ARDEN MOORE
Comportamentul
Pisicii CARTEA TUTUROR RÅSPUNSURILOR Perspectivå practicå & solu¡ii confirmate la întrebårile tale despre feline
The Cat Behavior Answer Book Copyright © 2007 by Arden Moore Originally published in the United States by Storey Publishing LLC Ilustra¡ii de Matt Ambre Prefa¡å de Nancy Peterson Traducerea ¿i adaptarea în limba românå: Pia Maria Luttman © 2008 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, 317 91 32 Fax: 224 31 86; E-mail: distributie@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of the editor.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României ARDEN MOORE Comportamentul pisicii – cartea tuturor råspunsurilor/Arden Moore – Bucure¿ti: House of Guides, 2008 ISBN 978-973-1773-85-8 636-8
DEDICAºIE Le dedic aceastå carte încântåtoarelor mele prietene Cindy Benedict, Flo Frum ¿i Dr. Jill Richardson, fra¡ilor mei iubitori de animale de companie Deb, Karen ¿i Kevin, minuna¡ilor mei nepo¡i Chrissy ¿i Andy, felinelor mele Callie ¿i Murphy, precum ¿i memoriei lui Little Guy ¿i primului meu motan grozav, Corky.
CUPRINS
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 Prefa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Partea I: E bine så fii pisicå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 Aflå de ce felinele se comportå ca atare. Descoperå care sunt sim¡urile, emo¡iile ¿i instinctele pisicilor, aflå informa¡ii inedite legate de inteligen¡a lor, precum ¿i lucruri despre pisicile agresive ¿i diverse rase.
Partea a II-a: De vorbå cu pisica ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73 De multe ori, pisicile ne transmit anumite mesaje, pe care nu prea le în¡elegem. Vei afla ce înseamnå, pentru ele, så toarcå, ce mistere ascunde acel „miau!”, dar, totodatå, î¡i vei perfec¡iona ¿i capacitatea de a în¡elege limba „pisiceascå”.
Partea a III-a: Tertipuri ¿i pozne de-ale pisicilor . . . . .131 Pisicile au nenumårate obiceiuri ciudate. Descoperå de ce le place så mestece lucruri de plastic, så se ca¡ere pe draperii în sus, så se joace cu apa ¿i multe altele. Aaa, vei afla ¿i care-i treaba cu iarba-mâ¡ei! 4
Partea a IV-a: Lådi¡a cu nisip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .179 Problemele cele mai frustrante, cu care se confruntå, la un moment dat, fiecare ståpân, sunt cele legate de lådi¡a pisicii. Vei afla de ce evitå felinele acest loc, dar ¿i cum så faci fa¡å unor diverse dificultå¡i.
Partea a V-a: Alimenta¡ie ¿i îngrijire . . . . . . . . . . . . . . . . . .219 Cele mai multe pisici duc o via¡å regeascå, pierzând vremea pigulind câte ceva de mâncare, torcând ¿i spålându-¿i strålucitoarea blanå. Aflå de ce se råsfa¡å felinele atât de mult, cum så-¡i îmblânze¿ti pisica ¿i cum så îi por¡i de grijå.
Partea a VI-a: Via¡a pisicii în caså ¿i afarå . . . . . . . . . . . .263 Dacå sunt ¡inute înåuntru, felinele sunt mai protejate! Dar, dacå pisica ta iese afarå, înva¡å cum så o faci så se simtå cea mai fericitå, dându-i jucårii ¿i creând o atmosferå plåcutå în interior. ªi så ¿tii cå ¿i pisicile båtrâne pot învå¡a lucruri noi. Consultan¡i de specialitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .332
5
CUVÂNT ÎNAINTE Multe dintre amintirile mele din copilårie sunt legate de pisici. Aveam obiceiul så tot salvez pisici de pe stradå, dar mama insista så le gåsesc un ståpân. Deseori fåceam exerci¡ii de mers în patru labe ¿i încercam så lipåi laptele dintr-un castronel – un obicei pe care nimeni n-a recunoscut cå l-ar mai avea. La maturitate, am cåpåtat-o în sfâr¿it pe Shasta, prima mea pisicå. Dar, vai!, bucuria mea a fost scurtå, pentru cå proprietarii locuin¡ei mele au ¡inut mor¡i¿ ca Shasta så plece. Mi-am fåcut curaj så le vorbesc, pentru cå, de¿i n-o aveam decât de câteva zile, må îndrågostisem de ea. Proprietarii mei ¿i câinele lor beagle urau pisicile, a¿a cå le-am promis cå n-aveau s-o mai vadå niciodatå pe Shasta, pentru cå aveam s-o ¡in în caså. I-am implorat så-mi dea voie s-o påstrez ¿i, pânå la urmå, au fost de acord. Doi ani mai târziu må pregåteam så må mut în celålalt capåt al ¡årii. Proprietarii m-au întrebat dacå urma s-o iau ¿i pe Shasta cu mine; le era teamå cå aveam s-o las în apartament. Singurul lucru pe care l-am låsat acolo a fost un scaun vechi, rablagit. Arcurile îi ie¿eau deja la momentul în care må mutasem acolo, iar acum ajunsese de-a dreptul un jaf – dovada incapacitå¡ii mele de a-i asigura Shastei un stâlp de ascu¡it ghearele. Aveam 28 de ani când am ajuns cu Shasta în California ¿i împlinisem 30 când mi-am ob¡inut certificatele de tehnician veterinar autorizat. Am lucrat pe durata urmåtorilor 12 ani într-un spital veterinar ¿i am adus acaså mai multe pisici. În plus, mi-am convins prietenii ¿i rudele cå via¡a lor era neîmplinitå, dacå nu aveau o prietenå felinå. 6
De-a lungul anilor, am învå¡at o mul¡ime de lucruri despre men¡inerea sånåtå¡ii unei pisici ¿i despre îngrijirea unei pisici bolnave. Am observat cå, de¿i pårea normal ca atât clien¡ii, cât ¿i personalul clinicii veterinare så vorbeascå despre comportamentele neplåcute ale câinilor, discu¡iile despre manifestårile pisicilor erau destul de rare în timpul vizitelor la cabinetul veterinar. Drept urmare, pisicile au avut de suferit. Au fost etichetate ca neprietenoase, du¿månoase, råutåcioase, ¿i chiar mai råu. Au fost abandonate, date afarå din caså, duse la adåposturi de animale ¿i chiar eutanasiate, atunci când singura lor vinå n-a fost decât aceea de a fi pisici. Am fåcut multe gre¿eli cu primele mele pisici, pentru cå nu prea ¿tiam mare lucru. Îmi doresc så fi avut atunci cartea aceasta ca så må ajute så previn, så fac fa¡å ¿i så în¡eleg comportamentul pisicilor mele. ªi, cu toate cå acum sunt mult mai învå¡atå ¿i am destulå experien¡å, cartea lui Arden m-a învå¡at ¿i pe mine unele trucuri noi despre comportamentul felin. Citind aceastå carte, ve¡i descoperi cum pute¡i så vå în¡elege¡i perfect cu pisica voastrå!
