Cum så-¡i hråne¿ti copilul Sfaturi grozave, re¡ete sånåtoase ¿i lucruri haioase pe care le po¡i face în bucåtårie
Vicki Lansky
Titlu original: Feed Me I’m Yours. Baby Food Made Easy! Delicious, nutritions & fun thinks you can cook up for your kids! Autor: Vicki Lansky Copyright © 2004, by Vicki Lansky and Jill Jacobson, Stephanie Keane, Norine Larson, Mary Popehn, Lois Parker Originally published in the Unitated States by Meadowbrook Press. Traducere ¿i adaptare: Redactare: Corecturå:
Gra¡iela Dumitricå Ioana Irimiea Daniel Voicea
Art director: Tehnoredactare:
Daniela Nae Florin Curåvale
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.
©Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. ©2010 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro
ISBN 9786065131545
Cuprins Dedica¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Dupå 30 de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Capitolul 1: Mâncarea pentru bebelu¿i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 De caså sau „de la borcan“? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Mâncare pentru bebelu¿i preparatå în caså . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Ustensile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Cereale pentru bebelu¿i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Fructe pentru bebelu¿i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Legume pentru bebelu¿i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Carne pentru bebelu¿i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Capitolul 2: Ce poate mânca singur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Între 6 ¿i 9 luni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Între 10 luni ¿i 1 an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Peste 1 an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Ajutå-l så månânce singur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Apari¡ia denti¡iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Re¡ete pentru denti¡ie: biscu¡ie ¿i pi¿coturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Capitolul 3: Mesele copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Prânz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Cinå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Deserturi rapide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Båuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Capitolul 4: Guståri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Capitolul 5: Pizza la micul dejun? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Ouå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65 Combina¡ii de fructe pentru micul-dejun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Din tigaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 3
Cereale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74 Furesecuri pentru micul dejun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Pâine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84 Capitolul 6: Re¡ete de sezon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Vara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Toamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Iarna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Primåvara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Capitolul 7: Aniversarea zilei de na¿tere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Aniversarea de 1 an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Aniversarea de 2 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 Aniversarea de 3 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 Aniversarea de 4 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Aniversarea de 5 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Jocuri de grup pentru pre¿colari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 Capitolul 8: Me¿te¿uguri de bucåtårie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 Lut ¿i aluaturi pentru modelat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Alte distrac¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Cum cresc plantele? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Capitolul 9: Sfaturi diverse pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Omule¡ii ocupa¡i fac pete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127 Pårin¡i la datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Sfaturi de prim ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129 Alimenta¡ia copilului bolnav . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Substan¡e toxice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 Måsuri echivalente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Temperatura cuptorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4
Dedica¡ie Pentru pårin¡ii de pretutindeni, din partea unora dintre noi care au trecut prin toate acestea ¿i care î¿i doresc så fi ¿tiu de la început ceea ce ¿tiu acum. La început vei avea de ales între alåptat ¿i lapte praf. Op¡iunile culinare se vor måri considerabil pe måsurå ce copilul tåu va ajunge la vârsta de 6 luni ¿i în urmåtorii ani tu vei fi responsabilå pentru alimenta¡ia lui. Prin aceastå carte de bucate încercåm så te ajutåm cu selec¡ia alimentarå. Re¡etele ¿i ideile noastre au fost alese în func¡ie de valoarea lor nutritivå, de cât de avantajoase sunt ¿i de cât de mult te po¡i distra (pregåtindu-le). Speråm cå aceastå carte î¡i va u¿ura prepararea meselor, ¿i te va ajuta så te bucuri de bebelu¿ul, copilul sau pre¿colarul tåu. Vicki Lansky ¿i Jill Jacobson, Stephanie Keane, Norine Larson, Mary Popehn, Lois Parker
5
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
Dupå 30 de ani... În 1974 eram o tânårå mamå casnicå, dintr-o suburbie din Minneapolis, cu doi copila¿i în vârstå de 1, respectiv 3 ani. Absolvisem Istoria Artei în facultate ¿i lucrasem în domeniul achizi¡ionårii echipamentelor sportive, în New York, înainte så må cåsåtoresc ¿i så-mi întemeiez o familie. Nu aveam niciun fel de experien¡å în ceea ce prive¿te scrisul sau industria editorialå. Dar am avut ideea unei cårticele de bucate, care putea contribui la strângerea de fonduri în folosul unei organiza¡ii locale destinate educårii femeilor care devin mame. Cu implicarea altor cinci mame, în cursul a douå întâlniri de grup (fiind prezen¡i cel pu¡in ¿ase copii de fiecare datå) am reu¿it så concep o carte de bucate pentru proaspetele måmici. Sigurul titlu propus vreodatå, Hråne¿te-må, sunt al tåu, a apårut la una dintre aceste întâlniri. Iar restul, a¿a cum se spune, este istorie. Prima edi¡ie a cår¡ii, båtutå la ma¿inå ¿i legatå manual, cu o fotografie alb-negru a feti¡ei mele pe copertå, a apårut în noiembrie 1974. Editorul culinar al unei reviste din Minneapolis a scris o cronicå minunatå în edi¡ia de duminicå a acelui weekend, chiar de Ziua Recuno¿tin¡ei, astfel cå am fost asaltate de comenzi. Câteva såptåmâni mai târziu am observat cå multe persoane reveneau ¿i mai comandau alte exemplare. Atunci, so¡ul meu a început så se implice mai mult, ¿i-a dat seama cå cei care reveneau ¿i comandau mai multe exemplare erau o altå categorie de cumpåråtori. Proiectul meu de searå începuse så-l intereseze. A¿a am ajuns ca, în decurs de câteva luni, så înfiin¡åm editura Meadowbrook Press (pentru simplul motiv cå locuiam pe Aleea Meadowbrook), am învå¡at cum se macheteazå un text ¿i cum så estimåm costurile de produc¡ie, ¿i am devenit editorii cår¡ii Hråne¿te-må, sunt al tåu!. De-a lungul anului urmåtor, am mai învå¡at cum så ne facem reclamå ¿i cum så promovåm acest nou „copila¿“ abia adus pe lume. So¡ul meu i-a convins pe reprezentan¡ii mass-mediei locale så må intervieveze ¿i a reu¿it så distribuie cartea în libråriile din ora¿ul nostru. Îmi rupeam din timpul în care facturam frenetic ¿i trimiteam cår¡i la toate aceste librårii, pentru a participa la talk-showuri, ca så demonstrez cât de u¿or este så gåte¿ti acaså hrana pentru bebelu¿. Apoi am învå¡at cum så distribuim cår¡i ¿i dincolo de Minneapolis. Strategia noastrå de succes a fost „planul de marketing în familie“, adicå am mers la libråriile din zonele unde 6
Dupå 30 de ani...
