå nu gåsim un alt mod de abordare, este aproape sigur cå tot mai mul¡i copii v or fi afecta¡i de aceste boli ¿i pentr u prima datå în istoria omenirii este posibil ca ei så moarå înaintea genera¡iei anterioare. Obezitatea copilului este rareori consideratå o problemå de cåtre pårin¡i. A¿a se face cå tocmai pårin¡ii sunt cei car e creazå condi¡ii prielnice apa ri¡iei obezitå¡ii la copiii lor. Ρi po¡i pr oteja copilul de obezitate ¿i de bolile de nutri¡ie generate de aceasta dacå abordezi o alimenta¡ie ¿i o hrånire care înlocuie¿te mediul alimentar actual cu unul car e încurajeazå sånåtatea. Douå principii simple î¡i vor asigura succesul: masa la ore fixe ¿i o dietå alcåtuitå din alimente sånåtoase. Scopul tåu este så creezi un mediu în care copilul så î¿i dezv olte obiceiuri alimentar e sånåtoase ¿i po¡i r ealiza acest lucru dacå îi dai mesele la or e fix e, pr epari mâncår uri car e includ o mul¡ime de alimente, dacå alegi cu grijå gustårile ¿i dacå familia månâncå împreunå, cât se poate de des. Acum, fetele mele au 18 ¿i respectiv, 20 de ani, ¿i sunt mândrå cå au un comportament alimentar sånåtos – nu doar tåi¡ei ¿i mer e, a¿a cum vroiau în copilårie. A tunci când erau mici, eram îngrijoratå deoar ece vr oiau så månânce doar dulciuri, pu¡ine legume, ¿i chiar ¿i a¿a, pr eferau fructele în locul legumelor. Una dintre ele era mâncåcioaså, cealaltå era o mofturoaså. Ca pårinte, am fåcut tot ce am putut. C u inten¡ia de a cr e¿te ni¿te copii sånåto¿i, am învå¡at despr e alimente, am pr eparat mâncåruri bune ¿i am avut grijå ca toatå familia så ia masa împreunå. Cred cå mâncarea ¿i mesele în familie sunt o cale de a cr ea obiceiuri car e î¡i dau senza¡ia de siguran¡å. Mesele pot fi expresia grijii ¿i a dragostei. În ultimii 20 de ani am pr ofesat ca specialist în nutri¡ie ¿i am v orbit cu mii de pårin¡i despr e alimente ¿i familie. P ot spune cu cer titudine cå modul cum pårin¡ii î¿i hrånesc copiii în primele 24 de luni de via¡å se aflå la baza sånåtå¡ii copiilor în viitor. Pentru unii dintr e v oi gåtitul ¿i pr epararea mâncår urilor poate fi cev a stresant – poate pentru cå ai impresia nu te pricepi sau î¡i faci griji în privin¡a alimentelor pe care le-ai ales. Problemele de alimenta¡ie sunt grave ¿i reale. Dar dacå vr ei så constr uie¿ti un compor tament alimentar sånåtos, nu î¡i fie fricå så folose¿ti mâncår urile drept aliat.
UNU
Aceasta nu este bucåtåria mamei tale
Î
n pr ezent, pe pia¡å existå un numår uria¿ de alimente. P e vr emea bunicii existau circa 900 de tipuri. A cum, la hipermarket se pot gåsi ¿i 45.000 de alimente. A pari¡ia noilor pr oduse a avut un efect pozitiv, gåse¿ti acum o v arietate mai mar e de fr ucte ¿i legume, mai multe cereale integrale ¿i alimente organice. Înså apari¡ia alimentelor inferioar e, cum le numesc eu, ridicå un semnal de alarmå. În ultimii zece ani s-a înregistrat o cre¿tere de 25% a alimentelor tip snacks, iar veniturile din vânzarea lor ating sume uria¿e. Sec¡iunea cu mâncare pentru bebelu¿i con¡ine mini-batoane de cer eale, mâncåruri gata pr eparate ¿i guståri. S iropul de por umb cu con¡inut ridicat de fructozå, un ingredient care se gåse¿te aproape în toate snacks-urile, a fost creat în anul 1960; conform unui articol din „Jurnalul American de Nutri¡ie“, folosirea acestui produs a crescut cu peste 1.000% pe persoanå – ¿i, må tem eu, a modificat dorin¡a persoanelor tiner e de a consuma alimente dulci. D e exemplu, industria alimentarå americanå pr oduce zilnic echivalentul a 3.000 de calorii pentr u fiecare locuitor, ceea ce înseamnå o cantitate aproape dublå fa¡å de necesar ul mediu al fiecår ui adult ¿i mult peste nevoile unui copil. De asemenea, felul în car e mâncåm s-a schimbat. N umårul meselor luate în familie a scåzut, gustårile au luat locul mâncår urilor gåtite ¿i cuptorul cu micr ounde este acum pr ezent apr oape în fiecar e caså. A ceste schimbåri au dus la cre¿terea cazurilor de obezitate infantilå ¿i la o posibilå reducere a duratei de via¡å.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
9
Tu ¿i copilul tåu vå confr unta¡i cu riscul alegerii unor alimente neadecvate, sunte¡i sub influen¡a r eclamelor ¿i a unei multitudini de alimente, dar pute¡i fi influen¡a¡i ¿i de pr opria naturå umanå. D e exemplu, în anul 1994 concernul Kraft a cheltuit 26 milioane de dolari numai pentru a face reclamå unui tip de mâncar e cu carne pentr u copii – o mâncar e cu adevårat inferioarå, prin con¡inutul ridicat de sodiu ¿i lipsa de vitamine ¿i fibre. Coca-Cola cheltuie¿te în fiecare an 11 miliarde de dolari pe publicitate la produsele sale. Aceste produse (dar ¿i altele asemånåtoar e) vor face parte din viitorul copilului tåu. Combina¡ia dintre reclama omniprezentå, råspândirea largå ¿i pre¡ul scåzut face ca alimentele ce con¡in sare, zahår ¿i gråsimi så fie ceva aproape imposibil de rezistat pentru un copil (¿i pårin¡i deopotrivå). Mai mult, pe lângå factorii sociali, fiin¡ele umane sunt pur ¿i simplu atrase de aceste produse. Stråmo¿ii no¿tri au învå¡at cu mult timp în urmå cå alimentele bogate în gråsimi aveau mai multe calorii ¿i îi ¡ineau în via¡å, alimentele cu gust dulce le dådeau energie, iar sar ea – o substan¡å nutritivå esen¡ialå sånåtå¡ii, dar greu de gåsit în naturå – trebuia consumatå de câte ori era disponibilå. În concluzie, toate fiin¡ele umane – inclusiv tu ¿i copilul tåu – sunt pr edispuse fiziologic så râvneascå la alimentele car e au aceste arome ¿i gusturi. Lumea alimentelor în car e î¡i cr e¿ti copilul este diferitå din cauza acestor produse, dar ¿i din cauzå cå familiile månâncå tot mai rar împr eunå. ªi, de multe ori, consumåm mâncar e luatå de la fast-food sau pr oduse semipreparate. Pizza, burgerii ¿i mâncarea chinezeascå sunt cele mai populare mâncåruri ce se iau la pachet, ¿i ele vor face parte în curând ¿i din alimenta¡ia copilului tåu. Ai putea cr ede cå aceastå lume pe car e tocmai am descris-o nu influen¡eazå via¡a copilului tåu; cå bebelu¿ii tråiesc sub un clopot care îi protejeazå de grijile cu car e se confr untå adul¡ii. A tunci când spui „mâncar e pentru bebelu¿i“, par cå deja î¡i ¿i imaginezi castr ona¿e cu piur e de morcovi portocaliu. Aceste imagini sunt adevårate în unele cazuri, dar nu în toate. Existå o diferen¡å între ceea ce ar trebui så consume bebelu¿ii ¿i ceea ce månâncå ei de fapt. Jumåtate din copiii pânå la opt luni månâncå desert zilnic; desertul înlocuie¿te doza recomandatå de fructe ¿i legume ¿i de care ei au nev oie. O tr eime dintre copiii cu vârsta de 7-24 luni, din mediul
10
EILEEN BEHAN