– NANCY PETERSON, tehnician veterinar autorizat Manager Program Pisici Sålbatice The Humane Society of the United States Pre¿edinte, Asocia¡ia Scriitorilor despre Pisici
7
PREFAºÅ Încearcå så în¡elegi comportamentul felinelor. Pisica este inteligentå, are personalitate, este tenace ¿i are o atitudine tupeistå, de genul „ei ¿i, ce dacå!” Nu te a¿tepta din partea pisicii så-¿i cearå scuze sau så se umileascå – laså asta în seama câinilor, care simt cå trebuie så-¡i facå pe plac. Pisica se mândre¿te cu viclenia ei, în sensul cå ¿tie så fie drågåla¿å atunci când î¿i dore¿te ceva. Din prisma popularitå¡ii ¿i a numårului, pisica l-a depå¿it constant ¿i discret pe a¿a-zisul cel mai bun prieten al omului, fårå a fi sprijinitå de vreo echipå de marketing plåtitå bine ori de vreo lege care controleazå titlurile de primå paginå în Las Vegas. Numai în Statele Unite, numårul pisicilor este mai mare decât cel al câinilor, raportul fiind de 90,5 milioane fa¡å de 74 milioane. Mul¡i spun: „Câinele meu må iube¿te cu adevårat”, dar sunt nespus de entuzia¿ti atunci când declarå: „Îmi iubesc la nebunie pisica ¿i cred cå ¿i ea må adorå.” Tråim de dragul torsului lor zgomotos, de dragul cåldurii pe care ne-o transmit când le ¡inem în poalå ¿i de dragul giumbu¿lucurilor lor amuzante. E adevårat, pisicile pot fi nostime, afectate, agasante, ba chiar un pic înspåimântåtoare. Te vei întreba, probabil, de ce pisica î¿i înfige ghearele în piciorul tåu, chiar în timp ce ¡i se cuibåre¿te în poalå. Poate cå e¿ti stupefiat pentru cå pisica ta persanå e atraså de perna ta, în locul lådi¡ei sale cu nisip. ªi, pe deasupra, mai dai ¿i peste ghemotoace de blanå, peste påsårile moarte cårate acaså, ¿i, în plus, te mai linge ¿i pe lobul urechii? S-ar putea så fii nedumerit când încerci så pricepi de ce fac pisicile toate aceste lucruri. De aceea am scris aceastå carte. Te rog så consideri Cartea cu råspunsuri despre comportamentul pisicii ca pe un 8
ghid care så te ajute så dezlegi misterele din spatele modului de a gândi ¿i de a ac¡iona al pisicii. Am adunat întrebårile prezentate aici din cadrul apari¡iilor mele la emisiunile despre animale de companie, de la televiziune ¿i radio, din cadrul prelegerilor publice, ca redactor al cår¡ii Catnip (Iarba mâ¡ei), dar ¿i ca fost editorialist pe teme de animale de companie la revista Prevention. Odatå ce oamenii descoperå ce meserie am – ¿i cå ståpânele casei mele sunt, de fapt, douå pisici –, încep så må bombardeze cu întrebåri. De ce face pisica mea...? Cum pot så-mi fac pisica så nu mai…? Care este cea mai bunå modalitate så-mi învå¡ pisica så…? Sunt probleme cu care må confrunt când sunt în librårii, la nun¡i, când stau la coadå la supermarket sau chiar când må aflu în parcul unde se plimbå câini. Am o prietenå care îmi spune în glumå Dr. Doo, o prescurtare de la Doctor Doolittle, din cauzå cå de nenumårate ori a fost martorå când, prin sfaturi, am lini¿tit persoane derutate care au pisici. Desigur, nu sunt medic. Nici måcar nu joc rolul de doctor la TV. Dar sunt expert în animale de companie ¿i colaborez regulat cu speciali¿ti veterinari, care cunosc comportamentul animalelor de companie. Må dedic sarcinii de a vå prezenta realitå¡ile ¿i solu¡iile practice la problemele de care vå lovi¡i în rela¡ia cu pisicu¡a voastrå. A¿a cå renun¡a¡i definitiv la ideea cå a¡i putea aplica „psihologia caninå” asupra felinei voastre. Lucrurile la care este receptiv un labrador nu vor fi valabile pentru abisiniana voastrå, care cere aten¡ie cu orice pre¡. Mai bine råsfoi¡i aceste pagini, fiind deschi¿i ¿i dispu¿i la învå¡area unor aspecte noi. Legendarul Doctor Doolittle ståtea de vorbå cu animalele. Aici, eu sunt dispuså så vorbesc direct cu voi. Sus låbu¡a! 9
MULºUMIRI Doresc så le mul¡umesc tuturor veterinarilor, cunoscåtorilor comportamentului animalelor, oficialilor de la adåposturile de animale, persoanelor talentate de la Cat Fanciers’ Association ¿i WinnFeline Foundation, precum ¿i admiratorilor de feline, care mi-au acordat din timpul, talentul ¿i ideile lor, pentru aceastå carte. Am o deosebitå recuno¿tin¡å pentru echipa mea de exper¡i în comportament felin, formatå din Joan Miller, Alice Moon-Fanelli ¿i Arnold Plotnick, dar ¿i pentru editorul meu, Lisa Hiley. Împreunå putem comunica ¿i îmbunåtå¡i via¡a tuturor pisicilor.
10
PARTEA I
E bine s책 fii pisic책!
Ah, via¡a de pisicå! Toate par atât de perrrfecte. Au masa asiguratå. Timp berechet pentru mo¡åialå. Un asistent personal care face curå¡enie în lådi¡a cu nisip. Adicå le putem invidia u¿or, dar ce ¿tim cu adevårat despre ele? La început e posibil så ne adoråm prietenele cu blåni¡å, spre deosebire de egiptenii din Antichitate, care nu se mul¡umeau cu atât, ci le venerau literalmente. Mult mai târziu, situa¡ia s-a schimbat complet, iar locuitorii supersti¡io¿i din Anglia de altådatå au ars pe rug mii de pisici. Iubitå ¿i detestatå – aceasta a fost soarta pisicii de-a lungul veacurilor. Aståzi, în casele oamenilor sålå¿luiesc mai multe pisici decât câini. În acest capitol voi dezbate multe aspecte ale vie¡ii pisicilor. Trebuie subliniat faptul cå le place så reflecteze. La urma urmei, au a¿teptat încå vreo 10.000 de ani dupå domesticirea câinelui, pânå så binevoiascå så accepte compania oamenilor. Le place så se repeadå, mai ales la glezna ta care este confundatå cu un ¿oarece cu picioare imense, care trece prin hol. Ca så stea în poala ta sau så capete o bucå¡icå de pe¿te sau så fie scårpinate sub bårbie, te vor ademeni torcând. ªirete, sincere ¿i iste¡e – acestea sunt unele dintre caracteristicile pisicilor. Cite¿te mai departe ca så afli ¿i altele!