locuiau rudele noastre, cåci puteam sta la ele cât timp promovam cartea. Orice am fåcut a func¡ionat. Se pare cå am fost în locul potrivit la momentul potrivit. Mâncarea pentru bebelu¿i preparatå industrial era în declin de popularitate ¿i eu le-am reprezentat pe mamele care doreau alternative culinare simple ¿i practice. Aståzi, programele de televiziune cu tematicå familialå sunt dominate de câteva emisiuni, dar situa¡ia era diferitå în anii ’70. Marile ora¿e aveau propriile emisiuni TV în care se prezentau informa¡iile pe care eu le ofeream. Pentru a ajunge la toate am fost nevoitå så cålåtoresc mult. Dupå ce am vândut peste 100.000 de exemplare ale cår¡ii direct de acaså, editura Bantam Books a propus så publice o edi¡ie tipåritå profesional, pentru distribu¡ie na¡ionalå, în timp ce noi continuam så publicåm edi¡ia legatå manual, cu spirå. Având în spate credibilitatea unei edituri precum Bantam, am reu¿it så apar la emisiunea The Phil Donahue Show (care se difuza atunci ¿i în toatå regiunea Chicago), ceea ce a dus la o cre¿tere substan¡ialå a vânzårilor. Pânå acum, am reu¿it så vindem în total peste trei milioane de copii. Sunt mândrå cå Hråne¿te-må, sunt al tåu! a råmas o resurså valoroaså pentru pårin¡i. Am actualizat aceastå nouå edi¡ie, dar, în esen¡å, este aceea¿i carte care i-a ajutat atât de mult pe pårin¡i de-a lungul timpului. A devenit o carte clasicå de bucate dedicatå bebelu¿ilor ¿i o poveste de succes a comunitå¡ii editoriale imposibil de prevåzut. A fost prima mea carte ¿i credeam cå ¿i ultima. Gre¿eam. Au mai urmat încå alte 24 de cår¡i pentru pårin¡i ¿i, în plus, cinci cår¡i cu sfaturi pentru gospodårie. (Am trecut la cår¡i pentru gospodårie în 1988, mul¡umitå revistei „Family Circle“.) Nimeni nu a fost mai surprins decât mine. Cei doi copii ai mei, acum ajun¿i la 30 de ani, s-au dezvoltat, din fericire, a¿a cum trebuie – lucru pentru care sunt recunoscåtoare – pentru cå nimic nu este sigur în aceastå aventurå unicå a cre¿terii copiilor. Ei sunt scrisorile mele de recomandare, diplomele mele de absolvire, precum ¿i motivele mele de bucurie ¿i de mândrie. ªi-au dezvoltat obiceiuri alimentare sånåtoase, pentru care nu doresc så-mi acord toate meritele – poate doar par¡ial. Acum sunt bunicå ¿i våd cu bucurie cum copiii mei transmit genera¡iei urmåtoare obiceiurile alimentare sånåtoase. Vicki Lansky, toamna, 2004 7
Introducere Bun venit în lumea „avu¡ilor“ (adicå aceea a oamenilor care au copii) ¿i în cea a nenumåratelor responsabilitå¡i, bucurii, temeri, momente deosebite ¿i nop¡i nedormite! Odatå cu primul tåu copil vine un rol nou ¿i dificil: cre¿terea unei persoane total dependente de tine. Ceea ce alegi pentru hrånirea copilului tåu va juca un rol important în sånåtatea lui fizicå ¿i psihicå. Nu existå aliment care så con¡inå toate nutrimentele de care avem nevoie, în cantitå¡ile necesare, a¿adar hrana pe care o alegem trebuie så fie variatå ¿i så facå parte din toate grupele alimentare: cereale (tipuri de pâine, fulgi de cereale, paste, orez); legume; fructe; alimente bogate în calciu (lapte, brânzeturi, iaurt); alimente bogate în proteine (pe¿te, carne de pasåre, ouå, leguminoase, diverse tipuri de alune ¿i nuci). Gråsimile ¿i dulciurile nu sunt, de fapt, o grupå alimentarå aparte (ele înso¡esc „membrii“ celorlalte grupe alimentare). Iatå exemple de ce înseamnå 1 por¡ie pentru un copil de 4-6 ani. PIRAMIDA ALIMENTARÅ – componen¡a hranei zilnice* Gråsimi ¿i dulciuri Ocazional, câte pu¡in
Alimente bogate în calciu 2 por¡ii
Alimente bogate în proteine 2 por¡ii
Legume 3 por¡ii
Fructe 2 por¡ii
Cereale 6 por¡ii
* Conform Departamentului American pentru Agriculturå, Centrul pentru Politici de Nutri¡ie ¿i Promovare, ianuarie 2000.