urban, nu consumå apr oape deloc legume ¿i, pe la vârsta de 15 luni, cartofii pråji¡i sunt leguma lor pr eferatå. Un studiu despre alimenta¡ia bebelu¿ilor ¿i a copiilor cu vârsta între 1 ¿i 3 ani, publicat în 2004, sponsorizat de compania de alimente G erber, a actualizat modul în care ar trebui så procedåm în cazul alimenta¡iei bebelu¿ilor ¿i copiilor cu vârste într e 1 ¿i 3 ani, ¿i car e sunt alimentele ¿i substan¡ele nutritive necesare acestora. Sondajul a întrebat atât pårin¡ii, dar ¿i educatorii, ce obiceiuri au când vine v orba de hrånir ea copiilor cu vârste de la 4 la 24 de luni. Astfel, ob¡inem o imagine r ealå despre felul în car e familiile î¿i hrånesc copiii ¿i acest lucr u este util deoar ece ne aratå rapiditatea cu car e pårin¡ii sunt nev oi¡i så ia decizii cu privir e la alimenta¡ia copiilor lor. De asemenea, studiul a cuprins ¿i într ebåri cu privire la tipurile de alimente, practici de hrånir e, cre¿tere ¿i dezvoltare, dar ¿i într ebåri cu privire la por¡ia de substan¡e nutritiv e. Rezultatele au fost diferite. Studiul aratå cå cei mai mul¡i bebelu¿i au început så primeascå mâncare solidå la vâsta de circa 4-6 luni. La aceastå vârstå fragedå, bebelu¿ii de-abia înva¡å så månânce ¿i så se obi¿nuiascå cu mâncar ea, deci nu se pune pr oblema unei alimenta¡ii echilibrate, deoarece alåptarea la sân sau cu formule de lapte este calea cea mai sigurå spr e o alimenta¡ie sånåtoaså. Majoritatea bebelu¿ilor au primit cel pu¡in un fel de produs fåinos (de obicei cereale pentru bebelu¿i) la vârsta de 6 luni, iar 40% månâncå ¿i mici cantitå¡i de fr ucte ¿i legume. M ai pu¡in de 1% au primit deser turi sau o båuturå îndulcitå. Înainte de ajunge la vârsta de 11 luni, majoritatea bebelu¿ilor (98%) månâncå cereale ¿i pâine, ¿i peste 70% au fr ucte, legume ¿i carne în alimenta¡ie. M ul¡i copii nu sunt hråni¡i pr opriu-zis cu carne, pårin¡ii optând pentr u mâncår urile „din bor can“. Pu¡ini copii månâncå por¡ia zilnicå de legume ¿i, odatå ce încep så stea la maså cu familia, cartoful devine leguma fav oritå. La 11% dintr e bebelu¿ii cu vârsta pânå în 11 luni li s-au dat båuturi acidulate sau cu arome de fructe, iar la bebelu¿ii cu vârsta pânå la 24 de luni pr ocentul cre¿te la 44%, iar 60% au consumat un desert de tip patiserie ¿i 20% au consumat bomboane. Copiii care månâncå dulciuri la o vârstå fragedå au tendin¡a så consume multe dulciuri tot r estul vie¡ii. Båuturile cu îndulcitori sunt consumate în ex ces cu u¿urin¡å, în detrimentul altor alimente sånåtoase, astfel cå Academia Americanå de P ediatrie r ecomandå acum consumul a cir ca
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
11
180 ml de suc pr oaspåt de fructe pe zi ¿i nicio båuturå cu ar ome de fructe sau acidulatå. Sucul de mere ¿i båuturile cu aromå de mere sunt båuturile preferate ale bebelu¿ilor, iar pentr u mul¡i copii acestea, împr eunå cu båuturile acidulate, ajung så înlocuiascå laptele, chiar înaintea vârstei de 2 ani. La aceastå vârstå, unii bebelu¿i beau foar te pu¡in lapte sau chiar deloc, fapt care duce la scåder ea aportului de calciu, asta dacå nu se consumå alternativ alte alimente bogate în calciu. Studiul aratå cå por¡ia zilnicå r ecomandatå de fr ucte ¿i legume nu este respectatå de la vârste fragede, chiar de la 9 sau 11 luni. Pe måsurå ce bebelu¿ii încep så stea la masa familiei, 25% dintr e cei cu vârsta de 19-24 luni månâncå chipsuri sau alt fel de guståri sårate cel pu¡in într-o zi. A cest lucru este important deoarece alimentele consumate în primii ani de via¡å pot av ea un impact aspra pr eferin¡elor de mai târ ziu ale copilului. Este important pentr u tine så analiz ezi pr opriul compor tament alimentar . Copilul tåu va vrea så månânce ceea ce månânci tu, iar dacå mama ¿i tata månâncå cartofi pråji¡i ¿i consumå båuturi acidulate, atunci ¿i copiii v or. Cre¿terea numårului de cazuri de obezitate infantilå ar tr ebui så nu surprindå pe nimeni, deoarece este doar efectul comportamentului alimentar al adul¡ilor. Cei din categorii sociale mai sårace sunt cei mai afecta¡i. Rata de obezitate în cazul clasei mijlocii americane este de 29%, dar rata americanilor cu venituri mici este de 35%, iar pr ocentul copiilor cu tendin¡e de obezitate din aceste familii este la fel de mare. Un adult este supraponderal dacå I ndexul de M aså Corporalå (IMC) este într e 25 ¿i 30. D acå IMC este peste 30, persoana în cauzå este considerå obezå. U n copil este considerat obez dacå IMC este mai mar e decât numår ul r ezultat prin înmul¡irea vârstei copilului cu 95%. Diversitatea alimentelor din car e po¡i alege, combinatå cu fenomenul copilului „mofturos“ duc la o surså de str es realå pentru pårin¡i. Pânå la 50% din copii pânå în 2 ani sunt considera¡i „mofturo¿i“ de cåtre pårin¡ii lor. Un copil mofturos poate cre¿te în orice familie, dar asta nu înseamnå cå pårin¡ii sunt vinova¡i. Acest lucru este atât de comun, încât este considerat ceva normal. Dar, acesta nu înseamnå cå nu se poate face nimic pentru prevenirea apari¡iei acestui fenomen. Cei mai mul¡i pårin¡i încear cå så îi dea copilului un aliment nou de 2-3 ori, apoi decid cå micu¡ului nu îi place acea mâncar e; dar nu este de
12
EILEEN BEHAN
ajuns – copiilor le trebuie pânå la opt încercåri înainte de a accepta o mâncare nouå. Nu renun¡a – cu cât încer ci alimente mai diversificate, cu atât mai mult i-ai putea influen¡a gusturile pe care le acceptå. Cite¿te mai mult despre copii mofturo¿i la pag. 51. Dacå micu¡ii nu consumå cantitå¡i suficiente din alimentele recomandate, se poate ajunge la o nutri¡ie deficitarå ce duce la cre¿terea presiunii arteriale, apari¡ia diabetului, a bolilor de inimå ¿i obezitå¡ii – toate fiind boli care apar încå din tinere¡e. Nu încerc så te înspåimânt, dar vreau så te fac så în¡elegi cå alegerea alimentelor este impor tantå. Trebuie så ai grijå de copilul tåu deoar ece el cre¿te într-o lume a alimentelor pe car e mul¡i nutri¡ioni¿ti o considerå „toxicå“.
CUM SÅ Î NCEPI CORECT Copiii nu tr ebuie învå¡a¡i cât så månânce, dar tr ebuie så îi aju¡i aråtându-le cum så recunoascå senza¡iile de foame ¿i sa¡ietate, dar ¿i så îi hråne¿ti atunci când le este foame ¿i så îi la¿i så se opreascå atunci când cred cå sunt såtui. Niciodatå nu for¡a sau mitui copilul ca så månânce. D ar trebuie så ai grijå så alegi alimente adecvate, deoarece copiii nu pot face ei singuri aceste alegeri. B ebelu¿ii nu au nev oie niciodatå de r egimuri alimentar e cu con¡inut scåzut de gråsimi sau cu numår redus de calorii. În primul an de via¡å, r estric¡iile cu privir e la consumul de alimente cu gråsimi pu¡ine, valabile în cazul adul¡ilor , nu tr ebuie aplicate bebelu¿ilor . D ar asta nu înseamnå cå bebelu¿ii au nev oie de alimente cu un con¡inut ridicat de gråsimi. De îndatå ce îi dai bebelu¿ului mâncare solidå, vei fi nevoitå så iei decizii care îi vor influen¡a sånåtatea pe viitor. Alegerea alimentelor nu este ceva lipsit de impor tan¡å. Între 75 ¿i 95% dintr e bolile cr onice se datoreazå unei alimenta¡ii neadecv ate. O alimenta¡ie sånåtoaså ¿i ex erci¡iile fizice pot preveni apari¡ia bolilor cronice, iar alimenta¡ia din primii ani de via¡å poate fi un factor impor tant în prevenirea acestor boli.
DOI
Anul u¿or
A
vând în vedere toate schimbårile pe care le aduce venirea pe lume a unui copil, ai putea fi surprinså så må auzi numind primul an de via¡å al copilului „Anul u¿or“. D ar când vine v orba de mâncar e, primele 12 luni sunt u¿oar e. La început, singura decizie cu privir e la alimenta¡ie este dacå alåptezi la sân sau folose¿ti formule de lapte pentr u sugari. Urmåtoarea decizie v a fi cea cu privir e la intr oducerea în alimenta¡ia bebelu¿ului a alimentelor solide ¿i alegerea lor. Dacå te limitezi doar la alimentele tradi¡ionale, fåcute în caså sau gata pr eparate, atunci op¡iunile sunt pu¡ine, cel pu¡in la început. A tunci când am adus copiii acaså de la maternitate, dacå plângeau încer cam så în¡eleg car e este motivul, mi-am fåcut griji cå nu voi ¿ti când så introduc mâncårurile solide în alimenta¡ia lor sau dacå mâncau destul. A devårul este cå nu existå r eguli stricte când vine vorba de alimenta¡ie. S ugarii alåpta¡i la sân ar tr ebui hråni¡i de câte ori cer – cel mult de 10-12 ori pe zi în prima lunå; iar mai târ ziu cam de 5 ori pe zi – pe când un bebelu¿ hrånit cu formule de lapte poate bea în primele luni într e 500 g ¿i 850 g de lapte împår¡it în patr u pânå la opt por¡ii zilnice. Este foarte important ca în primele luni de via¡å ale bebelu¿ului så înve¡i så ai încredere în instinctele înnåscute ale acestuia de a-¿i regla alimenta¡ia ¿i så ¿tii când a mâncat destul. S arcina ta este så-i oferi hrana necesarå într-un mediu sigur ¿i lini¿tit; dacå îi dai de mâncare atunci când cere, va mânca exact atât cât îi tr ebuie.
