hog_Sighisoara ghid turistic by Florin Curavale

Sighi多oara ghid turistic

164 de case de locuit, majoritatea monumente istorice; 300 de ani vechime arhitectonic책; peste 800 de ani de istorie; 9 turnuri p책strate din vremea vechilor bresle; 930 m de ziduri de ap책rare...

Redactor:

Oana Bicå

Corector:

Daniel Voicea

Art director:

Daniela Nae

Foto copertå:

www.dreamstime.com

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro www.houseofguides.ro

ISBN: 978-606-513-144-6

Cuprins Turist Info . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Memoria unei cetå¡i locuite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Istoria veche a zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Epoca Medievalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Perioada modernå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

La pas prin ora¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Cetatea Sighi¿oarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Pe urmele vechilor bresle – Turnurile cetå¡ii . . . . . . . . .44 Ora¿ul de Jos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

Prin împrejurimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Biserici, cetå¡i, castele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56 Ora¿e medievale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69

Unde ståm, unde mâncåm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

Orice cålåtor, aflat în explorarea unui loc, are nevoie de un mic îndrumar, care så îi fie de folos la orice pas. Iatå, în continuare, câteva informa¡ii turistice.

Turist info

Sighi¿oara – ghid turistic

CE TREBUIE SÅ ªTIM ÎNAINTE DE A PORNI ÎN EXPLORARE

unicipiul Sighi¿oara se desfå¿oarå pe o suprafa¡å de cca 100 km påtra¡i, înglobând în aria sa administrativå numeroase spa¡ii verzi, reprezentate în general de dealuri cu altitudini de peste 500 m. Acest fapt face din Sighi¿oara un ora¿ aerisit, care se încadreazå în peisajul natural deosebit din Podi¿ul Târnavelor. Doar centrul istoric este aglomerat, pie¡ele sale mårunte devenind la sfâr¿it de såptåmânå un adevårat furnicar, aici fiind concentrate cele mai multe dintre obiectivele culturale ale ora¿ului. Dacå istoria se ascunde mai mult printre stråzile înguste ¿i sinuoase ale ora¿ului din interiorul zidurilor, odatå ce fortifica¡iile sunt trecute, natura vine în întâmpinarea cålåtorului. Altitudinea maximå de 560 m se gåse¿te pe Dealul Gårii ¿i pe dealul Bisericii, la nord ¿i nord-vest de ora¿. Lunca Târnavei Mari bråzdeazå ora¿ul de la est la vest, constituindu-se în cele mai reduse înål¡imi din ora¿, de cca 350 m. Fiind o regiune deluroaså, zona Sighi¿oarei capåtå culoare ¿i contur în

orice anotimp. Iarna, cetatea e acoperitå de omåt, oferind un peisaj feeric, în timp ce vara întreaga zonå devine un refugiu de råcoare. Sezoanele de tranzi¡ie sunt la fel de propice pentru a vizita regiunea, vizitatorii se pot relaxa în naturå, ori pot exploata edificiile care marcheazå trecerea acestor locuri prin diferitele epoci.

CUM NE DEPLASÅM Transportul rutier Accesul în ora¿ se realizeazå pe urmåtoarele artere principale: • dinspre Bra¿ov, pe DN 13, care se suprapune cu E60 ¿i påtrunde în ora¿ prin partea de est; • dinspre Târgu Mure¿ pe DN 13, intrând în Sighi¿oara prin nord; • dinspre Sibiu pe DN 14, ajungând în vestul ora¿ului; • dinspre Agnita pe DJ 106. Transportul în comun este realizat prin intermediul autobuzelor, disponibile în intervalul orar 05:00-23:00. Existå 6 linii de autobuze, cu distan¡e mici între capete ¿i cu sta¡ii dese. Existå o autogarå în ora¿, de unde pleacå regulat curse cåtre ora¿ele importante din Transilvania, cât ¿i spre satele din jurul municipiului. Rent a car S.C. Mokri S.R.L. Str. Ana Ipåtescu 136 Tel.: 0744-60 58 16 Euromar Interprises Str. Rozelor 9 Tel.: 0745-30 30 46