12
E bine så fii pisicå!
Pisica de-a dreptul istea¡å În casa noastrå tråiesc un Border Collie, un cani¿ ¿i o pisicå abisinianå. Cele douå rase de câini sunt recunoscute pentru inteligen¡a lor, dar abisiniana mea, botezatå în mod inspirat Mensa, nu este mai prejos când vine vorba de capacitate de gândire. E receptivå când e strigatå, merge în leså ¿i se duce la bucåtårie, unde se a¿azå ¿i a¿teaptå politicoaså atunci când este întrebatå dacå vrea ceva bun. Cât de inteligente sunt pisicile ¿i cum înva¡å ele?
Î.
R.
Dacå ar exista o variantå cu animale de companie a popularului joc de culturå generalå Jeopardy! acest ter¡et ar face praf concuren¡a, fårå prea mare båtaie de cap. Acest grup ascunde multå inteligen¡å, ¿i poate nu vei fi surprins så afli cå ¿i pisicile pot så înve¡e, la fel ca oamenii ¿i câinii. Pisicile au atât memorie pe termen lung, cât ¿i pe termen scurt. Ceea ce explicå modul în care se îndreaptå (gra¡ie memoriei pe termen lung) spre lådi¡a cu nisip sau spre vasul cu mâncare, instalate în acela¿i loc, sau (gra¡ie memoriei pe termen scurt) capacitatea lor de adaptare, dacå vasele au fost mutate într-o altå încåpere. La fel ca oamenii ¿i câinii, pisicile înva¡å prin observa¡ie, imita¡ie ¿i prin încercare ¿i gre¿ealå. Putem considera cå Mensa ac¡ioneazå ca un câine, atunci când ascultå ¿i råspunde semnalelor, dar pisicile sunt adepte înfocate ale filosofiei „ce câ¿tig eu din asta?!”. În timp ce câinii au tendin¡a de a executa ceva ca så ne încânte ¿i så fie recompensa¡i, pisicile hotåråsc ce ¿i când vor face. Dacå va ¿ti cå îi vei oferi o recompenså accep13
E bine så fii pisicå!
tabilå, atunci pisica va colabora, eventual, venind la tine când o chemi, a¿teptând gustarea sau executând cine ¿tie ce alt giumbu¿luc. În plus, pisicile înva¡å fiind foarte atente la ceea ce se întâmplå prin caså. De exemplu, unele pisici iste¡e î¿i urmåresc ståpânii cum deschid u¿a, dupå care încearcå så repete respectiva ac¡iune. Una dintre prietenele mele are o pisicå siamezå, care a învå¡at cum så dea cu laba peste clan¡a u¿ii prin care se intrå în garaj. Apoi, prietena mea a fost nevoitå så adauge un zåvor în plus, ca så nu iaså pisica, deschizând u¿a respectivå (din fericire, Sheba nu a descoperit, deocamdatå, locul de pe perete unde se gåse¿te dispozitivul de deschidere a u¿ii garajului). Evolu¡ia modificå modul de comportare al fiecårei specii. De exemplu, pentru a se råcori pe burtå, cei doi câini pe care-i ave¡i ar putea såpa în curte o groapå nu prea adâncå, într-o zi toridå ¿i umedå. Acest comportament instinctiv a fost transmis de la o genera¡ie caninå la alta. În schimb, pisicile nu sunt condi¡ionate så sape pentru a se råcori. Ghearele lor nu sunt la fel de adecvate pentru a face a¿a ceva. Ele sunt mai pricepute så descopere un loc¿or ascuns ¿i umbros, de unde, cât timp se råcoresc, pot pândi eventualele animale de pradå. ªi, având în vedere cå sunt atât de meticuloase când vine vorba de igienå, nu sunt prea entuziasmate în privin¡a tåvålitului prin praf, cåci î¿i murdåresc blåni¡a. ªi, în sfâr¿it, pisicile sunt maestre în arta manipulårii oamenilor. Aceste animale deprinse cu anumite obiceiuri se folosesc de puterea lor de observa¡ie ¿i învå¡are prin asociere pentru a avea avantaje de pe urma programului zilnic al gospodåriei în care se aflå. Callie, pisica mea calico, m-a dresat mai bine decât îmi place så recunosc. Cel pu¡in o datå pe zi, atunci când lucrez la masa din sufragerie, ea se 14
E bine så fii pisicå!
ghemuie¿te pe o treaptå a scårii ce urcå la etaj, ia o pozi¡ie încântåtoare ¿i må prive¿te cu ochii blânzi, mieunând slab. Astfel îmi spune så må ridic de pe scaun, så deschid u¿a cåmårii ¿i så scot de acolo câteva bucå¡ele de pe¿te uscat, gustarea ei preferatå. Bineîn¡eles cå totul nu a început precis, într-o bunå zi, când ea a coborât scårile, gândindu-se: „Vreau ceva bun de mâncare ¿i ¿tiu cum så fac så capåt acest lucru”; nu, dar prima datå când s-a oprit la jumåtatea scårilor ¿i a mieunat la mine, iar eu am sårit så-i aduc ceva bun, ¿i-a dat seama cå descoperise o metodå eficientå. Pozi¡ia pe care o ia este strategicå – fiind la acela¿i nivel cu u¿a cåmårii. ªtiu cå sunt manipulatå, dar må conformez cu plåcere. Callie este suficient de de¿teaptå ca så-mi recunoascå punctul slab ¿i îl folose¿te în propriul ei beneficiu. Ei bine, a¿adar cine este mai inteligentå?
Savurarea clipelor de mo¡åialå Gracie, pisica mea gri-tårcatå, are o via¡å personalå. Pare så doarmå toatå noaptea, precum ¿i în cea mai mare parte a zilei. A¿ vrea så fiu în stare så dorm måcar jumåtate din timpul acesta. Are momente scurte în care se joacå cu mine ¿i îi place ora mesei. Pare destul de mul¡umitå, dar må întreb dacå atâta somn este normal pentru o pisicå.
Î.
R.
Pisicilor le place så doarmå bine noaptea ¿i så aibå parte de multe reprize plåcute de mo¡åialå, pe parcursul zilei. Pisica este corespondentul terestru al lene¿ului Rip van Winkle, dormind 15
E bine så fii pisicå!
