ARDEN MOORE
Comportamentul
Câinelui CARTEA TUTUROR RÅSPUNSURILOR Perspectivå practicå & solu¡ii confirmate la întrebårile tale despre câini
The Dog Behavior Answer Book Copyright © 2006 by Arden Moore Originally published in the United States by Storey Publishing LLC Ilustra¡ii de Matt Ambre Prefa¡å de John Grogan Traducerea ¿i adaptarea în limba românå: Pia Maria Luttman ¿i Gabriela Sofia Martina
© 2008 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, 317 91 32 Fax: 224 31 86; E-mail: distributie@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of the editor.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României MOORE, ARDEN Comportamentul câinelui – cartea tuturor råspunsurilor/ Arden Moore – Bucure¿ti: House of Guides, 2008 ISBN 978-973-1773-84-1 636.7
DEDICAºIE Le dedic aceastå carte încântåtoarelor mele prietene Cindy ¿i Flo, fra¡ilor mei iubitori de câini Deb, Karen ¿i Kevin, minuna¡ilor mei nepo¡i Chrissy ¿i Andy, nemaipomenitului meu câine Chipper, precum ¿i tovarå¿ilor no¿tri de joacå prefera¡i, câinii Buddy, Cleo, Stella ¿i Gracie.
3
CUPRINS
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 Prefa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
PARTEA I: Via¡a de câine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 Descoperå de ce se comportå câinii ca atare. Aflå detalii despre sim¡urile, emo¡iile ¿i instinctele lor ¿i descoperå informa¡ii inedite legate de inteligen¡a acestor animale, dar ¿i cum e cu dragostea pentru cå¡elu¿i ¿i tot soiul de lucruri despre diverse rase.
Partea a II-a: Ce tot spui tu acolo? . . . . . . . . . . . . . . . . .65 Chiar dacå oamenii ¿i câinii se înfrå¡esc de când lumea, noi nu am reu¿it så comunicåm întotdeauna bine cu prietenii no¿tri canini. Vei descoperi ce se aflå în spatele låtratului ¿i al limbajului corporal canin ¿i vei învå¡a cum så te descurci mai bine cu dic¡ionarul „canino-uman”.
Partea a III-a: De ce se comportå câinele meu a¿a? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107 Câinii au, câteodatå, manifeståri care ne nedumeresc, ne amuzå ¿i, uneori, ne dezgustå de-a dreptul. Aflå mai multe despre ¿irete4
nia ¿i slåbiciunile acestor animale, ¿i înva¡å cum så îi dezve¡i de unele obiceiuri care te deranjeazå.
Partea a IV-a: Pu¡inå disciplinå pentru câinele tåu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163 Nu e deloc amuzant så tråie¿ti alåturi de un câine care se comportå urât. Vei descoperi câteva modalitå¡i de antrenare ¿i modelare comportamentalå, precum ¿i mijloacele prin care så-¡i motivezi cå¡elul så se poarte bine sau cum så înve¡i un câine mai båtrân câteva trucuri noi.
Partea a V-a: Armonia, acaså ¿i afarå . . . . . . . . . . . . . .217 Ne iubim câinii, dar câteodatå ne scot din sårite. ªi, alteori, e greu så-¡i dai seama cine e ¿eful în caså! Vei învå¡a cum så tråie¿ti mai pa¿nic cu prietenul tåu cel mai bun.
Partea a VI-a: Cotituri în via¡å, despår¡iri . . . . . . . . . .289 Via¡a presupune multe schimbåri ¿i alegeri, unele dintre ele fiind chiar dificile. Vei afla cum så faci fa¡å situa¡iei în care câinele tåu moare, sau în cazul în care e¿ti nevoitå så îl dai sau så vå muta¡i în altå parte.
5
CUVÂNT ÎNAINTE În calitatea noastrå de ståpâni de câini, eu ¿i so¡ia mea Jenny am fost – ca s-o spun drept – absolut nepricepu¡i. Ne-am ales un cå¡el, fårå så fi studiat mai întâi rasele sau tråsåturile lor de caracter. N-am insistat så-l cunoa¿tem pe tatål cå¡elului. Am mers pur ¿i simplu la întâmplare, preferând så ¡inem cont de aspect mai mult decât de temperament. A¿a am ajuns så ne îndrågostim, la prima vedere, de un adorabil pui de Labrador Retriever auriu, care s-a transformat rapid într-un adevårat tanc de 45 de kilograme, cu o energie debordantå. L-am botezat Marley ¿i, pe parcursul urmåtorilor 13 ani, ne-am stråduit så-l ¡inem în frâu, fårå så reu¿im vreodatå într-adevår. Doar pe jumåtate în glumå l-am poreclit pe Marley cel mai råu câine din lume, ceea ce era, în multe privin¡e, chiar adevårat. A reu¿it så treacå prin u¿i-paravan, a scormonit pere¡ii fal¿i, a ros mobila, a înghi¡it bijuterii, a furat mâncare de pe bufetul din bucåtårie ¿i s-a tåvålit prin gunoi. S-a smuls din leså ¿i a båut apå din cadå. S-a repezit plin de entuziasm ¿i afec¡iune la musafiri, pe care a sårit cu labele pline de noroi, ca så îi lingå pe fa¡å. ªi-a bågat nasul între picioarele oamenilor ¿i i-a împro¿cat cu bale. Nici måcar cei mai mari iubitori de câini n-au putut aprecia a¿a ceva. Dar acum îmi dau seama cå Marley n-a fost cel mai råu câine, ci doar unul dintre cei mai prost dresa¡i câini. Jenny ¿i cu mine ne-am condus gospodåria în stil democratic, iar Marley a învå¡at repede cå are drept de vot egal cu al nostru. Så asculte el de comenzi? Nici gând! Niciodatå n-a reu¿it så priceapå integral toatå scara ierarhicå. Iatå de ce aceastå carte a lui Arden Moore ne-ar fi putut fi de mare folos. Dacå am fi avut atunci acces la experien¡a plinå de bun6
sim¡ a lui Arden, am fi în¡eles mai bine de ce Marley se comporta ca un båiat råu ¿i am fi fost în stare så concepem o strategie ca så-i schimbåm deprinderile sau måcar så-l temperåm. Sfaturile sånåtoase, serioase, de la exper¡i cunoscåtori ai problemelor reprezintå primul pas pentru a avea un animal de companie pe a cårui bunå purtare så te po¡i baza ¿i care le va aduce ståpânilor bucurie ¿i satisfac¡ie, nu frustråri ¿i dureri de cap. Tot astfel, dacå a¿ fi urmat sfaturile în¡elepte din aceastå carte a lui Arden, poate cå Marley ar fi fost atât de bun, încât n-a¿ mai fi fost niciodatå tentat så scriu o carte despre el. Fårå îndoialå, câinii råi dau ocazia unor lecturi plåcute. Dar ceea ce-¿i dore¿te orice ståpân de animale de companie – ¿i ceea ce ¿i meritå – este un câine bun. Arden ¿i echipa lui de exper¡i în comportamentul animalelor te pot îndruma în aceastå privin¡å. John Grogan, Autorul cår¡ii Marley & Me: Life and Love with the World’s Worst Dog
