sarcina: manual de instrucยกiuni
[ primul
[ al
trimestru ]
treilea trimestru ]
[ al
doilea trimestru ]
[ Felicit책ri! ]
sarcina: manual de instruc¡iuni INFORMAºII ESENºIALE, SFATURI PENTRU DEPANARE ªI RECOMANDÅRI PENTRU VIITORII PÅRINºI
de Sarah Jordan ¿i Dr. David Ufberg
Illustra¡ii de Paul Kepple ¿i Scotty Reifsnyder
Titlu: The Pregnancy Instruction Manual. Essential Information, Troubleshooting Tips, and Advice for Parents-to-be Autori: Sarah Jordan ¿i Dr. David Ufberg
Copyright © 2008 by Quirk Books, Production, Inc. Illustration Copyright © 2008 by Headcase Design All rights reserved. First published in English by Quirk Books, Philadelphia, Pennsylvania.
Traducere ¿i adaptare: Redactor de carte: Corector: Art Director: Tehnoredactor:
Daniela Boda Oana Cozonac Daniel Voicea Daniela Nae Bogdan Coscaru
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.
© 2009 House of Guides Tel.: 021-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro
© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Sarcina – Manual de instruc¡iuni / Sarah Jordan, David Ufberg Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-606-513-100-2
Cuprins BUN-VENIT NOULUI TÅU CORP PURTÅTOR DE SARCINÅ!
. . . . . . . . . .8
CAPITOLUL 1: ERAI SAU NU PREGÅTITÅ, EªTI ÎNSÅRCINATÅ! . . . . . .14 ªtiin¡a concep¡iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 I Ovula¡ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 I Fecundarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 I Implantarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19 Semne cå nu e¿ti singurå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 A¿adar, crezi cå ai putea fi însårcinatå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Råspândirea ve¿tii fericite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 I Timpul potrivit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Cum så alegi personalul care acordå îngrijire de specialitate . . . . . . . . .29 I Ce trebuie så-l întrebi pe viitorul tåu doctor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Alimentare sånåtoaså, deprinderi sånåtoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 I Completåri la regimul alimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 I Alimente eliminate ¿i alimente reduse cantitativ . . . . . . . . . . . . . . . .34 Adevårul dincolo de mit: ce este într-adevår periculos pentru bebelu¿ . .36 Sarcina multiplå: mai mul¡i, mai mul¡i, mai mul¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 CAPITOLUL 2: PRIMUL TRIMESTRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Tabloul sinoptic al dezvoltårii bebelu¿ului, såptåmânile 3-13 . . . . . . . . .46 Vizita la doctor în acest trimestru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Teste medicale suplimentare în acest trimestru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53 Body building: femeia lucreazå! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55 Deprinderi sånåtoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59 I Sarcina în cifre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 Înnebunitå dupå legume? Sfaturi pentru gravidele vegetariene ¿i cele vegane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61 Gre¡urile matinale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64 Exerci¡iile fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66 I Cât de mult e prea mult? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68 Sex dupå concep¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69
6
Cuprins
CAPITOLUL 3: AL DOILEA TRIMESTRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74 Tabloul sinoptic al dezvoltårii bebelu¿ului, såptåmânile 14-26 . . . . . . . . .76 Få un pas înainte ¿i încearcå-¡i norocul: determinarea sexului bebelu¿ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80 Vizita la medic: ce se întâmplå în spatele u¿ilor închise . . . . . . . . . . . . .81 I Toate sistemele sunt în regulå? Teste medicale în acest trimestru . .81 I Altfel decât la cinematograful multiplex din cartier: AFP, triplul test ¿i testul Quad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85 Body building – transformåri: corpul tåu aratå cå lucreazå din greu . . .86 Îmbracå-te ¿i gata! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .89 Somnul – poate în visele tale! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92 I Sfaturi pentru a putea dormi când e¿ti însårcinatå . . . . . . . . . . . . . .92 Ce så faci când e¿ti råcitå sau ai gripå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94 Cålåtoria în doi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .96 I Sfaturi de cålåtorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .96 Mergi la cursuri de pregåtire: na¿terea, îngrijirea bebelu¿ului ¿i hrånirea la sân . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .101 CAPITOLUL 4: AL TREILEA TRIMESTRU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .104 Tabloul sinoptic al dezvoltårii bebelu¿ului, såptåmânile 27-40+ . . . . . .106 Vizita la doctor în cel de-al treilea trimestru sau cine este, mai nou, cel mai bun prieten al tåu? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107 I Analize medicale noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110 I Complica¡iile obi¿nuite în ultimul trimestru . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112 I Testele medicale din cel de-al treilea trimestru . . . . . . . . . . . . . . . .112 Femeia la lucru: opera aproape desåvâr¿itå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .115 Câteva chestiuni cu care så-¡i ocupi mintea în timp ce corpul tåu lucreazå de zor peste program . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .117 I Gåse¿te un nume copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .117 I Alege un medic pediatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119 I Este timpul så te ajute personalul de specialitate? . . . . . . . . . . . .121 Aten¡ie! Travaliu fals la orizont . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .124 I Nu-i nimic de care så te temi, în afara travaliului însu¿i . . . . . . . . .127 „Baby shower“ sau Petrecerea scutecelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .132 I Succesul petrecerii tale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .135
7
CAPITOLUL 5: TRUSOUL ªI CAMERA BEBELUªULUI . . . . . . . . . . . . .136 Strictul necesar, nimic mai mult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139 Mai mult decât strictul necesar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .141 Planul cumpåråturilor amânate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .145 CAPITOLUL 6: CE AR TREBUI SÅ ªTIE ORICE VIITOR TÅTIC . . . . . . .148 Semne cå e¿ti într-adevår un viitor tåtic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .150 Tatål ¿i doctorul: pregåtirea pentru vizitele prenatale . . . . . . . . . . . . . .156 Motorul unui antrenor la na¿tere: fii pregåtit! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .158 Cum po¡i fi cel mai bun antrenor la na¿tere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .161 I Tåierea cordonului ombilical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .165 CAPITOLUL 7: MAREA FINALÅ: PÅZEA CÅ VINE BEBELUªUL! . . . . .170 Semne cå travaliul se apropie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .173 Sosirea la spital sau la clinica de na¿tere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .180 Înroleazå-te în unitatea de travaliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182 I Etapa 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182 I Etapa 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .186 I Etapa 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .186 Controlul durerii 101 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .190 I Adu-mi medicamentele! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .191 Sfaturi din tran¿eele na¿terii: påstrarea energiei ¿i mama în travaliu . .194 Imortalizarea clipei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .198 CAPITOLUL 8: BEBE LA BORD! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200 Bine ai venit pe lume, bebelu¿ule! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .202 Bebelu¿ii în perioada de tranzi¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .205 Primele teste medicale ale bebelu¿ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .206 Întrebåri adresate frecvent dupå na¿tere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .207 E timpul så hråne¿ti bebelu¿ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .211 Mergem acaså, bebelu¿ule! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .213 I Tot ce trebuie så ¿tii despre recuperarea postpartum . . . . . . . . . .213 E¿ti ¿i tu måmica cuiva! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .216 DESPRE AUTORI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .218
8
Bun-venit noului t책u corp purt책tor de sarcin책!
