Dr. Véronique Peim-Boujenah
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT… FÅRÅ SÅ VÅ
ÎNGRŪAºI Cu ajutorul lui Judith Carraz
UNE NOUVELLE FAÇON D’ARRÊTER DE FUMER ... SANS CRAINDRE DE GROSSIR Dr. Véronique Peim-Boujenah ©2004, Éditions Michel Lafon
Traducerea ¿i adaptarea în limba românå Gabriela Tåtåråu
© 2007 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 office@houseofguides.ro distributie@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian language rights reserved.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Peim-Boujenah, Véronique, Dr. Låsa¡i-vå de fumat fårå så vå îngrå¿a¡i – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-50-6
Aceastå carte este dedicatå tuturor fo¿tilor fumåtori care au decis så redescopere gustul unei vie¡i fårå „nori”.
CUPRINS
Prefa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Prima parte – Înainte... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 „Starea de fapt” a corpului meu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Teama de îngrå¿are. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Låsatul de fumat: nu înseamnå mutatul mun¡ilor . . . . 39 Ajutoarele farmacologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Tocmai pentru a vå (re)motiva: de fapt, ce este nociv în fumat? . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Special pentru femei însårcinate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 De la A la Z: ce se va schimba în timpul tratamentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Partea a doua – În timpul... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 A ale ge bine momentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Dieta – Sfaturi care trebuie urmate . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Am pornit! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Week-end: Aten¡ie pericol(e)! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Cum gestionåm primul pas fals? . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Låsatul de fumat poate favoriza ¿i renun¡area la alcool! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Partea a treia – ªi dupå? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Råmâne¡i prudent(å)! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Sindromul depresiv post-sevraj: nu trebuie neglijat!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Pentru a vå :încuraja, douå pove¿ti de sevraj reu¿it . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Carne¡elul transformårii mele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
PREFAºÅ de Dr. Henri-Jean Aubin, ¿eful centrului de tratament al dependen¡ei de la Spitalul Émile-Roux din Limeil-Brévannes
Într-o societate care se laudå cu riscul zero, în care primul caz de transmitere a bolii vacii nebune provoacå panicå generalå, fumatul a devenit, aståzi, un comportament anacronic. ªi totu¿i, cincisprezece milioane de francezi sunt încå fumåtori. De ce acest paradox? Deoarece cocteilul de substan¡e psihoafective furnizat de ¡igåri – cu nicotina în frunte – are o putere „adictivå” deosebit de puternicå. Cu alte cuvinte, ¡igara are o capacitate de a-¿i atrage „fani” la fel de intenså ca ¿i cocaina. A încerca înseamnå a deveni dependent. Dacå riscurile tabagismului asupra sånåtå¡ii sunt cunoscute de to¡i (tabagismul este prima cauzå evitabilå de mortalitate), pu¡ini fumåtori ¿tiu ce beneficii spectaculoase ar putea ob¡ine prin renun¡area la tutun, chiar ¿i dupå zeci de ani de fumat: ve¡i învå¡a din aceastå carte cå nu e niciodatå prea târziu så te la¿i de fumat! Peste 70 la sutå dintre fumåtori sus¡in cå ar dori så se lase de fumat. Ce îi opre¿te? Trebuie så recunoa¿tem cå o micå ¡igarå din când în când – dupå maså, în momentele de destindere, alåturi de o båuturå alcoolicå – este destul de plåcutå. Fumåtorii gåsesc tot felul de satisfac¡ii imediate în
8
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT
¡igarå. Nicinul nu a încercat så priveascå în perspectivå aceste plåceri ¿i inconvenientele acesteia: cele de azi – mirosul, pielea ternå, privirile dezaprobatoare ale anturajului, gâfâiala, tusea, re¡inerea – ¿i cele de mâine – cancerul, infarctul, insuficien¡a respiratorie. Pune¡i în balan¡å avantajele fumatului de o parte ¿i inconvenientele de cealaltå: cum se înclinå? Da, dar... simptomele lipsei? ªi luarea în greutate? Citi¡i aceastå carte; ve¡i vedea cå problemele au solu¡iile lor. Véronique Peim-Boujenah vå va face så descoperi¡i formidabilele progrese ale tabacologiei. A te låsa de fumat este aståzi mult mai u¿or decât era acum 20 de ani. Încå ezita¡i så vå lansa¡i pe acest drum? Încerca¡i, ce risca¡i? Så recidiva¡i? În orice caz, ve¡i fi câ¿tigåtor. Noi ¿tim cå ¿ansele de succes cresc odatå cu tentativele. Fiecare încercare este o ocazie de a descoperi noi strategii eficiente, care pot fi aplicare ¿i întårite. Dacå aceastå primå încercare s-a soldat cu o reluare a fumatului, mai sunt încå multe de învå¡at: ce situa¡ie m-a pus în dificultate? Ce-a¿ mai fi putut face – ¿i, deci, ce a¿ putea preveni data viitoare – pentru a evita aprinderea unei ¡igåri în acest gen de situa¡ie? Chiar ¿i ceea ce ar putea pårea un e¿ec este, de fapt, un succes: este un formidabil pas înainte. Din gre¿eli se înva¡å, toatå lumea ¿tie asta. În nici un caz nu trebuie så vå descuraja¡i.