14
EILEEN BEHAN
În aceastå fazå cr ed cå mamele car e alåpteazå î¿i dau seama mai u¿or când bebelu¿ul a terminat de mâncat deoar ece sânul se gole¿te. Pårin¡ii care hrånesc bebelu¿ul cu biber onul cred cå este de datoria lor så-l facå så bea tot laptele; de fapt, ar tr ebui så-l lase så månânce cât îi tr ebuie ¿i så se opreascå atunci când micu¡ul s-a såturat. Bebelu¿ii care adorm, refuzå sfârcul, sau car e nu mai sug tetina, ne dau de în¡eles cå pur ¿i simplu nu le mai este foame. A cum este timpul så ai încr edere în instinctele înnåscute ale bebelu¿ului de a se opri din mâncat atunci când nu îi mai este foame ¿i nu atunci când sticla este goalå. Acela¿i principiu se aplicå ¿i atunci când copilul începe så månânce din far furie.
PLÂNSUL Nu låsa to¡i prietenii binev oitori sau membrii familiei så te descurajez e atunci când fugi så vezi de ce plânge copilul. Plânsul este un mod eficient de comunicare, prin care bebelu¿ul te în¿tiin¡eazå cå îi este foame sau nu se simte bine, ¿i cred cu tårie cå orice pårinte care råspunde la plânsul copilului hrånindu-l, schimbându-i scutecele, dându-i o påturå, sau luându-l în bra¡e nu va cre¿te un copil råsfå¡at, dar în schimb, îl va ajuta så se simtå în siguran¡å, puternic ¿i important. Bebelu¿ii nu plâng pentru cå încearcå så te manipuleze; ei plâng pentru cå nu pot vorbi. Vei învå¡a foarte curând så faci diferen¡a între un plâns de foame ¿i unul datorat unei boli, un plâns de fricå ¿i un plâns de dur ere, ¿i v ei ¿ti cum så ac¡ionezi. P e måsurå ce bebelu¿ul cre¿te, rutina ¿i un programul flexibil de alimenta¡ie, de somn ¿i de schimbare a scutecelor te v or ajuta så cr eezi un ritm car e te v a face så fii mai încrezåtoare, iar bebelu¿ul se va sim¡i mai în siguran¡å.
CUM ªTII CÂND SUGARUL ESTE PREGÅTIT PENTRU ALIMENTE SOLIDE Laptele matern ¿i formulele de lapte pot satisface nev oile nutri¡ionale ale bebelu¿ului pentru primele 6 luni, uneori chiar mai mult, dar mul¡i copii sunt pregåti¡i pentru alimente solide încå de la vârsta de 4-6 luni. Este important så introduci alimente solide în alimenta¡ia copilului pentru a-i putea satisface nevoia de anumi¡i nutrien¡i, precum fier, zinc ¿i vitamina D.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
15
În timp ce unii pårin¡i se gråbesc så introducå alimentele noi în alimenta¡ia copilului, poate mai r epede decât este nev oie, nu este bine nici så a¿tep¡i prea mult. M amele care alåpteazå la sân sunt mai pr eocupate de introducerea în alimenta¡ie a alimentelor solide, ¿i nu a formulelor de lapte, deoarece aceste formule pot lua locul laptelui matern. Mul¡i pårin¡i sunt pr egåti¡i så intr oducå alimentele solide devr eme – unii cred cå laptele „nu ar e consisten¡å“ ¿i considerå cå bebelu¿ul lor ar e nevoie de mâncare, al¡ii cred cå aceste alimente îl vor ajuta så doarmå toatå noaptea (ceea ce nu par e så fie adevårat). U nii pårin¡i cred cå prin intr oducerea alimentelor solide în meniul copiilor se r ealizeazå un pas important în dezvoltarea lor. Aproape 30% dintre copii primesc adaos de cereale deja de la vârsta de 2-3 luni, iar la 4-6 luni pr ocentul este de 50% pânå la 70%. Cerealele instant pentr u copii sunt unele dintr e primele alimentele introduse în alimenta¡ia copiilor, deoarece sunt u¿or de folosit ¿i sunt bine tolerate de organism. Cer ealele sunt o surså de fier , un element de care copiii au nevoie la aceastå vârstå ¿i pe care trebuie så îl ia din diferitele mâncåruri, deoarece provizia de fier cu care s-au nåscut a fost consumatå ¿i trebuie înlocuitå. Dar, este deosebit de important ca hrånirea cu lapte så facå parte în continuare din alimenta¡ia copilului pe tot par cursul primului an de via¡å, deoar ece laptele este sursa primarå de substan¡e nutritiv e necesare dezvoltårii. Întreabå pediatrul când este cel mai potrivit moment pentr u introducerea alimentelor solide. Cei mai mul¡i vor sugera så a¿tep¡i pânå când copilul poate ¡ine capul sus ¿i poate så stea fårå ajutor . Un copil care poate så stea singur v a aråta inter es atunci când îi este foame sau v a da din cap atunci când este dezinteresat ¿i tu vei învå¡a så recuno¿ti aceste semnale.
CUM ªTII CÂND BEBELUªULUI ÎI ESTE FOAME Sugarii pot comunica senza¡ia de foame prin plâns, mi¿car ea bra¡elor ¿i a picioarelor într-un anumit fel, iar când mai cr esc se îndr eaptå cåtre linguri¡å atunci când aceasta este în apr opiere. U n copil car e gângur e¿te, zâmbe¿te ¿i se uitå la persoana car e are grijå de el î¡i då de în¡eles cå vr ea în continuar e så månânce. U nii copii adorm atunci când sunt såtui, månâncå foarte încet, devin morocåno¿i, scuipå mâncarea, î¿i întorc capul
16
EILEEN BEHAN
sau refuzå lingura, ca modalitate de a aråta cå s-au såturat. Vei învå¡a så recuno¿ti repede semnalele de foame sau sa¡ietate. Acum este timpul så î¡i aju¡i copilul så-¿i dezv olte abilitatea naturalå de a-¿i regla alimenta¡ia. Când copilul nu este interesat de mâncare, nu încerca så-l for¡ezi, så-l constrângi sau så-l påcåle¿ti pentr u a-l face så mai månânce încå un pic. În schimb , încearcå så în¡elegi semnalele pe car e ¡i le trimite ¿i opr e¿te-te din a-l hråni. Cite¿ti mai multe despr e programul meselor la pag. 54.
ECHIPAMENTUL NECESAR PENTRU INTRODUCEREA ALIMENTELOR SOLIDE Nu am fost niciodatå un mar e fan al „accesoriilor“ pentr u bebelu¿i, dar pentru hrånirea sugarilor ¿i a copiilor mici unele obiecte sunt foarte importante. Un scaun înalt, solid ¿i u¿or de curå¡at î¡i va face via¡a mai u¿oarå, ¿i pe cea a bebelu¿ului mai sigurå. La început, î¡i po¡i hråni bebelu¿ul într-un scaun de sugari, sau în cåruciorul sport, care îi permite så stea în ¿ezut. Cam pe la 6 luni, scaunul înalt va deveni locul de hrånire al bebelu¿ului. Scaunul trebuie så fie comod, så aibå o tåblie u¿or deta¿abilå (pentr u a fi curå¡atå), iar picioarele trebuie så fie destul de depårtate, pentru stabilitate. Ai grijå så aibå o curea de siguran¡å ¿i, mai ales, nu uita så o folose¿ti! În al doilea rând, v ei avea nevoie de diferite bav e¡ele. Le pr efer pe cele din plastic, pentru cå sunt u¿or de curå¡at, ¿i îmi place så pun câtev a ¿i pe scaun deoarece måcar o parte din mâncarea care, inevitabil va cådea, ajunge pe ele. O linguri¡å specialå pentr u bebelu¿i este, de asemenea, importantå; o linguri¡å obi¿nuitå este prea mare. Cei mai mul¡i copii nu folosesc cana pânå la vârsta de 8 luni, dar bineîn¡eles cå existå ¿i ex cep¡ii. Mie îmi plac cånile cu capac cu filet. La început, alege o canå cu orificiu mic pentru eliberarea aerului, pentru ca laptele så curgå încet. Copiii într e 1 ¿i 3 ani vor vrea o canå cu capac cu douå sau tr ei orificii pentr u a putea bea repede. În sfâr¿it, alege far furii adecvate. Farfuria trebuie så fie incasabilå ¿i, pe måsurå ce copilul cr e¿te ¿i începe så-¿i foloseascå mâinile ¿i se joacå la maså, este bine så optezi pentr u seturile de far furii ¿i cåni cu v entuze. Aceste ventuze ¡in vasele prinse de tåblie – e mai u¿or så hråne¿ti copilul ¿i, când acesta cre¿te, nu le poate desprinde ¿i ar unca.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
17
APA Laptele matern ¿i formulele de lapte îi oferå bebelu¿ului tåu necesar ul de apå. O cantitate suplimentarå de apå din alte surse poate umple bur tica bebelu¿ului, iar dacå apa înlocuie¿te laptele sau formulele de lapte, nivelul de sare din sânge ar putea scådea pr ea mult. În ¡årile cu climå caldå sau umedå ori în cazuri de diar ee prelungitå, este posibil ca bebelu¿ii så aibå nevoie de un apor t suplimentar de apå. P ediatrul sau asistenta car e se ocupå de tine te vor sfåtui cu privire la toate probleme ce apar. Alternativ, fii atentå la scutecele bebelu¿ului deoar ece un scutec ud este semnul unei bune hidratåri. Dacå adaugi sucuri în alimenta¡ia bebelu¿ului, få-o numai dupå vârsta de 6 luni ¿i ai grijå så nu depå¿e¿ti ½-1 canå pe zi. Consumul excesiv de sucuri poate duce la înlocuirea unor mâncåruri mult mai hrånitoare, iar pr ea mult suc de fr ucte poate cauza diar ee. Cite¿te mai multe despre apå la pag. 64. Cum ¿tii când este momentul potrivit pentru introducerea alimentelor solide Semne care aratå cå bebelu¿ul este pregåtit pentru alimentele solide. • Bebelu¿ul poate sta în scaun fårå ajutor . • Greutatea lui s-a dublat de la na¿tere, sau cântåre¿te peste 6,5 kg. • Îi este foame dupå ce a mâncat por¡ia de lapte (de 6-8 ori pe zi) sau bea peste 900 g de lapte zilnic.