9
B u n v e n i t noului tåu corp purtåtor de sarcinå! Felicitåri pentru sarcina ta! Bucuria aducerii pe lume a unui bebelu¿ este unul dintre momentele esen¡iale din via¡å! Este un timp al minunårii ¿i al fericirii, al destinderii ¿i al plåcerii de a deveni din nou capabilå så dormi pe spate ¿i så ui¡i de arsuri. Dar, fårå nicio îndoialå, sentimentul de a fi însårcinatå poate fi cople¿itor. Sunt atât de multe lucruri de învå¡at ¿i pentru care trebuie så te pregåte¿ti, iar nenumåratele schimbåri bizare pe care corpul le suferå le pot face pe unele femei så creadå cå ceva, în mod sigur, nu e în ordine. Cum pot fi normale toate aceste urinåri, palpita¡ii, scurgeri, inflama¡ii hemoroidale, insomnii, atitudini morocånoase ¿i balonåri? Ei bine, ele sunt normale. ªi e¿ti pe cale så devii un adevårat catalog al func¡iilor ¿i fluidelor corporale excesive. Toate acestea reprezintå înså un bun exerci¡iu pentru a te desensibiliza fa¡å de bebelu¿, care va afi¿a el însu¿i o dezinhibare îndråznea¡å fa¡å de propriile func¡ii ale corpului lui/ei. În cazul femeilor care vor så facå totul „ca la carte“ pentru bebelu¿ii lor, så trudeascå pentru fiecare ultim detaliu ¿i så nu lase nicio måsurå de pregåtire neefectuatå la timp, sarcina poate så parå ca un examen fundamental pe care-l dai acaså, la care nu se acceptå nicio notå mai micå de 10. Crede-ne, în momentul în care vei ¡ine în bra¡e acel bebelu¿, te vei sim¡i la fel de informatå ca medicul rezident care ¡i-a fåcut examenul pelvian.
10
Bun-venit noului tåu corp purtåtor de sarcinå!
Din fericire, sarcina se desfå¿oarå ca un luping executat pe pilot automat: bebelu¿ul este creat de la început pânå la sfâr¿it ¿i apoi, atunci când este gata, este trimis în lume. Practic, nu trebuie så faci nimic pentru a asambla bebelu¿ul. Nu trebuie så-¡i ba¡i capul cu întrebåri de genul: „Cum så construiesc un ochi?“ sau „Oare construiesc un sistem ventricular excelent, din toate punctele de vedere?“ sau „Va ¿ti colul meu uterin så se contracte zece centimetri dupå ce bebelu¿ul s-a nåscut?“. Indiferent dacå tu te-ai interesat de fiecare risc posibil pe care-l prezintå o sarcinå sau dacå ai abordat problema cu o ignoran¡å desåvâr¿itå, dupå 40 de såptåmâni de gesta¡ie (în mod obi¿nuit), bebelu¿ul se va na¿te. Dar, dupå cum ¿tie orice persoanå cu o anumitå pregåtire, pentru a preveni orice eventual motiv de îngrijorare, trebuie så cape¡i o în¡elegere deplinå despre modul în care sarcina func¡ioneazå ¿i så ¡ii bine sub control orice problemå practicå elementarå ce are legåturå cu sarcina ta. Acest manual te va ini¡ia în procesul gesta¡iei, care constå în transformarea unui månunchi de celule într-o minunatå fiin¡å umanå care s-ar putea, într-o bunå zi, så-¡i cearå så ai grijå de nepotul tåu. ERAI SAU NU PREGÅTITÅ, EªTI ÎNSÅRCINATÅ! (pag. 14-43) analizeazå felul în care te acomodezi cu mediul „familist“, discutå despre primele semne de sarcinå ¿i oferå sfaturi pentru alegerea unui furnizor de servicii de sånåtate care så ¡i se potriveascå cel mai bine. Explicå, de asemenea, lucrurile de bazå pentru a avea grijå de corpul tåu în timp ce te gânde¿ti la dezvoltarea fåtului, risipe¿te miturile ¿i îngrijorårile obi¿nuite legate de problemele mediului înconjuråtor care ar putea så afecteze bebelu¿ul, ¿i rezumå diferen¡ele dintre sarcina unicå ¿i sarcina multiplå. PRI M U L T RI M E STR U (pag. 44-73) oferå un rezumat al dezvoltårii bebelu¿ului de la prima såptåmânå de sarcinå pânå la cea de a 13-a, astfel încât vei în¡elege cu exactitate motivul pentru care te sim¡i în permanen¡å frântå de obosealå. Vei afla ce se întâmplå la vizitele medicale prenatale, informa¡ii despre testele medicale obi¿nuite recomandate în timpul primelor såptåmâni de sarcinå, la ce så te a¿tep¡i de la corpul tåu ¿i care sunt
11
metodele pentru a diminua disconfortul ce înso¡e¿te toate aceste schimbåri. De asemenea, sunt discutate cre¿terile în greutate ¿i alimenta¡ia, alimentele ce trebuie evitate, precum ¿i cele recomandate în cazul gre¡urilor matinale, al poftelor sau al aversiunilor obi¿nuite fa¡å de unele produse alimentare. Vom explica pânå ¿i motivul ¿tiin¡ific din spatele impulsului de a te azvârli asupra colegului care månâncå zilnic la prânz sendvi¿ul acela cu fripturå de porc. Acum este timpul pentru exerci¡iile fizice inteligente care vizeazå mu¿chii cardiaci ¿i grupele mari de mu¿chi, dar ¿i grupele mici de mu¿chi care sunt decisive pentru cå se aflå pe traseul de na¿tere. (Salutåm exerci¡iile Kegel!) Viitorii tåtici vor învå¡a cum så supravie¡uiascå tåvålugului hormonal care te-a acaparat, ce så spunå ¿i ce så nu spunå so¡iilor lor însårcinate. Pentru cå ea poate fi acum un pic cam sensibilå. AL DOILEA TRIMESTRU (pag. 74-103) descrie dezvoltarea bebelu¿ului din såptåmâna a 14-a pânå într-a 26-a. Pe parcurs vei învå¡a despre modurile cât se poate de dubioase ¿i ne¿tiin¡ifice de a prezice sexul bebelu¿ului tåu (pe care, de altfel, vei putea så-l determini ¿tiin¡ific începând cu såptåmâna 19). De asemenea, acest capitol descrie vizitele la cabinet, testele obi¿nuite ¿i schimbårile corpului; oferå sfaturi ajutåtoare pentru îmbråcåmintea de gravidå ¿i modalitå¡i de a evita sforåitul precum un cherestegiu cu polipi. Aceastå sec¡iune va face luminå asupra modului de a trata råceala sau gripa, asupra a ceea ce trebuie så ¿tii despre cålåtorii ¿i cum så evi¡i atingerile nedorite ale stråinilor. Totodatå este oferit sfatul practic de a te înscrie la cursuri pregåtitoare pentru na¿tere ¿i alåptare, dar ¿i de a-l include pe tåtic în pregåtirile pentru venirea bebelu¿ului. AL TREILEA TRIMESTRU (pag. 104-135) urmåre¿te dezvoltarea bebelu¿ului din såptåmâna 27 pânå în såptåmâna 40. Vei putea citi despre vizitele la cabinet (care devin mai dese acum), despre testele medicale obi¿nuite în acest trimestru, schimbårile suplimentare ale corpului tåu ¿i semnele iminen¡ei travaliului. Înva¡å cum så alegi un nume de bebelu¿ care så poatå fi pronun¡at ¿i cum så-¡i controlezi teama cu privire la durerile de na¿tere. Scrie o listå cu ce trebuie så faci pentru a te pregåti pentru momentul trava-
12
Bun-venit noului tåu corp purtåtor de sarcinå!
