hog_Croatia - ghidul meniurilor by Florin Curavale

ÄäÖöŠšÐ

VALENTINA IORDAN

CROATIA , GHIDUL MENIURILOR

Autor: Corector:

Valentina Iordan Daniel Voicea

Art director: Tehnoredactor:

Daniela Nae Bogdan Coscaru Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.

©2009, House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României IORDAN, VALENTINA Croa¡ia – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-606-513-104-0 641.55(497.5)

Cuprins INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA CROAºIEI . . . .5 · · · ·

Ingredientele de bazå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 Sårbåtori tradi¡ionale ¿i gastronomice . . . . . . . .6 Mesele croa¡ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 ªtia¡i cå? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Capitolul 1 PRODUSE NAºIONALE RENUMITE . . . . . . . .11 · · · · · ·

Brânzeturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Mezeluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Alte båuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Dulciuri ¿i pråjituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

Capitolul 2 CE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 · Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 · În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 · Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .33

Capitolul 3 UNDE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 Capitolul 4 MIC DICºIONAR GASTRONOMIC . . . . . . . . .61 · Croat-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62 · Român-Croat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71 · Ghid fonetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

Capitolul 5 INFORMAºII UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81 INDEX DE REºETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92

4 3

Regiunile Croa¡iei 1. Croa¡ia Centralå 2. Dalma¡ia 3. Gorski Kotar ¿i Lika

4. Istria 5. Slavonia

Introducere în bucåtåria Croa¡iei Croa¡ia, aflatå la confluen¡a mai multor lumi – latinå, slavå, musulmanå, fino-ugricå – a dezvoltat o gastronomie care este imaginea mozaicului cultural al ¡årii. Situatå la limita Europei Centrale ¿i pe malurile Mediteranei, la por¡ile Balcanilor, în structurå este mai degrabå slavå, în pofida legåturilor cu latinitatea romanå (mai ales prin intermediul catolicismului, religia cu cei mai mul¡i adep¡i de aici). Nu se poate vorbi despre o bucåtårie unitarå a Croa¡iei, ci, mai degrabå de mai multe zone gastronomice, care se întrepåtrund pe alocuri ¿i care au o serie de elemente comune, råmânând totu¿i diferite prin elementele specifice zonale.

Arta culinarå a Croa¡iei continentale combinå influen¡ele austro-ungare cu cele orientale. Specialitå¡ile regionale cele mai renumite sunt visovacka begavica (miel copt în lapte de oaie), mlinci (gogo¿i plate), care se servesc cu carne de ra¡å precum ¿i pateul de trufe. În Slavonia sunt la mare pre¡ mezelurile, cu numeroasele lor feluri de cârna¡i (printre care faimosul kulen). În regiunea Zagrebului se preparå štrukli, un fel de pateuri cu diferite umpluturi. În bucåtåria zonelor muntoase gåsim multe supe ¿i mâncåruri pe bazå de legume, pe¿te ¿i fructe-de-mare, brânzå de caprå ¿i de oaie, ulei de måsline, toate înso¡ite de o mare varietate de vinuri de regiune. Pe litoralul adriatic, bucåtåria are accente mediteraneene. Regåsim aici pe¿te pregåtit în diverse

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA CROAºIEI

Ingredientele de bazå

GHIDUL MENIURILOR

moduri (fript, copt, fiert), crustacee ¿i diverse fructe de mare, preparate în mâncåruri distincte sau înso¡ind pastele ¿i rizotourile, influen¡a italianå fiind extrem de prezentå.