în jur de 17-18 ore pe zi, sau aproape douå treimi din întreaga ei via¡å. Pisica doarme cam de douå ori mai mult decât alte mamifere, dar nu se plânge de asta. Durata somnul de zi este influen¡atå de vârstå (pisicu¡ele mici, care cresc repede au tendin¡a de a dormi mai mult decât cele adulte), de sentimentul de siguran¡å (dacå în caså se aflå un câine care aleargå pisicile, probabil cå ele vor fi vigilente ¿i precaute) ¿i de starea vremii (în timpul unei furtuni, pisica î¿i „sapå” un tunel pe sub påturå, în patul tåu, ca så dormiteze). Spui cå Gracie pare mul¡umitå. Asigurå-te cå nu confunzi mul¡umirea cu plictiseala. Pisicile plictisite dorm mai mult decât pisicile care interac¡ioneazå ¿i se joacå cu oamenii ¿i cu alte animale de companie din caså. A¿a cå încurajeazå aceste reprize ludice în fiecare zi. Cinci-zece minute sunt suficiente ¿i îi vor activa creierul, îi vor pune mu¿chii în mi¿care ¿i o vor face så doarmå lini¿titå ¿i så viseze frumos.
16
E bine så fii pisicå!
TESTEAZÅ IQ-UL PISICII TALE De fapt, cât de istea¡å este pisica ta? Un mod mai pu¡in oficial de a-i testa gradul de inteligen¡å este så-i evaluezi capacitatea de a discerne permanen¡a obiectelor. Conceput ini¡ial pentru studierea dezvoltårii cognitive la copii, acest test poate fi aplicat ¿i la pisici. Aratå-i pisicii un obiect complet vizibil, cum ar fi un ¿oricel de jucårie. Apoi, ascunde ¿oricelul, a¿ezând în fa¡a lui un dosar sau un alt obiect solid, dar nu transparent. Pentru a fi la acela¿i nivel specific unui copil de 18 luni, pisica ar trebui så ¿tie så se uite în spatele obiectului pentru a gåsi ¿oricelul ascuns, nu så creadå cå a dispårut complet din raza ei vizualå. În plus, pisicile foarte iste¡e, capabile så gândeascå asemenea unui copil de doi ani, vor fi în stare så urmåreascå traiectoria unui obiect care iese din câmpul lor vizual. Cu alte cuvinte, aceste pisici ar trebui så poatå prevedea unde urmeazå så reaparå un ¿oarece viu care dispare din fa¡a ochilor lor ¿i så foloseascå respectiva informa¡ie pentru a ataca ¿oricelul, atunci când î¿i face din nou apari¡ia.
17
E bine så fii pisicå!
În lumea viselor Îmi place så-mi privesc pisica în timp ce doarme. Se mi¿cå tot timpul, ba chiar scheaunå uneori. Picioarele îi tresar ¿i mustå¡ile i se mi¿cå. Ce face, viseazå?
Î.
R.
Pisicile viseazå, într-adevår, dar nu putem face decât specula¡ii pe aceastå temå. Poate cå pisica voastrå retråie¿te momentul glorios al capturårii unei mu¿te råtåcite, care bâzâia prin fa¡a unei ferestre scåldate de soare, sau poate viseazå clipa unui sprint de-a lungul holului. Poate cå î¿i aminte¿te amuzatå DESPRE PISICI cum te-a vråjit la cinå, astfel încât ultima Pisicile dorm foarte bucå¡icå de ton fiert din farfuria ta a ajuns mult, dar liliecii ¿i opoîn propriul ei castron. Dispunem de dovezi sumii î¿i petrec ¿i mai ¿tiin¡ifice cå pisicile viseazå. La fel ca la mult timp în lumea oameni, somnul felinelor este de douå tiviselor. Aceste animale puri – REM („rapid eye movement” – mi¿se odihnesc circa carea rapidå a ochilor –, când viseazå) ¿i 20 de ore pe zi. non-REM (somnul profund). Atunci când pisica î¿i contractå picioarele, då din mustå¡i ¿i î¿i mi¿cå discret globii oculari, în spatele pleoapelor închise, vei ¿ti cå este adâncitå în somnul REM. Studiile întreprinse pe baza electroencefalogramelor (EEG), în scopul descifrårii activitå¡ii cerebrale la pisicile adormite, au indicat cå acestea råmân în faza de somn REM cam 30% din timpul în care dorm ¿i cå modelul undelor lor cerebrale, în cadrul somnului REM, este similar cu cel al omului. Spre deosebire de pisici, noi ne petrecem cam 20% din durata de somn în faza REM (cu toate cå la sugari propor¡ia e de 80%). 18
E bine så fii pisicå!
Când nu viseazå, pisicile se gåsesc în faza de somn profund. Aceasta este perioada în care organismul ac¡ioneazå, refåcând ¿i regenerând oasele ¿i masa muscularå ¿i întårind sistemul imunitar, pentru combaterea eficientå a bolilor. Singura mi¿care pe care o po¡i detecta pe parcursul acestei faze a somnului este respira¡ia moale ¿i lini¿titå.
Cele cinci sim¡uri ale felinelor ªtiu cå pisica mea, Cleo, aude mult mai bine decât mine. Poate så doarmå profund, sus, la etaj, dar va veni în fugå pe scåri în jos, când må aude cå deschid u¿a frigiderului. Acolo ¡in mâncarea ei preferatå – bucå¡ele mici de rasol de pui. În clipa în care deschid capacul vasului, ea deja se freacå afectuoaså de picioarele mele. Dar uneori Cleo pare cå nici nu observå ¿oricelul de jucårie aflat chiar sub nasul ei. Referitor la cele cinci sim¡uri, care este asemånarea dintre pisicå ¿i om?
Î.
R.
Ai dreptate! Pisicile pot så audå mult mai bine decât oamenii. Dacå eu a¿ ¿opti acest lucru într-o camerå, în timp ce tu ai fi împreunå cu Cleo în cealaltå încåpere, pariez pe ipoteca pe caså cå pisica ar auzi fiecare cuvânt, iar tu nu. De fapt, pisicile aud chiar mai bine decât câinii. Ele pot så distingå sunete din segmentul ultrasonic, adicå la frecven¡e foarte înalte. Sunetul este provocat de vibra¡ii, iar numårul vibra¡iilor produse pe secundå se nume¿te „frecven¡å”. Frecven¡a se måsoarå în hertzi 19
E bine så fii pisicå!