INTRODUCERE
Unele decizii sunt u¿or de luat, altele sunt mai pu¡in facile... Iar cei care încå mai cred în minuni riscå så fie decep¡iona¡i învå¡ând cå sevrajul tabagic nu rimeazå cu nimic magic! A te elibera de tutun este o aventurå de lungå duratå, o aventurå de o via¡å. Aventura vie¡ii tale. A¿ dori, în aceastå carte, så pun mai întâi problema luårii în greutate legatå de låsatul de fumat. De fapt, aceastå teamå realå, care existå atât la bårba¡i, cât ¿i la femei, face obiectul unuia sau mai multor capitole din cår¡ile dedicate sevrajului tabagic, dar nu a fost niciodatå consideratå ca un fenomen de sine ståtåtor. ªi, prin urmare, o mul¡ime de bårba¡i ¿i femei amânå la nesfâr¿it momentul în care så renun¡e la ¡igåri pentru cå se tem de aceastå cre¿tere în greutate. În societatea noastrå, în care imaginea este atât de importantå – dictatul fetei filiforme are încå mult de tråit –, nimeni nu vrea så ri¿te så treacå de la måsura 36 sau 38 la 40 sau 42... Privirea celorlal¡i este, deci, mai importantå decât dorin¡a, de¿i sincerå, de a ¿terge trecutul afumat. Când au fost întrebate câte kilograme sunt pregåtite så se îngra¿e în perioada de sevraj, trei sferturi dintre femei refuzå så accepte o cre¿tere în greutate mai mare de 2,3 kg. Or, în realitate, doar 20 sau 30% dintre ele vor lua în greutate mai pu¡in de 2,3 kg dacå se laså de fumat. Unele pot så råmânå la aceea¿i greutate, iar altele pot så se îngra¿e mult mai mult!
10
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT
Chiar mai mult, unele femei pot folosi fumatul drept strategie de control a greutå¡ii! De aceea m-am gândit cå este fundamental så prezint un posibil drum pe care l-ar putea urma to¡i cei sau cele care amânå acest pas de teamå så nu se îngra¿e. Aceastå angoaså, veritabilå, este adesea våzutå de fumåtori ca mai gravå decât riscurile pentru sånåtate pe care le reprezintå tutunul... Nu am spus niciodatå niciunuia dintre pacien¡ii mei: „Vå jur cå nu ve¡i lua în greutate.” În schimb, le-am vorbit despre unele „instrumente” care ar putea atenua efectele sevrajului pentru a-i ghida pe drumul marii aventuri antitutun.