liului, bucurå-te de „baby shower“ – petrecerea scutecelor – ¿i alege un pediatru, o asistentå pentru bebelu¿ ¿i o bonå. TRUSOUL ªI CAMERA BEBELUªULUI (pag. 136-147) oferå sfaturi practice cu privire la nevoile imediate ale bebelu¿ului din momentul sosirii acaså ¿i prezintå proviziile ¿i echipamentele care pot a¿tepta pânå mai târziu. Sec¡iunea „Numai pentru tåtici“ oferå informa¡ii despre cum pot fi de ajutor tåticii atunci când alegem echipamentele esen¡iale ale bebelu¿ului. CE AR TREBUI SÅ ªTIE ORICE VIITOR TÅTIC (pag. 148-169) pune reflectorul pe tåtic ¿i pe ceea ce simte el în aceastå perioadå specialå. De asemenea, sunt oferite informa¡ii privind sindromul Couvade (care poate explica de ce kilogramele în plus se adunå ¿i pe el), vizitele prenatale la cabinet la care ¿i el trebuie så participe ¿i concediul de paternitate. Sunt incluse, de asemenea, sfaturi despre cum trebuie duså viitoarea måmicå la spital, cum poate tatål så ajute la na¿terea bebelu¿ului dacå nu ajunge¡i la spital în timp util, ce så faci ¿i ce nu trebuie så faci când e¿ti antrenor pentru na¿tere ¿i despre cum så-¡i controlezi stårile emo¡ionale. MAREA FINALÅ: PÅZEA CÅ VINE BEBELUªUL! (pag. 170-199) explicå semnele care anun¡å sosirea iminentå a bebelu¿ului, etapele travaliului ¿i detaliile esen¡iale ale procesului de na¿tere. Acest capitol oferå informa¡ii cu privire la pozi¡iile de na¿tere, modurile de a evita medicamentele împotriva durerilor, ce se întâmplå dupå ce se na¿te bebelu¿ul ¿i rolul tåticului în acest moment important. De asemenea, sunt incluse ¿i sfaturi folositoare pentru a imortaliza marea sosire. BEBE LA BORD! (pag. 200-217) î¡i relateazå ce se întâmplå dupå sosirea bebelu¿ului pe lume ¿i ce se petrece în timpul ¿ederii lui în spital, de la tåierea cordonului ombilical ¿i efectuarea vaccinurilor pânå la scorul Apgar ¿i testele de imagisticå ale nou-nåscutului. Sunt furnizate detalii practice cu privire la „cazarea“ mamei în aceea¿i camerå cu bebelu¿ul, „marsupiada“ cu tåticul ¿i alte moduri de a valorifica la maxim perioada de spitalizare,
13
înainte de a te îndrepta spre caså. Explicåm, de asemenea, la ce så te a¿tep¡i în timpul perioadei de recuperare post-partum în cazul mamelor care au nåscut natural sau pentru a celor care au nåscut prin cezarianå (Opera¡ia C). Acest manual este recomandat femeilor care se gândesc så conceapå un bebelu¿, precum ¿i celor care se aflå deja în plin proces de graviditate. (Bineîn¡eles, aceastå carte este doar un ghid general ¿i nu se poate substitui discu¡iilor despre sarcinå ¿i despre problemele legate de aceasta pe care trebuie så le por¡i cu doctorul.) L-am consultat pe dr. David Ufberg, foarte apreciatul profesor universitar de obstetricå ¿i ginecologie la Health Systems din cadrul Universitå¡ii din Pennsylvania. Dr. Ufberg ne-a oferit informa¡ii din experien¡a sa pe tot cuprinsul cår¡ii; contribu¡iile sale personale ¿i profesionale regåsesc în special în capitolele „Ce spune doctorul“ ¿i „Numai pentru tåtici“. Fie cå perioada de sarcinå trece pe lângå tine ca o boare, fie cå suferi un disconfort chinuitor de la începutul pânå la sfâr¿itul ei, toate vor fi date uitårii atunci când micu¡ul tåu drag va veni pe lume. În realitate, odatå ce bebelu¿ul s-a nåscut, multe mame mårturisesc cå s-au confruntat cu o „amnezie de sarcinå“, astfel încât urmåtoarea sarcinå ¿i na¿tere tind så fie, din nou, oarecum ¿ocante. Faptul cå ai la îndemânå informa¡iile potrivite te va ajuta så-¡i direc¡ionezi energiile cåtre preocupårile cu adevårat importante privind sånåtatea ¿i starea ta de bine, cum ar fi puiul de somn din timpul zilei, relaxarea, gustårile hrånitoare ¿i mersul la cumpåråturi pentru achizi¡ionarea tuturor acelor håinu¡e drågu¡e de bebelu¿. Felicitåri ¿i bun-venit în lumea viitorilor pårin¡i!