Sårbåtori tradi¡ionale ¿i gastronomice În Croa¡ia, multe sårbåtori au o rela¡ie strânså cu gastronomia, indiferent dacå acestea sunt legate de diferite activitå¡i lucrative (strângerea recoltei, culesul vi¡ei de vie, finalizarea unei case), de religie (Pa¿te, Cråciun – în general, såråbåtori catolice, pelerinaje, sårbåtori ale sfin¡ilor) sau de momente importante din via¡a oamenilor (botezuri, nun¡i, parastase, aniversåri). Fiecare sårbåtoare are felul såu specific de mâncare. Carnea de porc ¿i tocana de cartofi sunt mâncate în pelerinaje ¿i la târguri; codul se preparå în ajunul Cråciunului ¿i în Vinerea Mare; carnea de porc se månâncå de Revelion; gogo¿ile sunt o parte nelipsitå a festivitå¡ilor din timpul carnavalului, în sud preparându-se ¿i un fel de pråjiturele dulci, pråjite, numite hroštule (un fel de „minciunele“). ªunca ¿i ouåle fierte, împreunå cu salata verde, se servesc de Pa¿ti, în timp ce ca desert existå pråjiturile tradi¡ionale, cum ar fi pasca. Kulen (un cârnat foarte picant) se consumå în perioada recoltei, gâsca de Sf. Martin, curcanul ¿i alte påsåri de curte, precum ¿i sarmalele, se servesc de Cråciun. La nun¡i sunt servite variate feluri de mâncare, pråjituri ¿i biscui¡i, incluzând breskvice (pråjiturele lipite cu cremå între ele, în formå de piersicå), fursecuri, turtå dulce, fritule (gogo¿i) etc. Mâncårurile preferate ale multor oameni, la diferite ocazii, includ mielul ¿i vi¡elul la pro¡ap, pe¿tele pråjit, calmarii gåti¡i în diverse feluri, gråtarul – raznjic (frigårui), üevapäiü (mici) ¿i alte cårnuri fripte, ¿unca de porc ¿i brânza de oaie, sau ¿unca afumatå ¿i brân-

Februarie 14 februarie: Sfântul Valentin, sårbåtorit în toatå ¡ara, cu multå båuturå ¿i mai pu¡inå mâncare Aprilie-Mai Salamijada (Sambor) – prezentare ¿i deguståri de mezeluri

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA CRAOAºIEI

za de vaci cu smântânå, tocana de pe¿te, friptura de vânat. În ajunul Cråciunului se månâncå pâine simplå, iar dupå ce se întunecå se poate servi fasole cu ceapå pråjitå în ulei ¿i varzå acrå. Pentru ziua de Cråciun se coace un fel de cozonac, fåcut din fåinå de grâu, lapte ¿i drojdie. La prânz, meniul se compune din mezeluri, ra¡å ¿i ruladå cu nuci ¿i cu mac. Masa de searå este ceva mai elaboratå, începând cu o supå cu tåi¡ei de caså ¿i continuând cu purcel de lapte fript sau gâscå ori ra¡å fåcute fripturå, alåturi de štrukli. Desertul este compus din multe pråjituri ¿i biscui¡i, printre care trebuie amintit reputatul kuglof, care nu seamånå deloc cu omonimul såu alsacian, cel croat fiind o pråjiturå cu nuci ¿i cu mac, cu glazurå de ou, având înfiptå în vârf o crengu¡å de brad. Existå, de asemenea, douå produse de patiserie specifice sårbåtorilor de iarnå. Un fel de cozonac – Badnji Kruh – care se månâncå de Revelion ¿i se face din fåinå, lapte, ouå, drojdie, cu miere, fructe uscate ¿i nuci, ¿i colacul de Cråciun, în aluatul cåruia se adaugå nuc¿oarå, stafide ¿i migdale. Existå obiceiul ca acest colac så fie a¿ezat pe maså ¿i så råmânå acolo pânå la Boboteazå. Locuitorilor Croa¡iei, atât din ora¿e cât ¿i din sate, le place så petreacå. Se pot transforma în pretexte pentru o petrecere fie sårbåtorile religioase (mai ales pe 15 august, ziua Fecioarei Maria, pe care croa¡ii o venereazå în mod deosebit), fie cele mai lume¿ti, cum ar fi diversele festivaluri dedicate mâncårurilor regionale ori interna¡ionale, ca ¿i cele dedicate anumitor categorii profesionale (Sårbåtoarea pescarului).

GHIDUL MENIURILOR

Mai Vinistra (Porä) – salonul vinului Iunie Kulenijada (Poöega) – sårbåtoarea cârna¡ilor, mai ales a tradi¡ionalului kulen Brodsko kolo (Slavonski Brod) – prezentarea pråjiturilor fåcute în caså în cadrul unui festival mai amplu (dansuri populare, concurs de cålårie ¿.a.) Septembrie Sårbåtoarea toamnei (20-22 sept.) (Vinkovci) Octombrie Ziua trufei (Motovun) – se organizeazå deguståri ¿i demonstra¡ii de depistare a trufelor cu ajutorul câinilor special dresa¡i în acest scop Noiembrie Sfântul Martin (11 nov.) (Buje, Buzet, Faöana, Tar) – sårbåtorirea ¿i degustarea primelor vinuri, alåturi de o mul¡ime de produse gastronomice