7
PREFAºÅ Ce bine ar fi dacå to¡i câinii no¿tri s-ar comporta la fel de drågåla¿ pe cât aratå! La urma urmei, oamenii se simt atra¿i, ini¡ial, de un anume cå¡el sau câine datoritå aspectului såu fizic. „Nu-i a¿a cå are ni¿te urechi clåpåuge adorabile?” „Cum så spui nu unui botic atât de dulce?” Din påcate, unii câini ajung ca, la maturitate, så reprezinte mai curând o provocare decât o plåcere, så fie mai mult dominan¡i decât buni ¿i blânzi. Convie¡uirea pa¿nicå dintre om ¿i animalul de companie se încheie brusc ¿i începe faza de rezolvare a problemelor. Nu-¡i mai în¡elegi câinele. Nu-¡i explici comportamentul lui. De ce aleargå tot timpul dupå mingea de tenis? De ce îl adulmecå suspicios pe prietenul care a venit så te scoatå în ora¿? De ce latrå asurzitor în timp ce vorbe¿ti la telefon? Ai mai vrea ¿i sfaturi care så te ajute så-¡i salvezi måcar ultimele perechi de pantofi de piele din dulap, ultimii trandafiri frumo¿i din grådinå ¿i covorul persan din camera de zi. Ai vrea så po¡i flutura o baghetå magicå ¿i så po¡i discuta fa¡å-n fa¡å cu animalul tåu, ca de la om la câine. Vrei så afli de ce câinele tåu ¡ine neapårat så se råzboiascå cu ma¿ina de spålat, în schimb o ia la goanå cu coada între picioare când vede un skateboard. Ai vrea så ¿tii cum po¡i så-l faci så nu mai tragå în leså sau så nu-¡i mai fure perna când vine ora de culcare. De aceea am scris aceastå carte. Prive¿te-o ca pe un îndrumar pentru felul în care gânde¿te un câine. Ceea ce face aceastå carte så se distingå de celelalte, ca un Dog German într-o haitå de Pechinezi, este cå am råspuns întrebårilor puse efectiv de diferi¡i ståpâni de 8
câini, care, la fel ca tine, au o singurå dorin¡å – så se poatå bucura de o rela¡ie excelentå cu acest personaj care då din coadå ¿i cu care î¿i împart casa. În ultimii ani, am tot adunat întrebåri – despre animale de companie – care mi-au fost adresate cu diferite ocazii: emisiuni TV ¿i radiofonice, expozi¡ii (dintre care cel mai mult mi-a plåcut când am arbitrat concursul „America’s Search for the Least Obedient Dog”), prelegeri publice, cât ¿i în perioada în care am ¡inut rubrica despre animale de companie la revista Prevention. Odatå ce oamenii aflå ce profesie am, încep så må bombardeze cu întrebåri. De ce oare câinele meu…? Cum l-a¿ putea face pe cå¡elul meu så nu mai…? Care e cea mai bunå metodå så-mi învå¡ câinele så…? Le aud de la oameni în parc, în librårie, la nun¡i, chiar la toaleta publicå. Am o prietenå care-mi spune în glumå Dr. Doo – prescurtarea de la Doctor Doolittle – pentru cå m-a våzut de nenumårate ori trecând în revistå diferite solu¡ii cu câte vreun ståpân frustrat. Sigur, nu sunt medic. Nici måcar nu joc în vreun serial cu doctori la televizor. Dar sunt expert în animale de companie ¿i am lucrat cu cei mai buni din domeniul medicinei veterinare ¿i al comportamentului animalelor de companie. Mi-am promis så gåsesc ¿i så le comunic ståpânilor frustra¡i solu¡ii practice. Te invit så råsfoie¿ti aceste pagini. S-ar putea så împårtå¿e¿ti acelea¿i nedumeriri cu iubitorii de câini care mi-au adresat întrebårile ¿i, dupå ce cite¿ti råspunsurile, så sim¡i cum ¡i se face luminå în cap când descoperi solu¡iile practice. Legendarul Doctor Doolittle putea så vorbeascå cu animalele. Eu må aflu aici ca så vå vorbesc pe ¿leau. Sus låbu¡a! 9
MULºUMIRI Doresc så le mul¡umesc tuturor veterinarilor, speciali¿tilor în comportament animal, dresorilor de câini, directorilor de adåposturi de animale, precum ¿i iubitorilor de câini care au avut generozitatea de a-mi împårtå¿i în aceastå carte din timpul, talentul ¿i ideile lor. O deosebitå recuno¿tin¡å pentru exper¡ii în comportament canin Alice Moon-Fanelli, Patrick Melese ¿i Pia Silvani, dar ¿i pentru editorul meu, Lisa Hiley. Împreunå putem îmbunåtå¡i via¡a câinilor de pretutindeni!
10
PARTEA I
Via¡a de câine
Pune-te, pentru o clipå, în locul câinelui tåu. Acum vreo 15.000 de ani, câinii ¿i oamenii au dezvoltat o rela¡ie fårå egal în istorie. În schimbul hranei ¿i al adåpostului, câinii i-au ajutat pe oameni în nenumårate feluri, au devenit partenerii, colaboratorii ¿i prietenii no¿tri. De-a lungul secolelor, oamenii au reinventat câinele, creând multe rase distincte, cu o gamå largå de tråsåturi fizice ¿i de comportament. Unele rase cântåresc peste 50 kg, în timp ce altele încap efectiv într-o cea¿cå de ceai. Urechile pot fi clåpåuge, ascu¡ite, sau nici una, nici alta. Existå diferite variante de pår, de la ciucuri care atârnå pânå-n påmânt, pânå la câinii aproape gola¿i. Am educat câini care så påzeascå turmele, så vâneze, så stea de pazå sau, pur ¿i simplu, så stea în bra¡ele doamnelor. Pe parcursul acestui proces, i-am modificat înså câinelui comportamentul firesc ¿i l-am låsat pradå unei crize de identitate. Am mutat câinele din habitatul såu natural, din haitå, ¿i i-am inhibat nevoia de a vâna ca så se hråneascå. ªi, totu¿i, îl certåm când cautå un mod de a-¿i defula nevoia înnåscutå de a såpa ¿i a roade, mai ales dacå ne amenin¡å grådina sau încål¡årile. Dar, în ciuda tuturor eforturilor noastre de a ne amesteca în via¡a lui, firea sa adevåratå nu se schimbå niciodatå: câinele ne iube¿te a¿a cum suntem.
Via¡a de câine
Rasele iste¡e Anumite rase de câini par så fie mai inteligente decât altele, a¿a cå am ales inten¡ionat un Border Collie, în parte datoritå agerimii pentru care este cunoscutå aceastå raså. N-am vrut så-mi bat capul cu o raså mai pu¡in inteligentå, încercând la nesfâr¿it så-mi învå¡ câinele principalele reguli de obedience. N-am råbdare så tot repet comenzile „stai!” ¿i „¿ezi!”, pânå când câinele începe så reac¡ioneze. Pânå acum, am fost foarte mul¡umitå de reac¡ia lui Einstein la dresaj, dar sunt curioaså: cum a¿ putea så-mi dau seama cât de inteligent este de fapt?
