ÄäÖöŠšÐ
VALENTINA IORDAN
GRECIA
GHIDUL MENIURILOR
Autor: Valentina Iordan
Corector: Daniel Voicea Art director: Daniela Nae Tehnoredactori: Bogdan Coscaru Florin Curåvale
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.
©2009, House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României IORDAN, VALENTINA Grecia – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-606-513-106-4 641.55(495)
Cuprins INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA GRECIEI . . . . .5 · Elementele de bazå ale bucåtariei grecilor . . . .6 · Bucåtåria greacå – o bucåtårie sånåtoaså . . . . .7 · Mesele grecilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Capitolul 1. PRODUSE NAºIONALE RENUMITE . . . . . . . .11 · · · · · ·
Brânzeturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Mezeluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19 Alte båuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Dulciuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Capitolul 2. CE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 · Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 · În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 · Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .48
Capitolul 3. UNDE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69 Capitolul 4. MIC DICºIONAR GASTRONOMIC . . . . . . . . .89 · Grec-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .90 · Român-Grec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99 · Ghid fonetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .109
Capitolul 5. INFORMAºII UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111 INDEX DE REºETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119
10
9 11 5
8
13 7
6 7
3 1
12 4
2
Grecia (Republica Elenå) 1. Attica 2. Creta 3. Egeea de Nord 4. Egeea de Sud 5. Epir 6. Grecia Centralå 7. Grecia de Vest
8. Insulele Ioniene 9. Macedonia Centralå 10. Macedonia de Est ¿i Tracia 11. Macedonia de Vest 12. Peloponez 13. Thessalia
Identitatea culinarå a Greciei este foarte bine definitå, originile ei având rådåcini adânci în istorie. Atunci când locuitorii din alte pår¡i ale Europei nu ¿tiau decât så frigå pe¿tele sau carnea, grecii practicau deja arta culinarå, folosind mirodeniile în bucåtårie, nedându-se în låturi de la a cålåtori în cåutarea unor produse ¿i arome noi. Cu o istorie de cel pu¡in 25 de secole, Grecia are una dintre cele mai vechi ¿i mai savuroase tradi¡ii culinare din lume, o tradi¡ie a gusturilor, aromelor, produselor ¿i tehnicilor care au fost ini¡iate încå din vechime, påstrându-se pânå în zilele noastre. Bucåtåria Greciei antice a fost obiect de studiu pentru mul¡i cercetåtori. Textele antice relateazå cu precizie detalii ale obiceiurilor alimentare ale stråmo¿ilor grecilor, atât de pe continent, cât ¿i din insule. Diversitatea recipientelor ¿i a ustensilelor de bucåtårie, scoase la ivealå din siturile arheologice, dovede¿te o dezvoltare ¿i un rafinament deosebit al bucåtåriei grece¿ti. Aceasta se dovede¿te a fi fost un adevårat creuzet de mâncåruri, re¡ete ¿i tradi¡ii, cu nenumårate fa¡ete, în func¡ie de regiunile ¡årii. Modul de preparare a mâncårurilor ¿i a dulciurilor din diferitele regiuni ale Greciei, transmis de-a lungul secolelor, a dus la crearea unei adevårate bucåtårii tradi¡ionale. În acest tablou al bucåtåriei tradi¡ionale grece¿ti de ansamblu, locuitorii diferitelor regiuni ale ¡årii au adåugat note personale, prin folosirea unor metode ¿i ingrediente specifice zonei lor, dând na¿tere unor tradi¡ii culinare locale. ªi în acest caz, conceptul de bucåtårie localå ¡ine cont de condi¡iile naturale (bogå¡ia solului, a florei ¿i a faunei, climå), dar ¿i de influen¡ele suferite de fiecare regiune din
5
INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA GRECIEI
Introducere în bucåtåria Greciei
GHIDUL MENIURILOR
partea altor popoare ¿i a altor tradi¡ii. Bucåtåria greceascå a fost în mod evident influen¡atå de cea turcå, lucru ce se observå aståzi în existen¡a unor mâncåruri cum este tzatziki, briam, souvlaki ¿i celebra musaca, dar ¿i de bucåtåria vene¡ianå, mai ales în insulele din Marea Ionianå, care a adus gustul pentru paste ¿i diferite tarte ¿i plåcinte. Rezultatul acestei efervescen¡e culturale, în combina¡ie cu imagina¡ia gurmandå a poporului grec ¿i alåturi de calitatea excep¡ionalå a produselor agricole au condus la na¿terea unei tradi¡ii culinare considerate drept ca una dintre cele mai bogate din lume. Ceea ce numim aståzi bucåtårie greceascå este un adevårat festin savuros legat de diversitatea produselor ¿i de varietatea unor preparate culinare delicioase. Bucåtåria greceascå, ca sumå a tradi¡iilor locale, pune în valoare, mai ales prin ini¡iativa privatå, promovarea savorilor tradi¡ionale ¿i mo¿tenirea enologicå a ¡årii. În toate regiunile Greciei, bucåtarii folosesc produsele locale grece¿ti, eviden¡iindu-le gustul, påstrând astfel interesul publicului pentru acest model gastronomic.