PRIMELE ALIMENTE SOLIDE Nu existå nicio do vadå car e så demonstr eze cå or dinea intr oducerii alimentelor solide ar e vr eo impor tan¡å, dar cei mai mul¡i pårin¡i opteazå pentru cerealele instant, deoarece este mai simplu ¿i sunt mai hrånitoar e. Cerealele pentr u bebelu¿i îmbogå¡ite cu fier ¿i vitamina B pot fi un aliment cu care se poate începe diversificarea. Dacå sunt amestecate cu lapte matern sau formule de lapte, cer ealele sunt acceptate mai u¿or.
18
EILEEN BEHAN
Diversificarea trebuie så se facå tr eptat, introducând câte un singur aliment simplu ¿i la un interval de douå sau patru zile, astfel încât så î¡i po¡i da seama imediat dacå bebelu¿ul respinge alimentul sau acesta îi provoacå vreo reac¡ie alergicå. Introdu combina¡iile de alimente numai dupå ce e¿ti sigurå cå organismul copilului toler eazå ingredientele individuale. I ntroducerea unor alimente cu gusturi ¿i arome diferite în primii doi ani de via¡å poate duce la cre¿terea poftei de a încer ca mâncåruri noi mai târziu, pe parcursul vie¡ii. Dacå ¡i-ai alåptat copilul la sân, este probabil ca acesta så fie deja obi¿nuit cu schimbårile de gust ¿i aromå datorate mâncårurilor pe care le-ai consumat chiar tu, iar acesta este un lucru bun, pentru cå, de asemenea, duce la cre¿terea poftei de a încerca mâncåruri noi mai târziu în via¡å. Mul¡i bebelu¿i tr ebuie så încer ce o mâncar e nouå de 8-15 ori pânå så se obi¿nuiascå cu ea ¿i så o accepte. P rea mul¡i pårin¡i oferå copiilor un aliment nou doar de 2 sau 3 ori, iar dacå alimentul este r efuzat, renun¡å så îl ofer e bebelu¿ului, îngrådind astfel posibilitå¡ile copilului de a mânca diferite alimente, chiar înainte de a av ea ¿ansa så v adå dacå îi plac sau nu. Este foarte important så continui alåptarea sau formulele de lapte, deoarece laptele este sursa primarå de substan¡e nutritiv e pe durata primului an. Introducerea alimentelor solide va ajuta bebelu¿ul så månânce ¿i så se obi¿nuiascå cu diferite alimente, dar în primele 12 luni de via¡å nu va înlocui hrånirea cu lapte.
PRIMA MASÅ REUªITÅ CU ALIMENTE SOLIDE Alege timpul potrivit. N u încer ca så-¡i hråne¿ti bebelu¿ul pentr u prima datå cu alimente solide atunci când acesta plânge pentru cå vrea biberonul cu lapte – lucr urile nu v or merge bine în aceastå situa¡ie. Hråne¿te-l cu mâncarea lui obi¿nuitå, apoi încear cå så îi dai un aliment solid, pr ecum cerealele instant pregåtite cu formula de lapte sau lapte matern. Ai grijå ca bebelu¿ul så stea ridicat în poala ta sau în scaun. Folose¿te o linguri¡å micå care så intr e cu u¿urin¡å în gura copilului. Ai grijå ca por¡iile så fie mici. Bebelu¿ul va fi curios când vine v orba despre mâncare, dar existå ¿i posibilitatea ca aceasta så nu îi placå de la început.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
19
Dacå copilul tåu nu månâncå alimente solide, formulele de lapte sau laptele matern sunt suficiente pentru a-i oferi cantitatea de substan¡e nutritive necesare pentru primul an de via¡å, deci r elaxeazå-te!
GHID DE ALIMENTAºIE A S UGARULUI Folose¿te cantitå¡ile urmåtoare drept puncte de reper, dar întreabå ¿i medicul. Cam pe la vârsta de 6 luni, bebelu¿ul începe så ¡inå mâncar ea cu palmele, mai apoi cu degetele. Este bine så la¿i copilul så încer ce så se hråneascå ¿i singur la aceastå vârstå. Reguli simple de alimenta¡ie • Singura hranå a copilului cu vârsta pânå la 1 an trebuie så fie laptele matern sau formula de lapte – nu îl hråni cu lapte de vacå decât dupå vârsta de 1 an. • Adaugå alimente solide dupå vârsta de 4-6 luni. • Adaugå alimente care sunt o surså bunå de fier înainte de 6 luni (cereale instant cu adaos de fier, carne) • Alimentele solide trebuie pasate sau fåcute piure. • Evitå bucå¡ele mari ¿i tari. • Nu adåuga sare sau zahår la prepararea mâncårurilor . • Serve¿te mâncarea la temperatura corpului. • Dacå îi dai suc de fructe, cantitatea nu trebuie så depå¿eascå ½-1 canå. • Adaugå doar un singur aliment nou odatå ¿i a¿teaptå cel pu¡in 2 zile înainte de a introduce alt aliment nou.
20
EILEEN BEHAN
Vârstå 0-6 luni
Aliment Cantitate zilnicå Comentarii Lapte matern / 500-950 ml, De la na¿tere pânå la formule de lapte în primele 3 luni 6 luni, hrånirea cu lapte (matern sau for840-1350 ml, mule speciale) constide la 3 la 6 luni tuie cea mai importantå surså de substan¡e nutritive.
4-6 luni
Cereale instant pentru copii
4-8 linguri
Lapte matern / 840-1350 ml formule de lapte
6-8 luni
Fructe simple, pasate Iaurt neîndulcit Legume pasate Carne macrå, pasatå Biscui¡i, pâine pråjitå Cereale instant, cu adaos de fier
3-4 linguri
Dupå vârsta de 4 luni, cei mai mul¡i bebelu¿i sunt destul de dezvolta¡i pentru a încerca alimente solide, dar laptele matern sau formulele de lapte råmâne cea mai importantå surså de substan¡e nutritive, datoritå con¡inutului ridicat de proteine.
Între 6 ¿i 8 luni, introdu în alimenta¡ia bebelu¿ului 1-2 linguri legume ¿i fructe pasate ¿i consultå 3-4 linguri medicul dacå ai nevoie de sfaturi 1-2 linguri referitoare la acest tip de alimente. Reflexul bebelu¿ului de a Por¡ii mici (15 g) prinde obiectele cu palma este complet dezvoltat între 5 ¿i 7 4-6 linguri luni, ceea ce îi permite apucarea alimentelor, precum
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
Vârstå
Aliment Cantitate zilnicå Suc natural de 55-110 ml fructe cu vitamina C, neîndulcit (dar întârzie introducerea sucurilor de portocale, ananas, grepfrut ¿i suc de ro¿ii)
9-10 luni Lapte matern / 840-1350 ml formule de lapte Cereale instant, cu adaos de fier
4-6 linguri
Suc proaspåt de fructe, neîndulcit
110 ml
Fructe
6-8 linguri
Legume
6-8 linguri
Carne (pe¿te, pasåre), gålbenu¿, iaurt, brânzå de vaci
4-6 linguri (cu totul, nu fiecare)
21
Comentarii biscui¡ii sau pâinea pråjitå. La vârsta de 6 luni, bebelu¿ii au unul sau doi din¡i, dar dantura va fi completå doar în câ¡iva ani. Nu-¡i face griji. Bebelu¿ii înva¡å så mestece chiar dacå nu au dantura completå, dar chiar ¿i a¿a ai grijå så serve¿ti mâncare cu o consisten¡å moale, alimente tåiate fin sau zdrobite, u¿or de mestecat ¿i care nu prezintå pericol de înecare. De la 9-12 luni, înlocuie¿te fructele ¿i legumele pasate cu cele tåiate fin sau zdrobite cu furculi¡a. Cre¿te numårul tipurilor de alimente pe care le serve¿ti bebelu¿ului, iar pe måsurå ce reflexul de prindere cu degetele se dezvoltå, diversificå felurile de alimente solide din alimenta¡ia copilului.