E E
[ Capitolul 1 ]
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
16
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
Mul¡i dintre noi cred cå prima oarå când facem sex neprotejat vom lovi drept la ¡intå concep¡ia, dar rareori lucrurile se întâmplå atât de u¿or. Perioada medie pentru prima întâlnire dintre un spermatozoid ¿i un ovul este de trei pânå la ¿ase luni. Dupå cum spune ¿i zicala: coordonarea este totul. Corpul femeii se schimbå de la lunå la lunå. Chiar ¿i pentru femeile care au cicluri menstruale foarte regulate, la 28 de zile, factorii externi precum stresul, dieta ¿i modificårile în greutate, precum ¿i bolile recente, afecteazå modul în care corpul metabolizeazå hormonii ce influen¡eazå procesul de reproducere. La toate acestea se adaugå factorul masculin: spermatozoizii sunt com plet gre¿it orienta¡i. Precum mul¡i bårba¡i, spermatozoidul refuzå så cearå indica¡ii privind direc¡ia, chiar ¿i atunci când înoatå orbe¿te ¿i cu multå vioiciune pe o trompå uterinå fårå ovula¡ie. Din cauza tuturor acestor vari abile, pentru ca flåcåii så-¿i atingå ¡inta, toate planetele trebuie så fie com plet aliniate. Poate fi extraordinar de frustrant pentru femeile care fac totul „ca la carte“ så afle cå pot trece luni pânå când concep¡ia va avea loc. ºine minte, con ceperea bebelu¿ului este partea distractivå. Nu încerca så transformi asta într-un proces ¿tiin¡ific!
NUMAI PENTRU TÅTICI: mul¡i bårba¡i se simt ca armåsarii care sunt sco¿i la mezat atunci când partenerele lor încearcå så råmânå însårcinate. Poate cå ai parte de mai mult sex decât î¡i aduci aminte cå ai fåcut de la luna de miere, înså ai uitat de preludiu ¿i romantism. Dar, omule, stai în patul acela pentru un singur scop: få odatå puiul åla de om!
17
ªtiin¡a concep¡iei Dacå în timpul orelor de educa¡ie sexualå din liceu erai ocupatå så flirtezi cu acel coleg de claså drågu¡, în loc så fii atentå, î¡i oferim în continuare toate in forma¡iile importante pe care le-ai ratat.
Ovula¡ia Pentru a se asigura condi¡iile preliminare ale concep¡iei, trebuie så aibå loc ovula¡ia. Procesul începe înåuntrul ovarelor femeii, unde ovulul se maturizeazå în foliculii ovarieni, care sunt în principiu ni¿te saci umplu¡i cu lichid în interiorul cårora plute¿te ovulul. La jumåtatea ciclului menstrual, creierul produce un val de hormoni care stimuleazå eliberarea ovulului. Când ovulul devine matur, are loc ovula¡ia, adicå ovulul este eliberat din ovar ¿i cålåtore¿te prin trompa uterinå, urmând drumul cåtre uter. Dacå e¿ti suficient de bine racordatå la propriul tåu corp, po¡i ¿ti exact când are loc ovula¡ia. Mittelschmertz (durerile menstruale apårute la jumåtatea ciclului menstrual) este numele unei pleiade de simptome abdominale pe care unele femei le resimt atunci când are loc ovula¡ia: balonåri, crampe abdominale ¿i o durere surdå într-o parte sau alta a abdomenului, dupå cum este eliberat ovulul. (Dacå ovulul råmâne nefertilizat, el moare ¿i începe menstrua¡ia, prin care se expulzeazå înveli¿ul nefolosit.) În afarå de mittelschmertz, mai sunt ¿i alte semne care pot indica dacå e¿ti în perioada ovula¡iei.
[1]
Colul tåu uterin secretå un mucus sub¡ire care face mai u¿oarå cålåto-
ria spermei cåtre vagin. Multe femei observå o scurgere excesivå de mucus în aceastå perioadå a ciclului menstrual.
[2]
Un set de testare, care poate fi efectuat acaså, stabile¿te perioada de
ovula¡ie prin måsurarea cantitå¡ii de hormon luteinizant (LH) din urinå. Când valoarea LH cre¿te, fertilitatea este în punctul culminant. Pentru cå, de obicei, ovulul nu este eliberat decât la 24 de ore de la aceastå cre¿tere, vei ¿ti så programezi ziua ¿i så-l atragi pe partenerul tåu în dormitor.
18
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
[3]
În perioada de ovula¡ie, dupå ce aceasta a avut loc, temperatura cor-
pului unei femei va cre¿te cu o jumåtate de grad sau chiar cu un grad. Cu ajutorul unui grafic al temperaturii corpului, efectuat pe parcursul câtorva cicluri, te po¡i folosi de valoarea acesteia pe care o determini cu termometrul, pentru a urmåri schimbårile ¿i a identifica zilele maxime de fertilitate.
CE SPUNE DOCTORUL: grija ce trebuie acordatå sarcinii începe, cu adevårat, cu câteva luni înainte de concep¡ie. Trebuie så atingi greutatea idealå de sarcinå, så renun¡i la obiceiurile proaste, så månânci cum trebuie ¿i så-¡i vizitezi doctorul sau moa¿a cu trei pânå la ¿ase luni înainte de concep¡ie. Få-¡i un test Papanicolau; adu-¡i la zi vaccinurile cu care ai råmas în urmå ¿i analizele de sânge; trateazå-¡i ¿i îngrije¿te-¡i problemele medicale existente (astmul, diabetul, stårile de anxietate/depresie sau hipertensiunea). Pe scurt: ob¡ine un buletin sånåtos de analize ¿i apoi începe, cu douå-trei luni înainte de concep¡ie, o curå de acid folic sau vitamine prenatale.
Fecundarea Un bårbat ejaculeazå milioane de spermatozoizi dintr-o datå, dar un singur flåcåu norocos va ajunge så fecundeze ovulul. Spermatozoidul trebuie så ajungå repede la ovul, odatå ce acesta începe så coboare pe trompa uterinå. ªansa conceperii scade cu fiecare båtaie de ceas pentru cå ovulul va muri între 12-48 de ore. Mare parte din spermatozoizi se vor pierde în diferite puncte pe parcursul cålåtoriei prin vagin, col uterin ¿i uter, înainte de a ajunge în trompa uterinå, unde, de altfel, vor muri ¿i mai mul¡i spermatozoizi. Spermatozoizii pot tråi între cinci ¿i ¿apte zile, astfel încât ¿ansele con ceperii vor cre¿te dacå sperma este deja la locul potrivit atunci când ovulul intrå în scenå.
Dacå spermatozoizii ¿i ovulul reu¿esc så se întâlneascå, primii rivalizeazå
pentru drepturile de fertilizare, luptându-se så-¿i gåseascå o cale cåtre înveli¿ul protector al celulei ¿i så intre în ovul.
19
De îndatå ce spermatozoidul câ¿tigåtor ajunge în mijloc ¿i se une¿te cu
ovulul, se produce o fisurare ¿i o unire a membranelor externe ale spermatozoidului ¿i ale ovulului.