Elementele de bazå ale bucåtåriei grece¿ti Grecii månâncå foarte simplu. Carnea nu se regåse¿te în fiecare zi în meniu, mielul este consumat fript primåvara, iar purcelul de lapte la sfâr¿itul verii. Carnea este, în general, friptå (pe gråtar sau la pro¡ap) sau este folositå la prepararea unor mâncåruri cu sos, aceasta fiind aproape întotdeauna înso¡itå de legume. Brânza constituie principala lor surså de proteine, fiecare maså terminându-se cu brânzå. Bucåtåria tradi¡ionalå greceascå se deosebe¿te de alte bucåtårii din mai multe motive: folosirea unor ingrediente locale, proaspete, existen¡a unei filosofii speciale în materie alimentarå, ideea de a împår¡i întotdeauna masa cu altcineva, dar ¿i datoritå atmosferei generale.
6
Secretele gastronomiei locale sunt ingredientele proaspete ¿i de bunå calitate, folosirea judicioaså a ierburilor aromate ¿i a condimentelor, faimosul ulei de måsline ¿i simplitatea tehnicilor de preparare a mâncårurilor. Dintre acestea, uleiul de måsline meritå o men¡iune specialå. Acesta este de foarte bunå calitate ¿i înso¡e¿te aproape toate felurile de mâncare grece¿ti. În plus, legumele sunt cultivate în câmp deschis, nu în sere, påstrându-se astfel gustul ¿i aroma. Asemenea legumelor, cu gusturi deosebite se dovedesc a fi ¿i fructele, al cåror parfum nu poate fi uitat prea u¿or. Ierburile aromatice cresc peste tot în Grecia, localnicii culegându-le de pe câmp, de pe marginea drumului sau din pådure. Brânzeturile grece¿ti, al cåror gust este datorat unei îndelungi practicåri a me¿te¿ugului prelucrårii laptelui, sunt diverse, de la tari ¿i picante, pânå la cele dulci ¿i moi, care pot fi consumate fie ca atare, fie în compozi¡ia unor mâncåruri. Carnea animalelor crescute în libertate este deosebit de gustoaså, iar marea oferå locuitorilor Greciei o bogå¡ie de pe¿te ¿i de fructe de mare.