(Hz), un hertz fiind egal cu o vibra¡ie pe secundå. Pisicile pot så audå pânå la 100.000 Hz, spre deosebire de câini, care aud între 35.000 ¿i 40.000 Hz, ¿i de oameni, la care auzul merge pânå la 20.000 Hz. De ce pot pisicile så audå mult mai bine decât noi? Mai întâi, analizeazå urechea felinei. Aceste minuni conice se pot roti ca ni¿te antene parabolice miniaturale, orientându-se spre direc¡ia sunetului. Având în vedere capacitatea lor de a capta frecven¡e mai înalte, pisicile pot detecta mai repede decât noi chi¡åitul unui ¿oarece care a påtruns în caså. Acum, hai så examinåm ¿i celelalte patru sim¡uri ca så vedem cum ne situåm, în compara¡ie cu prietenele noastre feline. NASUL ATOTªTIUTOR. Pisicile contureazå realitatea prin miros. Nårile lor ascund circa 200 de milioane de celule olfactive, fa¡å de cele 5 milioane ale oamenilor. Nasul felin nu folose¿te numai la adulmecarea bucå¡elelor de mâncare de pe podeaua din bucåtårie. Cu ajutorul nasului, pisicile comunicå între ele. De fiecare datå când o pisicå î¿i freacå låbu¡ele sau capul, cu partea prevåzutå cu glande de detectare a mirosului, ea le laså suratelor sale o carte de vizitå felinå, pentru ca ele så o interpreteze prin miros. PIPÅIT-SIMºIT. Pisicile conteazå pe mustå¡i ¿i labe pentru a investiga împrejurimile. Te-ar putea ¿oca så afli cå au mustå¡i nu numai pe bot, ci ¿i în partea dorsalå a picioarelor din spate. Ele î¿i folosesc mustå¡ile ca pe ni¿te antene, atingând obiectele din jur ¿i 20
E bine så fii pisicå!
stabilind dacå se pot strecura prin orificii strâmte. Ni¿te mustå¡i speciale, cu rol de senzori, numite vibrise, le ajutå pe pisici så-¿i urmåreascå prada în semiîntuneric ¿i så se orienteze. Acestea fiind zise, trebuie men¡ionat ¿i faptul cå existå unele excep¡ii notabile printre rasele de feline, care se pot descurca foarte bine ¿i fårå ajutorul mustå¡ilor lungi. De exemplu, rasele Cornish Rex ¿i American Wirehair au mustå¡i scurte, ondulate, în timp ce rasa Devon Rex aproape cå nu are deloc mustå¡i, iar la pisicile Sfinx acestea lipsesc cu desåvâr¿ire. Toate aceste rase se caracterizeazå prin rapiditate ¿i agilitate, în ciuda mustå¡ilor scurte sau inexistente. NU SE LIMITEAZÅ TOTUL LA GUST. Pisicile au reputa¡ia de a fi mofturoase la mâncare, lucru explicat ¿tiin¡ific. Pisicile au circa 473 de papile gustative, fa¡å de cele peste 9.000 pe care le avem noi. Deoarece papilele gustative ale felinelor sunt pu¡ine la numår ¿i slab dezvoltate, ele se bazeazå mai mult pe sim¡ul olfactiv decât pe cel gustativ. Când vine vorba de mâncare, ele nu se ghideazå dupå dictonul „mai întâi månânci, de întrebat întrebi mai târziu”, dicton adoptat de câini. OCHII ASCUND SECRETUL. ªi, în sfâr¿it, motivul pentru care Cleo poate så nu observe ¿oricelul de jucårie aflat chiar sub nasul ei este cå jucåria nu se mi¿cå. Atunci când vine vorba de sim¡ul våzului, pisicile disting mi¿carea mai bine ca noi, datoritå vederii lor periferice superioare. Pupilele lor se pot dilata mai mult pentru a avea o perspectivå mai largå decât a noastrå, a oamenilor. Cu toate acestea, pisicile pot fi un pic mioape ¿i, practic, pot så nu vadå ceva aflat efectiv sub nasul lor, precum ¿oricelul de jucårie, pentru cå raza lor vizualå, sub bårbie, se aflå într-un punct mort. 21
E bine så fii pisicå!
A¿a cå, dacå ai ¡inut scorul, este 4-0 pentru feline, cu un egal la capitolul vedere. Cred cå ar trebui så fim recunoscåtori, cåci avem ceva ce pisicile nu au – degetele de la mâini.
Prådåtor sau pradå? Îmi place så-mi urmåresc cele trei pisici cum se îngråmådesc în jurul ¿oriceilor de jucårie sau cum sar dupå penele din vârful unei undi¡e pentru copii. De ce este instinctul lor de vânåtoare atât de puternic, dupå mii de ani de când au fost domesticite?
Î.
R.
De¿i noi ne gândim de obicei la pisici ca la ni¿te vânåtori puternici, ele îndeplinesc, de fapt, ambele roluri – pe cel de pradå, dar ¿i pe cel de prådåtor, în func¡ie de celelalte specii implicate în ac¡iune. Hai så începem cu rolul de animal de pradå. Toate felinele, de la måre¡ul leu pânå la acea adorabilå pisicu¡å pe care o ¡ii în bra¡e, sunt programate genetic så vâneze. În raport cu dimensiunile lor, pisicile se concentreazå asupra mamiferelor ¿i a påsårilor mici. Un lucru interesant este cå majoritatea biologilor considerå cå pisicile sunt experte în prinderea mamiferelor mici, dar numai norocoase atunci când vine vorba de påsåri, pentru cå pisicile au tendin¡a de a nu fi prea bune la vânat påsåri, decât dacå acestea sunt bolnave, ori dacå este vorba de pui neajutora¡i sau påsåri ce au cuibul la sol. Comportamentul de vânåtor este în cea mai mare parte înnåscut, iar pisicu¡ele demonstreazå de timpuriu tendin¡a de a vâna 22
E bine så fii pisicå!
obiectele în mi¿care ¿i de a se repezi la puii mai mici. La fel ca noi, ¿i ele înva¡å prin încercåri ¿i gre¿eli, iar reprizele lor de joacå le fac så alerge mai repede ¿i så-¿i perfec¡ioneze capacitatea de a såri. Måmicile lor le înva¡å prin puterea exemplului. Pisicile care tråiesc afarå aduc adesea acaså, pentru puii lor, câte un ¿oarece sau o pasåre moartå, pe care o månâncå în fa¡a pisoilor, pentru a le demonstra cum trebuie så se manifeste. Mai târziu le va aduce pisoilor un animal mort, pentru ca ace¿tia så-l månânce singuri ¿i, în final, va veni acaså cu o pradå aproape moartå, pentru ca pisoii s-o råpunå. Aceste experimente le rafineazå deprinderile de vânåtori ¿i uciga¿i. Pentru pisicile care tråiesc în interior, prada poate fi reprezentatå de o jucårie cumpåratå de la magazin sau chiar de papucii tåi roz. Dar lec¡iile învå¡ate sunt acelea¿i ¿i, de¿i nu vor vedea vreodatå, pânå ce devin adul¡i, vreun ¿oarece sau vreo pasåre, multe pisici pricep repede cum så prindå ¿i så ucidå prada. Înså, când rolurile se schimbå, ¿i pisicile devin la rândul lor vânate, ¿i înva¡å, abile, så supravie¡uiascå, axându-se pe luptå sau fugå. Pisicile care tråiesc în exterior nu sunt expuse numai pericolului reprezentat de câinii vecinilor; în zonele periferice, ele devin deseori victime ale coio¡ilor, ¿oimilor sau ale altor animale de pradå. Prima lor reac¡ie este så fugå, dacå este posibil, refugiindu-se fie într-o ascunzåtoare, fie în vârful unui copac. Oricum, o pisicå prinså la înghesuialå poate så lupte cu îndârjire, dupå cum au descoperit mul¡i câini buimåci¡i (¿i zgâria¡i). Uneltele care fac din pisici ni¿te vânåtori eficien¡i devin, în acela¿i timp, cele mai bune arme de apårare. Probabil cå de aici a plecat ¿i expresia „a-¿i scoate ghearele”!