TAXI Regal – 0265-77 88 99 Nova – 0265-77 90 00 Royal – 0265-77 77 76 Transaldea – 0265-77 77 85 Ok – 0265-77 00 20

TURIST INFO

Sighi¿oara – ghid turistic

Gia Hostel Str. Libertå¡ii 41 Tel.: 0265-77 24 86 Autopres Dacia Str. Mihai Viteazul 119 A Tel.: 0265-77 27 44 Agen¡ia Eurolines Pia¡a Octavian Goga 9 Tel.: 0265-77 39 77 Transportul feroviar Prin intermediul CFR, ora¿ul se leagå în mod direct de importante centre ale ¡årii: Bucure¿ti, Sibiu, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Arad. Linia feratå care trece prin Sighi¿oara vine dinspre Bra¿ov ¿i merge spre Media¿. Mai multe informa¡ii pe www.infofer.ro

UNDE NE CAZÅM Hotelurile ¿i pensiunile din Sighi¿oara pot fi grupate în douå categorii specifice numai acestui ora¿: cele din cetate ¿i cele din afara cetå¡ii. Astfel, turi¿tii care vor så petreacå o noapte vegheatå de zidurile båtrânei citadele, pot opta pentru unitå¡ile de cazare ascunse pe strådu¡ele înguste ale cetå¡ii sau aflate în pie¡ele boeme. Aceia care preferå loca¡iile în spa¡iul verde se pot caza în hoteluri sau pensiuni de la marginea ora¿ului, la limita acestuia cu pådurea ori pe dealurile care stråjuiesc a¿ezarea. În completarea lor vin ¿i restaurantele, multe ¿i diversificate. În preferin¡ele turi¿tilor se aflå cele cu specific românesc, cele ardelene¿ti,

dar ¿i acelea care au preluat din tainele bucåtåriilor såse¿ti ¿i ungure¿ti. (Vezi capitolul Unde ståm, unde mâncåm.)

CE FACEM ÎN CAZ DE URGENºE Numårul unic de urgen¡å este 112. Pute¡i apela 112 dacå ave¡i nevoie de interven¡ia Poli¡iei, Ambulan¡ei, Pompierilor sau echipajului SMURD. Folosi¡i serviciul în cazul în care sunte¡i martorul unei infrac¡iuni, al unui accident rutier sau incendiu. Spitalul Municipal Sighi¿oara Str. Zaharia Boiu 40 Tel.: 0265-77 16 56 Farmacii Aesculap – 0265-77 99 13 Aloe – 0265-77 18 26 Humanitas – 0265-77 20 67 Rubin – 0265-77 19 02 11

TURIST INFO

Sighi¿oara – ghid turistic

UNDE NE INFORMÅM Fiind o importantå zonå turisticå din România, în Sighi¿oara ¿i în împrejurimi existå câteva centre de informare turisticå: Sighi¿oara Str. Octavian Goga 8 Tel.: 0265-77 04 15 Biertan Str. Al.I. Cuza 8 Tel.: 0269-55 35 12 Media¿ Str. Corneliu Coposu 3 Tel.: 0269-80 38 85 Valea Viilor Str. Principalå 120 Tel.: 0269-51 51 99

CE ªI CÂND SE ÎNTÂMPLÅ ÎN SIGHIªOARA Februarie – Sighi¿oara Blues Festival Mai – Zilele ora¿ului Sighi¿oara – Noaptea Muzeelor Iunie – Sighi¿oara Film Fest Iulie – Târgul Me¿te¿ugarilor – Sighi¿oara Medievalå Septembrie – Festivalul Fanfarelor Noiembrie – Festivalul de Folclor „Datini“

速

TURIST INFO

Înainte de toate, Sighi¿oara este un loc încårcat de istorie. Este o cetate care a înflorit de-a lungul veacurilor, clådindu-¿i memoriile din greu, în secole de existen¡å. Este un ora¿ trecut prin marile furtuni ale istoriei, asupra cåruia împrejurårile prielnice ori nefavorabile ¿i-au låsat amprenta. Este o urbe care are ce povesti!