Mesele croa¡ilor Micul dejun este u¿or ¿i, cel mai frecvent, se reduce la o cafea. Masa principalå este cea de prânz, care începe de obicei cu o supå (sau ciorbå) cu paste fåinoase (fidea sau tåi¡ei). Felul doi poate fi pe¿te sau carne friptå ori pregåtitå la cuptor, alåturi de o garniturå din legume ¿i salatå. De asemenea, pe masa croa¡ilor se întâlnesc frecvent mâncårurile gåtite cu sos. Cina diferå în func¡ie de regiune, la ora¿ ea fiind compuså din hranå rece (brânzå, ouå, fripturå rece), în timp ce în zonele rurale se månâncå mai ales mâncare gåtitå. În zonele de coastå, oamenii iau o pauzå de maså pe la ora 11:00 pentru marenda, o gustare u¿oarå din pe¿te, brânzå ¿i pâine.

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA CROAºIEI

Pentru desert, bucåtåria croatå prezintå o mul¡ime de posibilitå¡i: de la fructele proaspete (prune, pepene, struguri ¿i alte fructe de sezon), pânå la dulciurile elaborate, cu diverse creme, glazuri sau umpluturi din brânzå dulce, fructe proaspete ¿i uscate, gemuri ¿.a. Oamenii månâncå, în general, acaså dar nu se dau în låturi nici de la ie¿irile în ora¿ cu familia ori cu prietenii. În Croa¡ia existå o mare varietate de locuri în care se poate lua masa, de categorii diverse, cele mai multe afi¿ând pre¡uri convenabile, fie cå se numesc restoran, konoba, gostionica, bufet, pizzeria. Una dintre caracteristicile localurilor din Croa¡ia este faptul cå sunt deschise aproape tot timpul zilei, cel pu¡in între orele 11:00 ¿i 22:00-23:00, timp de ¿ase zile pe såptåmânå (dacå nu chiar toatå såptåmâna). Existå înså ¿i localuri cu orar special, care nu se deschid decât pentru mesele principale. Localnicii obi¿nuiesc så intre în restaurant nu doar pentru a mânca pentru cå le este foame, ci, de foarte multe ori, ca så stea cu prietenii la un pahar, cu o gustare alåturi. De asemenea, tinerii aleg frecvent pizzeriile pentru a-¿i potoli foamea. Aici se pot gåsi preparate de fast-food, la pre¡uri mai mult decât accesibile, chiar dacå pizza preparatå aici aduce doar de departe cu aceea originalå, din Italia. În general, restaurantele croate oferå foarte rar meniuri complete pentru o maså, ¿i, de cele mai multe ori prezintå o listå cu preparate ordonate pe categorii, de la antreuri reci sau calde, la supe ¿i ciorbe, cu etalarea a numeroase feluri principale (atât fripturi, cât ¿i mâncare gåtitå cu sos), culminând cu dulciuri minunate pentru desert. Båuturile – aperitive, vinuri, bere, digestivo sau råcoritoare, figureazå ¿i ele într-o sec¡iune separatå a listei. Mâncårurile, pe lângå faptul cå sunt foarte consistente (cu excep¡ia celor din pe¿te sau fructe de mare), sunt servite în por¡ii generoase, cårora cu greu li se poate face fa¡å.

GHIDUL MENIURILOR

ªtia¡i cå: Primele trufe de Istria au fost descoperite în anul 1929, în valea râului Mirna? Cea mai bunå ¿i cea mai apreciatå este TRUFA ALBÅ DE ISTRIA , iar cea mai mare trufå din lume a fost gåsitå tot aici. Aceastå descoperire îi apar¡ine lui Giancarlo Zigante ¿i câinelui såu, Diana, recordul (1,1310 kg) fiind înscris în Guinness Book. PLAVAC MALI este un soi de struguri autohtoni, care nu cresc decât pe teritoriul Croa¡iei, mai precis în Dalma¡ia? Este utilizat în producerea de vinuri excep¡ionale, recunoscute ¿i apreciate interna¡ional.

Cârna¡ii KULEN sunt o specialitate tipicå Slavoniei, procesul lor de fabrica¡ie durând 9 luni? Acest produs este una din mårcile înregistrate ¿i protejate ale Croa¡iei. În prezent, el se serve¿te mai ales oaspe¡ilor sau se face cadou la ocazii cu totul speciale. M A R A S C H I N O este un lichior produs în mod tradi¡ional în Zadar, încå din secolul XVIII? Produsul se exportå în aproape întreaga Europå, acest lichior de cire¿e fåcând deliciul multor suverani de pe båtrânul continent, cum ar fi Regele George IV al Angliei, Napoleon sau ºarul Rusiei, Nicolae al II-lea.