23
E bine så fii pisicå!
GEOMETRIA ªI PERSONALITATEA PISICII Atunci când cåutåm så adoptåm o pisicå sau un pisoi, cum putem ¿ti dacå animalul pe care l-am ales va fi unul lene¿, care så stea tot timpul în bra¡e, sau unul timid ori, de ce nu, aventuros? Pisicile cu pedigree (de raså purå) tind så aibå anumite tråsåturi specifice de personalitate, de¿i indivizii din cadrul aceleia¿i rase pot fi foarte diferi¡i între ei. Când avem de-a face cu pisica tipicå din adåposturile de animale, indiciile de personalitate pot fi corelate cu forma fe¡ei acesteia. Kit Jenkins, manager de programe pentru organiza¡ia de protec¡ie a animalelor PetSmart Charities, a petrecut peste 20 de ani studiind comportamentul pisicilor ¿i al câinilor din adåposturile de animale. Ea a elaborat o teorie a geometriei figurii pisicii, care se bazeazå pe faptul cå fe¡ele felinelor se încadreazå de obicei într-una dintre cele trei categorii de forme fizice: påtratå, rotundå sau triunghiularå. De¿i noteazå cå genetica ¿i experien¡a de via¡å joacå un rol major în modul în care gânde¿te ¿i ac¡ioneazå pisica, Jenkins sus¡ine cå personalitatea este influen¡atå ¿i de tråsåturile fizice ale pisicii. Iatå cum descrie ea diferitele tipuri: FAºA PÅTRATÅ. Aceste pisici sunt mari ¿i solide, au fa¡a påtratå ¿i corpul dreptunghiular. Gândi¡i-vå la rasa Maine
24
E bine så fii pisicå!
Coon. Jenkins le caracterizeazå drept „retrieverii lumii pisicilor”. Dorind så fie pe placul nostru, pisicile cu fa¡a påtratå au tendin¡a de a fi afectuoase ¿i le place så se cuibåreascå, så se alinte ¿i så împungå cu capul. FAºA ROTUNDÅ. Aceste pisici au fa¡a platå, ochii mari, capul circular ¿i corpul rotunjit. Gândi¡i-vå la pisicile persane sau birmaneze. Aceste tipuri mai sunt numite „cå¡eii de salon” ai lumii feline. Nu sunt foarte energice, nu se sperie u¿or, dar sunt supuse ¿i î¿i aratå cu blânde¡e afec¡iunea fa¡å de membrii familiei, în care au încredere. FAºA TRIUNGHIULARÅ. Aceste pisici sunt zvelte, lungi, suple, au urechi mari ¿i fa¡a li se îngusteazå înspre vârful
25
E bine så fii pisicå! nasului. Gândi¡i-vå la siameze ¿i la pisicile Cornish Rex. Jenkins le nume¿te „câinii ciobåne¿ti ai lumii pisice¿ti”. Pisicile cu fa¡a triunghiularå sunt curioase, iste¡e, atletice ¿i vorbåre¡e, ¿i se simt bine într-o familie activå. Jenkins le-a împårtå¿it teoria ei despre personalitatea acestor animale angaja¡ilor din adåposturi, dresorilor de animale ¿i speciali¿tilor în comportamentul felinelor, de pe întregul teritoriu al Americii de Nord. Cunoscåtorii comportamentului animalelor ¿i veterinarii spun cå observa¡iile ei sunt un instrument suplimentar, ajutând oamenii care cautå o pisicå potrivitå personalitå¡ii ¿i modului lor de via¡å. De¿i nu sunt decât fundamentul unei teorii, observa¡iile lui Jenkins au fost sus¡inute ¿i de colegii acesteia; înså, pânå în prezent nu s-a publicat nimic din acestea în vreo revistå ¿tiin¡ificå. Atunci când am aplicat teoria lui Jenkins despre geometria pisicilor propriului meu trio felin, am cunoscut în profunzime personalitatea fiecåreia. Pisicile mele corespund, câte una, celor trei tipuri de personalitate – singurul lucru pe care ele îl au în comun este cå toate au fost vagaboande ¿i au reu¿it så må farmece, påtrunzându-mi în suflet ¿i în caså.
26
E bine så fii pisicå!
Little Guy este felina mea cu fa¡a påtratå. La cei 19 ani ai såi, acest motan maroniu-tårcat este Dl. Cumsecade. οi petrece fiecare dupå-amiazå dormind pe masa mea din camera de lucru, în timp ce eu îmi våd de treburi. Råspunde întotdeauna când îl fluier ¿i îi place så ne salutåm împungându-ne cap în cap. Callie este pisica mea bål¡atå cu fa¡a rotundå. Aceastå felinå de 12 ani tânje¿te dupå un program stabil, lini¿tit, consecvent. οi manifestå afec¡iunea cu timiditate, frecându-se u¿or de piciorul meu, dar fuge repede când aude vreun zgomot nea¿teptat ¿i îi ocole¿te pe musafirii ce vorbesc tare. Murphy este felina mea cu fa¡a triunghiularå. Pot så må bazez pe aceastå pisicå de 8 ani, plinå de energie, de culoarea nisipului, care le iese tuturor în întâmpinare, îi salutå pe cei ce vin în vizitå ¿i-i supravegheazå pe cei ce muncesc la caså. Ea vâneazå ghemotoacele de hârtie purtate de vânt, då cu låbu¡a dupå bulele de ¿ampon ¿i îi place plimbarea pe care o facem zilnic, când o ¡in în ham ¿i leså. Matematica nu a fost materia mea preferatå la ¿coalå, dar mul¡umitå acestei teorii a formei faciale, am descoperit, în sfâr¿it, un mod de a utiliza geometria cu folos.
27
E bine så fii pisicå!