8
Introducere
Copiilor de 2-3 ani trebuie så li se ofere por¡ii mai mici, cu excep¡ia celei de lapte, care råmâne aceea¿i. • Cereale (1 por¡ie) = 1 felie pâine; 1/2 canå orez fiert ori paste fierte, sau 30 g cereale gata preparate (instant sau fulgi). • Legume (1 por¡ie) = 1/2 canå legume tåiate (crude sau fierte); 1 cea¿cå bucå¡ele de frunze crude (salatå, cicoare, varzå etc.). • Fructe (1 por¡ie) = 1 fruct sau 1 felie de pepene galben; 3/4 canå de suc; 1/2 canå fructe din conservå; 1/4 canå bucå¡i de fructe uscate. • Alimente bogate în calciu (1 por¡ie) = 1 canå lapte sau de iaurt; 60 g brânzå. • Alimente bogate în proteine (1 por¡ie) = 60-90 g carne slabå gåtitå, carne de pasåre sau pe¿te; (1/2 cea¿cå boabe de fasole fierte sau 1 ou pot înlocui 30 g carne slabå; 2 linguri unt de arahide pot înlocui 30 g carne.) Suntem con¿tiente cå este nevoie så limitåm aportul de cantitå¡i mari de gråsimi ¿i de dulciuri din alimenta¡ia copiilor, dar ¡ine minte cå ¿i gråsimile sunt necesare pentru cre¿tere ¿i dezvoltare. O alimenta¡ie corectå con¡ine cantitå¡i scåzute de carbohidra¡i rafina¡i ¿i zaharuri rafinate. Carbohidra¡ii ¿i zaharurile naturale se gåsesc în fructe, fåinoase, cereale ¿i legume. Dacå alimenta¡ia copilului tåu este variatå ¿i în cantitå¡i adecvate, atunci corpul lui va primi cât are nevoie. Americanii, de cele mai multe ori, sunt hråni¡i prea mult din punct de vedere cantitativ, dar insuficient din punct de vedere nutri¡ional. Alimenta¡ia obi¿nuitå a americanilor con¡ine mult mai multe calorii decât are nevoie corpul. Surplusul de calorii din produse care con¡in, în principal, zaharuri rafinate înlocuiesc alimentele hrånitoare ¿i sånåtoase. Chiar ¿i atunci când avem impresia cå ¡inem sub control cantitatea de zahår pe care o consumåm, multe dintre produsele pe care le cumpåråm con¡in zaharuri ascunse. Aten¡ie la ceea ce se aflå în acele pachete frumos ambalate; cite¿te ambalajele produselor pe care le cumperi! Permite-i zahårului så facå parte din alimenta¡ia echilibratå a familiei tale, dar nu-l låsa så ocupe un rol important. Alimentarea corectå a copilului tåu înseamnå asigurarea unei alimenta¡ii echilibrate ¿i variate, dar fårå a stabili cantitå¡i stricte care ar 9
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
trebui consumate. Apetitul copiilor se schimbå pe parcursul diferitelor faze de cre¿tere. Metabolismul fiecårui copil este diferit, iar fiecare are propriile nevoi alimentare. Copiii nu sunt to¡i la fel, au dimensiuni ¿i constitu¡ii corporale diferite, ¿i existå momente când au mai multå gråsime corporalå. Este ceva normal. Copilul tåu va mânca atât cât corpul i-o va cere, de fiecare datå când îi vei oferi hranå variatå, la intervale adecvate de timp. Iar atunci când copiii tåi ajung suficient de mari cât så-¿i cumpere singuri mâncare nesånåtoaså, va trebui så te asiguri cå mâncarea hrånitoare continuå så facå parte din alimenta¡ia lor. Atitudinea ta în privin¡a mâncårii va încuraja copilul så aibå la rândul lui o atitudine sånåtoaså ¿i obiceiuri alimentare corecte pentru întreaga via¡å. De fapt, atitudinea ta este cheia obiceiurilor alimentare ale copilului tåu.
Fii flexibilå. Respectå aversiunile alimentare de duratå ale copilului. ªi ¡ine minte, iubirea pårintelui nu se måsoarå în cantitatea de mâncare pe care i-o då copilului såu!
10
Capitolul 1
Mâncarea pentru bebelu¿i Reducerea costurilor, con¿tientizarea crescutå a importan¡ei hrånirii corecte ¿i îngrijorarea referitoare la mâncarea preparatå industrial sunt câteva dintre motivele pentru care mul¡i pårin¡i gåtesc acaså mâncarea pentru bebelu¿ii lor. Al¡i pårin¡i încep så o prepare frecvent când constatå cå e mult mai simplu decât ¿i-au închipuit ¿i nici nu dureazå chiar atât de mult timp.
De caså sau „de la borcan“? Nu înseamnå cå e¿ti demodatå sau retrogradå pentru cå prepari în caså mâncarea pentru bebelu¿ul tåu. Probabil cå folose¿ti ¿i mâncare pentru bebelu¿i din comer¡, a¿a cå atunci când cumperi borcåna¿ele acelea cite¿te cu aten¡ie etichetele lor ¿i alege fructele, legumele ¿i carnea de bazå. Evitå borcåna¿ele cu amestecuri, deoarece ri¿ti så ob¡ii mai pu¡ine nutrimente la fiecare por¡ie decât dacå vei combina borcåna¿e cu alimente separate. Evitå produsele care con¡in zaharuri adåugate, sare ¿i amidon modificat. Renun¡å la deserturi, cåci bebelu¿ii nu au de fapt nevoie de ele, ca ¿i noi, de altfel. Mâncarea din borcåna¿e pentru bebelu¿i este conservatå prin sterilizare, fårå adaos de conservan¡i. Înså uneori se adaugå substan¡e care au rolul de a men¡ine culoarea ¿i textura, astfel încât så arate atractiv ¿i så convingå pårintele så le cumpere. Unii producåtori au venit în întâmpinarea interesului pårin¡ilor fa¡å de mâncarea pentru bebelu¿i organicå. Majoritatea se preparå totu¿i adåugând apå ¿i amestecuri de proteine precum fåina, chiar dacå apa este filtratå, iar fåina organicå. Deci, doar pentru cå pe borcånel scrie „mâncare organicå“ asta nu înseamnå cå nu trebuie så cite¿ti eticheta. 11
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
Mâncarea organicå pentru bebelu¿i este mai scumpå, dar dacå îi place bebelu¿ului tåu mai mult, atunci probabil cå meritå to¡i banii. Po¡i så påstrezi în frigider borcåna¿ele deja deschise, dar nu mai mult decât se specificå pe etichetå (maximum douå sau trei zile). Producåtorii de mâncare pentru bebelu¿i nu recomandå hrånirea copilului direct din recipient, pentru cå saliva pe care el o laså pe linguri¡å poate så contamineze mâncarea, accelerând astfel procesul de alterare. Un alt motiv pentru care ar trebui så evi¡i hrånirea bebelu¿ului direct din borcåna¿ este tendin¡a de a i-l da pe tot ¿i, astfel, de a supraalimenta copilul. În plus, atunci când faci transferul din borcåna¿ pe farfurie po¡i verifica dacå produsul con¡ine materii stråine.
Mâncare pentru bebelu¿i preparatå în caså Cel mai recomandat prim aliment de diversificare a hranei micu¡ului este fåina de orez instant pentru bebelu¿i. Rareori produce alergii ¿i trebuie så con¡inå fier. La început, dacå ai emo¡ii când trebuie så prepari mâncarea pentru bebelu¿, începe cu câteva dintre numeroasele piureuri, amestecuri instant sau alte alimente pe care le gåse¿ti în magazine, cum ar fi piureul de mere neîndulcit, bananele (bine coapte) ¿i, cåtre vârsta de 10 luni, iaurtul simplu ¿i brânza de vaci (pe care va trebui så o mai zdrobe¿ti pu¡in). Un cartof copt zdrobit ¿i sub¡iat cu lapte de la sân sau lapte praf reconstituit este, de asemenea, un bun prim aliment.
Când så începi Nu te gråbi så începi så diversifici hrana bebelu¿ului. Laptele (fie el matern sau lapte praf) con¡ine toate nutrimentele de care bebelu¿ul tåu are nevoie în primele 4, pânå la 6 luni de via¡å, ¿i continuå så fie foarte important pe parcursul primului an. Mul¡i sugereazå cå alåptarea la sân ar trebui så dureze cel pu¡in pânå la vârsta de 1 an. De¿i „sânul e cel mai bun“, speciali¿tii de la Academia Americanå de Pediatrie recomandå ca bebelu¿ii hråni¡i cu lapte praf så primeascå formulele speciale, cu adaos 12
Mâncarea pentru bebelu¿i
de fier, pânå la vârsta de 12 luni. Când se introduc alimentele solide, pe la vârsta de 4-6 luni, ele reprezintå un supliment ¿i nu un înlocuitor al laptelui matern sau al laptelui special pentru bebelu¿i.