De câteva decenii se vorbe¿te despre regimul cretan (sau bucåtåria mediteraneanå) ¿i despre superioritatea sa în raport cu alte tradi¡ii gastronomice. În 1994, Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii, ªcoala de Sånåtate Publicå de la Harvard ¿i alte organiza¡ii interna¡ionale au prezentat de acum legendara piramidå a regimului mediteranean, demonstrând ¿tiin¡ific cå alimenta¡ia popoarelor mediteraneene, bogatå în legume proaspete ¿i uscate, cereale ¿i ulei de måsline, ca principalå materie graså, contribuie la påstrarea sånåtå¡ii ¿i la o via¡å îndelungatå. Majoritatea cercetårilor medicale ¿i de dieteticå fåcute la scarå mondialå au demonstrat cå bucåtåria cretanå este exemplul cel mai caracteristic ¿i mai
7
INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA GRECIEI
Bucåtåria greacå – o bucåtårie sånåtoaså
GHIDUL MENIURILOR
convingåtor asupra beneficiilor regimului mediteranean. Acest lucru a fost demonstrat ¿i de faptul cå locuitorii Cretei au rata de mortalitate cea mai scåzutå ¿i, procentual, rata de mortalitate cea mai micå în cazul maladiilor cardiace ¿i a cancerului. Care este secretul regimului cretan? Råspunsul este cå locuitorii acestei insule consumå produse cultivate pe propriul lor påmânt, adicå månâncå multe salate, legume proaspete ¿i uscate, fructe, folosesc pentru a-¿i aromatiza preparatele plante ¿i ierburi care cresc în flora spontanå, cum ar fi cimbrul ¿i busuiocul ¿i beau, de obicei la maså, din vinurile locale. Cel mai important element nutri¡ional råmâne înså uleiul de måsline, care constituie, a¿a cum am mai aråtat, principala surså de materii grase din alimenta¡ia lor. Valoarea gustativå a uleiului de måsline este foarte importantå pentru consum, deoarece el este cel mai puternic antioxidant natural, care protejeazå organismul de dezvoltarea radicalilor liberi care provoacå boli grave. Faptul cå locuitorii Cretei tråiesc mai mult ¿i au un procent mic de îmbolnåviri pare så aibå o foarte strânså legåturå cu consumul mare de ulei de måsline (cretanii sunt cei mai mari consumatori de ulei de måsline din lume). Modelul piramidei alimentare, constituit pe datele istorice ob¡inute din mai multe zone ale bazinului mediteranean, include urmåtoarele elemente principale: 1. Fructe ¿i legume din abunden¡å, cartofi, pâine ¿i cereale, fasole ¿i fructe uscate. 2. Consum moderat de alimente conservate, fiind preferate cele proaspete, de sezon (pentru mai buna absorb¡ie a micro-nutrimentelor ¿i a antioxidan¡ilor din aceste alimente). 3. Folosirea uleiului de måsline ca surså de materii grase, înlocuindu-se celelalte produse (alte tipuri de ulei, unt sau margarinå). 4. Cantitatea de materii grase trebuie så producå 25-35% din caloriile totale, gråsimile saturate trebuind så nu depå¿eascå un aport de 7-8% din cantitatea totalå.
8
9
INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA GRECIEI
5. Consum mic zilnic de brânzeturi ¿i iaurt (de preferin¡å cu un con¡inut redus de gråsimi). 6. Consum moderat såptåmânal de pe¿te ¿i carne de pasåre (studiile recente indicå faptul cå pe¿tele este de preferat cårnii de pasåre); maxim 4 ouå pe såptåmânå (fiind incluse ¿i cele care sunt folosite la prepararea mâncårurilor ¿i a dulciurilor). 7. Desertul så fie compus din fructe, consumul de pråjituri limitându-se la de 2-3 ori pe såptåmânå. 8. Carnea ro¿ie så fie consumatå de câteva ori pe lunå (unele studii aratå cå ar trebui consumatå o cantitate de 340-450 g pe lunå). 9. Activitate fizicå regulatå, aceasta ducând la påstrarea unei greutå¡i normale ¿i la men¡inerea în formå. 10. Consum moderat de vin, în timpul meselor (1-2 pahare pe zi pentru bårba¡i ¿i 1 pahar pe zi pentru femei).