Î.
În tagma câinilor, Einstein – nume foarte inspirat, de altfel – se situeazå cu brio în frunte. Printre ceilal¡i frunta¿i se mai numårå Pudelul, Ciobånescul German ¿i Golden Retriever. Printre rasele care ar avea nevoie de mai multe explica¡ii se aflå Ogarul Afgan, Basenji ¿i Buldogul. Înainte ca ståpânii de câini så înceapå så latre la mine în semn de protest, îi rog så nu uite cå în cadrul fiecårei rase – fie ea genialå, sau mai pu¡in inteligentå – existå excep¡ii. Poate fi destul de dificil så î¡i dai seama cât de inteligent este un câine, pentru cå ei nu gândesc la fel ca noi. Câinii nu se roagå så participe la vreun concurs de culturå generalå, nici nu furå ziarul ca så rezolve integramele. Întrucât anumite rase au fost create ca så exceleze în anumite domenii, este foarte posibil ca, atunci când va fi nevoie så adune oile în turmå, câinele tåu rasa Border Collie så dea ture în jurul unui cå¡el Chin Japonez, tocmai pentru cå genele lui îi
R.
13
Via¡a de câine
spun så lucreze cu turma de oi. Dar dacå va adulmeca vreun iepure, pariez pe iscusin¡a unui Beagle, nu a unui Border Collie, cåci flerul fårå egal este calitatea cu care se mândresc rasele din grupa Copoi. Înså aproape orice câine este capabil så înve¡e numeroase trucuri de obedience, dacå lec¡iile de dresaj sunt fåcute cu råbdare. Unii sunt în stare så-¿i însu¿eascå o gamå uimitoare de comportamente. Câinii de muncå sunt un exemplu excep¡ional în ce prive¿te inteligen¡a caninå. Ace¿ti câini dresa¡i foarte bine sunt încuraja¡i så manifeste comportamentul de „neascultare inteligentå” când se confruntå cu o situa¡ie care i-ar putea pune în pericol pe ståpânii lor. De exemplu, un câine pentru nevåzåtori ¿tie cå nu are voie så facå niciun pas înainte atunci când då peste o groapå sau alt obstacol, oricât de insistent ar fi ståpânul lui orb. Elaborarea unei metode infailibile pentru testarea inteligen¡ei canine a fost ¿i mai este încå o provocare pentru dresorii de câini, pentru crescåtori ¿i speciali¿tii în comportamentul canin. Un pionier în acest domeniu este Stanley Coren, psiholog canadian de renume ¿i excep¡ional dresor de câini. În lucrarea sa, The Intelligence of Dogs, dr. Coren ierarhizeazå 133 de rase, de la de¿tept foc la prost fåcut gråmadå, subliniind înså cå existå varia¡ii ¿i excep¡ii în cadrul fiecårei rase. El a conceput un test de determinare a IQ-ului la câini, care încearcå så identifice câteva niveluri de inteligen¡å: adaptabil, ascultåtor ¿i instinctiv. Rasele situate pe primele 10 locuri în topul inteligen¡ei pot så priceapå o comandå nouå în mai pu¡in de cinci repetåri ¿i så asculte de o comandå cunoscutå încå de la prima rostire în 95% din situa¡ii. Border Collie se situeazå în fruntea clasamentului, alåturi de Pudel, Ciobånescul German, Golden Retriever, Dobermann Pinscher, 14
Via¡a de câine
Ciobånescul de Shetland, Labrador Retriever, Papillon, Rottweiler ¿i câinele de turmå australian. Ultimele 10 rase din top au deseori nevoie de pânå la 100 de repetåri ca så în¡eleagå o comandå nouå ¿i vor asculta de ea doar în 25% din cazuri încå de la prima rostire. Chiar dacå reac¡ioneazå la „¿ezi!”, se poate så fie nevoie så audå comanda de patru-cinci ori înainte så-¿i a¿eze popoul pe podea. Aceastå listå, care evident poate fi combåtutå, include rasele Shih Tzu, Basset Hound, Mastiff, Beagle, Pechinez, Bloodhound, Borzoi, Chow Chow, Buldog, Besenji ¿i Ogarul Afgan. Iatå câteva metode amuzante prin care så-¡i dai seama cât de inteligent este câinele tåu. N TESTUL CU PROSOPUL: Pânde¿te un moment în care
câinele este culcat ¿i acoperå-i capul cu un prosop mare de baie, apoi, cronometreazå cât timp îi trebuie ca så iaså de sub el. Câinii de¿tep¡i reu¿esc în mai pu¡in de 15 secunde, în timp ce aceia mai înce¡i pot avea nevoie de mai mult de 30 de secunde. N TESTUL CU GÅLEATA: Aliniazå trei gåle¡i (nu conteazå
mårimea, dar este bine så folose¿ti gåle¡i dintr-un material u¿or, precum plasticul). Aratå-i câinelui gustarea sau jucåria lui preferatå ¿i laså-l så vadå cum o ascunzi sub una dintre gåle¡ile a¿ezate cu fundul în sus. Atrage-i o clipå aten¡ia de la gåle¡i, dupå care cere-i så gåseascå premiul ascuns. Un câine inteligent merge direct la gåleata care trebuie, pe când cei mai înce¡i la minte pot så rås15
Via¡a de câine
toarne mai întâi celelalte douå gåle¡i, înainte de a descoperi recompensa. N TESTUL CU LESA: Alege o orå din zi în care nu-¡i sco¡i de
obicei câinele la plimbare – så zicem diminea¡a târziu sau dupå-amiaza. Fårå så sco¡i un cuvânt, ia lesa din cui când câinele te poate vedea perfect. Un câine inteligent asociazå lesa ¿i cheile cu plimbarea ¿i începe så se agite gândindu-se cå va ie¿i afarå. Un câine mai pu¡in de¿tept nu va face legåtura ¿i poate va fi nevoie så audå ¿i: „Vrei så mergi la plimbare?”, înainte de a såri în sus de bucurie. (Desigur, se poate ¿i ca unii câini mai flegmatici så nu aibå, pur ¿i simplu, chef de plimbare!) Nu uita cå testele de IQ pentru câini au limitele lor, dintre care una este cå rezultatele sunt subiective ¿i evaluate de oameni, nu de câini. Astfel, un câine care nouå ni se pare prostånac poate fi ¿eful haitei în ochii altor câini. Indiferent de rezultatele testului, mai important este så apreciezi iubirea pe care ¡i-o oferå câinele la adevårata ei valoare, decât numårul de neuroni pe care îi pune în func¡iune.
Sim¡uri supraomene¿ti Câinele meu, un Husky Siberian, poate så mo¡åie sus, la etaj, în dormitorul din spate, dar, în câteva secunde din momentul în care, la parter, cineva a deschis o pungå de chip-
Î.