Încålzirea biberoanelor la microunde: Sfaturi pentru siguran¡å NU încålzi la microunde laptele matern. Încålze¿te-l în biberon, sub jet de apå caldå de la robinet sau introducând biberonul într-un vas cu apå caldå. Se pare cå încålzirea laptelui matern la microunde îi reduce proprietå¡ile antiinfec¡ioase. NU încålzi la microunde laptele praf în biberon de sticlå, pentru cå poate cråpa, ¿i nici în biberoane de plastic colorate, dacå pe ele nu scrie cå pot fi încålzite în acest fel. FOLOSEªTE biberoane de plastic incolore, fårå grada¡ii marcate cu vopsea. Ca reper de timp, 250 ml de lapte se încålzesc la microunde în cca 45 secunde, la putere maximå, dacå apa folositå pentru laptele praf a fost din frigider, ¿i 30 secunde dacå apa a fost la temperatura camerei. Bagå biberonul în microunde fårå capac ¿i fårå tetinå (capacul nu laså aerul încålzit så iaså, iar tetinele se degradeazå). ºINE MINTE cå microundele pot încålzi lichidul inegal. A¿a cå, pentru a omogeniza temperatura, råsuce¿te de vreo 10 ori biberonul încålzit – fårå så-l agi¡i, ¿i fårå tetinå, dar cu capac. Apoi încearcå pe dosul mâinii câteva picåturi din laptele încålzit pentru a verifica temperatura. Dacå e prea cald, pune biberonul într-un vas cu pu¡inå apå rece.
Unii pårin¡i îngroa¿å cu pu¡in praf de cereale instant laptele de la ultima maså de searå, la recomandarea unui prieten sau a unei rude, în ideea de a såtura bine bebelu¿ul, ca så doarmå toatå noaptea. Nu existå nicio dovadå ¿tiin¡ificå în favoarea acestei teorii – dar nici nu s-a dovedit cå nu ar func¡iona. ªtim, totu¿i, cå dacå bebelu¿ul nu are cel pu¡in vârsta de 4 luni, el nu va beneficia de vreun aport nutritiv din partea acelui adaos 13
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
de cereale ¿i cå aparatul lui digestiv nu este pregåtit pentru a procesa cerealele ¿i niciun alt fel de alimente solide. Se considerå cå introducerea solidelor, inclusiv a cerealelor instant, în alimenta¡ia bebelu¿ilor mai mici de 4-6 luni cre¿te riscul ca ei så sufere mai târziu de diabet de gradul 1, de alergii ¿i de tulburåri de greutate. Introducerea primului aliment solid este o zi de sårbåtoare. Copilul tåu ar putea så nu aprecieze acest lucru sau chiar så nu coopereze de la început, dar nu te îngrijora. Dacå încerci så-l hråne¿ti cu linguri¡a ¿i el scuipå tot, se prea poate ca bebelu¿ul tåu så nu fie încå pregåtit pentru diversificarea alimenta¡iei. Gânde¿te-te cå e doar un mesaj din partea corpului bebelu¿ului ¿i nu o respingere a tuturor eforturilor tale. Mai a¿teaptå câteva zile ¿i încearcå din nou. Nu te gråbi. (Gânde¿te-te måcar la timpul, nervii ¿i banii pe care îi vei economisi!) Pe de altå parte, dacå bebelu¿ul acceptå fårå probleme, este timpul så încerci noi alimente ¿i texturi. (De fapt, s-ar putea så fii deja în întârziere.)
Cum så începi Discutå cu pediatrul înainte de a începe introducerea noilor alimente. Oferå-i-le bebelu¿ului tåu pe rând, una câte una, la intervale de patrucinci zile, pentru a-¡i da seama dacå apar reac¡ii alergice. Hråne¿te-l cu noi alimente diminea¡a târziu sau la miezul zilei pentru a-i putea observa reac¡iile în timpul dupå-amiezii ¿i pentru a evita nop¡ile nedormite. Câteva linguri¡e sunt suficiente pentru început. Ideea de bazå este så-i faci cuno¿tin¡å bebelu¿ului cu noi gusturi ¿i texturi – nu så-l umpli pânå la refuz. Semnele de intoleran¡å alimentarå includ: voma, gazele, diareea, låcrimarea ochilor, irita¡iile sau urticaria. ºine minte – 3 mese pe zi sunt de fapt un obicei cultural al adul¡ilor ¿i nu neapårat cea mai bunå abordare a hrånirii unui copil mic. Ρi voi da douå sfaturi: • Urmeazå sugestiile pediatrului curant. Aproape fiecare medic are schema lui, la fel de bunå ca a altuia. În plus, e pediatrul care î¡i cunoa¿te copilul ¿i vei continua cu el. (Dacå ave¡i divergen¡e de opinii, discutå cu mai mul¡i pediatri.) • Urmeazå-¡i instinctele. Dacå, înså, bebelu¿ului tåu nu îi este bine, cite¿te din nou paragraful anterior. 14
Mâncarea pentru bebelu¿i
Fie cå î¡i hråne¿ti bebelu¿ul cu alimente solide înainte sau dupå por¡ia de lapte, depinde doar de preferin¡ele lui. Unii bebelu¿i au nevoie de pu¡in lapte la început, ca så le atenueze senza¡ia de foame ¿i pentru a fi suficient de relaxa¡i cât så accepte mâncarea din linguri¡å. Începe så-¡i hråne¿ti bebelu¿ul cu alimente solide o datå sau de douå ori pe zi, diminea¡a sau seara. Alege un moment în care bebelu¿ului pare så-i fie foame sau când amândoi ave¡i nevoie de o schimbare.
Pericolul alergiilor Mul¡i pediatri recomandå evitarea diferitelor tipuri de nuci ¿i alune (sunt ¿i un pericol de înecare), untul de arahide, albu¿ul, citricele, laptele de vacå, fructele de pådure, soia, ro¿iile, pe¿tele sau chiar unele dintre produsele din grâu, pânå când copilul împline¿te vârsta de 1 an, pentru cå pot cauza reac¡ii alergice, mai ales în cadrul familiilor cu istoric de sensibilitå¡i alimentare.