GHIDUL MENIURILOR
Mesele grecilor MICUL D EJU N . Se compune, în general, dintr-o cafea ¿i un corn sau o pråjiturå. Când se serve¿te acaså, se månâncå brânzå ¿i diverse tartine (cu miere, gem, mezeluri). MASA DE PRÂNZ . În zilele din timpul såptåmânii, grecii månâncå la aceastå maså un singur fel de mâncare, mai consistent, înso¡it eventual de o salatå. Antreurile sau gustårile (mezes) se servesc, în general, atunci când se ia masa la restaurant sau în zilele libere de la sfâr¿itul såptåmânii. Desertul nu este mâncat la încheierea mesei, ci mai târziu, dupå-amiaza, pe post de gustare, alåturi de o cafea. CINA . Grecii nu se dezmint de obiceiul mediteraneenilor de a mânca târziu. Cele mai multe localuri din Grecia care servesc masa de searå nu se deschid înainte de ora 21:00. În mod normal, grecii merg så cineze în jurul orei 22:00, câteodatå ¿i mai târziu în serile fierbin¡i de varå. Se månâncå salate, brânzå, dar ¿i carne sau pe¿te, acestea din urmå mai ales fripte, cu garnituri de legume.
10
Capitolul 2
ce m창nc책m
GHIDUL MENIURILOR
Oriunde în ¡arå • AGINARES A LA POLITA . Fel principal. Anghinare cu ulei de måsline. • AGRIOGOUROUNO KOKKINISTO . Fel principal. Tocanå de mistre¡. • ANGUINARES ME ARAKAS . Antreu. Anghinare cu mazåre. • AMYGDALOPITA . Desert. Pråjiturå cu migdale. • ANGUINARES YEMISTES . Antreu. Anghinare umplutå. • ARAKAS ME AGUINARES . Fel principal. Mazåre cu anghinare la cuptor. • ARNAKI ME MAROULIA . Fel principal. Pulpå de miel cu salatå verde, la cuptor. • ARNAKIYEMISTO . Fel principal. Fripturå de miel. • ARNI STO FOURNO ME DOMATES . Fel principal. Mâncare din carne de miel cu ro¿ii, gåtitå în cuptor. • AVGOLEMONO SOUPA . Felul întâi. Ciorbå de pui sau de pe¿te cu legume (eventual ¿i orez), dreaså cu ou ¿i cu zeamå de låmâie. • AVGOLEMONO . Sos. Preparat cu ou ¿i zeamå de låmâie. • BAKLAVA . Desert. Pråjiturå din foi sub¡iri, cu umpluturå de nucå, însiropatå cu miere. • BAMIES . Fel principal. Mâncare de bame cu sos de ro¿ii. Se poate prepara ¿i cu carne de pui sau de miel.
30
• BEKRI MEZE . Antreu. Este preparat din bucå¡i de carne de porc marinatå în vin cu scor¡i¿oarå, cui¿oare, foi de dafin ¿i ulei de måsline. Se fierbe la foc mic cu ro¿ii, ceapå ¿i ardei gras. La sfâr¿it se adaugå brânzå Feta tåiatå în cubule¡e. • BIFTEKIA . Fel principal. Fripturå din carne de vitå. • BOUGATSA . Desert. Plåcintå cu brânzå proaspåtå de vaci. • BOUREKI . Antreu. Plåcintå fåcutå din foi ¿i umplutå cu diverse legume. • BRIAM . Fel principal. Ghiveci din legume de sezon, cu ulei de måsline, pregåtit la cuptor. • CHTAPODI KRASATO . Antreu. Caracati¡å cu sos de vin ro¿u. • COLOMO . Felul întâi. Supå de linte, acritå cu o¡et. Se serve¿te cu brânzå Feta. • DIPLES . Desert. Un fel de clåtite, cu aluatul asezonat cu uzo ¿i vanilie, umplute cu nuci ¿i însiropate cu miere. Este un desert tipic de Cråciun.
• DOMATOKEFTEDHES . Fel principal. Ro¿ii pråjite în ulei de måsline cu mentå. • FASOLADA . Felul întâi. Supå de fasole, fiartå cu morcovi, ro¿ii, ¡elinå ¿i mult ulei de måsline. • FASOLAKIA FRESKA . Fel principal. Mâncare de fasole verde cu dovlecei, cartofi ¿i sos de ro¿ii. • FASSOLIA YIAKNI . Fel principal. Iahnie de fasole. Se serve¿te cu ceapå pråjitå pe deasupra.