16
Via¡a de câine
suri, ea se ¿i înfiin¡eazå, dând din coadå ¿i gata så-¿i capete por¡ia. Când plecåm la plimbare, sunt totdeauna uluitå cât de repede simte mirosul unei pisici care se ascunde sub o tufå sau detecteazå cea mai micå firimiturå de pâine de pe jos. Uneori, observå mult mai repede decât mine o veveri¡å care se ca¡årå într-un pom, dar, alteori, råmâne pe loc holbându-se la un bå¡ sau o piatrå, de parcå ar a¿tepta så se mi¿te. Au, oare, câinii sim¡urile mai dezvoltate decât ale noastre? Cred cå ¿tim cu to¡ii cå n-are niciun rost så ne luåm la întrecere cu câinii; oricum aud mai bine decât noi. Urechile lor, fie ele ridicate ca ale Ciobånescului German, cåzute precum ale unui Labrador Retriever sau clåpåuge cum sunt la Bloodhound, capteazå mai multe sunete, de la distan¡e mai mari ¿i INFO RASE pe un interval de frecven¡å mai mare decât Laika, un metis de la oameni. Pânå ¿i rasa Cocker Spaniel, cu Husky Siberian, a fost urechi groase, clåpåuge, poate distinge primul câine ajuns în sunetul fåcut de ma¿ina ståpânului de la cel spa¡iu. Uniunea Soviepu¡in o stradå mai încolo, de¿i urechile riditicå a lansat-o la borcate ale unui Husky pot så recepteze dul rachetei Sputnik II fo¿netul pungii de chipsuri chiar de la câteîn 1957. Laika înseamva camere distan¡å. nå, în ruså, „låtrat”. În ciuda formelor ¿i dimensiunilor lor diferite, urechile câinilor au acelea¿i func¡ii principale: så detecteze direc¡ia ¿i så localizeze sunetele (mai ales cuvântul magic recompenså, sau, în cazul tåu, fo¿netul pungii de chipsuri) ¿i så ajute câinele så-¿i påstreze echilibrul când merge. Urechile mai joacå un rol important ¿i în comunicare; pot så
R.
17
Via¡a de câine
exprime, de exemplu, bucurie, curiozitate, chef de joacå, supunere ¿i dominare. Totu¿i, performan¡ele auditive se situeazå pe locul doi fa¡å de foarte dezvoltatul sim¡ olfactiv al câinelui. Expresia „se ia dupå miros” capåtå o semnifica¡ie complet nouå în lumea caninå. Celulele receptoare olfactive din nasul câinelui sunt cåptu¿ite cu firi¿oare fine de pår, denumite cili, care sunt acoperite cu mucus, pentru a ajuta la captarea mirosurilor. Oamenii au doar 5 milioane de celule receptoare olfactive, fa¡å de cele peste 100 de milioane ale câinelui. Ace¿ti receptori sunt capabili så distingå ingredientele individuale ale fiecårui miros. Deci, câinele tåu nu doar cå î¿i då seama dacå gåte¿ti pui sau curcan, ci poate distinge exact chiar ¿i diferitele condimente pe care le pui în umpluturå. MÅ AUZI? Unitatea Hertz (Hz) folose¿te la måsurarea frecven¡ei, respectiv a numårului de cicluri pe secundå. Oamenii pot auzi sunete într-o gamå de frecven¡å între 63 ¿i 23.000 Hz. Câinii aud între 67 ¿i 45.000 Hz, ¿i totu¿i nu la fel de bine precum pisicile. Acestea pot capta sunete între 45 ¿i 64.000 Hz, ceea ce le face mult mai capabile så simtå un ¿oricel în caså.
18
Via¡a de câine
Pe scurt: câinele tåu poate sim¡i mirosurile de 1 milion de ori mai bine decât tine (de¿i probabil cå miroase mult mai råu înainte de baie)! Cu cât câinele este mai mare ¿i botul mai lung, cu atât este mai performantå capacitatea lui olfactivå. Un Bloodhound, de exemplu, are aproximativ 300 de milioane de astfel de celule, spre deosebire de un Teckel, care are doar 125 de milioane. În ce prive¿te sim¡urile, putem concura mult mai strâns cu câinii în domeniul vizual. Ne folosim ochii mai mult decât ei. Ochii câinelui sunt mult mai sensibili la mi¿care ¿i luminå decât ai no¿tri, dar ei nu se pot concentra asupra unui obiect la fel de bine ca noi. În plus, câinii sunt predispu¿i la miopie, ceea ce explicå de ce câinele poate observa o pasåre care zboarå pe timp de noapte, dar, în acela¿i timp, se poate holba la un obiect nemi¿cat – despre care tu ¿tii sigur cå nu este o veveri¡å – sau poate avea dificultå¡i în reperarea unei mingi de tenis de un galben aprins, situatå la micå distan¡å. Pupilele lor mari ¿i câmpul vizual extins le permite så observe foarte clar obiectele în mi¿care sau poten¡ialele victime. Totu¿i, câinii au o vedere perifericå mai bunå. Când stau nemi¿ca¡i, ei pot cuprinde pânå la 250° fårå så-¿i întoarcå gâtul, în timp ce oamenii pot så cuprindå, în cel mai bun caz, cel mult 180°. A¿adar, câinele iese în câ¿tig – cu nasul ¿i urechile – cel pu¡in în compara¡ie cu tine.
19
Via¡a de câine
Al ¿aselea sim¡ Am un Ciobånesc Australian în vârstå de trei ani, care fie este mediu, fie cite¿te gândurile. În fiecare zi, înainte så ajung acaså, må a¿teaptå la geamul din sufragerie. Copiii mei ajung acaså mai devreme decât mine ¿i urmåresc amuza¡i cum Rocco se opre¿te din joacå ¿i se îndreaptå spre locul cu pricina. Rocco îi iube¿te pe to¡i membrii familiei, dar este, fårå îndoialå, câinele meu. Eu nu ajung acaså la aceea¿i orå în fiecare zi, dar el este totdeauna la locul lui ¿i må a¿teaptå. Oare chiar ¿tie când må îndrept spre caså?
Î.
E¿ti fericitul posesor al unui CPN – Câine paranormal. Råspunsul cel mai rapid este cå unii câini par så aibå puteri paranormale, dar încå nu am reu¿it så descifråm misterele din spatele unor astfel de capacitå¡i canine, cum ar fi faptul cå anticipeazå un cutremur, î¿i regåsesc cåminul de la distan¡e de kilometri sau presimt când o persoanå va face o crizå de epilepsie. Acest subiect a atras interesul cercetåtorilor de pretutindeni, inclusiv al dr. Rupert Sheldrake, fost director de studii în biochimie ¿i biologie celularå la Universitatea Cambridge din Anglia ¿i autor al lucrårii Dogs That Know When Their Owners Are Coming Home and Other Unexplained Powers of Animals.
R.