22
EILEEN BEHAN
Vârstå
11-12 luni
Aliment Biscui¡i, pâine pråjitå, produse din cereale (inclusiv pâine moale, cornuri sau brio¿e)
Cantitate zilnicå 1-2 por¡ii mici (15-30g por¡ia)
Lapte matern / 700-950 ml formule de lapte Cereale instant, cu adaos de fier
4-6 linguri
Produse de pani- 1-2 por¡ii mici fica¡ie: biscui¡i, (15-30g por¡ia) pâine pråjitå, cereale expandate neîndulcite Suc de fructe natural cu vitamina C, neîndulcit
120 ml
Fructe
½ cea¿cå
Legume
½ cea¿cå
Carne, pe¿te, carne de pasåre ½ cea¿cå carne pasatå sau 2-4 linguri
1-3 por¡ii mici (15-30 g sau 1-3 linguri per por¡ie)
Comentarii
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
23
REDUCEREA RISCULUI ALERGIILOR ALIMENTARE Un ar ticol apår ut în „J urnalul Asocia¡iei Americane de D ietå“ sugereazå introducerea unui aliment nou la fiecare 2-4 zile (2-3 ori pe såptåmânå) ca o regulå general acceptatå, dacå nu existå un istoric medical în familie de alergii cauzate de div erse alimente. D acå, în schimb , se cunosc cazuri de alergii în familie, încearcå så alåptezi la sân cât de mult posibil, ideal pentru 1 an sau chiar mai mult ¿i încear cå så evi¡i intr oducerea alimentelor solide pânå la vârsta de 6 luni; pânå la vârsta de 2 ani, evitå toate tipurile de alune, arahide sau de pådure, iar pe¿tele trebuie evitat pânå la vârsta de 3 ani. Întotdeauna intr odu doar un singur aliment nou, astfel încât så îl po¡i identifica dacå apar probleme. Dacå alåptezi la sân ¿i copilul tåu pr ezintå reac¡ii alergice, sau dacå familia are un istoric medical de alergii, se recomandå eliminarea din propria alimenta¡ie a laptelui de v acå, ouålor, pe¿telui ¿i a tutur or tipurilor de nuci ¿i alune (totu¿i, nu s-a demonstrat cå eliminar ea acestor tipuri de alimente din consumul propriu în timpul sar cinii – cu ex cep¡ia arahidelor – ar fi necesarå). Este posibil ca mamele care eliminå unele tipuri de alimente dintre cele enumerate så aibå nevoie de suplimente de calciu ¿i, posibil, de unele vitamine. Dacå eliminar ea acestor alimente nu ajutå, atunci medicul ¡i-ar putea recomanda o formulå de lapte hipo-alergicå dr ept alternativå la alåptar e. Dacå se confirmå cå bebelu¿ul este alergic la laptele de v acå, atunci este nevoie så i se dea o formulå de lapte hipo-alergenicå sau pe bazå de soia. Alergiile alimentare Dacå ai impresia cå numårul alergiilor alimentare este în cre¿tere, atunci ai dreptate. Aproximativ 6-8% din copii cu vârsta pânå la 4 ani suferå de o alergie alimentarå ¿i 4% dintre adul¡i, de asemenea. Potrivit Institutului Na¡ional de Sånåtate din SUA, numårul alergiilor alimentare, cauzate în special de arahide, este în cre¿tere, de¿i nimeni nu poate spune care este motivul. Alergiile sunt provocate în cele mai multe cazuri de: ouå, lapte, grâu, soia, arahide, alune de pådure, pe¿te ¿i crustacee.
72
EILEEN BEHAN
Carne de porc Alege carnea cu o frumoaså culoare roz ¿i nu gri-bej; fileul ¿i mu¿chiule¡ul au cel mai scåzut con¡inut de gråsimi. Preparare. Carnea bine fiar tå o toci foar te mårunt sau o ser ve¿ti cubule¡e, în func¡ie de vârsta copilului. Påstrare. Carnea de porc proaspåtå se påstreazå în frigider 2-4 zile, învelitå în plastic. Precau¡ii. Metodele avansate de produc¡ie au redus riscul de toxiinfec¡ii alimentare, car e apar atunci când carnea nu este foar te bine påtr unså. Totu¿i, se r ecomandå så o fierbe¡i, frige¡i sau coace¡i bine, fårå z one „în sânge“. Masa familiei. Mu¿chi Fraged de Porc la Cuptor*.
Carne de pui Carnea de pui este bogatå în proteine. Cea mai ro¿ie (copane) con¡ine cea mai mare cantitate de fier . Acest tip de carne este extr em de popularå ¿i este o aleger e potrivitå pentr u alimenta¡ia bebelu¿ilor , de îndatå ce au ajuns la vârsta la care o pot consuma. Preparare. Vezi Prima mâncare cu carne de pui a bebelu¿ului , pag. 111. Ca så fierbi o bucatå de carne de pui pentr u a o pasa, pune o bucatå de piept, fårå oase ¿i piele, într-un v as cu apå r ece. Adaugå ¼ foaie de dafin (facultativ) ¿i laså la fier t la foc mic timp de 20 min, sau pânå când este gata. Ar uncå foaia de dafin. Toacå mår unt sau paseazå bucata de carne fiartå, în func¡ie de vârsta bebelu¿ului. Precau¡ii. Posibilitatea intoxicårii cu salmonela este foarte mare dacå nu o fierbi suficient. Påstrare. Gåte¿te carnea de pui în 24 de or e de la cumpårare sau pune-o în congelator. Carnea de pui preparatå trebuie consumatå în 2 zile. Carnea de pui pr eparatå ¿i tocatå se poate påstra în congelator , sub formå de cuburi, în tava pentru cuburi de ghea¡å ¿i se poate folosi la altå maså. Masa familiei. Pui la cuptor.*
Carne de vitå Mul¡i pediatri încurajeazå intr oducerea ei în alimenta¡ia copilului pe la vârsta de 8 luni, deoar ece este o surså ex celentå de zinc ¿i fier; cer e sfatul
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
73
pediatrului tåu. Con¡inutul de gråsimi diferå în func¡ie de tipul de carne. Con¡inutul de proteine ¿i substan¡e nutritive este aproape identic, indiferent de pr ocentul de gråsime. În general, alege carne de vitå slabå. Toate tipurile de carne de vitå sunt surse bogate de pr oteine, vitamina B12, fier ¿i zinc. Preparare. Toacå ½ cea¿cå de carne de vitå bine fiartå, pânå când ob¡ii o pastå ¿i ai grijå så adaugi apå sau supå de legume. Påstrare. Cumpårå numai carne car e este în termenul de v alabilitate. Påstreazå carnea în ambalajul ini¡ial ¿i pune-o la frigider imediat ce ai cumpårat-o. B uca¡ile de carne cr udå pot fi påstrate în frigider 1-2 zile. Carnea tocatå tr ebuie gåtitå sau congelatå în 24 de or e de la cumpårar e. Carnea de vitå, cr udå sau pr eparatå, poate fi påstratå în congelator 1-2 luni. Precau¡ii. Ai mare grijå atunci când gåte¿ti carne de vitå. Trebuie fiartå pânå nu mai are nici urmå de zonå roz, pentru a elimina E. coli, o bacterie care se gåse¿te în orice carne de vitå tocatå (chiar ¿i în cea organicå) dacå nu este manevratå corespunzåtor. Serve¿te carnea de vitå în func¡ie de vârsta ¿i abilitatea de mestecar e a copilului. B ucå¡ile mari de carne pot cauza înec ¿i asfixie. Masa familiei. Serve¿te carne de vitå la gråtar, la cuptor sau mâncar e cu sos ¿i legume. Încearcå re¡etele de Fripturå la cuptor* ¿i Tocåni¡å de vitå*.
Cartofi Toate soiurile de car tofi cu miezul alb , galben sau r oz con¡in acela¿i pr ocent de substan¡e nutritiv e. Con¡in pu¡ine pr oteine, ceva potasiu ¿i fibr e, o cantitate scåzutå de vitamine B, calciu ¿i vitamina C. D e obicei, au un nivel scåzut de sodiu. D in påcate, majoritatea car tofilor din alimenta¡ia copiilor sunt servi¡i sub formå de cartofi pråji¡i, iar ace¿tia au un con¡inut ridicat de sodiu ¿i gråsimi. Preparare. Pentru a face un piur e, curå¡å coaja ¿i taie car tofii în cuburi egale. Pune-i într-un vas cu apå ¿i laså-i la fiert pânå se înmoaie, aproximativ 5-8 min. F olose¿te o fur culi¡å pentru a v erifica dacå s-au fier t. Scurge apa, adaugå pu¡in lapte, formulå de lapte sau supå de legume ¿i z drobe¿tei bine, pentr u bebelu¿i; sau adaugå pu¡in unt în cazul copiilor mai mari. Nu adåuga sare atunci când prepari piure pentru sugari ¿i copii mici.