31
CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå
• DOLMADES . Antreu sau fel principal. Sårmålu¡e în foi de vi¡å. Pot fi umplute fie cu orez, cu carne sau cu legume.
GHIDUL MENIURILOR
• GALAKTOBOUREKO . Desert. Plåcintå din foi, cu umpluturå din cremå fåcutå pe bazå de lapte. • GALOPOULA YEMISTI (XRISTOUGENNIATIKI ). Fel principal. Curcan umplut. Baza umpluturii este carnea tocatå de miel, castanele fierte ¿i alunele måcinate. • GARIDES SAGANAKI . Antreu. Creve¡i frip¡i. • GIGANTES PLAKI . Fel principal. Este o iahnie preparatå la cuptor dintr-un soi de fasole cu bobul foarte mare. • GOUROUNAKI PSITO KE YEMISTO . Fel principal. Purcel de lapte fript. • HALVADOPITES . Desert. Halva cu migdale. • HIRINO BOUTI STO FOURNO . Fel principal. Fripturå de porc la cuptor. • HIRINO ME SELINO (HIRINO SELINATO ). Fel principal. Mâncare din carne de porc cu ¡elinå. • HORIATIKI . Antreu. Salatå greceascå. Este preparatå din ro¿ii, castrave¡i, ceapå de apå, brânzå Feta, måsline ¿i ulei de måsline. • HORTA . Antreu. Salatå de spanac cu diverse alte ingrediente (frunze de mangold, cicoare etc.). Se månâncå, de obicei, cu mâncare de cartofi. • HTAPODI XIDATO . Antreu. Caracati¡å marinatå în o¡et, ulei de måsline cu ceapå ro¿ie, capere ¿i måsline verzi. • HTAPOTHI STI SKHARA . Fel principal. Caracati¡å marinatå în o¡et, ulei de måsline cu oregano, apoi friptå. • HTIPITI (XTIPITI MELITZANOSALATA ). Antreu. Salatå de vinete tocate.
32
• KAKAVIA (NISSIOTIKO ). Felul întâi. Supå de pe¿te ¿i scoici. • KALAMARIA YIEMISTA . Fel principal. Calmari umplu¡i. • KARIDOPITA . Desert. Pråjiturå cu nuci. • KEFTEDES . Fel principal. Chiftele. De obicei, carnea se asezoneazå cu oregano ¿i mentå. • KLEFTIKO . Fel principal. Mâncare din carne de oaie. Acesta se cåle¿te cu ardei, usturoi, ro¿ii, dupå care se pune vin ¿i se laså pânå scade, la sfâr¿it adåugându-se brânzå. Acest amestec se pune într-o folie (de aluminiu sau hârtie de copt), se strânge ¿i se då la cuptor. • KOKORETSI . Fel principal. Frigårui din måruntaie de oaie, asezonate cu ulei de måsline ¿i oregano. • KOLOKITHAKIA YEMISTA AVGHOLEMONO . Fel principal. Dovlecei umplu¡i cu carne, cu sos din ou cu zeamå de låmâie. • KOLOKYTHIES VRASTA . Garniturå. Salatå de dovlecei.
• KOLOKYTHOKEFTEDES . Antreu. Chiftelu¡e din dovlecei. • KOTOPITA . Antreu. Plåcintå cu carne de pui ¿i brânzå. • KOTOPOULO LEMONATO . Fel principal. Mâncare de pui cu sos de låmâie. Se serve¿te cu garniturå de paste sau de orez. • KOTOPOULO ME BAMIES . Fel principal. Mâncare de bame cu pui.
33
CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå
• KOLOKYTHOANTHOI . Antreu. Flori de dovlecei umplute cu brânzå ¿i verde¡uri.