Orå¿elul Mali Ston este cunoscut pentru cele mai bune STRIDII din lume? În fiecare an, în ziua de 1 aprilie, din fântâna publicå a ora¿ului Ludberg, în loc de apå curge VIN ?

SAREA din salinele din Pag ¿i Ston este cea mai purå din bazinul Mediteranei? Densitatea cea mai mare de LANGUSTINE din Marea Adriaticå este în zona Kvarner, cu ele aprovizionându-se apoi cele mai renumite restaurante croate?

ÄäÖöŠšÐ

Capitolul 2

ce mâncåm

GHIDUL MENIURILOR

Oriunde în ¡arå • AJVAR . Garniturå sau antreu. O varietate de zacuscå, mai picantå. • BAJADERA . Desert. Pråjiturå preparatå cu ciocolatå, biscui¡i sfårâma¡i ¿i nuci, cu o glazurå de ciocolatå. • BIFTEK SA GLJIVAMA . Fel principal. Fripturå de porc cu sos de ciuperci ¿i plante aromatice. Sosul poate fi pus, de asemenea, peste felii de pâine pråjitå sau peste garniturå (rizoto, cartofi). • BIJELA RIBA SA ÖARA . Fel principal. Pe¿te fript pe gråtar (pe jar), servit de obicei cu sos tartar ¿i cartofi fier¡i. • BLITVA . Fel principal sau garniturå. Este o tocanå fåcutå din cartofi ¿i frunze de mangold, cu usturoi ¿i ulei de måsline. Poate fi consumatå ca atare, dar ¿i ca garniturå. Este foarte apreciatå, mai ales în mediul rural. • BRESKVICE . Desert. Piersici proaspete, date printr-un aluat sub¡ire (ca de clåtite), fåcut cu vin, apoi pråjite ¿i pudrate cu zahår ¿i scor¡i¿oarå. • BRUDET . Felul întâi. Ciorbå preparatå din mai multe specii de pe¿te, cu vin ro¿u. • BUREK . Antreu, fel principal. Plåcintå din foi sub¡iri, umplute cu o compozi¡ie de carne cu cartofi. • CRNI RI ÖOTO . Fel principal. Sepie gåtitå ca o tocåni¡å, cu garniturå dintr-un rizoto preparat cu cerneala de la sepie. • DALMATINSKA JANJETINA S MLADIM KRUMPIROM I G R A Š K O M . Fel principal. O tocanå de miel cu cartofi noi ¿i cu mazåre, pregåtitå la cuptor.

• DALMATINSKA RO ÖATA . Desert. Cremå de zahår ars. • D ÖUVEC . Fel principal sau garniturå. Mâncare de legume, ce con¡ine ardei, ceapå, cartofi ¿i orez. Poate fi servit ca fel principal, dar ¿i ca garniturå la un cotlet de porc fript. • GIBANICA . Antreu. Un preparat din foi de plåcintå, cu brânzå proaspåtå de vaci sau brânzå såratå. • GOVEDJA JUHA . Felul întâi. Supå de vitå cu usturoi, rådåcinå de påtrunjel, morcov, ¡elinå ¿i paste cu ou. • GRAH SA KOBASICOM . Fel principal. Este preparat cu fasole albå boabe, cârna¡i de porc, ro¿ii bine coapte ¿i ceapå. • GULAŠ . Fel principal. Este o mâncare picantå, cu carne ¿i sos de ro¿ii. • JESENKO MESO . Fel principal. Este o mâncare fåcutå la cuptor, din carne de curcan, cârna¡i, costi¡å afumatå, cu un sos din prune, nuci, mere ¿i zeamå de låmâie. • JUHA . Felul întâi. Ciorbå. Poate fi preparatå cu diverse legume, cu sau fårå carne.

• KNEDLE . Desert. Gålu¿te cu prune. • KREMŠNITE . Desert. Pråjiturå cu cremå de vanilie ¿i foietaj dulce. • LIST U UMAKU OD LIMUNA . Antreu. Preparat din limbå fiartå, asezonatå cu un sos din zeamå de låmâie, påtrunjel ¿i sare. • MAKOVNJA ÄA . Desert. Este o ruladå fåcutå din aluat dospit, cu umpluturå de mac ¿i stafide.

CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå

• JUHA SA JAJIMA . Felul întâi. Este o ciorbå aromatå, cu ouå båtute, fåinå ¿i brânzå raså. Dupå gust, i se poate pune ¿i piper.