Ustensile În ce prepari Ni¿te vase curate, plus plita ¿i cuptorul, sunt tot ce î¡i trebuie pentru prepararea mâncårii bebelu¿ului tåu. Un vas termorezistent, o oalå sub presiune sau un cuptor cu microunde pot fi, de asemenea, de mare ajutor. Nu, nu te gråbi så le cumperi; dar folose¿te-le dacå le ai deja. Fierberea fructelor ¿i a legumelor la aburi este idealå, pentru cå parte din nutrimente se pierd prin fierberea în apå. Sunt indicate co¿urile ieftine pentru fierberea la aburi, care se potrivesc la majoritatea oalelor, dar asigurå-te cå oala pe care o folose¿ti are un capac fix care nu permite aburului så iaså. Prepararea fructelor ¿i a legumelor la microunde este o formå de a gåti la aburi dinåuntru înspre exterior, ¿i este o metodå excelentå de a gåti cantitå¡i mici de alimente rapid, påstrând în acela¿i timp nutrimentele. Folose¿te doar vase ¿i capace rezistente la microunde. Amestecå mâncarea bine ¿i verific-o înainte så o serve¿ti, pentru cå alimentele se pot încålzi inegal ¿i pot apårea puncte fierbin¡i.
15
Capitolul 3
Mesele copiilor Din momentul în care alimenta¡ia copilului tåu s-a diversificat, probabil vei observa cå ce îi prepari corespunde mai degrabå cu ceea ce preferå el så månânce decât cu ce ¡i-ar plåcea ¡ie. Nu-i problemå, în anii urmåtori vei ajunge så mânca¡i împreunå ¿i re¡etele tale preferate. De¿i s-ar putea så ¡i se parå cå micu¡ul tåu încå mai cre¿te foarte rapid, ca ciuperca dupå ploaie, adevårul este cå acest ritm scade mult dupå primul an de via¡å (an în care ¿i-a dublat sau chiar triplat greutatea de la na¿tere). În general, ritmul de cre¿tere încetine¿te în jurul vârstei de 18-36 de luni. De aceea, nevoia de calorii a copiilor scade dupå prima aniversare – acesta fiind ¿i unul dintre motivele pentru care ei devin uneori sclifosi¡i. Pur ¿i simplu nu le mai este atât de foame ca atunci când erau bebelu¿i. Nu te låsa pradå enervårii din cauza apetitului capricios al micu¡ului. ºelul tåu nu este så-¡i determini copilul så månânce – ci så-i pui mâncare la dispozi¡ie. Foamea existå! Asigurå-te cå ceea ce månâncå nu este lipsit de nutrimente (de exemplu, nu-l låsa så se îndoape cu sucuri carbogazoase) ¿i nu te îngrijora dacå vrea doar guståri frecvente. Începe så le consideri ca pe ni¿te mici mese. Se ¿tie cå cei mici pot supravie¡ui doar cu tartine cu unt ¿i gem (sau orice altceva) timp de lungi perioade de timp. ªi nu te îngrijora niciodatå dacå într-o zi nu a mâncat suficient sau aproape nimic. Copiii mici au nevoie doar de o bucå¡icå de carne sau de alt aliment bogat în proteine ca så primeascå doza zilnicå recomandatå de 50 g proteine. Aceasta echivaleazå cu 1 ciocånel de pui, 1 felie de ¿uncå sau al 1/2 canå de boabe de fasole fierte. Proteinele pot fi ob¡inute în moduri chiar mai pu¡in evidente. Chiflele (preparate din ouå ¿i lapte), baghetele sau clåtitele cu brânzå de vaci sunt guståri bogate în proteine. La fel ¿i supa cu ou (torni 1 ou bine båtut în supå de pui clocotindå). Dacå, pur ¿i simplu, ai råmas fårå idei, ¡i-ar putea fi utile sfaturile care urmeazå; ¿i încearcå så-i serve¿ti mâncarea pe felii foarte sub¡iri de pâine. 36
Mesele copiilor
Prânz Faptul cå participå ¿i el la pregåtirea mesei poate så-l motiveze foarte mult. Joaca de-a prepararea propriului prânz (sau sandvi¿) îi determinå adesea pe copii så månânce cu mai multå plåcere. Laså micu¡ul så te ajute când cure¡i ceapå verde, påtrunjel, salatå, sau alte alimente similare. Desigur, nu îl la¿i så umble cu cu¡itul, dar îi po¡i da o foarfecå, sub stricta ta supraveghere. Folosirea foarfecii ajutå la dezvoltarea coordonårii ¿i îl va ¡ine ocupat multå vreme. O variantå care func¡ioneazå deseori cu mofturo¿ii, este så-i oferi diver¿i dumica¡i (cåp¿une proaspete, cuburi de brânzå, de ¿uncå, sferturi de ou fiert tare, bastona¿e de morcovi, felii de ro¿ie etc.) aranja¡i apetisant în alveolele unei tåvi¡e pentru cuburi de ghea¡å.
Idei pentru prânz Pastå de carne (pate fåcut în caså): întinde-o pe o felie de pâine integralå sau pe un biscuit din graham. Brânzå topitå ¿i cremå de brânzå: întinde-o pe biscui¡i din graham, sau pe pâine pråjitå. Salatå de ou: taie felii oul fiert, adaugå pu¡inå maionezå acri¿oarå, eventual ¿i un pic de ¡elinå raså ¿i fâ¿ii de salatå verde. Pizza din chiflå: taie pe jumåtate o chiflå micå, unge-o cu sos de ro¿ii sau de spaghete, presarå pu¡in cimbru ¿i coace-o pu¡in în cuptor. Salatå de ton: zdrobe¿te tonul cu o furculi¡å, ¿i amestecå-l cu pu¡inå maionezå acri¿oarå sau iaurt ¿i câteva picåturi de låmâie. Serve¿te pe biscui¡ei såra¡i sau pâine pråjitå. Prânz într-un cornet: oferå-i salata de ton, salata de ou, iaurtul sau brânza de vaci într-un cornet de înghe¡atå. Rulouri de ¿uncå: pune ca¿caval ras sau cremå de brânzå pe felii de ¿uncå sau parizer ¿i ruleazå-le. Fixeazå-le cu o scobitoare coloratå. 37
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
Salatå de pui: taie în cubule¡e carne de pui fiartå, adaugå un pic de maionezå, ¡elinå ¿i morcov rase. Triunghiuri dulci: unge felii de toast cu gem de cåp¿une ¿i acoperå cu felii de bananå. Taie-le pe diagonalå, în sferturi, astfel încât så ob¡ii triunghiuri. „Diplomat“ cu brânzå de vaci: scurge bine ananasul dintr-o conservå micå (påstreazå sucul), toacå-l mårunt ¿i amestecå-l bine cu 1 canå brânzå de vaci ¿i 1 plic de gelatinå pudrå. Încorporeazå 1 canå de fri¿cå (fåcutå din plic, conform indica¡iilor de pe ambalaj). Bagå în forme, în frigider. Cremå de brânzå cu fructe: amestecå bine 1 kiwi zdrobit (decojit), 1/2 bananå ¿i 1 canå brânzå de vaci. Frigånele: bate ouåle ¿i amestecå-le cu suc de portocale, în locul laptelui din re¡eta clasicå. Tartine cu carne: få o pastå amestecând bine cca 3/4 canå de carne (fiartå, friptå sau la cuptor) tåiatå cuburi mårunte, 1 ou fiert tare, tocat, 1 lingurå de unt ¿i 1 lingurå de lapte. Påstreazå amestecul într-un vas ermetic în frigider. Po¡i înlocui untul ¿i laptele cu maionezå. Sandvi¿ rumen cu brânzå: pune 1-2 felii de brânzå topitå sau de ca¿caval între douå felii de pâine. Rumene¿te sandvi¿ul pe ambele pår¡i într-o tigaie cu pu¡in unt. Ouå umplute: taie în jumåtate un ou fiert, få repede un sos din iaurt cu câteva picåturi de låmâie ¿i mårar tocat fin. Acoperå jumåtå¡ile de ou cu sos ¿i orneazå-le cu „confetti“ colorate din morcov fiert, ro¿ie, salatå etc.