Capitolul 3
unde m창nc책m
GHIDUL MENIURILOR
Restaurantele Existå mai multe tipuri de localuri de servit masa în Grecia. Le vom prezenta mai jos pe cele mai cunoscute, pentru a vå fi mai u¿or så alege¡i în func¡ie de felul de mâncare pe care-l dori¡i. • CAFES . Localuri în care se serve¿te cafea alåturi de dulciuri. Cei mai mul¡i greci intrå måcar o datå pe zi într-o cafenea. Cafenios este o cafenea destinatå numai bårba¡ilor, fiind frecventatå mai ales de pensionari, aceasta fiind o formå de socializare. • ESTIATORIA (RESTAURANT ). Sunt localuri mai scumpe decât tavernele, având în meniu atât preparate grece¿ti tradi¡ionale, cât ¿i interna¡ionale. Se serve¿te, în general, mâncare gåtitå, dar se pot comanda ¿i preparate la gråtar. Cele mai multe sunt deschise non-stop. • FOURNOS . Brutårii care, pe lângå pâine, oferå tot felul de plåcinte ¿i pateuri: tiropitas (plåcintå cu brânzå), spanakopitas (plåcintå cu spanac), prasatopita (plåcintå cu praz), kremedopitas (plåcintå cu ceapå), melitzanitopita (plåcintå cu vinete), kaseritopita (plåcintå cu kaiser ¿i brânzå), kotopita (plåcintå cu pui), kreatopita (plåcintå cu carne) ¿i tipatopita sau zeropita (plåcinte care nu par så aibå niciun fel de umpluturå. La aceste magazine se mai pot gåsi sandvi¿uri, pråjituri ¿i alte dulciuri. • MEZÁDHIKO , OUZÁDHIKO ªI TSIPORÁDHIKO . Sunt localuri specializate în guståri, care sunt aduse, în general, pe un singur platou pentru to¡i mesenii. Båuturile servite în principal sunt uzo ¿i raki. • PSARO -TAVERNAS . Local specializat în preparate din pe¿te. Se gåsesc mai mult la malul mårii, în Atena ¿i, desigur, în insule. Vara sunt, de obicei, pline non-stop. • PSISTARIA . Local în care se servesc preparate la gråtar, înso¡ite de salate ¿i antreuri. Se gåsesc la tot pasul la marginea ora¿elor.
62
• SOUVLAKI SHOPS . Fast-food-uri în care se serve¿te gyro ¿i kebabs, la pre¡uri mult mai mari decât în orice alt tip de restaurant. • TAVERNAS . Local tradi¡ional grecesc. Mâncarea este proaspåtå, preparatå în fiecare zi ¿i servitå pe parcursul aceleia¿i zile. Gråtarul se face la comandå. Se servesc, în general, vinuri locale, la carafå. Sunt, de obicei, localuri mici cu meniuri nu prea variate, dar au, în schimb terase în aer liber, cu mai multe locuri decât în interior.