GHIDUL MENIURILOR

• M L I N C I . Garniturå. Un fel de gålu¿ti fåcute din aluat, servitå ca garniturå la diverse fripturi cu sos. • MOJITO . Båuturå. Cocteil preparat cu zeamå de lime, mentå, rom alb ¿i apå carbogazoaså. • PAPRENJACI . Gustare. Un fel de fursecuri picante ¿i aromate, fåcute din aluat cu piper, scor¡i¿oarå ¿i cui¿oare. Pe vremuri, în compozi¡ia lor intra ¿i ¿ofranul. Considerate ca având proprietå¡i afrodisiace, se mai numesc ¿i „biscui¡ii dragostei”. • PAŠTICADA . Fel principal. Mâncare deosebit de apreciatå, fåcutå din carne de vitå slabå, cu un sos din vin, prune uscate, vin ¿i ulei de måsline, asezonat cu usturoi, cui¿oare ¿i piper. • PITA OD KAJSIJA . Desert. Un fel de budincå de caise cu orez, aromatå cu migdale, Amaretto ¿i vanilie. • PUNJENI KROMPIR SA ŠUNKOM . Fel principal, antreu. Cartofi umplu¡i cu un amestec fåcut din ¿uncå crudå, ceapå, gålbenu¿ ¿i condimente. • PUNJENA PAPRIKA . Fel principal. Ardei umplu¡i cu carne. • PUNJENE LIGNJE . Fel principal. Calmari umplu¡i cu un amestec de ¿uncå, cicoare ¿i usturoi, pråji¡i apoi în ulei. • PURICA S MLINCIMA . Fel principal. Fripturå de curcan cu sos, cu garniturå de mlinci. • RIBLJA JUHA . Felul întâi. Ciorbå de pe¿te, cu ro¿ii, usturoi ¿i diverse condimente. De obicei, este foarte picantå. • RI ÖOTO OD LIGANJA . Antreu. Preparat cald, compus dintr-un rizoto ¿i calmari asezona¡i cu diverse plante aromatice.

• RI ÖOTO OD MORSKIH PLODOVA . Antreu. Preparat din orez, cu diverse specii de pe¿te ¿i crustacee. Este foarte bun atunci când pe¿tele se preparå la tigaie, cu usturoi cålit. • SALATA OD KUPUSA SA KOBASICAMA . Antreu. Este o salatå de varzå fiartå, o¡et, ouå fierte, maionezå, condimente ¿i cârna¡i. • SAMPITA . Desert. Pråjiturå cu blat din aluat dulce, dospit, cu glazurå de albu¿ ¿i zahår. • SARMA . Fel principal. Sarmale fåcute cu varzå crudå, aromatizate, printre altele, cu chimen. • SKAMPI NA BUZARU . Fel principal. Mâncare de creve¡i gåti¡i cu vin ¿i condimente. • SLAVONSKI FIŠ PAPRIKAŠ . Fel principal. Paprica¿ de pe¿te, mâncare preparatå din mai multe specii de pe¿te, foarte condimentatå cu piper ¿i ardei iu¡i. • ŠTRUKLI . Desert. Un fel de col¡una¿i cu brânzå, fier¡i în apå cu sare, peste care se toarnå pesmet rumenit în unt.

• TELECI MEDALJONI . Fel principal. Medalioane din carne de vi¡el fierte într-un sos fåcut din vin alb, ouå, unt, zeamå de carne, påtrunjel ¿i salvie. • USKRSNJA JANJETINA . Fel principal. Fripturå din pulpå de miel, preparatå sub formå de ruladå de carne, unså bine cu mirodenii ¿i înso¡itå de o garniturå de cartofi cop¡i. • ZAPECENE SMOKVE . Garniturå. Este un preparat tipic Croa¡iei. Este vorba despre smochine cålite în tigaie, cu condimente.

CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå

• SVINJSKI KOTLET U UMAKU . Fel principal. Mâncare preparatå din cotlet de porc, cu un sos din fåinå, ulei de måsline, morcovi, påtrunjel, usturoi, ceapå, ro¿ii ¿i ardei foarte iute. Se serve¿te cu garniturå de cartofi (piure sau natur).