Licårul ochilor întuneca¡i Noaptea, când må plimb prin caså, trecând prin camerele slab luminate, må sperii uneori pu¡in, când dau cu ochii de pisica mea. Precious este o siamezå blândå, dar noaptea, ochii ei par ro¿iatici ¿i strålucitori, semånând cu o privire diabolicå. Am aceastå impresie în special dupå ce am våzut la televizor un film de groazå. Care este motivul pentru care ochii îi lucesc astfel?
Î.
R.
Totul ¡ine de moment. Te po¡i speria mai u¿or dupå ce te-ai uitat la un film horror, dar nu-¡i face griji în privin¡a lui Precious. Nu este posedatå de niciun diavol. Cu pupilele ei mari, rotunde, distinge mai bine în condi¡ii de luminå scåzutå ¿i în întuneric, decât reu¿im noi, oamenii, cu ochii no¿tri. Ca vânåtori activi mai ales în zori ¿i în amurg – cele mai bune momente pentru urmårirea pråzii –, pisicile pot vedea, de fapt, la fel de bine în beznå totalå, pe cât putem vedea noi la lumina lunii. Seara, când î¡i ¡ii pisica în bra¡e, examineazå-i ochii, sub lumina unei låmpi puternice. Vei observa cå pupilele au formå elipticå, spre deosebire de pupilele noastre, care sunt circulare. În lumina låmpii, pupilele devin ni¿te fante înguste, pentru a preveni deteriorarea retinei sensibile. Apoi stinge lampa ¿i vei observa cå pupilele pisicii se dilatå, pentru a se adapta iluminatului mai slab. Când lumina este foarte slabå, pupilele se vor måri enorm, fåcând ochii så parå complet negri. Cât despre strålucirea ro¿ie, aceasta este cauzatå de lumina ce este reflectatå de un strat de ¡esut denumit „tapetum lucidum”, care 28
E bine så fii pisicå!
cåptu¿e¿te spatele globului ocular aflat dinDESPRE FELINE colo de retinå. Acesta func¡ioneazå ca o „Tapetum lucidum”, oglindå, reflectând lumina ce nu a fost cum este numit stratul absorbitå prima datå când a trecut prin rereflector din ochii pisitinå înapoi prin ochi, pe celulele ce cilor, este o expresie recepteazå lumina, existente în retinå. latinå ce înseamnå Drept rezultat, se na¿te acea strålucire „covor strålucitor”. stranie, atunci când ochii pisicii sunt fulgera¡i de o razå de luminå, într-o camerå întunecatå. În mod interesant, la unele feline ochii emit o strålucire verde, nu ro¿ie, în func¡ie de culoarea ochilor pisicii. Ochii alba¿tri, a¿a cum sunt cei ai siamezei tale, au o strålucire ro¿ie, în timp ce ochii aurii ¿i verzi au o sclipire verde în timpul nop¡ii.
Dragostea manifestatå de pisici Pisoia¿ului meu nespus de adorabil, Bubba, îi place så se cuibåreascå lângå mine ¿i så må urmeze prin toatå casa. Este foarte prietenos ¿i afectuos ¿i, desigur, îl iubesc enorm. S-ar putea så ridic o problemå prosteascå, dar m-am întrebat mereu dacå pisicile sunt capabile så ne iubeascå sau doar sunt drågu¡e pentru cå le dåm de mâncare ¿i le adåpostim?
Î.
R.
Nu este o întrebare prosteascå, dar nu se poate råspunde u¿or la ea. V-a¿ putea da un råspuns mai låmurit, dacå a¿ ¿ti limba 29
De vorbå cu pisica ta
explicit. Ele scot o serie de sunete pure ¿i complexe, cu diferite semnifica¡ii, ¿i încearcå frecvent så comunice cu noi pe cale vocalå. Mi se pare cå-¡i place så vorbe¿ti cu Maddie, a¿a cå î¡i recomand så folose¿ti aceste momente pentru a consolida legåtura strânså dintre voi. Chiar dacå ea nu în¡elege exact ce spui, va aprecia tonul prietenos al vocii tale ¿i aten¡ia pe care i-o arå¡i. Studiile comportamentale efectuate la Universitatea Bristol din Anglia au demonstrat cå oamenii care imitå veselia pisicii lor au o rela¡ie mai bunå cu aceasta. În plus, pisicile care se joacå mai mult cu ståpânii lor tind så fie mai deschise, mai ascultåtoare ¿i mai sociabile. Pânå la urmå, nu conteazå atât de mult cuvintele pe care le roste¿ti, cât tonul vocii ¿i dorin¡a de a petrece momente plåcute alåturi de Maddie. Dar nu-l ignora pe Whisper – numai pentru cå nu vorbe¿te nu înseamnå cå nu-¡i va aprecia aten¡ia ¿i afec¡iunea!
Nu pot sta deoparte
Î.
Cele douå pisici ale mele îi evitå foarte des pe musafirii care ar vrea så le mângâie, dar se duc întins la prietenul meu care suferå de o alergie teribilå! Oare de ce se îndreaptå pisicile fix spre singura persoanå care vrea så stea departe de ele?
R.
Spre deosebire de multe persoane – ¿i câini –, cårora le place så fie cople¿ite de admiratori, pisicile se manifestå altfel. Oricine sau orice se îndreaptå repede spre ele va fi, cel mai probabil, considerat o amenin¡are. A¿a cå, de¿i måtu¿ica ta î¡i adorå pisica ¿i 76
De vorbå cu pisica ta
vrea så o sufoce cu pupåturi pline de ruj, pisicu¡a ta nu î¿i dore¿te så fie cople¿itå cu asemenea aten¡ii ¿i va fugi repede. Pisicilor le place så fie ele cele care hotåråsc cum decurg lucrurile ¿i så controleze situa¡ia. Astfel, se simt mai în siguran¡å ¿i impun mai mult respect. Prietenul tåu alergic face tot ce poate pentru a evita så se uite în ochii pisicilor tale sau så intre în contact fizic cu ele. El î¿i imagineazå, în mod gre¿it, cå, dacå le ignorå, ele î¿i vor pierde interesul pentru el, dar aceastå atitudine are exact efectul opus. Pisicile considerå cå el nu este amenin¡åtor, ci prietenos. Oricât de stupid ar suna, cere-i prietenului så batå din palme ¿i så dea tare din mâini atunci când pisicile tale se apropie de el. Inten¡ia nu este de a speria pisicile, dar astfel de gesturi pot fi îndeajuns de neplåcute, pentru a le determina så ¡inå distan¡a. Probabil cå cea mai simplå solu¡ie este så-¡i duci pisicile în altå camerå ¿i så ¡ii u¿a închiså pe durata vizitei prietenului tåu. Ai grijå ca acea încåpere så le ofere pisicilor confortul necesar, cum ar fi o lådi¡å cu nisip, vase de apå ¿i mâncare, un culcu¿ confortabil, câteva jucårii ¿i un loc bun pe care så se ca¡ere pentru a putea privi afarå, ca orice „vecinå curioaså”. Cât despre prietenii tåi cårora le plac pisicile, propune-le så intre lini¿ti¡i în camerå, så fie calmi ¿i så nu se mi¿te de pe canapea timp de câteva minute. Så nu întindå mâna, nici så nu se uite direct în ochii pisicilor. Adoptând un limbaj corporal mai potolit, ei ar putea interac¡iona cu cele douå pisici ale tale, a¿a cum î¿i doresc.