Odatå ce fecundarea a avut loc, ovulul trece printr-o reac¡ie zonalå prin
care înveli¿ul lui extern devine impenetrabil pentru al¡i spermatozoizi.
Cursa s-a terminat, iar spermatozoizii råma¿i mor.
CE SPUNE DOCTORUL: pentru cå spermatozoizii pot tråi de la cinci pânå la ¿apte zile pe tractul genital al femeii, concep¡ia nu are loc în mod necesar în aceea¿i zi în care ai fåcut sex.
Implantarea Chiar dacå ovulul este acum fecundat, este încå posibil ca el så nu reu¿eascå så se ata¿eze cu succes de peretele uterin. În timp ce ovulul ¿i spermatozoidul î¿i fac dansul lor cromozomial, fåcând schimb de ADN ¿i alcåtuind un set complet de 46 de cromozomi, zigotul (este noul nume) nu ¿i-a atins încå destina¡ia finalå în uter. Va dura aproximativ de la trei pânå la ¿apte zile pânå când acesta se va implanta în peretele uterului, moment în care zigotul se transformå într-un blastocist. Aceastå implantare în peretele uterin poate pro duce o sângerare u¿oarå pe care unele femei, din gre¿ealå, o confundå cu menstrua¡ia. În continuare se produce dezvoltarea placentei care, la rândul ei, produce HCG (gonadotropina corionicå umanå). Atunci când existå o canti tate suficientå de HCG în organismul tåu, vei ob¡ine un rezultat pozitiv pe tes tul de sarcinå ¿i tot atunci vei putea începe så resim¡i disconfortul ¿i gre¡urile matinale. Hei, e¿ti pe drumul cel bun!
Odatå mature, ovulele sunt eliberate de ovar ¿i cålåtoresc prin trompele uterine
2
Test de ovula¡ie
Cre¿terea temperaturii corpului
4
5
Pentru a întâlni ovulul, sperma cålåtore¿te prin vagin, col uterin, uter ¿i trompå uterinå.
Dupå întâlnirea cu ovulul, spermatozoizii se luptå pentru a-¿i face loc prin înveli¿ul protector al ovulului.
Odatå ce fecundarea a avut loc, spermatozoizii råma¿i mor.
7
8
9
12 Încep gre¡urile matinale.
11 Implantarea dureazå 3-7 zile.
10 Zigotul cålåtore¿te cåtre peretele uterin pentru implantare.
Implantarea:
Bårbatul ejaculeazå milioane de spermatozoizi. Numai unul fecundeazå ovulul.
6
Fecundarea:
Scurgeri excesive de mucus pe parcursul ciclului lunar
3
Indicatori ai ovula¡iei:
Ovule maturizate înåuntrul ovarelor
1
Ovula¡ia:
11
8
4
5
26 27 28
23 24 25
3
C I C LU L R E P R O D U C ÅT O R
12
9
6
20
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
Ovulul
Spermatozoizii
8
2
10
Colul uterin
1
7
Vaginul
Uterul
Ovarul
10
Trompa uterinå
Zigotul se transformå în blastocist, care se fixeazå în peretele uterin
21
22
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
Semne cå nu e¿ti singurå Corpul nu se pricepe foarte bine så ¡inå sarcina secretå. În câteva såptåmâni de la concep¡ie, viitoarea mamå poate så bage de seamå cum corpul ei pune ceva la cale. Unele dintre primele semne de sarcinå sunt: Modificåri ale sânilor: hormonii sexuali, estrogenul ¿i progesteronul, î¡i modificå sânii aproape la câteva zile de la concep¡ie. Po¡i sim¡i o senza¡ie de tensiune, durere sau greutate, ¿i po¡i observa o închidere a culorii sfârcurilor ¿i areolei. Contrac¡ii: uterul care cre¿te ¿i se extinde poate cauza contrac¡ii. Aceastå reac¡ie este normalå: un mu¿chi întins va råspunde prin contractare. (Indiciu: încearcå så te apleci ¿i så-¡i atingi degetele de la picioare. Aceea¿i senza¡ie normalå de durere bruscå resim¡itå în ligamentele ¿i mu¿chii picioarelor o po¡i sim¡i ¿i în mu¿chii uterului ¿i ai ligamentelor care îl sus¡in.) Totu¿i, dacå sim¡i durere puternicå sau ai contrac¡ii cu sângeråri, contacteazå-l imediat pe medicul tåu. Obosealå: în primul trimestru de sarcinå, oboseala este intenså. Corpul tåu este foarte ocupat cu construirea sistemelor ¿i organelor bebelu¿ului, astfel încât nu este de mirare cå te sim¡i extenuatå. Fii sigurå cå, în mod obi¿nuit, oboseala scade pânå la sfâr¿itul primelor 13 såptåmâni. Gre¡uri matinale ¿i sensibilitate la mirosuri: femeile însårcinate care se confruntå cu grea¡a ¿i vårsåturile, cunoscute ca gre¡uri matinale, încep de obicei så resimtå aceste simptome în jurul celei de a 5-a såptåmâni, de¿i în cazul unor femei ele se manifestå mai devreme. (Vezi pag. 64 pentru o explica¡ie detaliatå ¿i remedii obi¿nuite în combaterea gre¡urilor matinale.) Urinare frecventå: vinovat pentru acest simptom este hormonul progesteron, dar ¿i presiunea exercitatå asupra vezicii urinare de cåtre uterul gravid care este pozi¡ionat deasupra ei. Atât hormonul, cât ¿i presiunea determinå mu¿chii vezicii urinare så fie mult mai activi – uneori chiar ¿i atunci când în
23
realitate în vezicå este o cantitate foarte micå de urinå. (Dacå în timpul urinårii sim¡i o senza¡ie de arsurå, consultå medicul, deoarece aceasta poate indica o infec¡ie.) Lipsa menstrua¡iei sau sângeråri u¿oare: sângerårile au loc atunci când ovulul se implanteazå în înveli¿ul uterului. Sângerarea este de regulå u¿oarå ¿i de scurtå duratå. Dar este recomandat så aduci la cuno¿tin¡a doctorului orice sângerare de la începutul sarcinii, pentru cå aceasta poate uneori så fie primul semn al unui avort sau al unei sarcini extrauterine. Cre¿terea pårului ¿i a unghiilor: hormonii pun la muncå serioaså pårul ¿i unghiile tale. Pår negru va încol¡i peste tot. E¿ti liberå så-l pensezi sau så-l epilezi. Nimeni nu vrea så te sim¡i – sau så arå¡i – ca BigFoot în aceastå perioadå.