Memoria unei cetรฅยกi locuite

Sighi¿oara – ghid turistic

e malul Târnavei Mari, cetatea de pe colinå se înfå¡i¿eazå ca o încununare de turnuri ¿i ziduri înnegrite de veacuri, a cåror povarå apaså cu greutate. Înainte de a deveni cetatea de aståzi, zona a fost descoperitå de stråmo¿i, care au prevåzut poten¡ialul acestui loc. Trecutå prin numeroase ståpâniri, Sighi¿oara î¿i începe povestea acum câteva mii de ani...

ISTORIA VECHE A ZONEI Cu mii de ani înainte de venirea primilor coloni¿ti sa¿i în Transilvania, dealurile din jurul Sighi¿oarei de aståzi au fost descoperite de locuitorii preistorici, care ¿i-au întemeiat o a¿ezare pe Dealul Turcului. Era Epoca Bronzului Timpuriu, iar tracii, stråmo¿ii dacilor, ståpâneau deja meleagurile ¡årii, folosindu-¿i iscusin¡a pentru a întemeia a¿ezåri cât mai puternice. Câteva secole mai târziu, pe platoul aceluia¿i deal, s-au a¿ezat triburi dacice, cercetårile arheologice descoperind aici una din cele mai puternice fortifica¡ii din Transilvania. Bogå¡ia ¿i pozi¡ia teritoriilor locuite de daci au atras aten¡ia Imperiului Roman. Dupå ce au cucerit Dacia, romanii ¿i-au construit castre militare pentru întårirea ¿i apårarea grani¡elor în numeroase zone ale ¡årii. Urmele unui fost castru roman se aflå ¿i în apropiere de Sighi¿oara, pe un platou din afara ora¿ului. REVOLTA LUI GHEORGHE DOJA În anul 1514, råzboiul ¡årånesc condus de Gheorghe Doja cuprinde tot Ardealul. În jurul Sighi¿oarei, ¡åranii, sub conducerea lui Ioan Secuiul, îl omoarå pe primarul ora¿ului. Unele pove¿ti populare spun cå acest Ioan era chiar fratele lui Doja.

EPOCA MEDIEVALÅ Întemeiat în a doua parte a veacului al X-lea ¿i consolidat abia în secolul al XI-lea, statul maghiar a reu¿it foarte greu så cucereascå Transilvania. Dacå zonele vestice ale ¡årii, predominant de câmpie, au fost preluate ¿i ståpânite mai u¿or, zona din interiorul mun¡ilor, dominatå de platouri înalte ¿i depresiuni intramontane, s-a låsat greu de cucerit. Pentru a finaliza procesul de cucerire