20
Via¡a de câine
Dr. Sheldrake sugereazå cå acea capacitate a unor anumi¡i câini de a anticipa cu precizie momentul în care va sosi ståpânul lor depinde de un fel de legåturå telepaticå. A numit aceastå descoperire teoria rezonan¡ei morfice. El ¿i-a testat teoria pe mul¡i câini diferi¡i ¿i pe ståpânii acestora. Povestea lui JT ar putea explica, eventual, de ce Rocco pare så-¡i poatå citi gândurile. JT, o corciturå, era capabil så prevadå cu exactitate când se întorcea ståpâna lui acaså, în Manchester (Anglia), ¿i o a¿tepta la u¿a de la intrare. Echipa de filmåri a lui Sheldrake a instalat douå camere de luat vederi, una care o surprindea pe ståpânå atunci când se pregåtea så porneascå de la serviciu spre caså, ¿i alta în locuin¡a ei. Ståpâna câinelui s-a întors acaså în mod absolut aleatoriu, la momente diferite, cu diverse mijloace de transport, dar JT a reu¿it ca, în 85% din cazuri, så fie pe pozi¡ie, a¿teptându-¿i ståpâna. Dupå ce a adunat date despre sute de asemenea situa¡ii în care erau implica¡i câini de diferite rase ¿i meti¿i, dr. Sheldrake nu a putut descoperi nicio legåturå între „percep¡ia con¿tientå a ståpânului” ¿i nivelul de inteligen¡å al câinelui, nici nu a gåsit vreo corela¡ie cu rasa, vârsta sau nivelul de dresaj al câinelui. Dupå cinci ani de vaste cercetåri, la care au participat mii de oameni care au animale sau lucreazå cu animale, Sheldrake dovede¿te, în final, un lucru pe care mul¡i ståpâni de animale îl ¿tiu deja – existå o conexiune puternicå între oameni ¿i animale, legåturå care este dincolo de în¡elegerea ¿tiin¡ificå a vremurilor noastre. Oricare ar fi explica¡ia, este evident cå Rocco te considerå aliatul ¿i prietenul lui de încredere. Crezi cå are nevoie de ceas ca så-i arate ora, când iubirea lui pentru tine pare a fi atemporalå? 21
Ginny î¿i învinge frica DESPÅRºITÅ DE MAMA EI la vârsta de trei såptåmâni, puiul de Rottweiler a stat timp de cinci såptåmâni într-un ¿opron, împreunå cu fra¡ii ei de cuib. Atunci când a fost adoptatå de Cindy ¿i Grace, cå¡elu¿ei îi era foarte teamå de oameni, de obiecte stråine ¿i ciudate, de sunete necunoscute ¿i de mi¿cåri bru¿te. Noile ei ståpâne, care mai aveau acaså doi câini mai båtrâni, voiau s-o ajute pe Ginny så înve¡e så socializeze ¿i så capete încredere în ceilal¡i câini ¿i oameni. ªtiau cå trebuie så aibå råbdare atunci când Ginny descoperå priveli¿ti ¿i sunete noi. Dacå ar fi gråbit-o så ia contact cu diverse experien¡e noi, ar fi putut da gre¿, fåcând cå¡elu¿a så-¿i creeze adevårate fobii greu de tratat. Au început prin a petrece ore întregi stând lini¿tite cu Ginny pe veranda din fa¡a casei. De fiecare datå când pe stradå trecea o ma¿inå, o persoanå sau un câine, ele îi ofereau cå¡elu¿ei guståri delicioase. Pânå la urmå, Ginny nu s-a mai ascuns în col¡ ¿i a început så ron¡åie biscui¡ii oferi¡i. Odatå ce Ginny a ajuns så se relaxeze în timpul petrecut pe teraså, ståpânele ei au început s-o scoatå la plimbåri, flancatå de cei doi câini mai båtrâni ai familiei. Cât despre obiectele care o speriau pe cå¡elu¿å, femeile au reconstituit, împreunå cu ea, basmul cu Hänsel ¿i Gretel. De exemplu, lui Ginny îi era foarte fricå de pubelele de gunoi, a¿a cå, de mai multe ori, femeile au în¿irat, pe jos, biscui¡i aroma¡i care duceau la o pubelå. La început, Ginny apuca foarte prudentå doar bucå¡elele mai îndepårtate, dar, cu timpul, a devenit suficient de îndråznea¡å încât så le månânce ¿i pe cele de lângå pubelå. Astfel, a în¡eles cå pubelele nu aveau så-i facå niciun råu. 22
Ginny s-a comportat foarte bine cu ceilal¡i câini în timpul orei mele de curs, dar îi era foarte fricå de oameni. Pentru a învå¡a cå¡elu¿ii så socializeze ¿i så aibå încredere în oameni, am inventat un joc în care fiecare pui este trecut din mânå în mânå, pe la fiecare ståpân, astfel încât så îl mângâie ¿i så îi vorbeascå. Acest joc ar fi putut fi prea traumatic pentru Ginny, a¿a cå am procedat altfel cu ea. De fiecare datå când Ginny î¿i fåcea suficient curaj ca så se apropie singurå de oameni, ace¿tia îi aruncau pe podea ceva bun de mâncare, fårå a o privi, înså, în ochi sau a o atinge. Curând, a început så se apropie din ce în ce mai mult de ei. Pentru etapa urmåtoare, cursan¡ii s-au a¿ezat pe scaune ¿i au întins cåtre Ginny guståri tentante, tot fårå a o privi direct în ochi sau a se apleca spre ea. Atunci când cå¡elu¿a atingea cu nasul palmele întinse, i se zicea: „spune salut!”. Treptat, Ginny a învå¡at cå pânå ¿i persoanele care stau în picioare ¿i care par mai amenin¡åtoare sunt de fapt prietenoase. Am parcurs cu Ginny patru niveluri de dresaj. De¿i este încå prudentå în anumite situa¡ii, Ginny are acum mai multå încredere în oameni. Când le-au murit cei doi câini mai båtrâni, Cindy ¿i Grace au mai adoptat un cå¡elu¿, ¿i a fost minunat så våd cum Ginny a preluat rolul de profesor fa¡å de noul ei prieten. Acest pui adorabil serve¿te drept exemplu pentru felul în care un dresaj fåcut cu aten¡ie, grijå ¿i råbdare poate ajuta un animal så-¿i învingå teama. Articol de Pia Silvani – Dresor atestat 23
Via¡a de câine
Dragoste necondi¡ionatå Îmi ador cå¡elu¿a ¿i a¿ face pentru siguran¡a ¿i fericirea ei. Îmi place s-o råsfå¡ cu jucårii noi ¿i så o iau cu mine în ma¿inå. Ea då din coadå spre mine, må cople¿e¿te cu pupici umezi ¿i då fuga så må întâmpine când vin acaså. ªtiu cå o iubesc cu adevårat, dar, oare, pot câinii så ne împårtå¿eascå iubirea cu aceea¿i intensitate?
Î.