NUMAI PENTRU TÅTICI: semnele de la începutul sarcinii îl avertizeazå de asemenea pe tatå cå ¿i el, la rândul lui, på¿e¿te într-un peisaj nou ¿i confuz, unul încårcat de toanele partenerei, de schimbårile fizice ¿i oboseala istovitoare. Fii pregåtit:
te po¡i bucura de cre¿terea miraculoaså a sânilor partenerei, dar îi
atingi pe riscul tåu. Durerile sânilor la atingere sunt obi¿nuite în timpul sarcinii. Unele femei chiar au probleme cu dormitul pe burtå;
dacå ai fost obi¿nuit så faci sex frecvent, lucru care de altfel a ¿i con-
dus la aceastå situa¡ie, crizele ei de obosealå cumplitå pot fi neplåcute. Så cre¿ti un bebelu¿ este o muncå grea, iar hormonii î¿i varså necazul pe nivelul ei de energie. Obi¿nuie¿te-te cu asta! Bucurå-te cå po¡i savura în voie programele de sport sau filmele de ac¡iune. Bucurå-te de lucrul dupå care ai tânjit întotdeauna: controlul deplin asupra telecomenzilor;
dacå o înso¡e¿ti la toaletå pentru a o alina atunci când îi este råu,
¡ine-i pårul prins u¿or la spate ¿i niciodatå, dar niciodatå, nu o låsa så-¡i vadå grimasele atunci când vomitå. Acea vårsåtoare de vomå este mama copilului tåu.
24
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
A¿adar, crezi cå ai putea fi însårcinatå Sunt câteva metode pentru a confirma, dincolo de orice urmå de îndoialå, cå e¿ti însårcinatå. Testul de sarcinå: aceste teste verificå prezen¡a în urinå a gonadotropinei corionice umane (HCG), hormon produs de placentå. Testele î¡i oferå rezultatul în câteva minute – poate cele mai pline de suspans trei minute din via¡a ta. Tipurile de teste cu cea mai mare precizie pot fi folosite chiar începând de la ¿ase-opt zile dupå concep¡ie sau odatå ce ai atins valoarea de 20-25 ml de HCG în organismul tåu. Dacå a¿tep¡i nouå pânå la zece zile dupå ovula¡ie vei avea un rezultat mult mai sigur, iar dacå a¿tep¡i pânå la data la care ar fi trebuit så-¡i vinå ciclul e chiar ¿i mai bine, pentru cå timpul necesar pentru ca spermatozoidul ¿i ovulul så se întâlneascå este variabil. Dacå ai un embrion lene¿ care nu se gråbe¿te så se implanteze, va trebui så a¿tep¡i mai mult pânå când corpul tåu va începe så producå HCG. Aceste teste î¡i pot da råspunsuri negative false (nivelul de HCG este prea scåzut pentru a fi înregistrat), dar foarte rar î¡i vor da råspunsuri pozitive false. Dacå dupå un test efectuat în primele zile ob¡ii un rezultat negativ, încearcå din nou dupå câteva zile ¿i s-ar putea så observi cå devine pozitiv. Analizele de laborator ale sângelui: aceste analize observå prezen¡a HCG-ului în sângele tåu. Ele pot indica un anumit nivel al HCG-ului încå de la o såptåmânå dupå concep¡ie. Rezultatele le po¡i ob¡ine într-o zi sau douå. Ultrasunetele: ultrasunetul (ecografia), poate eviden¡ia o sarcinå încå de la cinci såptåmâni ¿i jumåtate dupå concep¡ie. Ca så vezi o båtaie de inimioarå, va trebui înså så a¿tep¡i pânå la ¿ase sau ¿apte såptåmâni. În cea de-a opta såptåmânå ecograful poate detecta foarte u¿or bebelu¿ul ¿i båtåile inimii sale.
SFATUL EXPERTULUI: folose¿te testul de sarcinå diminea¡a, prima datå când urinezi, atunci când concentra¡ia de HCG este cea mai mare.
25
Råspândirea ve¿tii fericite E lucru mare så ¡ii în mânå un test de sarcinå pozitiv. Deci când este bine så le împårtå¿e¿ti vestea mare celorlal¡i membri ai familiei, prietenilor, colegilor ¿i celorlal¡i copii ai tåi? De fapt, tu î¡i adresezi urmåtoarea întrebare: când este sigurå sarcina mea?
Timpul potrivit Vechea zicalå spunea så a¿tep¡i pânå la sfâr¿itul primului trimestru, când vei auzi båtåile inimii bebelu¿ului. Motivul este acela cå organismul uman este ex celent în a selecta sarcinile problematice. Sarcinile care nu sunt viabile din cauza unor anomalii cromozomiale, defecte anatomice sau alte motive, nu ajung niciodatå în stadiul în care se aud båtåile inimii. Acum, cu tehnicile mo derne de ultrasunete, doctorii pot în mod obi¿nuit så vadå båtåile inimii fåtu lui în jur de ¿ase-opt såptåmâ ni. Asta înseamnå cå sarcina a trecut testul ini¡ial de selec¡ie al propriului corp ¿i este gata så porneascå în curså. În acest stadiu ¿ansele de avort scad la mai pu¡in de 3%. Deci, odatå ce ai atins borna de opt såptåmâni, råspânde¿te vestea cu încredere. Sau spune doar acelor persoane care te-ar putea alina în cazul unei pierderi. Råspândirea ve¿tii poate deveni o problemå delicatå. Care viitoare bunicå ar trebui så audå prima vestea? Cum så evi¡i sentimentul de nedreptate resim¡it de o persoanå atunci când aflå vestea mai târziu decât o alta? Po¡i lua în considerare urmåtoarele sugestii:
[1]
O bunå ocazie pentru a råspândi vestea la toatå lumea deodatå este o
reuniune de familie.
[2]
Dacå îi informezi pe rând pe apropia¡ii tåi, încearcå så evi¡i sentimentele
de nedreptate asigurându-l pe destinatar cå ai vrut så-i împårtå¿e¿ti vestea cât mai curând posibil.
26
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
(Fig. A) CONFIRMAREA
(Fig. B) CONFIRMAREA BÅTÅILOR INIMII
RÅSPÂNDIREA INFORMAºIEI:
Pentru a împår¡i vestea cu membrii familiei
27
(Fig. C) CONFIRMAREA PUBLICÅ
¿i cu cei mai apropia¡i prieteni, a¿teaptå pânå ce båtåile inimii au fost detectate.
28
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
[3]
Dacå e¿ti întrebatå cine mai ¿tie noutatea, råmâi consecventå pove¿tii
tale conform cåreia tu ¿i partenerul tåu inten¡iona¡i så împårtå¿i¡i celorlal¡i vestea cât mai curând posibil. Apoi schimbå accentul discu¡iei pe con¡inutul mesajului ¿i nu pe ordinea în care oamenii au fost anun¡a¡i.