ÄäÖöŠšÐ

Capitolul 5

informa¡ii utile

GHIDUL MENIURILOR

Condi¡ii de intrare ¿i regim de ¿edere Cetå¡enii români nu au nevoie de vizå de intrare în Croa¡ia, pentru cålåtorii în scop de turism, vizitå, afaceri, activitå¡i sportive care nu depå¿esc 90 de zile. Dreptul de ¿edere pentru cålåtoriile fårå vizå este de 90 de zile într-un interval de 6 luni. În cazul cålåtoriilor multiple, cele 90 de zile se calculeazå prin cumularea perioadelor de ¿edere, într-un interval de 6 luni de la data primei intråri. În cazul cålåtoriilor fårå vizå nu este permiså desfå¿urarea niciunei activitå¡i lucrative sau educative. Cetå¡enii români care cålåtoresc în Croa¡ia pentru a lucra, pentru studii sau pentru alte scopuri decât turism, afaceri, sau activitå¡i sportive, au obliga¡ia ob¡inerii vizei de intrare conform scopului cålåtoriei. Cele mai frecvente situa¡ii de cålåtorie pentru care este necesarå ob¡inerea vizelor sunt: muncå pe bazå de contract, muncå autonomå, reîntregirea familiei, studii. Autoritå¡ile croate nu elibereazå vize la frontierå. Vizele de intrare se pot ob¡ine numai de la ambasadele sau consulatele Croa¡iei din exterior. În România, vizele se pot ob¡ine de la Sec¡ia Consularå a Ambasadei Republicii Croa¡ia din Bucure¿ti (Str. Dr. Burghelea 1, Sector 2, Tel: 021-313 04 57, Fax: 021-313 03 69; E-mail: croemb.bucharest@mvp.hr). Cetå¡enii români au obliga¡ia ca, în termen de 48 ore de la data intrårii pe teritoriul Croa¡iei, så se prezinte la oficiul local al poli¡iei pentru a-¿i înregistra ¿ederea. Obliga¡ia se considerå respectatå prin înregistrarea la un hotel. Aceastå obliga¡ie se aplicå indiferent de tipul cålåtoriei (cu sau fårå vizå).

Siguran¡å ¿i criminalitate Pe teritoriul Croa¡iei existå anumite zone care nu au fost deminate: Slavonia Orientalå (Vukovar, Sijek); zona frontalierå cu Serbia-Muntenegru (la sud de Dubrovnik, în împrejurimile Konavle); cadrilaterul Bosanska Dubica, Virovitica, Slatina, Bosanska Gradiska; cadrilaterul Sinj, Gospic, Zadar, Sibenik;

Ambasada Republicii Croa¡ia în România Cancelaria: 024031 Bucure¿ti, Str. Dr. Burghelea 1, Sector 2 Telefon: 0040-21 313 04 57, 313 03 74 Fax: 0040-21 313 03 84 E-mail: croemb.bucharest@mvp.hr Program de lucru: luni-vineri 9:00-17:00

Ambasada României în Republica Croa¡ia

zonele din jurul axelor Zagreb-Karlovac-Parc, PlitviceGracac-Zadar, Gracac-Knin-Split, Karlobag-SibenikSton ¿i Karlovac-Sisak-Bosanska Gradiska. Celor care cålåtoresc în aceste zone li se recomandå så urmåreascå cu mare aten¡ie ¿i så respecte cu stricte¡e semnele ¿i indicatoarele terestre, precum ¿i avertismentele autoritå¡ilor locale. Croa¡ia este o ¡arå cu un nivel de criminalitate reduså. Infrac¡iuni minore (furturile din buzunare, în¿elåciunile sau furtul din ma¿ini) pot apårea în zone aglomerate (gåri, sta¡ii, parcåri, centre comerciale, benzinårii sau zone de servicii pe autostråzi). Este bine ca documentele ¿i valorile personale, biletele de cålåtorie ¿i banii sau cår¡ile de credit så fie påstrate în locuri sigure ¿i så nu fie expuse în mod vizibil asupra persoanei sau în ma¿ini. Ma¿inile trebuie încuiate ¿i asigurate cu sisteme de alarmå. În cazul cålåtoriilor cu autobuze sau trenuri, este indicat ca bagajele så fie atent supravegheate pe întreaga duratå a cålåtoriei. Pentru ie¿irile în ora¿, în special în zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale så fie låsate la hotel ¿i så se påstreze numai o copie a actelor de identitate (pa¿aport, permis de ¿edere). În cazul unor incidente care afecteazå siguran¡a persoanei sau a bunurilor, se recomandå contactarea celui mai apropiat birou al poli¡iei. În cazul pierderii

INFORMAºII UTILE

(Ambasada Rumunjske) Adresa: Mlinarska 43, 10000 Zagreb Telefon: 00385-1-46 77 550; 00385-1-46 77 856 Fax: 00385-1-46 77 854 E-mail: veleposlanstvo.rumunjske@zg.t-com.hr Web: www.zagreb.mae.ro Sec¡ia Consularå: 00385-1-46 77 660