Un sevraj tabagic bine fåcut este o råscruce în via¡å! Într-o comunitate de „dependen¡i” trebuie så evitåm folosirea cuvântului „voin¡å”, considerat prea culpabilizator. Determinare, motivare, dorin¡å sunt cuvinte ce par a fi mai potrivite ¿i, mai ales, mai apropiate de sfera pozitivå. Så-¿i schimbe via¡a, da, dar nu sub presiune. Lista de beneficii viitoare trebuie så primeze fricii, cre¿terea în greutate nu este în nici un caz o fatalitate. Trebuie, deci, så-i explicåm pacientului cå fårå tutun existen¡a sa (¿i a anturajului) va fi mai frumoaså, în duratå ¿i în calitate! Nu-mi place prea mult nici cuvântul „metodå”, folosit prea des. Nu existå „o” metodå, existå indivizi cu vie¡i diferite, probleme diferite, posibilitå¡i de adaptare diferite. Fiecare are nevoie så i se deschidå o nouå fereastrå spre orizont. ªi ceea ce va func¡iona pentru unul nu este obligatoriu så func¡ioneze ¿i pentru altul. De aceea este atât de important ca nimeni så nu se apuce de unul singur de un sevraj, pentru cå a vrea ¿i a putea nu fac întotdeauna caså bunå. Destul de frecvent îi gåsim de partea gre¿itå a balan¡ei pe cei mai temerari, cei care au semnat o oprire brutalå de la ¡igåri, sin-
FÅRÅ SÅ VÅ ÎNGRŪAºI
11
guri, ca ni¿te eroi. A accepta så se lase ajutat, fizic ¿i psihic, a stabili, împreunå cu medicul, un plan conceput pas cu pas, înseamnå a-¿i asigura toate ¿ansele pentru a evita efectul lipsei. De la primele consulta¡ii, medicul va juca un rol important în stabilirea dietei fumåtorului aflat în sevraj, în special în explicarea faptului cå nu este vorba de a mânca mai pu¡in, ci de a mânca mai bine! Încå o datå, eu nu propun aici nicio solu¡ie miraculoaså, propunerea mea este de a deschide o cale spre reconsiderarea globalå a cotidianului pentru (re)construirea unei vie¡i armonioase. Respira¡ie profundå cu plåmânii sånåto¿i, ron¡åirea cu din¡i frumo¿i, regåsirea energiei, a însufle¡irii ¿i, bineîn¡eles, a stilului, eliberarea de constrângerile ¿i de stresul legate de tutun iatå natura programului meu care ar putea fi al vostru dacå aceasta vå este dorin¡a.
PRIMA PARTE
ÎNAINTE...
–I– „STAREA DE FAPT” A CORPULUI MEU
La spitalul unde am consulta¡ii douå zile pe såptåmânå, de câte un sfert de orå pentru fiecare pacient, ceea ce este pu¡in, våd apårând în cabinetul meu, cu ceva timp în urmå, un caz tipic, o aråtare cum nicio femeie (exemplul este la fel de valabil ¿i pentru un bårbat) nu poate sub nicio formå så doreascå så devinå într-o zi. Pacienta care se îndreaptå spre mine are 57 de ani – îi ¿tiu vârsta pentru cå i-am consultat dosarul mai înainte –, dar i-a¿ fi dat 70. Este, totu¿i, îmbråcatå ¿i machiatå „tinere¿te”, cu grijå, ¿i totul la ea aratå cå se preocupå mult de aspectul såu... exterior. Ea se aflå aici pentru o evaluare a sånåtå¡ii, o evaluare care i-a fost recomandatå ¿i, în urma rezultatelor alarmante ale testelor, a fost trimiså la consulta¡ie de tabacologie. Are 1,63 m înål¡ime ¿i 46 kg. Se a¿azå ¿i începe så-mi vorbeascå cu o voce spartå: – ªti¡i, doamnå doctor, nici nu se poate pune problema så iau måcar 500 de grame în greutate! Este clar cå aceastå femeie, încå tânårå ¿i totu¿i deja båtrânå, este subnutritå. Ea nu ¿tie asta. Nu ¿tie nici måcar cå este foarte aproape de moarte. Eu våd asta în analizele ei. Are
16
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT
un so¡ ¿i douå fiice. Este fericitå ¿i se simte minunat în via¡a sa de so¡ie ¿i de mamå. Bulversatå, petrec o orå cu ea ¿i descopår, tulburatå, cå aceastå pacientå readuce neobositå conversa¡ia la acele faimoase 500 de grame pe care nici nu se pune problema så le ia în greutate. Intervin. Insist, conturând povestea kilogramelor. Nu pot så-i spun cå va tråi cel pu¡in 5 sau 6 ani cu 5 sau 6 kilograme în plus. ªi cå va fi atât de frumoaså! Cu toate acestea, am condus-o încetul cu încetul spre acest demers, fåcând-o så sarå peste zidul dintre ea ¿i acele kilograme care o îngrozesc. – ªti¡i, nu pierde¡i nimic dacå încerca¡i... În såptåmâna urmåtoare, am gåsit-o în sala de a¿teptare. Am fost surprinså, pentru cå de obicei nu revåd oamenii atât de repede. Înainteazå spre mine, întinde mâna ¿i-mi spune cu vocea ei rågu¿itå, nemaiputând så respire aproape deloc: – Am revenit pentru cå må sufoc, cred cå am ceva grav... Aceastå femeie s-a låsat de fumat, dar a fåcut-o, fårå îndoialå, prea târziu. Incapabilå så treacå peste aceastå teamå de îngrå¿are, nu a consultat un medic cu 10 ani mai devreme. La timp...
CU SAU FÅRÅ TUTUN: DIFERENºA Chiar înainte de a ridica telefonul pentru a face o programare la un specialist, este important så vå proteja¡i pe termen lung, cu sau fårå tutun. Întocmirea negru pe alb a unei liste de beneficii a¿teptate (sunt foarte multe) favorizeazå întårirea motiva¡iei ¿i trecerea, în deplinå con¿tiin¡å, de la stadiul „dorin¡å” la stadiul „ac¡iune”. Suntem pregåti¡i sau nu suntem pregåti¡i, ¿i mai pu¡in „nu încå”, de aceea este important så reflectåm, så introspectåm
FÅRÅ SÅ VÅ ÎNGRŪAºI
17
intens ¿i cinstit, fårå dramatizåri extreme, pentru cå realitatea acestui sevraj este mai pu¡in îngrozitoare decât imaginea pe care ne-o formåm la început... Bilan¡ul stabilit mai jos este unul „tip”, cu „plusuri” ¿i „minusuri” legate de consumul de nicotinå, dar, dupå toate probabilitå¡ile, acest bilan¡ ar trebui så se apropie sensibil de al vostru. Iar dacå variazå în func¡ie de vârstå, de activitate sau de mediu social, anumite constatåri (în special cele referitoare la sånåtate) se aplicå tuturor.
Sånåtate/Aspect Bilan¡ negativ cu tutun
• • • • • • •
• • •
Sunt tot timpul obosit(å). Am abandonat toate activitå¡ile sportive. Urc mai degrabå cu liftul decât pe scåri. Sunt gâfâit(å). Må culc tu¿ind ¿i må trezesc tu¿ind. În special pentru femei: probleme de circula¡ie a sângelui, tulburåri de menstrua¡ie, risc de cancer uterin. Tonalitatea vocii mele se schimbå. (Pentru unele femei este foarte neplåcut så audå zicându-i-se la telefon „domnule”.) Percep¡ia gustului a scåzut. Sunt terorizat(å) la ideea de a face analize sau raze, pentru cå simt cå ceva nu este în regulå. Am crize oribile de agita¡ie când nu am ¡igårile aproape.
Bilan¡ pozitiv (iluzoriu) cu tutun
ªTERS, în afara situa¡iei în care sunte¡i complet masochist(å)...
18
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT
INFORMAºIE SAU INTOXICARE? Tutun + pastile = cre¿terea riscurilor de accidente vasculare Informa¡ie Asocierea pastile-tutun cre¿te riscul producerii accidentelor vasculare cardiace sau cerebrale. O femeie care ia anticoncep¡ionale ¿i aprinde peste 10 ¡igåri este de 10 ori mai expuså la infarct miocardic. Fumatul în timpul sarcinii nu afecteazå fåtul. Intoxicare Fumatul în timpul sarcinii afecteazå în mod direct bebelu¿ul: apare riscul na¿terii premature, al întårzierilor de cre¿tere, fragilitate pulmonarå... Riscul mor¡ii subite a sugarului este înzecit dacå mama continuå så fumeze dupå na¿tere.