care ar fi adus Ungariei toate bogå¡iile pe care le de¡inea Ardealul, regalitå¡ile maghiare au gåsit o solu¡ie care pårea la momentul acela idealå: colonizarea unor popula¡ii stråine pe teritoriul Transilvaniei. Astfel au fost adu¿i sa¿ii ¿i secuii, care au fost a¿eza¡i în toatå partea de sud-est, cu scopul de a apåra grani¡ele. Primii coloni¿ti germani au venit din Saxonia, la chemarea regelui Geza. Ei s-au stabilit în Transilvania începând cu 1141, fiind numi¡i mai întâi saxoni, apoi sa¿i. Dupå marea invazie mongolå din 1241, când ora¿e întregi au fost ruinate, regii unguri au considerat a fi de bun augur aducerea mai multor coloni¿ti germani care så se stabileascå în Transilvania ¿i så apere grani¡ele împotriva viitoarelor nåvåliri barbare. În schimbul obliga¡iilor de a apåra grani¡ele, coloni¿tilor sa¿i li s-au oferit numeroase avantaje, printre care autonomie sau autoguvernare, privilegii comerciale, dreptul de a ¡ine târguri ¿i scutirea de taxe. La Sighi¿oara, primii germani s-au a¿ezat la poalele dealului, construind acolo un mic sat de agricultori. Au gåsit pe colinå ruinele unei fortifica¡ii ¿i au întemeiat una nouå, pe locul celei vechi. Pentru prima datå, Sighi¿oara este atestatå documentar sub numele de Castrum Sex, în anul 1280. Denumirea se traduce prin „a ¿asea cetate“, acest lucru însemnând cå ora¿ul era unul dintre primele 7 cetå¡i care au dat numele german al Transilvaniei: Siebenburgen. În 1298 apare ¿i denumirea germanå a localitå¡ii, Schespurch, devenitå ulterior Schäßburg. O explica¡ie a numelui poate fi legatå de râul ªae¿ care stråbate localitatea, Sighi¿oara fiind cunoscutå ¿i drept Ora¿ul de pe ªae¿. 17

MEMORIA UNEI CETÅºI LOCUITE

Sighi¿oara – ghid turistic

În foarte scurt timp, cetatea este puternic întåritå cu ziduri de apårare, bastioane ¿i turnuri, devenind un loc greu de cucerit. În 1367, localitatea este atestatå oficial cu titulatura de ora¿. Cetatea era în grija breslelor, care, începând cu aceastå perioadå, de¡in un rol important în via¡a economicå, administrativå ¿i militarå a cetå¡ii. Între anii 1431 ¿i 1435, în cetatea Sighi¿oarei se stabile¿te domnul muntean Vlad Dracul, perioadå în care i se na¿te cel de-al doilea fiu, Vlad ºepe¿. Din acest motiv, se spune cå una dintre clådirile din cetate este locul unde s-a nåscut marele principe valah. Secolele al XIV-lea ¿i al XV-lea sunt perioade de progres ¿i transformåri pentru locuitorii acestor zone. De frica pericolului otoman, ei au construit ziduri în jurul bisericilor, fortificându-le ¿i transformându-le în cetå¡i. În secolele ce au urmat, întreaga zonå a început så prospere, via¡a economicå a sa¿ilor devenind înfloritoare, urmatå fiind de dezvoltarea culturalå. Ei practicau, în general, agricultura, dar ¿i me¿te¿ugurile ¿i comer¡ul, Sighi¿oara devenind un important centru comercial din Transilvania. Urmând firul acestei evolu¡ii, în veacul al XV-lea, orå¿enii sa¿i au încheiat alåturi de 18

nobilimea maghiarå ¿i de secui un pact de ajutor reciproc, intitulat Unio Trium Nationum, iar câteva decenii mai târziu, sub regele Matei Corvin (1458-1490), sa¿ii ¿i-au consolidat institu¡ia politico-administrativå superioarå, scaunul Media¿ primind de la rege „diploma de autonomie“ Universitas Saxonum. Tot în aceastå perioadå, ei au adoptat Reforma religioaså, în urma cåreia sa¿ii trec de la catolicism la lutheranism, reformatorul lor fiind umanistul bra¿ovean Johannes Honterus, religie ce a fost påstratå în ciuda promovårii catolicismului de cåtre habsburgi pe toatå perioada contrareformei. În 1601, cetatea este prådatå de trupele generalului de origine albanezå Gheorghe Basta, iar câ¡iva ani mai târziu întreaga zonå este seceratå de ciumå. În 1651, un cutremur devastator afecteazå localitatea, iar marele incendiu din 1676 distruge o mare parte din turnuri ¿i clådiri. Din acest moment, Sighi¿oara începe så î¿i piardå din importan¡a economicå ¿i strategicå.