[4]
S-ar putea ca ¿eful tåu så fie, de asemenea, cineva care trebuie så ¿tie
vestea mai degrabå mai devreme decât mai târziu, mai ales dacå el sau ea este tipul de om plin de în¡elegere, iar sarcina î¡i va afecta abilitatea de a-¡i îndeplini îndatoririle de serviciu. Vei avea nevoie de timp liber pentru vizitele la doctor sau pentru a face fa¡å disconfortului din primul trimestru de sarcinå. Câteodatå, comportamentul de femeie însårcinatå te va da de gol, chiar dacå tu vrei så mai a¿tep¡i pânå ce vei råspândi vestea. Cei care te cunosc bine vor ridica din sprâncene atunci când vor vedea cå te repezi pe nea¿teptate la baie, suferind de gre¡uri, sau cå te ab¡ii de la un pahar de vin la maså. E¿ti liberå så min¡i ¿i så negi. Toate î¡i vor fi iertate atunci când te vei hotårî så le spui totul. Sunt ¿i alte motive pentru care, de asemenea, po¡i så vrei så mai a¿tep¡i:
vestea se va împrå¿tia inevitabil odatå ce o vei spune câtorva oameni.
Lumea stå la taclale ¿i nu poate rezista tenta¡iei de a da mai departe vestea;
statutul de femeie însårcinatå va deveni, cât de repede, proprietate publicå.
Brusc, con¡inutul pântecului tåu va deveni o ¡intå u¿oarå pentru oricine adorå så pålåvrågeascå. Prietenii, cuno¿tin¡ele ¿i stråinii se vor sim¡i obliga¡i så descrie orice poveste despre femei însårcinate pe care o ¿tiu;
s-ar putea så-¡i dore¿ti så împårtå¿e¿ti vestea doar unui cerc restrâns
de prieteni – pe care så-i pui så jure cå vor påstra secretul pânå la o anumitå datå – pentru a te bucura din plin de aceastå perioadå;
încearcå så te fere¿ti så-i plictise¿ti pe prietenii tåi ¿i, mai ales, pe colegii de
serviciu. În mod inevitabil, pentru tine, sarcina ta va deveni cel mai interesant subiect de discu¡ie din lume ¿i, foarte probabil, vei vorbi despre asta ore în ¿ir dupå ce ai divulgat secretul. Fii atentå: acest lucru poate deveni plictisitor
29
pentru cei din jur. Dacå a¿tep¡i pânå la sfâr¿itul primului trimestru, i-ai scuti måcar trei luni pe cei din anturajul tåu så te audå tråncånind despre ultimele detalii, îngrijorårile ¿i gândurile råzle¡e despre corpul tåu în schimbare ¿i bebelu¿ul care cre¿te.
Cum så alegi personalul care acordå îngrijire de specialitate Prima ta datorie ca viitoare måmicå este aceea de a alege personalul medical. Persoana pe care o vei alege va fi ghidul tåu pe parcursul celor 40 de såp tåmâni de sarcinå, învå¡ându-te, lini¿tindu-te ¿i încurajându-te pe toatå perioa da. Trebuie så stabile¿ti locul na¿terii copilului (spitalul, clinica de na¿tere, casa) ¿i cel mai bun mod de îngrijire. Nu ai foarte multe op¡iuni din care så alegi, dar ele pot duce la experien¡e extrem de diferite: Medicul obstetrician-ginecolog: cu un medic ginecolog, tu ¿i copilul tåu ve¡i avea acces complet ¿i imediat la toate medicamentele, analizele, echipamentul ¿i procedurile chirurgicale. Na¿terea va avea loc în spital. Medicul perinatolog sau specialistul în medicinå materno-fetalå (pentru sarcinile cu risc mare): femeile aleg sau sunt ghidate cåtre un medic perinatolog dacå au o sarcinå cu fetu¿i multipli, o boalå medicalå preexistentå, au antecedente de sarcini pierdute sau dacå întâmpinå dificultå¡i cu sarcina ori dobândesc o boalå pe perioada sarcinii. Cu ajutorul acestui medic ai acces la toate serviciile pe care ¡i le poate oferi un obstetrician precum ¿i la experien¡a suplimentarå a unui doctor pregåtit så facå fa¡å unei sarcini cu complica¡ii. Na¿terea va avea loc în spital. Doctorul de familie: acest doctor este calificat så ofere îngrijire generalå femeilor, bårba¡ilor ¿i copiilor. El are o experien¡å reduså în obstetricå, dar, în mod normal, nu se va putea descurca cu o sarcinå cu risc mare.
30
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
Moa¿a: mo¿itul pune accentul pe o abordare personalizatå, holisticå a sarcinii care, în general, nu implicå monitorizarea electronicå a fåtului, nu necesitå medicamente de diminuare a durerii ¿i nici epiziotomia (incizia la nivelul perineului). Numai femeile însårcinate sånåtoase, cu riscuri minore, ar trebui så opteze pentru o moa¿å. Sunt douå tipuri de moa¿e:
o moa¿å-asistentå medicalå are mai multå pregåtire profesionalå decât o
moa¿å simplå. Ea a ob¡inut un certificat de calificare ca asistentå precum ¿i o calificare suplimentarå ca moa¿å. Cele mai multe lucreazå în spitale, dar pot ajuta de asemenea la na¿terea bebelu¿ilor ¿i în centrele de na¿teri sau acaså.
o moa¿å simplå nu este o asistentå calificatå, dar poate avea o pregåtire
adiacentå confirmatå prin certificate, diplome sau ocupa¡ia de moa¿å. O moa¿å simplå ajutå în general la na¿tere în casa femeii însårcinate sau la centrele de na¿tere.
Ce trebuie så-l întrebi pe viitorul tåu doctor Înainte de a lua o decizie cu privire la îngrijirea prenatalå ¿i la alegerea modului de na¿tere, solicitå o întâlnire cu cel care ar putea fi viitorul tåu medic.
[1]
Cere sfaturi de la prieteni ¿i familie ¿i consultå revistele de specialitate.
[2]
Efectueazå o micå cercetare pe internet. Verificå referin¡ele ¿i reco-
mandårile viitorului tåu medic specialist.
[3]
Fixeazå-¡i o programare pentru a te informa (informeazå-te dacå trebuie
så plåte¿ti pentru întâlnire).
[4]
Pentru cå un specialist poate fi chemat oricând pentru o urgen¡å, pune
mai întâi cele mai importante întrebåri. Exemplele de întrebåri includ:
K K
Câ¡i copii a¡i adus pe lume? Cât dureazå consultårile la o programare prenatalå la dumneavoastrå?
31
K
Câ¡i al¡i doctori mai fac parte din cabinetul dumneavoastrå ¿i de cât
timp practicå ei medicina?
K
Care sunt ¿ansele ca dumneavoastrå personal så må asista¡i la
na¿terea bebelu¿ului meu?