Timp de mii de ani, „iubirea” nu a fost o no¡iune pe care oamenii s-o asocieze cu câinii. Rela¡iile ini¡iale dintre primii oameni ¿i câinii sålbatici s-au bazat, cel mai probabil, pe o nevoie reciprocå de hranå ¿i pe faptul cå se ajutau unii pe al¡ii la vânat. Câinii erau mai mult un fel de coechipieri decât ni¿te membri de familie îndrågi¡i. Dar, de-a lungul secolelor, pe måsurå ce rolul câinelui nu a mai fost doar acela de a ajuta oamenii, ace¿tia au început så fie mai ata¿a¡i de companionii lor canini. Mai ales în ultimele douå decenii, câinii au evoluat rapid de la rolul de paznici ai cur¡ii la cel de colegi de camerå. Povestim foarte mândri cum aleargå câinele nostru la u¿a de la intrare ca så ne salute cu fa¡a radioaså, dând din coadå ¿i agitându-¿i posteriorul. Ne låudåm cu felul în care câinele ne consoleazå când suntem tri¿ti ¿i stå lângå patul nostru când suntem bolnavi. Så fie acestea semne de loialitate ¿i devotament sau simplå servitute ¿i respect? De ce vine câinele fugu¡a så ne întâmpine, pentru cå este cu adevårat încântat cå ne-am întors acaså sau pentru cå vrea så iaså afarå ori så månânce? Stå lângå noi când nu ne sim¡im bine deoarece chiar este îngrijorat sau ne considerå un membru al haitei ¿i ac¡ioneazå instinctiv?
R.
24
Via¡a de câine
Pe scurt, oare câinele chiar poate iubi ¿i este capabil så exprime acest sentiment puternic? De¿i oamenii au reu¿it deja så vindece poliomielita, så trimitå astronau¡i pe lunå ¿i så creeze computere comandate prin vocea umanå, încå n-am reu¿it så realizåm un test ¿tiin¡ific prin care så sus¡inem sau så combatem ideea cå suntem iubi¡i cu adevårat de câinii no¿tri. Oricum, le-am pus aceastå întrebare câtorva exper¡i în domeniu, ¿i pun pariu cå råspunsul lor va fi în concordan¡å cu ceea ce ståpânii de câini cred cå este adevårat. Marty Becker, unul dintre cei mai cunoscu¡i medici veterinari din America ¿i autor al cår¡ii The Healing Power of Pets, spune cå, la câini, „iubirea este cu adevårat necondi¡ionatå. Cred cå iubirea câinelui este mai puternicå decât iubirea umanå. Câinele nu judecå pe nimeni. Lui nu-i paså dacå ai chelie sau e¿ti prea gras. Sim¡ul loialitå¡ii la câine este extraordinar.” Dupå pårerea lui Bernie Rollin, profesor de filozofie la Universitatea de Stat Colorado din Fort Collins, „dacå existå cineva care så ne iubeascå, atunci cu siguran¡å acesta este câinele nostru. De¿i nu pot vorbi cu noi, câinii sunt capabili så ne transmitå iubirea lor. În zilele noastre, când ne confruntåm cu alienarea ¿i cinismul, când trei din cinci cåsnicii se terminå cu un divor¡, animalele de companie ne oferå un loc de refugiu sigur, alåturi de cineva care ne iube¿te, la adåpost de aceastå societate nebunå. Poate cå întrebarea pe care trebuie så ne-o punem este: câ¡i oameni î¿i påråsesc câinii, ¿i câ¡i câini î¿i påråsesc ståpânii?” ªi, în sfâr¿it, så-l citåm ¿i pe Alan Beck, profesor la Universitatea Purdue ¿i autor al lucrårii Between Pets and People: The Importance of Animal Companionship: „Cum så måsuråm iubirea unui câine, când nu în¡elegem nici måcar baza iubirii umane, dincolo de simpla 25
Via¡a de câine
manifestare biologicå? ªi chiar dacå un câine î¡i este realmente devotat pentru cå îl hråne¿ti ¿i îl îngrije¿ti, înseamnå asta cå iubirea lui e mai pu¡in intenså? Nu cred. Cred cå fiecare câine iube¿te în felul lui. Din påcate, nu existå teste obiective. Va mai trece multå vreme pânå så în¡elegem într-adevår ce se petrece între câini ¿i oameni.” Pânå când nu se va ridica bariera de limbå dintre cele douå specii, råspunsul definitiv råmâne un mister. Dar, pentru moment, eu votez în favoarea pårerii cå suntem noroco¿i så fim iubi¡i de companionii no¿tri canini.
Câinele-psihiatru Anul trecut a fost o perioadå foarte grea pentru mine. Mi-a murit mama, am divor¡at ¿i m-am mutat într-un alt ora¿, la un alt loc de muncå. Am avut parte de multe lacrimi ¿i de zile de depresie, dar Ginger, cå¡elu¿a mea Papillon, a fost tot timpul lângå mine. Când îi vorbesc despre problemele mele, ea stå foarte atentå lângå mine ¿i chiar må atinge cu laba u¿or pe bra¡. Oare câinii chiar pot sim¡i starea noastrå de spirit ¿i ne pot ajuta så facem fa¡å suferin¡elor?
Î.
Ginger, terapeutul tåu cu blåni¡å, cu siguran¡å intuie¿te starea ta de spirit. La fel ca al¡i cå¡ei, ea a învå¡at cå tu ai tendin¡a så fii mult mai afectuoaså când e¿ti fericitå sau tristå. Din ziua în care Sigmund Freud, pårintele psihanalizei, a subliniat efectul terapeutic
R.
26
Via¡a de câine
pe care câinii îl au asupra oamenilor, speciali¿tii în domeniu au recunoscut cå un câine poate juca un rol vital în consolarea ¿i încurajarea suferinzilor. Câinii no¿tri par adesea capabili så ne alunge triste¡ea, melancolia, så transforme supårarea în bucurie ¿i så ne redea încrederea în noi. Ne laså impresia cå într-adevår le paså de starea noastrå de spirit. Ne calmeazå. Ne ascultå fårå så ne întrerupå sau så ne judece, exact ca un psiholog. Câinii sunt ni¿te terapeu¡i extraordinari pentru cå te în¡eleg, emanå energie pozitivå ¿i sunt sinceri. ªtiu så asculte fårå så judece pe nimeni. Ne laså så le împårtå¿im problemele ¿i så dåm frâu liber emo¡iilor, ajutându-ne så scåpåm de nervi ¿i de tensiunea acumulatå. Întrucât ne acceptå în mod gratuit, câinii se pot apropia de tot 27
Via¡a de câine
felul de oameni, de la cei care suferå de boli psihice sau fizice, pânå la cei care tråiesc singuri sau care au nevoie de o motiva¡ie ca så iaså din caså ¿i så facå pu¡inå mi¿care. Ginger nu este singura care se comportå astfel. De-a lungul istoriei, câinii au fost confiden¡ii ¿i sprijinul emo¡ional al multor oameni renumi¡i, dar ¿i necunoscu¡i. Atunci când Maria Stuart, Regina Sco¡iei, a fost închiså în Castelul Fotheringhay din Anglia, i s-a refuzat orice contact uman, cu excep¡ia unui preot ¿i a unei slujnice, dar i s-a dat voie så-¿i påstreze Terrierul, pe Geddon. Când a fost duså la e¿afod pentru a fi decapitatå, Maria a ascuns cå¡elul sub fustele ei lungi, pentru cå voia så-l aibå lângå ea pânå în ultima clipå. În timpul celui de-al Doilea Råzboi Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower l-a luat cu el pe Caicca, Terrierul lui sco¡ian, så-l înso¡eascå în incursiunea din Africa de Nord. În scrisorile cåtre so¡ia sa, Mamie, Eisenhower observa cå acest cå¡el, Caicca, era singurul tovarå¿ cu care putea vorbi cu adevårat ¿i singurul care nu relua discu¡ia despre råzboi. În ce prive¿te problemele cotidiene, nimic nu se comparå cu un prieten canin. Este un lucru de care îmi dau seama când må întorc acaså obositå ¿i deprimatå, ¿i må înviorez brusc când Chipper må întâmpinå agitându-¿i tot corpul, cårând strâns în din¡i jucåria ei preferatå ¿i dând frenetic din coadå.