GHIDUL MENIURILOR

pa¿aportului românesc, se recomandå sesizarea atât a biroului local de poli¡ie, cât ¿i a oficiului consular român cel mai apropiat. În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhårii), care necesitå interven¡ia imediatå a autoritå¡ilor trebuie apelate urmåtoarele numere de urgen¡å: • poli¡ia: 92 • pompierii: 93 • ambulan¡a: 94 Se recomandå, de asemenea, sesizarea ambasadei române, care poate acorda asisten¡å consularå în condi¡iile prevåzute de lege.

Sistemul medical Cetå¡enii români care cålåtoresc în Croa¡ia trebuie så încheie poli¡e de asigurare medicalå ¿i de cålåtorie, de preferin¡å pentru întreaga duratå a deplasårii. În cazul în care sunt necesare servicii medicale, trebuie luatå în primul rând legåtura cu agentul sau partenerul croat al societå¡ii de asiguråri care a încheiat poli¡a. Acesta va indica unitatea sau unitå¡ile medicale care pot furniza serviciile medicale pe baza poli¡ei de asigurare. Serviciile medicale sunt prestate în conformitate cu clauzele prevåzute în poli¡a de asigurare. Serviciile medicale suplimentare, neacoperite de poli¡a de asigurare, vor fi achitate în mod individual de beneficiar.

Condi¡ii privind traficul auto Starea generalå a drumurilor este bunå. Viteza legalå maximå este de 50 km/h în localitå¡i; 80 km/h în afara localitå¡ilor ¿i 130 km/h pe autostråzi. Folosirea fazei scurte este obligatorie ¿i pe timp de zi. Gradul de alcoolemie admis la volan este de 0 g/l, conducerea sub influen¡a alcoolului atrågând plata unei amenzi ¿i retragerea permisului de conducere. Folosirea centurii de siguran¡å este obligatorie. Pe teritoriul Croa¡iei este interziså utilizarea atât a detectoarelor de radar, cât ¿i a aparatelor antiradar. În caz contrar, conducåtorul auto este sanc¡ionat cu o

amendå în valoare de 2.000 kune (aproximativ 300 Euro), iar aparatul antiradar sau detectorul de radar este confiscat, conducåtorul auto fiind obligat så demonteze aparatul men¡ionat ¿i så-l predea autoritå¡ilor croate sau så accepte demontarea acestuia de cåtre organele de poli¡ie croate, cu suportarea personalå a cheltuielilor aferente opera¡iunii de demontare.

Permisul de conducere românesc Se recomandå ob¡inerea unui permis de conducere interna¡ional.

Informa¡ii pentru cazurile de accidente În caz de accident de circula¡ie, indiferent de gravitatea acestuia, trebuie în mod obligatoriu a¿teptatå sosirea unui echipaj de poli¡ie, pentru întocmirea actelor de constatare. Autoturismele trebuie så råmânå în pozi¡ia avutå dupå momentul producerii coliziunii, pânå la sosirea agentului de circula¡ie.

Conform Legii våmilor, fiecare cålåtor în vârstå de peste 18 ani are dreptul så introducå în Croa¡ia mårfuri, fårå plata de taxe, dupå cum urmeazå: 1 l båuturi spirtoase cu peste 20% (în volum) alcool sau 2 l vin spumos; ¡igåri – 200 buc. sau 100 buc. ¡igåri mici de foi sau 50 buc. ¡igåri mari de foi, sau 200 g tutun pentru pipå; cafea 200 g sau 200 g extract de cafea (cafea solubilå); medicamente corespunzåtoare necesitå¡ilor cålåtorului. Cålåtorii în vârstå de sub 18 ani nu au dreptul la cele de mai sus, cu excep¡ia medicamentelor. Cålåtorii în vârstå de peste 18 ani pot introduce, fårå taxe vamale, în Croa¡ia, mårfuri stråine, în afara celor men¡ionate mai sus, în valoare totalå de pânå la 500 Euro sau valoarea corespunzåtoare într-o altå valutå.