MEMORIA UNEI CETÅºI LOCUITE

Sighi¿oara – ghid turistic

PERIOADA MODERNÅ

R E V O L U ¡ IA D E L A 1848-1849 Pe câmpia dintre Sighi¿oara ¿i Albe¿ti, în iulie 1849, s-au dus lupte crâncene între revolu¡ionari ¿i trupele ¡ariste. Aici a fost våzut ultima datå poetul maghiar Sándor Petöfi. Unii istorici considerå cå a fost luat prizonier ¿i dus în Rusia, în timp ce al¡ii cred cå acesta a murit pe câmpul de luptå.

Cetatea rena¿te, parcå din propria cenu¿å, odatå cu secolul al XIX-lea. În timpul revolu¡iei de la 1848, sa¿ii au fost de partea românilor ¿i, spre deosebire de maghiari, care doreau unirea Transilvaniei cu Ungaria, ei au sprijinit încercårile românilor de a câ¿tiga drepturi politice. Maghiarii nu au reu¿it så ob¡inå un control mai mare asupra Principatului, trupele acestora fiind înfrânte de cele austriece ¿i ruse¿ti în anul 1849. Începând cu a doua jumåtate a secolului al XIX-lea, evolu¡ia tehnicå ¿i socialå î¿i pune amprenta ¿i asupra Sighi¿oarei. Cetatea este pavatå ¿i iluminatå, se înfiin¡eazå prima tipografie, urmatå de primul ziar, în limba germanå. Sa¿ii continuå så constituie majoritatea popula¡iei, înså numårul lor este deja în scådere. La începutul secolului trecut, românii deveniserå majoritari. Popula¡ia germanå a continuat så plece, apogeul acestui exod producându-se la sfâr¿itul secolului al XX-lea. La fel cum dorin¡a de bunåstare i-a adus odinioarå din Germania în Transilvania, unde se puteau dezvolta, aceea¿i dorin¡å i-a determinat så se reîntoarcå în patria stråmo¿ilor.

Au fost, înså, sa¿i care au refuzat så plece. Cele douå råzboaie mondiale ¿i regimul comunist au constituit vremuri grele pentru ei; cu toate acestea, unii au preferat så råmânå. Chiar dacå numårul lor este, în prezent, foarte mic în compara¡ie cu cel de acum câteva sute de ani, sa¿ii considerå aceasta ¡ara lor, pe care nu o pot påråsi. Ei au imprimat de-a lungul timpului specificul lor na¡ional acestor locuri, iar aståzi regiunile locuite de sa¿i poartå „timbrul“ lor istoric, social ¿i cultural. În prezent, cetatea Sighi¿oarei, cu aerul ei medieval, cu istoria ei secularå, aminte¿te cålåtorilor de întemeietorii sa¿i, de breslele me¿te¿ugåre¿ti, de ståpânirile nemiloase. Aminte¿te de pove¿ti ale unor oameni de seamå, fårå de care aståzi nu s-ar fi putut rosti: „A fost odatå ca niciodatå...“ 21

MEMORIA UNEI CETÅºI LOCUITE

Stråzile înguste, încårcate de veacuri de istorie, unduiesc prin båtrâna cetate a Sighi¿oarei. Stråjuitå de pazinicii såi seculari, cetatea î¿i duce via¡a în continuare, adåugând noi file de istorie. La poale, pe malul Târnavei Mari, Ora¿ul de Jos a¿teaptå så-¿i spunå povestea.

La pas prin ora多

CETATEA SIGHIªOAREI

CASELE CETATE

DIN

Aproape toate casele din cetatea Sighi¿oarei sunt monumente istorice. Unele au apar¡inut unor oameni importan¡i din ora¿, altele au fost sedii ale me¿te¿ugarilor. Înså majoritatea sunt case simple, care au apar¡inut oamenilor de rând.