Bilan¡ pozitiv (real) fårå tutun... Dacå a¿ lua aceastå decizie
În mai pu¡in de... • 20 de minute: presiunea sanguinå ¿i pulsul inimii redevin normale. • 8 ore: cantitatea de nicotinå ¿i de monoxid de carbon din sânge scade la jumåtate. Oxigenarea celulelor redevine normalå. • 24 de ore: monoxidul de carbon (CO) provenit din fumul ¡igårii este complet eliminat din corp. Plåmânii încep så elimine mucusul ¿i reziduurile fumului. • 48 de ore: mirosul ¿i gustul se amelioreazå. • 72 de ore: respira¡ia devine mai u¿oarå. Bronhiile încep så se relaxeze ¿i cre¿te energia.
FÅRÅ SÅ VÅ ÎNGRŪAºI
19
• 2 pânå la 12 såptåmâni: circula¡ia sanguinå se amelioreazå. • 3 pânå la 9 luni: problemele respiratorii ¿i tusea scad. Vocea este mai clarå ¿i capacitatea respiratorie cre¿te cu 10%. • 1 an: riscul de accident cerebrovascular ajunge la nivelul celui al unui nefumåtor. • 5 ani: riscul de a fi victima unei crize cardiace este de douå ori mai mic decât la un fumåtor. • 10 ani: riscul de a dezvolta cancer de plåmân este de douå ori mai mic decât la un fumåtor. Riscul de a fi victima unei crize cardiace coboarå pânå la nivelul celui al unei persoane care nu a fumat niciodatå.
Frumuse¡e Bilan¡ negativ cu tutun
• • • • • • •
Am o halenå neplåcutå. Tenul meu este tern. ªi pårul la fel. Pielea mea este ridatå prematur. Din¡ii mei s-au îngålbenit. Degetele mele sunt påtate. Evit oglinzile pentru cå mi-e oroare de reflexia mea.
Bilan¡ pozitiv (iluzoriu) cu tutun
Tutunul ac¡ioneazå ca un inhibitor al foamei, sunt „slabå” ¿i-mi place asta! Låsându-må de fumat, voi lua în greutate, iar despre asta nici nu poate fi vorba.
20
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT
Bilan¡ pozitiv (real) fårå tutun... Dacå a¿ lua aceastå decizie
Pentru a plåcea altora, trebuie mai întâi se te placi pe tine însu¡i... În „minusurile” aråtate mai sus, nimic seducåtor! ªi slåbåturile îmbåtrânesc urât. Dacå este sublimå pe copertele revistelor, nu este deloc la fel în realitate. Subnutri¡ia face adevårate ravagii nu doar printre fetele tinere, care adesea încep så fumeze nu din plåcere, ci pentru cå se cred prea grase în raport cu modelele (manechine, staruri de cinema sau ale muzicii) pe care le-au ales drept referin¡å, dar ¿i printre femeile între 30 ¿i 50 de ani. Sub aspect fizic ¿i estetic, sevrajul tabagic are un efect spectaculos. În mai pu¡in de o såptåmânå (suntem reoxigena¡i în douå ore), pielea, debarasatå de monoxidul de carbon care o încre¡ea, se va reoxigena progresiv ¿i-¿i va regåsi suple¡ea, tenul se va împrospåta, iar pårul va stråluci. Adåugând câteva îngrijiri complementare de frumuse¡e, rezultatul apare: atrågåtoare pentru sine ¿i pentru anturaj. Cei sau cele care suferå din cauza celibatului lor vor gåsi în revalorizarea imaginii proprii un adevårat „plus” pentru o nouå via¡å socialå ¿i întâlnirile care ar putea apårea. Cât despre o eventualå luare în greutate, aceasta poate fi gestionatå printr-un regim dietetic simplu, pe bazå de fructe ¿i legume, asupra cåruia vom reveni detaliat în partea a doua a acestei cår¡i.