28
Via¡a de câine
Un câine foarte timid Nu de mult am salvat un Greyhound extrem de timid, pe nume Cyrus, de la o fermå unde fusese ¡inut într-un grajd aproape un an întreg. El, împreunå cu un grup de al¡i câini din rasa Greyhound, a fost, practic, izolat de restul lumii ¿i låsat så flåmânzeascå de cåtre un crescåtor nepåsåtor. Cyrus este sperios ¿i supus, iar uneori se ghemuie¿te sau se fere¿te când încercåm så-l mângâiem. Se teme de lucruri ¿i sunete obi¿nuite, de aspirator sau televizor, de exemplu. Cum så procedåm ca så-l facem mai încrezåtor ¿i så-l ajutåm så-¿i învingå timiditatea?
Î.
Cyrus trebuie så suporte multe schimbåri dupå atâtea luni cât a stat închis într-un mediu restrâns. El resimte încå urmele acelor zile urâte ale copilåriei lui de pui ¿i îi mai trebuie ceva timp ca så în¡eleagå cå la voi acaså este iubit ¿i va råmâne definitiv. Este important så fi¡i blânzi ¿i råbdåtori cu el pânå se adapteazå la noua lui existen¡å. Când eu am adoptat-o pe Chipper, abia împlinise un an ¿i trecuse prin trei adåposturi ¿i un centru de salvare pentru câini Husky. La fel ca Cyrus, nu luase contact cu obiectele ¿i activitå¡ile care li se par normale celor mai mul¡i dintre câini. În casa mea se agita, mergând mereu de colo-colo. Când era în leså, mergea de la stânga la dreapta, pårând cå este tot timpul în cåutarea unui loc în care så se ascundå. Dacå vorbeam tare, se råsturna cu burtica în sus ¿i se ghemuia de spaimå. A fost nevoie de vreo ¿ase luni de dresaj de obedience consecvent ¿i un program zilnic stabil pentru ca adevårata personalitate a lui Chipper så înfloreascå. Acum ea este o
R.
29
Ce tot spui tu acolo?
Campion la silabisit Cå¡elu¿a noastrå devine atât de agitatå de fiecare datå când pronun¡åm cuvintele „recompenså” sau „plimbare”, încât am început så le silabisim: „re-com-pen-så” sau „plimba-re”. Începe så ¡opåie de jur-împrejur, så se foiascå ¿i så schelålåie de încântatå ce e. Suntem ului¡i de reac¡ia ei! Oare avem un câine care pricepe silabele?
Î.
Mul¡i dintre cei care au câini încearcå så-¿i påcåleascå patrupedul, inventând un cod secret pentru obiecte ¿i evenimente care sunt foarte apreciate de animale, cum ar fi recompensa, plimbarea ¿i mersul cu ma¿ina. Este firesc så treci la silabisirea cuvintelor pentru a mai atenua izbucnirile emo¡ionale ale câinelui care este într-o permanentå alertå, a¿teptând så audå cuvintele sale preferate. Dar gânde¿te-te în ce fel au ajuns, de fapt, aceste cuvinte så-i placå atât de mult. Câinii înva¡å repede så asocieze termenul „recompenså” cu biscuitul gustos pe care i-l oferi. Tot atât de repede prind ¿i ideea cå „plimbare” înseamnå så iei lesa din cui ¿i så te îndrep¡i spre u¿a de la intrare. Prin pronun¡area clarå a acestor cuvinte, de fiecare datå când îi dai o recompenså sau când o sco¡i în parc, cå¡elu¿a înva¡å så facå legåtura dintre aceste sunete ¿i semnifica¡ia lor. Ea nu ¿tie så silabiseascå, dar se pricepe foarte bine så detecteze comportamentele tale previzibile, consecvente. Odatå ce ¿tii acest lucru, o po¡i obi¿nui pe cå¡elu¿å cu mai multe cuvinte ¿i î¡i po¡i uimi prietenii atunci când ea face legåtura dintre anumite cuvinte silabisite ¿i ac¡iunile specifice asociate. Po¡i så-¡i faci cå¡elu¿a så „în¡eleagå” cå „dis-cu-¡i-e”
R.
76
Ce tot spui tu acolo?
înseamnå cå vrei ca ea så latre, iar „te-le-co-man-då” înseamnå cå vrei så se ducå så-¡i aducå obiectul respectiv. Îmi imaginez cå, dacå te ui¡i inexpresiv la cå¡elu¿a ta ¿i roste¿ti rar „en-ci-clo-pe-di-e”, pe un ton calm, stând nemi¿catå, probabil cå ea te va asculta politicoaså, dar nu se va repezi nici la borcanul cu biscui¡i ¿i nici nu va såri så apuce lesa. ªi, desigur, nu se va apuca så cotrobåiascå prin bibliotecå „vânând” o enciclopedie! Dar nici nu te va provoca la o partidå de Scrabble!
Un câine necunoscut: prieten sau du¿man? Ori de câte ori fac cuno¿tin¡å cu un câine nou, chiar ¿i cu câinele unor prieteni, sunt un pic nervoaså. În copilårie, am fost mu¿catå de dulåul unor vecini. A fost destul de grav, a¿a cå a trebuit så fiu cusutå în locul respectiv. Îmi plac animalele, dar må pomenesc totdeauna cå ¿ovåi atunci când întâlnesc pentru prima oarå un câine, fie el ¿i unul mic. Presupun cå este greu så te desprinzi de amintirile din copilårie, dar nu vreau så fiu exagerat de speriatå sau de nervoaså în preajma câinilor. Cum pot så-mi dau seama dacå un câine este prietenos sau nu? Cum ar trebui så må apropii de un astfel de animal pe care-l întâlnesc pentru prima datå?
Î.
77
Ce tot spui tu acolo?
Pot så te în¡eleg, pentru cå ¿i eu am fost mu¿catå de un câine când eram micå. Practic, copiii sunt mu¿ca¡i mult mai des de câini decât spårgåtorii ¿i po¿ta¿ii. Este normal så-¡i fie teamå ¿i så fii relativ prudentå când întâlne¿ti prima datå un câine necunoscut. Asta înseamnå cå e¿ti inteligentå ¿i cå ¿tii så te protejezi. Atunci când faci cuno¿tin¡å cu un câine, mai ales cu unul pe care nu-l cuno¿ti, evitå så-l prive¿ti direct în ochi. De asemenea, nu te apleca deasupra lui, nu-l mângâia pe cap båtându-l u¿or cu palma, dar nici nu încerca så-l strângi în bra¡e – toate aceste gesturi sunt posibile amenin¡åri. În schimb, po¡i întinde dosul palmei, încet, spre câine, pentru a-i da posibilitatea så te adulmece ¿i så se apropie de tine. Pentru a „citi” un câine, trebuie så fii vigilentå la întregul limbaj corporal al animalului ¿i så nu te bazezi doar pe un singur indiciu fizic. Iatå câteva dintre semnele pe care este bine så le observi când te întâlne¿ti cu un câine stråin.