38
Mesele copiilor
Alte idei gustoase pentru prânz Diverse ingrediente adåugate la alimentele tartinabile simple pot face tartinele mai interesante ¿i mai nutritive.
Brânzå topitå sau brânzå de vaci cu: • • • • • • • •
stafide tocate castravete decojit ¿i tocat mårunt (sau ras) ou fiert tare, tocat sau tåiat rondele cubule¡e sau fâ¿ii de ¿uncå ananas ras pu¡inå verdea¡å ¿i/sau frunze de ceapå verde, mårunt tocate boabe de strugure, tåiate bucå¡ele fâ¿iu¡e de ro¿ie decojitå
Uneori pâinea feliatå se fårâmi¡eazå când întinzi pe ea unt, cremå de brânzå sau altå pastå. Congeleaz-o, scoate din congelator cât ai nevoie ¿i întinde repede crema pe ea, cåci se dezghea¡å destul de repede. Po¡i folosi din când în când clåtite (simple, nevanilate) pentru tartine, în loc de pâine.
Cinå Una dintre problemele mesei de searå poate fi cå micu¡ului i se face foame mai devreme fa¡å de ora la care restul familiei obi¿nuie¿te så ia cina. Îl po¡i hråni doar pe el, înaintea celorlal¡i sau, dacå insi¿ti så sta¡i cu to¡ii la maså, îi po¡i „påcåli“ foamea dându-i o micå gustare: un pic de salatå, câteva bucå¡i de legume fierte, stropite cu un pic de unt, de ulei sau iaurt, bastona¿e de morcov, o felie de mår etc. Copilul tåu pur ¿i simplu nu are råbdare så stea cuminte la maså, pe scaunul lui, pânå terminå de mâncat? Se ridicå, se clatinå, love¿te tåblia scaunului, vrea la toaletå, trage de lucrurile din jur ¿i, în general, te umple de nervi? Îmi pare råu, nu-¡i pot oferi nicio solu¡ie pentru rezolvarea problemei – dar sunt alåturi de tine ¿i, dacå asta te consoleazå, te asigur 39
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
cå foarte mul¡i pårin¡i trec prin asemenea momente ¿i cå, probabil, ¿i noi fåceam la fel când eram mici.
Sfat: te gråbe¿ti ¿i ¡i se pare cå trece o ve¿nicie pânå se råce¿te mâncarea luatå de pe foc? Un cub de ghea¡å adåugat în supå sau în mâncarea cu sos rezolvå rapid problema.
Idei pentru cinå Chiftelu¡e: adaugå în carnea tocatå fulgi de ovåz, germeni de grâu sau bucå¡ele de legume ¿i ca¿caval ras. Fierbe-le în supå sau în sos. Chiftelu¡e coapte: pune amestecul de mai sus în forme de hârtie pentru brio¿e ¿i coace-le în cuptor. Po¡i face o cantitate mare, congelând ce nu folose¿ti în ziua respectivå. Ficå¡ei de pui: înåbu¿å-i în unt pânå se înmoaie sau învele¿te-i în bacon ¿i coace-i în cuptor. Pe¿te: folose¿te numai fileuri atent dezosate. Pune bucata de pe¿te pe folie de aluminiu alimentarå, adaugå morcov (ras sau tåiat rondele foarte sub¡iri), påståi de fasole sau orice alte legume fierte, pune un pic de unt, înfå¿oarå bine folia în jurul „umpluturii“ de pe¿te. Coace în cuptor, cca 15 min. Serve¿te cu sos de ro¿ii sau de iaurt acri¿or. Omlete: bate ouå ¿i amestecå-le cu boabe de mazåre din conservå, cubule¡e de ¿uncå, ceapå verde tocatå, ardei gras tåiat foarte fin, cubule¡e de brânzå sau germeni de grâu. Pråje¿te fiecare por¡ie într-o tigaie micå ¿i întoarce omleta fårå så o amesteci, ca så råmânå ca o clåtitå groaså. Po¡i servi cu sos de ro¿ii.
Burgeri de ton 200 g ton din conservå (în suc propriu) 2 linguri ceapå tocatå mårunt 2 linguri castraveciori mura¡i, toca¡i 1/4 canå maionezå
40
Mesele copiilor
chifle sub¡iri, pentru hamburgeri felii de brânzå topitå
Scurge bine tonul. Amestecå primele patru ingrediente. Taie în douå, pe grosime, chiflele. Rumene¿te-le pu¡in în pråjitorul de pâine sau pe o tigaie încinså. Pune pe fiecare amestec de ton, acoperå cu o felie de brânzå ¿i laså-le câteva minute la gril, pânå se tope¿te brânza.
Turti¡e de ton 2/3 canå fulgi de cereale integrale, fårå zahår ¿i arome 1/2 canå lapte 1 canå ceapå tocatå mårunt 2 linguri unt sau margarinå 400 g ton din conservå (în suc propriu), bine scurs 2 ouå, båtute u¿or 1 linguri¡å suc de låmâie
Pune cerealele în lapte ¿i laså-le deoparte. Înåbu¿å ceapa într-o lingurå de unt sau margarinå, pânå devine transparentå, fårå så se rumeneascå vreun pic. Adaugå tonul zdrobit, ouåle, ceapa ¿i sucul de låmâie în compozi¡ia de cereale. Amestecå temeinic. Împarte-o în 12 turti¡e. Rumene¿te-le pe ambele pår¡i într-o lingurå de unt sau de margarinå.