74
EILEEN BEHAN
Pentru cartofi cop¡i, spalå bine car tofii, în¡eapå pu¡in coaja ¿i pune-i la copt în cuptor la o temperaturå de 150°C, timp de 35-45 min., în func¡ie de mårime (întoar ce-i måcar o datå). D acå introduci o tijå de metal (frigåruie) în cartof înainte de a-l pune la copt, timpul de coacer e va fi redus cam la jumåtate. Scoate-i din coajå cu lingura ¿i få un piur e dupå metoda de mai înainte. Påstrare. Cartofii se pot påstra luni de zile, dacå sunt ¡inu¡i într-un loc råcoros ¿i întunecat. Precau¡ii. Culoarea verde observatå uneori pe suprafa¡a cartofilor denotå faptul cå au fost expu¿i la luminå ¿i indicå pr ezen¡a unei substan¡e chimice naturale, dar dåunåtoar e, numitå solaninå. Este nev oie de 2 cåni coajå verde pentr u a pr ovoca îmbolnåvirea unui adult, dar sugarii ¿i copiii de 1-3 ani sunt mici, o cantitate scåzutå din aceastå substan¡å le-ar putea cauza probleme. De aceea, evitå cartofii cu pete verzi când pregåte¿ti mâncare pentru copii.
Cartofi dulci Au miezul galben sau portocaliu, coaja poate fi albå, galbenå, ro¿ie sau violet. Alege cartofi dulci care au coaja netedå, fårå urme de mucegai. Cartofii dulci sunt o surså impor tantå de potasiu, fibre ¿i vitamina A. Preparare. Spalå-i bine, în¡eapå-i cu furculi¡a ¿i coace-i în cuptor, la o temperaturå de 150°C, timp de 60 min sau pânå devin moi. Alternativ, fierbe cartofii spåla¡i, fårå coajå ¿i tåia¡i cuburi de 1 cm, într-un v as cu apå, acoperit, pânå sunt destul de moi. Zdr obe¿te-i cu fur culi¡a sau få un piure la car e adaugi pu¡in lichid. P o¡i påstra piur eul în congelator, circa 1 lunå. Sfat. 120 g de car tofi dulci con¡in o cantitate pu¡in mai mar e de calciu ¿i fibre decât cartofii albi ¿i mult mai multå vitamina A. Unul dintre avantaje este cå, de obicei, car tofii dulci sunt gåti¡i într-un mod sånåtos, pe când cei albi se consumå cel mai fr ecvent cu multå gråsime, pråji¡i sau cu smântânå. Påstrare. Nu påstra cartofii dulci cruzi în frigider; ai grijå så îi ¡ii într-un loc r ece ¿i întunecat. Påstr eazå piur eul în congelator , pentr u maximum 1 lunå.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
75
Castrave¡i Alege castrave¡i tari ¿i de un v erde intens, de mårime medie. D acå sunt gumo¿i, înseamnå cå sunt v echi. În cazul în car e coaja castrav e¡ilor nu a fost cer uitå, atunci adul¡ii îi pot consuma dupå ce au fost spåla¡i bine. Castrave¡ii nu sunt o surså bogatå de substan¡e nutritive ¿i au pu¡ine calorii deoarece con¡in 96% apå. Nu sunt recomanda¡i bebelu¿ilor, dar constituie o gustare delicioaså în alimenta¡ia copiilor mai mari. Preparare. Curå¡å castrav e¡ii de coajå ¿i taie-i bucå¡i potrivite, îndepårteazå semin¡ele ¿i serve¿te-i ca atare sau toca¡i mårunt, cu iaurt rece. Påstrare. În func¡ie de momentul când a fost cules, castrav etele poate fi påstrat în frigider 4-5 zile. Masa familiei. Serve¿te castrave¡ii în salate sau în amestec cu iaurt, mårar ¿i låmâie pentru a ob¡ine salate sånåtoase, numai bune pe timpul v erii.
Cåp¿une Copiii cu vârsta peste 8 luni pot primi cåp¿une ¿i multora le plac enorm. Evitå fructele cu pete mari de culoare deschiså ¿i aruncå-le pe cele terciuite. Uneori, în loc så cumperi soiurile fårå gust ¿i ar omå, crescute for¡at, ca¿punele congelate, fårå îndulcitori, sunt o alternativå acceptabilå. Desigur, nu se comparå cu cele pr oaspete, dar se pot folosi la pr epararea brio¿elor, a clåtitelor sau a nectar ului de fructe. Preparare. Îndepårteazå frunzele ¿i taie cåp¿unele bucå¡i. Masa familiei. Serve¿te cåp¿unele în salate de fr ucte, în Clåtite* sau în Tarta de Fructe*.
Ceapå Ceapa nu constituie un aliment necesar pentr u bebelu¿i, dar poate face parte din alimenta¡ia copiilor , când ace¿tia sunt mai måricei. Ceapa este de mai multe tipuri: r o¿ie, galbenå sau albå, ar e pu¡ine calorii ¿i oferå o cantitate scåzutå de substan¡e nutritive. Preparare. Timpul de gåtir e mai îndelungat îi conferå cepei un gust dulce, delicios. Adaugå ceapå la mâncårurile cu carne, pentru aromå. Sfat. Atunci când tai o ceapå, se eliber eazå o substan¡å naturalå pe bazå de sulf, care provoacå låcrimarea ochilor. Existå numeroase sugestii pentru evitarea acestui efect nedorit. Cele mai bune includ tåier ea cepei cu un
76
EILEEN BEHAN
cu¡it foarte ascu¡it, tåierea sub apa de la r obinet sau ¡inerea cepei în frigider pentru câteva minute înainte de tåiere. Cea mai bunå metodå de îndepårtare a mir osului neplåcut de ceapå de pe mâini este fr ecarea mâinilor cu suc de låmâie. Masa familiei. Ceapa se poate adåuga la salate, tocåni¡e, supe, sosuri ¿i diverse mâncåruri cu paste.
Cereale integrale În anul 2005, „G hidul American de Alimenta¡ie“ a fost r evizuit pentru a sublinia impor tan¡a cer ealelor integrale în alimenta¡ie. Consumul de cereale integrale poate r educe riscul de boli cr onice. În general, se r ecomandå consumul a tr ei por¡ii de cer eale pe zi în cazul adul¡ilor (o por¡ie pentru un adult este compuså dintr-o felie de pâine sau ½ canå de or ez fert, paste sau fulgi de cer eale). Nu existå recomandåri în cazul sugarilor . Pentru copiii cu vârsta de 2 ani, „G hidul“ recomandå consumul unei felii ¿i jumåtate de pâine din fåinå integralå sau echiv alentul zilnic al acesteia, pentru a beneficia de efectele benefice. Eu recomand familiilor så consume cereale integrale la douå mese din tr ei. Atunci când vr ei så cumperi pr oduse integrale, alege sortimentele cu con¡inut suplimentar de vitamina B. Acest lucru este men¡ionat pe eticheta pr odusului. Cite¿te despre cerealele integrale ¿i acidul fitic la pag. 218.
Cire¿e Cire¿ele sunt o surså bogatå de potasiu. N u constituie o fr uctå uzualå pentru bebelu¿i, existând alte fr ucte mult mai u¿or de pr eparat, pr ecum piersicile ¿i bananele, dar copiii mai mari le pr eferå de îndatå ce sunt în star e så îndepår teze sâmburii singuri. Alege fr uctele mari, lucioase, tari ¿i cu codi¡e. Vi¿inele se folosesc mai ales drept compot ¿i în pråjituri. Preparare. Cire¿ele se spalå, se îndepår teazå sâmbur ele ¿i se consumå tåiate bucå¡i. Påstrare. Se påstreazå în frigider. Se pot påstra ¿i în congelator. Precau¡ii. Ai grijå så îndepårtezi sâmburele înainte de consum. Masa familiei. Se servesc în salate de fr ucte sau po¡i încerca Clafouti cu cire¿e*.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
77
Ciuperci Ciupercile albe sunt cele mai råspândite. Ciuper cile con¡in câteva vitamine B, substan¡e minerale ¿i antio xidan¡i, dar nu sunt bogate în substan¡e nutritive ¿i de aceea nu se recomandå introducerea lor în alimenta¡ia bebelu¿ilor. Adaugå-le în tocåni¡e ¿i supe pentr u aromå, când copiii sunt måri¿ori. Alege ciuperci cu suprafa¡a netedå ¿i cu o culoar e uniformå. Evitå ciupercile cu suprafa¡a poroaså ¿i påtatå. Majoritatea ciupercilor sunt cultivate în ferme într-un mediu controlat. Påstrare. Ciupercile proaspete se påstreazå în frigider 3-4 zile. Masa familiei. Folose¿te ciuperci în salate, ca aperitiv, umplute cu legume sau în mâncåruri, tocåni¡e sau sote.