R.
N URECHILE. Câinii provocatori sau dominan¡i î¿i ¡in urechile
ridicate în sus, încordate ¿i cu vârfurile orientate înainte. Câinii lini¿ti¡i, relaxa¡i, au tendin¡a de a-¿i destinde ¿i urechile. Cei temåtori sau speria¡i î¿i trag adesea urechile spre spate, lipindu-le de cap. N OCHII. Privirea directå, fixå, a unui câine, semnificå încredere
¿i, eventual, dominare. Cel care te prive¿te, dupå care î¿i mutå privirea în altå parte, î¡i då de în¡eles cå te laså pe tine så fii ¿efa! Câinii care te întâmpinå cu „ochi blânzi” sunt destin¿i ¿i potoli¡i. Pupilele mari, dilatate pot fi un semn al fricii sau al 78
Ce tot spui tu acolo?
agresiunii, mai ales în condi¡iile de luminå, care ar trebui så contracte pupilele. N BOTUL. Gura moale, relaxatå, indicå faptul cå ai de-a face cu
un câine destins. Gura strânså sau cu buzele încordate denotå tensiune. Buzele råsfrânte ¿i din¡ii sco¿i la ivealå pot fi semne de agresivitate sau, în cazul anumitor rase, ca de exemplu, Chesapeake Bay Retriever, pot fi ¿i un semn de zâmbet. Când animalul î¿i linge buzele, deseori, asta înseamnå cå se simte nesigur sau nelini¿tit. Cåscatul indicå, de obicei, o stare de stres, nu de obosealå. Cåscatul ajutå la reducerea tensiunii arteriale a câinelui ¿i îl face så-¿i påstreze calmul. Câinii care te apucå de mânå, fårå så te strângå cu din¡ii, te salutå amical. Pe de altå parte, câinele adult care te face så-i sim¡ii col¡ii te anun¡å cå el e ståpânul. N TRUNCHIUL ÎNCORDAT. Mu¿chii încorda¡i reprezintå barome-
trul prin care po¡i måsura emo¡iile pe care le transmite câinele. Mu¿chii întåri¡i, mai ales în jurul capului ¿i al umerilor, dau de gol, deseori, un câine speriat sau agresiv. N GESTURILE. Când animålu¡ul tåu se arcuie¿te (¡ine pieptul la
podea, picioarele din fa¡å întinse, posteriorul ridicat, coada în mi¿care), înseamnå cå e bucuros ¿i te invitå la hârjonealå. Dacå te mai ¿i împinge cu nasul, vrea så-i arå¡i cå îl pre¡uie¿ti sau vrea så-¡i dea de în¡eles cå te-ai a¿ezat pe fotoliul lui ¿i cå te roagå frumos så te dai la o parte. O låbu¡å ridicatå înseamnå, foarte des, „hai så ne jucåm!” sau „fii atent la mine!”. 79
Ce tot spui tu acolo? N BLANA. Câinele calm are blana netedå de la greabån la ¿ale. Un
câine speriat sau provocat are adesea pårul ridicat (face coamå) pe spinare, ca så parå cå e mai solid. N COADA. Câinele atent î¿i ¡ine coada dreaptå, în sus. Cel care se
teme î¿i bagå coada între picioare. Unul emo¡ionat î¿i ridicå foarte sus coada ¿i o fluturå rapid de la dreapta la stânga. Un câine prudent sau nervos î¿i ¡ine coada întinså orizontal ¿i då din ea încet ¿i constant. Iar unul mul¡umit are coada destinså ¿i relaxatå. Când ai îndoieli, ia în considerare semnalul care indicå cel mai mare grad de agresivitate sau teamå. Dacå animålu¡ul då din coadå, dar, în acela¿i timp, se strâmbå ¿i pare a fi încordat, este bine så te iei dupå semnele nu tocmai bune. Dacå în oricare dintre semnele transmise de corp se întrevede teama, atunci câinelui este fricå! Mai bine ¡ine-te la distan¡å ¿i salutå câinele de acolo de unde e¿ti!
Terierul Burticå Înainte de a ne alege un câine, so¡ul meu ¿i cu mine am fåcut o mul¡ime de investiga¡ii asupra unui mare numår de rase. Am decis så luåm un animålu¡ dintr-o raså mai rarå, Glen og Imaal Terrier. Ace¿ti câini sunt mai rezisten¡i, mai bine dimensiona¡i ¿i nu nåpârlesc. Am adoptat un pui foarte vioi, pe care l-am botezat Byline ¿i care are acum opt luni.
Î.
80
Ce tot spui tu acolo?
Având pentru prima datå un câine, nu „vorbesc” foarte bine limba lui. Uneori, Byline se trânte¿te pe jos ¿i se råstoarnå cu burtica în sus ca så îl scarpin, deoarece îi place. Înså, alteori, cå¡elul mârâie încet când fac asta. Cum a¿ putea în¡elege mai bine ce încearcå Byline så-mi transmitå? Felicitåri pentru noul membru al familiei! Sincere aprecieri pentru cå v-a¡i fåcut timp så cerceta¡i rasele înainte de a lua o decizie cu privire la cea care se potrive¿te cel mai bine cu modul vostru de via¡å. Cât despre învå¡atul „limbii câine¿ti”, så nu crezi cå fiind atentå numai asupra unei singure pår¡i a corpului câinelui vei ajunge så în¡elegi cu adevårat ceea ce Byline încearcå så-¡i spunå. Trebuie så prive¿ti în ansamblu ¿i så evaluezi întreaga situa¡ie. De asemenea, trebuie så ¡ii cont de tråsåturile de personalitate ale Terierilor. De¿i existå totdeauna ¿i excep¡ii, Terierii au tendin¡a de a fi dominan¡i ¿i este necesar så ¿tie cå tu e¿ti ¿eful. Ei le dau aten¡ie ståpânilor care se exprimå clar ¿i consecvent, prin limbajul corporal ¿i verbal. Då-mi voie så analizez situa¡ia råsturnatului cu burta în sus, care este o pozi¡ie caninå uzualå. Atunci când un asemenea animal se întoarce pe spate ¿i î¿i expune burta, majoritatea oamenilor percep pozi¡ia ca pe un semn de supunere. Dar este bine så fii foarte atentå la postura câinelui ¿i la tensiunea muscularå. Animalul care începe så se rostogoleascå pe un picior ¿i råmâne lipit de podea, cu burta în sus, cu mu¿chii relaxa¡i ¿i limba scoaså, privindu-te dintr-o parte, este, de obicei, un câine supus. Acestea sunt ni¿te indicii bune, solide, care te pot face så-¡i dai seama cå Byline vrea så-l scarpini pe burtå. Înså, atunci când animalul se trânte¿te ostentativ pe spate, cu burta la vedere ¿i mu¿chii încorda¡i, cu privirea îndreptatå direct
R.
81