INFORMAºII UTILE

Reglementåri vamale

GHIDUL MENIURILOR

Cålåtorii care trec frontiera de stat în Croa¡ia au dreptul så introducå sau så scoatå, fårå plata de taxe, obiecte pentru uz personal, noi sau folosite, de care un cålåtor are nevoie, în mod normal, pe timpul cålåtoriei. Declararea lor se face de cålåtor la trecerea prin a¿a-zisul coridor verde sau prin declara¡ie verbalå. În legåturå cu introducerea ¿i scoaterea în/din Croa¡ia de valutå na¡ionalå (kuna) ¿i valutå stråinå, legisla¡ia croatå prevede urmåtoarele: pot fi introduse în Croa¡ia sume nelimitate în kuna ¿i valutå stråinå. Dacå suma valutei introduse în Croa¡ia este de pânå la 5.000 Euro sau valoarea corespunzåtoare în altå valutå stråinå, nu este nevoie de declararea în scris a acesteia. Dacå suma depå¿e¿te 5.000 Euro este necesarå completarea unei declara¡ii vamale în acest sens. În cazul în care se depisteazå mårfuri, valutå sau valori în cantitå¡i mari nedeclarate, odatå cu confiscarea lor va fi confiscat în folosul statului ¿i mijlocul de transport în care acestea sunt gåsite. Sunt interzise la introducerea/scoaterea ¿i tranzitul prin Croa¡ia urmåtoarele: substan¡e narcotice ¿i precursori; substan¡e explozive, arme de foc ¿i muni¡ie; articole (plante, fiin¡e vii, obiecte etc.) supuse carantinei, indiferent de stadiul bolii/infestårii etc.; substan¡e chimice periculoase (produse sau preparate de acest fel); produse alimentare, substan¡e chimice ¿i alte materiale sau obiecte periculoase sau dåunåtoare sånåtå¡ii omului; substan¡e produse ¿i alte obiecte care folosesc, con¡in sau au fost produse folosindu-se substan¡e periculoase pentru stratul de ozon. Urmåtoarele bunuri/obiecte sunt permise la introducerea/scoaterea/reexportul/tranzitul prin Croa¡ia numai cu aprobare specialå: arme de foc (de vânåtoare, sport, cu caracter cultural) ¿i muni¡ie pentru ele; material nuclear, substan¡e radioactive ¿i alte surse de radia¡ii ionizante; produse medicale care sunt permise a fi folosite în ¡arå ¿i nu au termenul de valabilitate expirat; animale sålbatice de vânat ¿i material genetic pentru acestea, trofee de vânåtoare, coarne de vânat, cåzute ¿i produse de vânat; plante sålbatice protejate, folosite în scop medical, în stare proaspåtå sau uscatå.

Moneda na¡ionalå: kuna; subdiviziune – lipa (1 kuna = 100 lipa). Se aflå în circula¡ie bancnote cu urmåtoarele valori: 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 ¿i 1000 kuna, ¿i monede de 1, 2, 5, 10, 20, 50 lipa ¿i 1, 2 ¿i 5 kuna. Devizele stråine pot fi preschimbate în birouri de schimb valutar (în bånci, hoteluri, birouri pentru stråini, agen¡ii turistice) pe baza cursului de schimb valutar valabil, cu sau fårå comision. Utilizarea cartilor de credit. În magazine, restaurante ¿i alte locurile unde sunt afi¿ate logo-urile institu¡iilor bancare ¿i ale cår¡ilor de credit acceptate (American Express, Eurocard-Mastercard, Visa etc.).

Regimul animalelor de companie La intrarea pe teritoriul Croa¡iei cu animale de companie trebuie prezentat „pa¿aportul“ animalului (document de înso¡ire) cu remarci privind regimul obligatoriu de vaccinare (efectuarea vaccinului antirabic) ¿i starea de sånåtate a animalului.

În zilele lucråtoare, magazinele ¿i centrele comerciale sunt deschise de regulå între orele 8:00 ¿i 20:00, sâmbåta între orele 8:00 ¿i 14:00-15:00. Unele magazine se închid între orele 12:00 ¿i 14:00. Multe magazine sunt deschise vara ¿i duminica, în ora¿ele mari se gåsesc magazine cu program non-stop. Programul normal de muncå în administra¡ie ¿i firme este de luni pânå vineri între orele 8:00 ¿i 14:30. Oficiile po¿tale sunt deschise în zilele lucråtoare între orele 7:00 ¿i 19:00 iar sâmbåta pânå la ora 13:00. În ora¿ele mai mari, unele oficii po¿tale au program pânå la ora 22:00 în timpul verii. Timbre se pot cumpåra de la oficiile po¿tale ¿i de la chio¿curile de ziare. Tariful aplicabil pentru cår¡i po¿tale normale trimise în Europa este de 3,5 kuna.

INFORMAºII UTILE

Alte informa¡ii