Clementine Sunt u¿or de curå¡at ¿i de obicei se consumå cr ude. Alege fructele tari, de culoare galben-por tocaliu intenså. S e påstr eazå la temperatura camer ei timp de 2-3 zile, dupå care trebuie puse în frigider. Vezi Portocale pentru mai multe informa¡ii. Preparare. Îndepårteazå coaja, desparte fructul în felii sau mår un¡e¿te-l, dacå îl serve¿ti copiilor de 1-3 ani. Nu este recomandatå bebelu¿ilor, deoarece are o consisten¡å fibroaså. Masa familiei. Datoritå mårimii, clementinele sunt o gustar e per fectå. Sau serve¿te-le în salate de fr ucte.
Conopidå Aceastå legumå albå ar e o ar omå puternicå ¿i este o surså bogatå de vitamina C. M ul¡i pårin¡i au impr esia cå aceastå legumå v a fi r espinså de copii, dar nu pr esupune astfel pânå nu ai încer cat så o oferi copilului de mai multe ori. Cel mai bun gust se ob¡ine atunci când este z drobitå ¿i amestecatå cu pu¡in unt sau cu morcovi fier¡i. Se gåse¿te proaspåtå aproape tot timpul anului. Alege conopida cu florile albe ¿i dese, fårå puncte negre. Sortimentele de conopidå v erde sau violet au acela¿i gust ca ¿i co nopida obi¿nuitå. Preparare. Rupe conopida în buche¡e mici. P une ½ canå de bucå¡ele într-un v as mic, toarnå apå cât så o acoper e ¿i fierbe-o pânå ce cozile
CINCI
Bucåtåria scaunului înalt
D
oar o scurtå perioadå de timp bebelu¿ul tåu va consuma alimente care sunt cu adevårat „pentru bebelu¿i“. Cåtre vârsta de 1 an, copilul deja poate consuma alimente solide tåiate bucå¡i, iar cåtre 18 luni deja va vrea så încerce mâncårurile din farfuriile fra¡ilor mai mari sau ale pårin¡ilor. Alimentele pentru bebelu¿i preparate în caså au un gust mai bun, deoarece ingredientele folosite sunt proaspete. De exemplu, morcovii din conser vå nu au acela¿i gust cu cei pe car e îi gåte¿ti acaså ¿i din care prepari piureul de morcov, pentru cå o conser vå poate så stea pe rafturile unui magazin luni de zile ¿i aroma are de suferit. Mai mult, mâncarea pentru bebelu¿i preparatå în caså este mult mai ieftinå decât cea din comer¡.
SIGURANºA ALIMENTELOR Påstreazå alimentele într-un mediu curat ¿i la temperatura adecv atå fiecåruia. Mâncarea poate fi låsatå la temperatura camer ei pânå se råce¿te ¿i este ser vitå, dar ar uncå orice pr eparat care a stat la temperatura camer ei mai mult de 2 ore. În general, atunci când copilul tåu are vârsta sub 8 luni, majoritatea alimentelor pe care i le dai trebuie gåtite. Bananele ¿i avocado sunt exemple de alimente care nu necesitå gåtire. Pentru men¡inerea siguran¡ei alimentelor, spalå-te întotdeauna pe mâini, påstreazå suprafe¡ele de lucru curate ¿i spalå legumele ¿i fructele sub jet de
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
107
apå rece, cel pu¡in 30 sec. Spalå fructele chiar dacå vor fi curå¡ate de coajå, deoarece bacteriile de pe aceasta pot fi u¿or transferate pe miezul fructului cu ajutorul cu¡itului – spålarea cojii înainte de felierea fructelor va reduce riscul transferårii microbilor. Chiar ¿i alimentele organice pot fi o surså de microbi – cuvântul „organic“ se referå la tehnicile de cultivare, nu la siguran¡a alimentelor. Påstreazå separat alimentele cr ude, cele semipr eparate ¿i mâncår urile gata de ser vire. Sugarii ¿i copiii mici sunt vulnerabili la bolile cauzate de germenii alimentari ¿i nu ar trebui så fie hråni¡i cu lapte nepasteurizat sau carne, carne de pasår e, pe¿te ¿i cr ustacee incomplet fier te sau coapte. ªi sucurile nepasteurizate ar tr ebui evitate în cazul copiilor . Nu hråni bebelu¿ul dir ect din r ecipientul în car e påstr ezi alimentul. G ermenii v or fi transfera¡i din gura bebelu¿ului pe mâncare, cu intermediul lingurii, ¿i vor provoca alterarea produsului.
PREPARAREA PIUREURILOR Piureurile sunt foar te u¿or de pr egåtit, dar câtev a sfaturi sunt binev enite. În primul rând, alege ustensilele potrivite. B lenderul ¿i r obotul de bucåtårie sunt aparate per fecte pentru prepararea mâncårurilor pentru bebelu¿i – dar ¿i pentr u a ob¡ine pesmet pr oaspåt, nuci ¿i alune måcinate ori sosuri precum Pesto. Existå ¿i mini-blendere, u¿or de curå¡at ¿i depozitat. În general, nu prepara piure din alimente foarte fierbin¡i, ci a cåror temperaturå permite manevrarea lor în siguran¡å. Întâi pr oceseazå alimentele pânå când ob¡ii bucå¡i sau cocoloa¿e, apoi picurå câte pu¡in lichid: apå de la fier t, lapte matern, formulå de lapte, supå pentr u bebelu¿i (r e¡eta se gåse¿te la pag. 124), sau suc natural neîndulcit. E vitå laptele de vacå pânå dupå vârsta de 1 an ¿i iaur tul, pânå dupå 9 luni. Cantitatea de lichid pe care o adaugi depinde de consisten¡a doritå. Morcovii ¿i sfecla bine fierte, avocado ¿i spanacul fier t se fac foar te u¿or piure, la fel ¿i fr uctele precum prunele, piersicile, caisele pr oaspete ¿i per ele. C umpårå o spatulå micå, foarte utilå pentru îndepårtarea resturilor de alimente de pe vasul blenderului.
108
EILEEN BEHAN
A STRECURA SAU A NU STRECURA Primele alimente pentr u bebelu¿ul tåu tr ebuie pasate, pentr u a îndepår ta semin¡ele, cojile sau alte bucå¡ele greu de digerat. Dupå ce ai preparat piureul, pune o sitå deasupra unui vas, pune mâncarea în sitå ¿i paseaz-o, folosind dosul unei linguri de lemn. Unele fr ucte cu coajå, de ex emplu afinele, nu se pot pasa pr ea u¿or, decât dacå au fost bine pr ocesate în blender , încât cojile apr oape cå au dispårut. D upå decojir ea, tåier ea ¿i pasar ea unui aliment, v ei constata uneori cå por¡ia råmaså este destul de micå, fa¡å de volumul ini¡ial. Dintrun mår cu diametr ul de 5 cm råmân doar 1-2 linguri de piur e pentr u bebelu¿, dupå ce fructul a fost curå¡at, fiert ¿i pasat. Gåtirea unor cantitå¡i mai mari de mâncare ¿i påstrarea por¡iilor în congelator este o solu¡ie practicå ¿i salv atoare de timp , care î¡i v a permite så ai mer eu mâncare la dispozi¡ie.
CONGELAREA ALIMENTELOR PREPARATE Folose¿te o tavå pentru ghea¡å foarte curatå. Umple fiecare celulå cu piure, acoperå tava cu folie de plastic curatå ¿i pune-o în congelator. Majoritatea alimentelor vor fi tari ca piatra, dar unele piureuri nu se vor solidifica total, datoritå con¡inutului natural de zahår. Odatå ce piur eul s-a întårit, transferå cuburile într-o pungå de plastic care se închide etan¿ ¿i pune-le r epede la loc în congelator. Nu uita så pui etichete, astfel încât så ¿tii ce con¡ine fiecar e pungå ¿i data la car e au fost preparate. Folose¿te piureurile congelate în termen de 1 lunå.
PRIMELE ALIMENTE GÅTITE Nu existå o regulå cu privire la primele alimente care trebuie oferite bebelu¿ului. M ul¡i pårin¡i aleg cer ealele instant pentr u copii, deoar ece sunt tolerate bine ¿i sunt u¿or de combinat cu lapte matern sau cu formulå de lapte, astfel încât bebelu¿ii simt un gust cu car e sunt deja obi¿nui¡i. Cele mai bune alimente pentru bebelu¿i sunt prezentate în ordine alfabeticå în capitolul 4 „Alimentele superioare“.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
109
Ρi sugerez o or dine de intr oducere a primelor alimente, dar tr ebuie så ceri ¿i sfatul pediatrului care are grijå de bebelu¿.
Cereale instant pentru bebelu¿i Fructe: mår fiert/copt, bananå, parå fiartå Legume: avocado, cartofi dulci fier¡i Carne Amânå intr oducerea alimentelor pr ecum pr odusele de panifica¡ie din grâu, citrice, carne de pe¿te, porumb, brânzå, iaurt, soia ¿i gålbenu¿ de ou pânå la vârsta de 9 luni. Amânå intr oducerea ro¿iilor, albu¿ului de ou ¿i a laptelui de vacå pânå dupå vârsta de 12 luni. D e asemenea, mul¡i pårin¡i evitå introducerea cåp¿unelor în alimenta¡ia copiilor de sub 1 an, temându-se de eventualele alergii sau irita¡ii pe car e acestea le-ar putea provoca. Dacå familia ta ar e un istoric de alergii alimentar e, discutå cu medicul ¿i cite¿te mai multe despr e pr evenirea alergiilor (pag. 23). E vitå alunele, nucile, ouåle, pe¿tele, laptele de v acå ¿i pr odusele de panifica¡ie din grâu pânå dupå vârsta de 12 luni sau chiar mai mult dacå familia ta are un istoric de alergii.