Sufleu de somon 450 g somon din conservå (în suc propriu, dezosat, fårå piele), bine scurs cca 200 ml lapte gras 3 linguri unt 3 linguri fåinå 1/2 linguri¡å praf de mu¿tar 4 ouå boia dulce, op¡ional
Scurge lichidul din somon într-o canå gradatå ¿i adaugå atât lapte cât så se facå 225 ml. Tope¿te untul într-o cråticioarå, adaugå fåina ¿i mu¿tarul uscat, frecând mereu. Treptat, adaugå laptele cu zeamå de 41
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
somon, ca så ob¡ii o ciulama. Laså så dea în câteva clocote, apoi ia vasul de pe foc. Când nu mai e fierbinte, pune în ciulama somonul ¿i gålbenu¿urile ¿i amestecå bine. La sfâr¿it, încorporeazå albu¿uri båtute spumå tare, amestecând cu grijå, cu o furculi¡å (ca så nu se lase). Toarnå într-o formå de sufleu, unså cu unt, pudreazå cu boia. Coace sufleul la 1750C, timp de 45±5 min.
Cårni¡a hoinarului 450 g carne de vitå, tocatå 1 1/4 canå fulgi de ovåz simpli 1/4 canå ceapå tocatå 1/4 ca¿caval ras 1/2 linguri¡å sare cu aromå de ¡elinå 1 canå lapte 2/3 canå ro¿ii tocate 1 ou båtut
Combinå toate ingredientele. Pune compozi¡ia într-o formå de cozonac unså cu ulei. Coace la 1750C, cca 70 min.
Tocåni¡å mexicanå 300 g carne de vitå tocatå 1 ceapå medie, tocatå 1 lingurå ulei 2 cå¡ei de usturoi 1 canå cuburi de ro¿ii în bulion 1 canå boabe de fasole din conservå, bine scurse 200 g boabe de porumb din conservå, bine scurse 250 g ca¿caval ras
Pune carnea ¿i ceapa la pråjit în ulei, într-o tigaie, la foc mediu. Amestecå foarte des, cu o lingurå de lemn. Când a scåzut complet lichidul låsat de carne ¿i amestecul începe så sfârâie în ulei, scurge bine uleiul, adaugå ro¿iile ¿i 2-3 linguri de apå. Pune capacul, då focul mai mic ¿i laså så fiarbå înåbu¿it pânå e carnea bine påtrunså, amestecând frecvent, ca så nu se lipeascå. Când s-a fiert carnea, pune 42
Mesele copiilor
boabele de fasole ¿i de porumb, amestecå u¿or ¿i laså så dea în clocot. Ia de pe foc ¿i încorporeazå ca¿cavalul. Serve¿te pe foi de tortilla încålzite pe tigaie sau pe chifle tåiate în jumåtate ¿i pråjite pu¡in (preferabil chifle sub¡iri, pentru hamburgeri).
Sufleu simplu 1/4 canå unt sau margarinå 1/4 canå fåinå 1 canå lapte 1 canå brânzå cheddar sau ¿vai¡er raså, ori mozzarella ruptå în bucå¡i 4 ouå, 1/4 linguri¡å de cremå de tartar
Tope¿te untul într-o crati¡å, la foc mic, adaugå fåina, amestecând continuu, cu o lingurå de lemn. Procedeazå în continuare ca pentru prepararea unei ciulamale: adaugå treptat laptele ¿i amestecå constant, pânå se omogenizeazå bine ¿i se îngroa¿å. Ia de foc ¿i adaugå brânza. Freacå bine 2 gålbenu¿uri într-un castrona¿, apoi adaugå treptat, pu¡in câte pu¡in, ciulamaua fierbinte, båtând continuu. Toarnå compozi¡ia într-o formå de sufle, unså cu unt. Bate spumå tare cele 4 albu¿uri ¿i încorporeazå-le în compozi¡ia din formå, amestecând foarte u¿or, cu o furculi¡å. Coace 30-40 min, în cuptorul încins 1750C.
Pui cu sos de portocale 2 pulpe de pui (fårå spate) 2 linguri de unt topit 1/2 canå zeamå de portocalå condimente: cimbru uscat, oregano, praf de usturoi, boia dulce
Pune carnea pe o tavå micå, atât cât pulpele så încapå dar så stea înghesuite (dacå tava e mai mare, sosul se evaporå repede ¿i se arde). Amestecå untul topit cu sucul de portocale. Toarnå totul peste pui. Presarå deasupra condimente. Coace 15 min în cuptorul încins la 1750C. Întoarce copanele ¿i strope¿te-le cu sosul din tavå. Coace încå 15 min sau pânå când pielea devine rumenå ¿i crocantå. 43
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
Quiche de pui 1/2 canå carne de pui, fiartå, tåiatå cubule¡e 1 pachet aluat fraged 1 1/2 canå ca¿caval tåiat bucå¡ele 3 ouå, båtute u¿or 1 1/2 canå lapte 2 linguri parmezan ras
A¿terne aluatul pe o formå de tartå cu cca 22 cm diametru, pudratå cu pu¡inå fåinå. Distribuie uniform bucå¡ile de carne ¿i de ca¿caval peste aluat. Bate ouåle cu laptele ¿i toarnå-le în tavå. Presarå deasupra parmezanul. Coace în cuptorul încins la 1900C, timp de 30-35 min sau pânå e gata. Verificå înfigând o scobitoare în centrul tartei – dacå scobitoarea iese curatå, tarta s-a copt. Laså så stea 10 min la temperatura camerei, apoi serve¿te.
Legume „Dacå-i verde, e scârbos“ – cam asta cred mul¡i dintre cei mici, mai ales când nu au primit o alimenta¡ie suficient de diversificatå. Cre¿te varietatea fructelor ¿i legumelor din alimenta¡ia copilului, ca så fie obi¿nuit cu diverse gusturi. Un mod de a introduce o nouå legumå, de exemplu varza de Bruxelles, în alimenta¡ia copilului este så nu i-o oferi. Dacå „e pentru adul¡i“ poate så devinå doritå pentru cå este „fructul interzis“. ªi îl la¿i pe micu¡ så o guste din mâncarea ta. Trecerea la „mâncarea adul¡ilor“ îl face så simtå cå a crescut ¿i e mândru cå el poate mânca ceva ce „picii“ nu au voie. ºine minte cå legumele din conservå au, în general, un con¡inut mai mare de sare. Încearcå så folose¿ti pe cât posibil legume proaspete sau congelate.