K
Care este pårerea dumneavoastrå despre cezarianå
(dacå este important)?
K K K
Ce pårere ave¡i despre calmantele administrate în timpul travaliului? La ce spital sau clinicå de na¿tere sunte¡i afiliat? Lucra¡i în spital cu studen¡i la medicinå? Este posibil ca opera¡ia
mea de cezarianå sau o altå interven¡ie chirurgicalå så fie efectuatå de un student?
K K
Sunte¡i certificat de Ministerul Sånåtå¡ii? Vå împåca¡i cu ideea de a lucra alåturi de o „doula“ ¿i de a-mi
permite så încerc metode netradi¡ionale de u¿urare a durerii ¿i de a må asista la travaliu ¿i la na¿tere?
K
În calitate de moa¿å, care sunt måsurile dumneavoastrå în cazul unor
situa¡ii neprevåzute, cum ar fi o problemå medicalå de urgen¡å pentru mine sau pentru bebelu¿ în timpul na¿terii (dacå este relevant)?
K
Cum voi ajunge la spital, dacå trebuie så primesc tratament acolo?
În afarå de problemele strict legate de sarcinå, ar trebui så evaluezi dacå tu ¿i viitorul tåu medic sunte¡i compatibili temperamental. Comunici cu el (sau ea) cu u¿urin¡å? Crezi cå sensibilitatea lui sau a ei poate veni în sprijinul firii tale ¿i a îngrijorårilor prin care treci, oferindu-¡i echilibrul ¿i încrederea de care ai nevoie în timpul sarcinii?
K
În timp ce tu îi împårtå¿eai speran¡ele ¿i visele tale în legåturå cu
experien¡a na¿terii, el scria cumva sms-uri pe sub birou?
K
Când ai întrebat dacå o femeie poate så råmânå „slåbu¡å“ în timpul
sarcinii, a râs din toatå inima ¿i s-a båtut cu palmele pe genunchi?
K
La întrebårile tale în legåturå cu temeinicia planurilor de na¿tere, el
råspunde: „Planuri de na¿tere? Ce planuri?!“. Sau, atunci când î¡i exprimi
32
Erai sau nu pregåtitå, e¿ti însårcinatå!
îngrijorårile, se concentreazå imediat asupra ta, dând din cap cu în¡elegere?
K
Zâmbe¿te din polite¡e la glumele tale stângace prin care încerci
så diminuezi tensiunea?
K K
Afi¿eazå calmul ¿i în¡elepciunea unui maestru Zen? Te sim¡i ca ¿i cum ai vrea så-¡i botezi copilul cu numele lui?
Odatå ce ai gåsit pe cineva potrivit, få-¡i o programare pentru vizita prenatalå.
Alimentare sånåtoaså, deprinderi sånåtoase Proverbul „ce e prea mult stricå“ a fost probabil inventat special pentru femeile însårcinate. Pråjitura cu ciocolatå ocazionalå, berea dieteticå sau pungile de chipsuri nu îi vor dåuna în mod iremed iabil fåtului tåu, dar nici nu reprezintå regimul alimentar spre care trebuie så ¡inte¿ti. Atunci când corpul tåu creeazå un bebelu¿, are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi. A¿a cå, alimenteazå-l cu o dietå echilibratå, bogatå în cereale, fructe ¿i legume ¿i såracå în zahår ¿i gråsimi. Chiar dacå e¿ti deja roditoare ¿i te înmul¡e¿ti, pentru o dezvoltare optimå a bebelu¿ului vei avea nev oie så introduci în dieta ta anumite alimente impor tante ¿i så elimini alte produse nocive.
CE SPUNE DOCTORUL: oamenii obi¿nuiau så tråiascå în pe¿teri ¿i, totu¿i, specia noastrå a supravie¡uit ¿i a înflorit. A¿a cå, în era modernå, sunt ¿anse foarte mari ca tu så fii capabilå så îi furnizezi bebelu¿ului tåu toate substan¡ele nutritive de care are nevoie.
Completåri la regimul alimentar Acidul folic: vitamina B se gåse¿te în multe alimente, inclusiv în avocado, banane ¿i citrice, linte, verde¡uri ¿i iaurt. Se oferå cineva pentru al doilea pahar
33
de shake de guacamole cu linte, avocado ¿i suc de låmâie verde? Acidul folic este o parte esen¡ialå a oricårei diete, dar este chiar ¿i mai important pentru femeile însårcinate. Acesta poate preveni anomaliile congenitale ale måduvei spinårii ¿i ale tubului neural (inclusiv spina bifida ¿i anencefalia) în procesul de dezvoltare a fåtului. Acidul folic este privit ca un excelent factor de protec¡ie, astfel încât multe femei încep så ia doze suplimentare chiar înainte de concep¡ie, pentru a se asigura cå organismul lor con¡ine suficientå vitaminå B6 necesarå bebelu¿ului în primele såptåmâni de sarcinå. Vitaminele prenatale: aceste suplimente de vitamine vor completa orice lipså de vitamine din dieta ta. Aceste vitamine bogate în substan¡e nutritive, sub forma unor pastile supradimensionate (alintate de nenumårate viitoare måmici cu denumirea de „pilule pentru cal“) diferå fa¡å de multivitaminele obi¿nuite pentru femei prin aceea cå oferå o dozå mai mare de acid folic, fier ¿i calciu – toate esen¡iale în timpul sarcinii. De asemenea, ele con¡in mai pu¡inå vitamina A (care, consumatå în doze mari, poate dåuna fåtului). Vitaminele prenatale se vând cu dozaje diferite de fier, astfel încât, dacå ai un stomac sensibil, solicitå medicului tåu vitamine fårå fier în primul trimestru de sarcinå, când senza¡ia de grea¡å este mai puternicå, iar necesarul de fier al fåtului este mai mic.
CE SPUNE DOCTORUL: fierul din vitaminele prenatale poate cauza probleme stomacale. Ia vitaminele înainte de culcare ¿i vei dormi pe parcursul perioadei în care efectul de grea¡å este cel mai puternic. Suplimentele de calciu: o dietå echilibratå, alåturi de suplimentele de calciu din vitaminele prenatale, va oferi tot ceea ce este necesar pentru tine ¿i pentru bebelu¿. O altå formå u¿oarå de suplimentare a calciului în timpul sarcinii sunt tabletele de carbonat de calciu (ce se gåse¿te în medicamentele antiacide) care mai au ¿i beneficiul de a potoli gre¡urile. Acizii gra¿i Omega 3: acest supliment este o recomandare standard pentru femeile însårcinate ¿i mamele care alåpteazå, în mod deosebit acum când indica¡iile obstetrice îndeamnå la pruden¡å ¿i la consum redus de pe¿te datoritå