GRECIA INSULARÅ Insulele din Marea Egee Aphrodite Vatera 81300, Lesbos
Aspros Gatos Neapoli 81100, Lesbos
Atsahas Messakti 83301, Armenistis, Ikaria
Berdema Plomari 81200, Lesbos
Chotzas Chios 82100
Filia Monolates 83200, Samos
Inomaghirio Tis Popis Fitema 83302, Evdilos, Ikaria
Inomaghirio Tou Iacovou Markellos Pitious 82300, Chios
Meseonas Mesta Square 82102, Mesta, Chios
63
UNDE MÂNCÅM
Chios 82100
GHIDUL MENIURILOR
Navaghio Mytilini 81100, Lesbos
O Glaros Port Myrina 81400, Lesbos
O Mimis Skala Kallonis Square 81107, Lesbos
Oscar Avlakia 83100, Samos
Perivoli 11 Argenti Str. 82100, Kambos, Chios
Petri Petra 81109, Lesbos
Pigi Pinaka Vourliotes 83100, Samos
Psarades Agios Nikolaos 83200, Samos
Vafios Molyvos 81108, Lesbos
Creta Adelfi Vlachaki Souda 73200, Chania
Anna Bei 1900 8 Foniadaki Str. 72200, Ierapetra, Lassithi
Astopolis 10 Akti Enosseos Str. 73100, Chania
Cretan Stars 8 Akti Koumoundourou 72100, Agios Nikolaos, Lassithi
Drosia „coutroubas“ Km. 9 Chania-Rethymno 73200, Platani, Chania
Empolo 7 M. Miliara Str. 71201, Heraklio
Erganos 5 Georgiadi Str. (Oassis) 71305, Heraklio
64
Exantas 28 Ag. Lavras Str. 71307, Heraklio
I Sinandisi Agios Nikolaos 72100, Lassithi
La Strada 5 Nik. Plastira Str. 72100, Agios Nikolaos, Lassithi
Loukoulos 5 Korai Str. 71202, Heraklio
Mathios Akti Enosseos Str. 73100, Chania
Merastri 17 Chryssostoumou Str. 71306, Heraklio
Mirovolos Zambeliou Str. 73100, Chania
Nichterida Korakies 73100, Chania
Nikos Mazarakis Skalani 71500, Heraklio
O Alekos Armeni 74100, Rethymno
O Chriazomenos Agia Irini 71500, Spilia, Heraklio
O Dinos 3 Akti Enosseos Str. 73100, Chania
O Levendis Stalos 73100, Chania
O Milos Tou Kerata Platanias 73100, Chania
Odion Mirambelou & Ariadnis Str. 71202, Heraklio
Samaria Ta Cochilia Mochlos 72057, Lassithi
Tamam 49 Zambeliou Str. 73131, Chania
65
UNDE MĂ‚NCĂ…M
39-40 El. Venizelou 74100, Rethymno
GHIDUL MENIURILOR
Taverna Tou Zsi 63 Machis Kritis Str. 74100, Missiria
Thalassina 27 Kalon Limenon Str. 71304, Heraklios
To Balkoni Kazantzaki & Fountalidou Str. 72300, Sitia, Lassithi
To Karnaghio 8 Katehaki Square 73100, Chania
To Koytouki 4A Lassithiou Str. 72100, Agios Nikolaos, Lassithi
To Pigadi Tou Tourkou 1 Kallinokou Sarpaki Str. 73132, Chania
To Steki Tou Panagou 11 Manousogianni Str. 71201, Heraklio
Vasilis 10 Nearchou Str. 74100, Rethymno
Veneto 4 Epimenidou Str. 74100, Rethymno
Insulele Ciclade Aghia Thalassa Panormos 84201, Tinos
Alisachni Plaka 84800, Milos
Amvrosia Santorini 84702
Anna-Ghiorgos Plaja Logaras – Marpissa 84400, Paros
Aragosta Adamas 84801, Milos
Armenistis Artemonas 84003, Sifnos
Bailas 53 Lelas Karagianni Str. 84100, Ermoupouli, Syros
66
Balas Plaja Gialia 84500, Andros
Barba-ghiannis Plaja Agios Pavlos 84008, Egiali, Amorgos
Barbarossas Naoussa – Portul Vene¡ian 84401, Paros
Charlina Perivolos 84700, Santorini
Chez Marias 27 Kalogera Str. 84600, Mykonos
Chrisopighi Plaja Apokoftou 84003, Faros, Sifnos
Christos Naoussa 84401, Paros
Constantina Marouli Vourkari 84002, Kea
Costos Kostos 84400, Paros
Coucoumavlos Fira 84700, Santorini
Critikos Chora 84011, Folegandros
Damianos Ambelas 84401, Paros
Dichtia Perivolos 84703, Santorini
Diles Hotel Andromeda – Lakka 84600, Myconos
Diporto Fira 84700, Santorini
Drosia (vasilis) Elpis Mylopotas 84001, Ios
Filippis Matogiannia 84600, Myconos
67
UNDE MÂNCÅM
Ktikados 84200, Tinos