Cum î¡i påcåle¿ti copilul så månânce legume • Când î¡i råmân bucå¡i fierte de legume galbene sau albe, scurge-le bine, zdrobe¿te-le, amestecå-le cu ou båtut ¿i 44
Mesele copiilor
pråje¿te-le ca pe o clåtitå sau coace-le în forme de brio¿e. • Presarå ca¿caval ras pe bucå¡ele de legume gåtite. Sau, ¿i mai bine, laså-l pe micu¡ så facå el treaba asta! • Få piure din legume fierte la abur ¿i amestecå-l cu supå fierbinte. Rezultå o supå cremoaså, bunå de mâncat cu dumica¡i de pâine pråjitå. • Ai încercat vreodatå dovleacul spaghetti? Acest dovleac galben, oval, de dimensiuni reduse (rareori mai mare de 3 kg), poate fi copt întreg (în cuptor sau la microunde) pânå când devine moale. Taie-l în jumåtate, scoate semin¡ele ¿i, apoi, folose¿te o furculi¡å ca så sco¡i pulpa. Va avea forma unor spaghete. Serve¿te-l cu unt, margarinå, pu¡in ulei de måsline sau cu sos de spaghete. • Încearcå tåi¡eii verzi, care sunt prepara¡i cu spanac. • Adaugå un pic de legume tocate mårunt într-o omletå cu brânzå. • Fii creativå. „Crea¡iile artistice“ alimentare pot stârni apetitul micului mofturos. Face¡i pe o farfurie copåcei gusto¿i: coroana ¿i frunzele din legume verzi (broccoli, mazåre ¿i salatå) iar trunchiul din grisine sau bastona¿e de ca¿caval. O jumåtate de ro¿ie cherry poate fi un soare sau nasul unui clovn. Morcovul tåiat fâ¿ii seamånå cu pårul. Po¡i, de asemenea, så dai nume haioase legumelor. • Po¡i ascunde mici cantitå¡i de legume fierte în chiftele de carne cu sos sau amestecate cu sosul peste spaghete. Alte locuri bune în care îl po¡i ascunde sunt: sub brânza de pe pizza sau amestecate cu piureul de cartofi (metodå forte utilå pentru a „masca“ un pic de conopidå fiartå). Ai putea så amesteci legume ¿i în carnea de hamburgeri. Experimenteazå treptat. • Amestecå ni¿te boabe de fasole fierte în carnea pe care o folose¿ti la prepararea hamburgerilor sau a chiftelu¡elor. • Dacå îi oferi desert, încearcå så-i dai ¿i plåcintå de dovleac sau tort de morcovi. • Preparå chipsuri din cartofi dulci. Pune 12 felii de cartofi rotunde, sub¡iri, necojite, pe grilajul cuptorului cu microunde. Presarå deasupra praf de zahår cu scor¡i¿oarå ¿i laså-le la microunde, la putere medie, 4-5 min, pânå se deshidrateazå. Întoarce-le în timpul preparårii. Laså-le så se råceascå. 45
Cum så-¡i hråne¿ti copilul
Morcovi cu miere 3 linguri unt sau margarinå 4 ce¿ti rondele de morcovi 3 linguri zeamå de portocale 1/4 linguri¡å ghimbir ras mårunt 4 linguri miere
Combinå toate ingredientele într-o cråticioarå ¿i pune-i capacul. Laså så fiarbå la foc mic cca 30 min, sau pânå când morcovii se înmoaie. Amestecå din când în când. Po¡i prepara o cantitate mai mare, congelând ce s-a mâncat în ziua respectivå.
Jeleu cu sfeclå 2-3 sfecle ro¿ii mici (cca 5-6 cm diametru) 90 g praf de jeleu cu gust de cåp¿une
Spalå bine sfeclele, în¡eapå-le de câteva ori ¿i coace-le în microunde sau în cuptor (dacå le coci în cuptor, înfå¿oarå-le în folie de aluminiu). Curå¡å de coajå sfeclele coapte, toacå-le mårunt ¿i laså-le så se råceascå. Preparå jeleul conform indica¡iilor de pe ambalaj, amestecå în el sfecla tocatå ¿i laså la råcit. Dizolvå praful de jeleu în apa fiartå ¿i adaugå lichidul de la sfeclå. Råce¿te.
Fasole verde la cuptor 750 g fasole verde (proaspåtå sau congelatå) 1 cå¡el de usturoi, tåiat (op¡ional) 1 praf de piper (op¡ional) 1 canå smântânå sau iaurt simplu 2 linguri mårar tocat 2 linguri unt pesmet
Fierbe fasolea verde cu usturoiul, apoi scurge-o bine de apå. Pune-o în într-o tåvi¡å, unså cu ulei. Amestecå piperul cu mårarul ¿i smântâna, råstoarnå peste fasole. Tope¿te untul într-o tigaie micå, adaugå pu¡in pesmet, amestecå. 46
Mesele copiilor
Distribuie pesmetul cu unt peste smântânå. Coace 20 min, în cuptorul încins la 1750C.
Legume crude Crude, legumele sunt uneori întâmpinate cu mai pu¡inå ostilitate decât cele gåtite. Dacå micu¡ul tåu ciugule¿te bucå¡ele de legume tåiate pentru gåtit, atunci este posibil så fi gåsit o nouå abordare: oferå-i legume proaspete cu un sos. Cele mai bune legume pentru copii sunt: morcovii, tijele de ¡elinå (apio), conopida, ridichile, feliile de castravete, broccoli, feliile de zucchini, feliile de ardei gras sau ciupercile. Toate acestea pot fi înmuiate în creme pe bazå de iaurt, smântânå, brânzå sau tahini (pastå de semin¡e de susan). Copiilor mai mari le place adesea så ron¡åie mazåre congelatå, direct din pungå. Încearcå så-i oferi påståi de mazåre (mange-tout) – sunt dulci. Adesea, copiii vor mânca legumele pe care le culeg din grådinå, în timp ce le vor refuza pe acelea¿i, aduse de la pia¡å. Nu uita cå ¿i cartofii sunt o legumå minunatå, dar nu cruzi, evident. Un cartof copt care se preparå în doar 3-4 min în cuptorul cu microunde poate fi singur un fel de mâncare, mai ales dacå deasupra lui adaugi brânzå, smântânå, sos de spaghete sau orice altceva îi face plåcere copilului tåu. De asemenea, poate fi fåcut piure ¿i, da, chiar pråjit!
Mâncarea iepura¿ului Combinå morcovi ra¿i cu stafide. Amestecå cu ni¿te maionezå sau cu pu¡inå miere ¿i cu suc de låmâie.
Morcovi pu¡in mura¡i Pentru o gustare cu un gust inedit, pune bastona¿e de morcovi în saramura din borcanele cu muråturi.
47