Via¡å socialå ¿i timp liber Bilan¡ negativ cu tutun
• Sunt stresat(å) în permanen¡å la serviciu. • Pre¡ul unui pachet de ¡igåri fiind de aproximativ 5 lei, renun¡ la alte lucruri esen¡iale pentru a-mi satisface aceastå nevoie.
FÅRÅ SÅ VÅ ÎNGRŪAºI
21
• Ceea ce numim „fumat pasiv”, adicå intoxicarea persoanelor din anturaj (colegi de birou, familie, apropia¡i) cu fumul, må face så må ru¿inez pu¡in. • Incapacitatea, fårå tutun, de a må sim¡i pe deplin integrat(å) într-un grup, de a instaura o ambian¡å de convie¡uire, må deranjeazå. • Pentru a må sim¡i „bine”, am nevoie de contactul ¡igårii cu mâna ¿i cu buzele mele. • Nu mai reu¿esc så fac fa¡å unei sarcini urgente sau neplåcute, nici så înfrunt o emo¡ie puternicå sau un sentiment de singuråtate fårå tutun… Bilan¡ pozitiv (iluzoriu) cu tutun
Må simt mai sigur(å) pe mine cu o ¡igarå în mânå; gustul ¿i aroma tutunului sunt foarte plåcute. Acea senza¡ie de cåldurå care se degajå må lini¿te¿te. Bilan¡ pozitiv (real) fårå tutun... Dacå a¿ lua aceastå decizie
A lua decizia de a vå låsa de fumat înseamnå o schimbare progresivå de comportament! Înseamnå a recupera pu¡in câte pu¡in, cu ajutorul medicamentelor recomandate ¿i cu sprijinul terapeutului, capacitatea de a gestiona via¡a cotidianå fårå dependen¡å, fårå ritualul fumatului, care, se ¿tie, este asociat cu anumite situa¡ii, emo¡ii. Înseamnå redescoperirea gustului libertå¡ii! Pe de altå parte, practic, înseamnå ¿i economii (dacå înmul¡im pre¡ul ¡igårilor consumate pe zi cu 365, fårå a lua în considerare ¿i cheltuielile anexe – calculul este rapid!), din care vå pute¡i oferi ¿i alte plåceri: o cålåtorie, o talasoterapie pentru a prelungi beneficiile sevrajului, etc.
22
LÅSAºI-VÅ DE FUMAT
Intimitate Bilan¡ negativ cu tutun
Impun celuilalt, dacå este nefumåtor, un „ritual afumat” neplåcut: • Tutun din zori, de diminea¡å – la cafea, pentru a începe ziua fiind (cel pu¡in a¿a cred eu) mai pu¡in stresat(å). • Miros de tutun în dormitor. • Scrumiera puså între douå farfurii ¿i imposibilitatea de a må ab¡ine så aprind o ¡igarå imediat dupå maså. • Turul magazinelor de ¡igåri care sunt deschise duminica ¿i în zilele de sårbåtoare. • Triste¡ea ¿i (sau) nervozitatea mea când pachetul e gol. • Ca så nu mai vorbim despre såruturi, care nu mai au acela¿i gust… În ciuda folosirii spray-ului sau a bomboanelor care împrospåteazå respira¡ia, må aud spunând din ce în ce mai des: „Ai o halenå groaznicå”. • Pe scurt, instaurez un nivel de toleran¡å 0 (îl poluez pe celålalt fizic ¿i psihic) sub pretextul cå sunt „dependent”. Aceastå formå de dictaturå poate dåuna grav unui cuplu ¿i poate duce la situa¡ii riscante (violen¡å verbalå ¿i/sau fizicå)… Bilan¡ pozitiv (iluzoriu) cu tutun
Intervine mereu aceastå idee falså cå må descurc mai bine în via¡å cu ajutorul nicotinei care produce o calmare de moment, o serenitate pasagerå, care va dispårea în urmåtoarele trei minute, de unde ¿i impresia de cerc vicios.