77
De vorbå cu pisica ta
De ce toarce pisica?
Î.
Lui Felix, motanul meu, îi place så toarcå foarte tare. Este suficient så-l mângâi ca så înceapå så huruie. În schimb, Ginger, pisica surorii mele, toarce foarte rar, cu toate cå pare så fie fericitå ¿i este destul de råsfå¡atå. Am auzit o mul¡ime de lucruri diferite despre motivele care fac o pisicå så toarcå. Care este adevårul?
R.
Acest fenomen i-a fascinat pe oameni timp de secole. Au fost fåcute foarte multe cercetåri pentru a descifra acest mister felin, dar nimeni nu ¿tie cu certitudine de ce toarce pisica, de¿i se crede cå torsul este o ac¡iune voluntarå, declan¿atå de sistemul nervos central. Cu alte cuvinte, pisicile torc inten¡ionat, nu doar ca o reac¡ie instinctivå. Oamenii de ¿tiin¡å spun cå pisicile produc aceste sunete cu ajutorul diafragmei, care împinge aerul înainte ¿i înapoi peste nervii vibratori din laringe. Torsul se desfå¿oarå cu o frecven¡å cuprinså între 25-150 de hertzi. La frecven¡a cea mai reduså, sunetul fåcut de pisicå se poate asemåna cu cel al unui motor diesel, care are o vitezå similarå. Toate pisicile domestice ¿i majoritatea felinelor sålbatice se nasc având capacitatea de a toarce. Pisicile, de 78
De vorbå cu pisica ta
la cele mai mici pânå la cele adulte, torc DESPRE FELINE atunci când sunt mul¡umite, când sunt, de ªtia¡i cå pisicile pot exemplu, mângâiate, când a¿teaptå så toarce în timp ce incapete de mâncare sau când se cuibåresc spirå ¿i expirå? Noi nu într-un culcu¿ cald ¿i moale. Pisicile-måputem face acest mici torc când î¿i alåpteazå puii, iar puii lucru. Ia încerca¡i så torc atunci când sug. scoate¡i asemenea Dar multe pisici torc ¿i când sunt sperisunete în timp ce inspiate sau le doare ceva. Astfel se explicå de ce ra¡i sau expira¡i. Este unele femele torc în timpul travaliului ¿i de mai greu decât vå ce unele pisici torc când sunt examinate la închipui¡i. clinica veterinarå sau când se refac dupå o rånire. Torsul poate fi o metodå prin care pisica se lini¿te¿te sau se consoleazå, iar unele studii sugereazå cå vibra¡iile la nivel redus, produse de aceastå activitate, stimuleazå fizic musculatura ¿i osatura felinei, pentru a o men¡ine sånåtoaså ¿i pentru a accelera efectiv procesul de vindecare. Pisicile torc pânå în ultima clipå – atunci când, acum câ¡iva ani, draga mea Samantha a trebuit så fie eutanasiatå din cauza unei boli de ficat, sunetul torsului ei ne-a lini¿tit pe amândoi în momentele în care ea s-a stins în pace la mine în bra¡e.
79
De vorbå cu pisica ta
LIMBAJUL PISICILOR Fie cå pisica ta vorbe¿te mult, fie cå e foarte tåcutå, probabil cå ai observat cå se exprimå în diferite moduri. Ai putea fi surprinså så afli cå pisicile sunt capabile så emitå aproximativ 30 de sunete, plus cel pu¡in 19 varia¡ii ale simplului mieunat. Iatå câteva dintre cele mai frecvente sunete ale felinelor: MIU. Acest sunet plåcut, cu tonalitate înaltå, este folosit pentru a-i îndemna pe oameni så se conformeze unor dorin¡e ale pisicii, ca de exemplu, „Te rog så-mi mai umpli vasul cu mâncare” sau „A¿ vrea så ies afarå”. Pisoii le adreseazå acest sunet mamelor atunci când vor så sugå. MIAU. Pisica emite acest ton lung, cu caracter urgent, pentru a cere un lucru sau pentru a spune cå ceva îi displace. Mi îi semnalizeazå ståpânului unde se gåse¿te pisica, iar au îi cere imperios: „Ai grijå de mine!” Un miau poate denota neplåcerea provocatå de mângâierile excesive sau poate fi un indiciu de irita¡ie dupå ce i-a fost ignorat un miu politicos. CIRIP. Acest tril muzical vine din gâtlej ¿i se sfâr¿e¿te ca o întrebare. Pisicile-måmici scot acest sunet ca så-¿i adune pisoii pentru a-i alåpta. Adresat unei persoane dragi, acest sunet ar putea însemna: „Må bucur cå ai ajuns acaså” sau „Ah, ce bine, ai venit!”
80
De vorbå cu pisica ta
COTCODÅCIT. Pisicile care våd o pasåre devin foarte incitate ¿i, adesea, emit un sunet de tipul cot-cot-cot. Dacå e¿ti atentå, vei observa cå mandibula pisicii tremurå atunci când cotcodåce¿te. Acesta este un sunet de frustrare. GEAMÅT. Aceastå tânguire prelungå, de panicå sau protest, este emiså de o pisicå atunci când este extrem de nemul¡umitå sau are dureri mari. Unele pisici gem când sunt pe punctul de a regurgita un ghem de pår sau în timpul unui consult la veterinar. ªUIERAT. Este un sunet care î¡i spune limpede så te retragi. Este un semnal de avertizare înainte ca pisica så se apere mu¿când sau lovind. O pisicå extrem de furioaså poate scoate sunete ca ¿i cum ar scuipa. URLET. Pisicile supårate, agitate, vor izbucni adesea într-un ¿ir de ¡ipete ¿i urlete, dacå se simt suficient de amenin¡ate ca så atace. Aceste zbierete preced sau înso¡esc deseori un contact fizic. Într-o situa¡ie pa¿nicå, se poate întâmpla ca o pisicå båtrânå, senilå sau dezorientatå så urle, de parcå ar fi o pisicå surdå, care nu se poate auzi. Pisica poate urla de jale atunci când moare sau pleacå o pisicå ce i-a fost tovarå¿å. Iar femelele vor urla fårå încetare când sunt în cålduri, ceea ce este un alt motiv întemeiat pentru a o castra!
81