PRIMELE ALIMENTE PREFERATE PENTRU BEBELUªI Primele alimente pr eferate ale bebelu¿ilor , conform spuselor mamelor , includ mer ele, av ocado, bananele, fasolea (v erde ¿i boabe), mor covii, ouåle, mazårea, brio¿ele ¿i supa pr eparate în caså, per ele, cerealele instant din orez, spanacul ¿i car tofii dulci, iar acestea ajung pe lista pr eferin¡elor de îndatå ce au fost intr oduse în alimenta¡ia bebelu¿ilor . Studiul despre alimenta¡ia bebelu¿ilor ¿i copiilor de 1-3 ani a aråtat cå mor covii, cartofii dulci, do vleceii, fasolea v erde, mazår ea boabe ¿i amestecurile de legume sunt printre preferatele bebelu¿ilor de 4-8 luni. La 9-14 luni, fasolea verde, piureul de cartofi, cartofii pråji¡i, amestecul de legume de grådinå ¿i morcovii sunt printr e primele cinci pr eparate din legume în topul pr eferin¡elor, conform studiului amintit anterior.
110
EILEEN BEHAN
3 REºETE CARE TE POT TRANSFORMA ÎN MARE MAESTRÅ A MÂNCÅRURILOR PENTRU BEBELUªI Prepararea mâncårurilor pentru bebelu¿i în caså este foarte simplå. E nevoie doar de alimente fierte, de pu¡in lichid ¿i de aparaturå, pentru ob¡inerea consisten¡ei potrivite vârstei ¿i stadiului de dezv oltare a bebelu¿ului. La început, serve¿te alimente simple (vezi capitolul 4 „Alimentele superioare“ pentru idei de alimenta¡ie). R e¡etele urmåtoar e sunt pentr u 1 canå de mâncare (16 por¡ii a câte 1 lingurå fiecar e, dacå vrei så prepari mai mult o datå). Mâncarea preparatå poate fi påstratå în frigider pentru maxim 2 zile sau în congelator pentru 1 lunå. REºETA DE BAZÅ PENTRU FRUCTE
1 canå fructe bine coapte (dacå este necesar, îndepårteazå coaja ¿i semin¡ele) 1 linguri¡å suc de mere pentru bebelu¿i, cu vitamina C, sau apå cu låmâie (pag. 113) Få un piure din fructe cu ajutorul blenderului, pânå ob¡ii o pastå omogenå ¿i nu foarte groaså. Pune piureul în frigider imediat dupå ce a fost preparat sau congeleazå-l. REºETA DE BAZÅ PENTRU MÂNCARE CU CARNE Când vei introduce acest aliment în meniul bebelu¿ului tåu, pr obabil cå el a ¿i încercat deja o mul¡ime de fructe ¿i legume. Trebuie så amesteci cu piur eul de carne ¿i unele dintr e legume, fr uctele sau cer ealele instant fav orite ale micu¡ului, în special la început. Consultå întotdeauna medicul înainte de introducerea unui aliment bogat în proteine (inclusiv pe¿te) în alimenta¡ia copilului tåu. PRIMA MÂNCARE CU CARNE DE VITÅ A BEBELUªULUI
1 canå carne de vitå bine fiartå ¼ canå de apå sau supå pentru bebelu¿i (pagi. 124)
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
111
Taie carnea în bucå¡i mici; îndepår teazå gråsimea ¿i orice par te tare. Pune carnea în blender , adaugå pu¡in lichid ¿i få un piur e de consisten¡a doritå. PRIMA MÂNCARE CU CARNE DE PUI A BEBELUªULUI
1 canå carne de pui fiartå ¼ canå de apå sau supå pentru bebelu¿i (pag. 124)
Îndepårteazå pielea ¿i gråsimea, ¿i taie carnea în bucå¡i. Pune carnea în blender, adaugå pu¡in lichid ¿i få un piur e de consisten¡a doritå. PRIMA MÂNCARE CU PEªTE A BEBELUªULUI
½ canå pe¿te alb fårå oase, fiert (cod, ¿alåu etc.) 2 linguri de apå sau supå pentru bebelu¿i (pag. 124)
Pune carnea blender, adaugå pu¡in lichid ¿i få un piur e de consisten¡a doritå.
PASUL URMÅTOR Dupå ce bebelu¿ul tåu a încercat alimente simple ¿i înainte de a începe så consume mâncårurile pentru adul¡i pr ezentate în capitolul 6, po¡i folosi sugestiile urmåtoare pentru combinarea ingredientelor, în scopul cr e¿terii valorii nutri¡ionale ¿i a diversificårii alimenta¡iei. Orice aliment pr eferat al bebelu¿ului din primele luni de via¡å poate fi utilizat pe måsurå ce acesta cr e¿te. Pur ¿i simplu combinå aceste alimente cu ingrediente mai pu¡in procesate (cu cocoloa¿e ori bucå¡ele), astfel încât bebelu¿ul så încerce noi texturi – de ex emplu, adaugå în piur eul de legume carne de pui tocatå mår unt sau bucå¡ele de gålbenu¿ fier t. PIUREURI ªI COMBINAºII Încearcå aceste combina¡ii, în cazul bebelu¿ilor de 6-10 luni car e au consumat alimente simple ¿i sunt pr egåti¡i pentr u combina¡ii noi.
112
EILEEN BEHAN
Serve¿te-le în amestec cu cereale instant, orez fiert sau tåi¡ei, ori adaugå bucå¡ele de carne de pasår e, ou, tofu sau carne de vitå. Am pr ezentat anterior modul de pr eparare al piur eului, dar în cazul copiilor mai mari, alimentele se pot ser vi doar pisate sau mår un¡ite cu furculi¡a.
½ canå apå clocotitå ¼ canå caise uscate ½ canå morcovi fier¡i
MORCOVI ªI CAISE
Toarnå apa clocotitå peste caisele uscate ¿i laså-le la înmuiat 15 min sau pânå sunt destul de moi. Scurge lichidul din caise ¿i påstr eazå pu¡in pentru piure. Pune morcovii în blender, adaugå caisele ¿i få o pastå moale. Adaugå lichid pânå ob¡ii consisten¡a doritå. CARTOFI DULCI ªI BANANE
½ canå cartofi dulci fier¡i, fårå coajå 5 cm de bananå 2 linguri de suc natural, apå, lapte matern sau formulå de lapte Pune cartofii dulci ¿i bucata de bananå în blender ¿i få un piure la care adaugi lichid, astfel încât så ob¡ii o pastå de consisten¡a adecv atå vârstei bebelu¿ului tåu. FASOLE VERDE ªI OREZ
½ canå fasole verde fiartå ¼ canå orez brun sau alb, fiert 2-4 linguri de apå sau supå pentru bebelu¿i (pag. 124) Pune fasolea verde ¿i orezul în blender ¿i få o pastå moale la care adaugi lichid pânå ob¡ii consisten¡a doritå.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
113
MERE ªI PERE
1 mår, fårå coajå ¿i cotor, tåiat cuburi de 1 cm 1 parå, fårå coajå ¿i cotor, tåiatå cuburi de 1 cm 1 lingurå de apå sau suc natural Pune fructele ¿i lichidul într-un vas acoperit pe care îl pui la¿i så fiarbå 3 min, la foc mic. Fructele trebuie så fie moi, dar ai grijå så nu le fierbi prea mult, cå se vor terciui în lichid. Scurge lichidul, dar påstr eazå pu¡in pentr u piure. Pune fr uctele în blender ¿i få un piure la care adaugi lichid, astfel încât så ob¡ii o pastå de consisten¡a adecvatå vârstei bebelu¿ului tåu. AVOCADO ªI PIERSICI
1 piersicå 1 avocado 1 lingurå de suc de portocale, suc de mere pentru bebelu¿i cu vitamina C sau apå cu låmâie. Curå¡å piersica de coajå, îndepårteazå sâmburele ¿i taie miezul bucå¡i. Pune bucå¡ile ¿i sucul natural într-un vas acoperit, laså så fiarbå 3 min, la foc mic. Laså pu¡in så se råceascå. Taie avocado în jumåtate ¿i scoate miezul. Pune piersica fiar tå ¿i miezul de av ocado în blender ¿i få un piur e la care adaugi lichid, astfel încât så ob¡ii o pastå de consisten¡a adecv atå vârstei bebelu¿ului tåu.
Apå cu låmâie Recomand folosirea apei cu låmâie pentru prevenirea oxidårii fructelor ¿i legumelor . Amestecå 1 canå de apå r ece cu 1 linguri¡å de suc proaspåt de låmâie. Påstr eazå amestecul în frigider , într-un r ecipient acoperit, ¿i folose¿te-l în decurs de 7 zile. F olose¿te cât ai nev oie la re¡etele prezentate.