Memoria cetå¡ii de pe râul ªae¿ începe odatå cu a¿ezarea sa¿ilor pe meleagurile Transilvaniei. Coloni¿tii germani adu¿i de regalitatea maghiarå au gåsit aici un loc propice pentru a-¿i întemeia vatra, pe un deal cu o formå neregulatå, greu de urcat ¿i, implicit, de cucerit. Construitå în secolul al XIII-lea ¿i men¡ionatå pentru prima oarå la sfâr¿itul aceluia¿i secol, cetatea a devenit în scurt timp o fortifica¡ie bine întåritå, între¡inutå de cele mai importante bresle me¿te¿ugåre¿ti, fiind una dintre cele mai greu de cucerit cetå¡i ale acelor vremuri. Nu degeaba sighi¿orenii de aståzi sunt recunoscåtori germanilor întemeietori ai ora¿ului lor. Acum, pe stråzile Sighi¿oarei se aud frânturi din limba românå ¿i maghiarå. Sa¿i au mai råmas câteva sute, din miile care tråiau aici cândva. Au plecat cu to¡ii, låsând în urma lor o cetate care så povesteascå urma¿ilor istoria lor, så le facå cunoscutå cultura ¿i så le înfå¡i¿eze arhitectura. Este curios cum fiecare element care în trecut a jucat un rol în apårarea cetå¡ii, în prezent a cåpåtat un aer boem. Cålåtorul

este captivat de turnurile cetå¡ii, de zidurile de apårare, de stråzile înguste, pavate cu granit, de clådirile care cu greu î¿i duc povara anilor. Toate aceste elemente – un amalgam de culoare, timpuri, stiluri arhitectonice – au fåcut din cetatea Sighi¿oarei cea mai frumoaså cetate medievalå din România. Estetica nu poate fi måsuratå în cifre. Înså o statisticå a ceea ce înseamnå Cetatea Sighi¿oarei capåtå sens în momentul în care numåråtoarea pare cå nu se mai terminå: 164 de case de locuit, majoritatea monumente istorice, 300 de ani vechime arhitectonicå, peste 800 de ani de istorie, 9 turnuri påstrate din vremea vechilor bresle, 930 m de ziduri de apårare. În 1999, valoarea sa istoricå, arhitectonicå ¿i esteticå deosebitå i-a fost recunoscutå, Sighi¿oara fiind incluså în patrimoniul mondial UNESCO, pentru ca o lume întreagå så poatå asculta povestea båtrânei urbe.

Dealul Brådet oferå o frumoaså perspectivå asupra cetå¡ii, precum ¿i asupra întregului ora¿.

LA PAS PRIN ORAª

Sighi¿oara – ghid turistic

Turnul cu Ceas Urcând pe strada Turnului, ori pe scårile din piatrå care pornesc din strada Octavian Goga, privirea cålåtorului va fi atraså de talia zveltå a Turnului cu Ceas, cândva simbol al puterii de stat, aståzi simbol al ora¿ului. Cel mai important turn al cetå¡ii, construit cel mai probabil în secolul al XIV-lea, stråjuie¿te intrarea principalå. Fiind a¿ezat în partea esticå a dealului, turnul era apåråtorul por¡ii de maximå importan¡å a ora¿ului. Este singurul dintre turnurile cetå¡ii care nu a apar¡inut breslelor, de-a lungul timpului aici avându-¿i sediul cele mai importante institu¡ii: primåria, administra¡ia publicå, judecåtoria, ca mai apoi aici så se instaleze închisoarea ¿i depozitul de armament.

Mult timp, în Turnul cu Ceas ¿i-a avut sediul Sfatul orå¿enesc. Cele patru turnule¡e care definitiveazå acoperi¿ul sunt un simbol al autoritå¡ii pe care o de¡inea acest organ. Primåria avea dreptul de a da pedepse capitale, considerându-se cå judecata sa era mereu dreaptå. 26

Cândva...

Se pare cå partea de jos a turnului a fost construitå în secolul al XIV-lea pe locul unui fost turn, mai vechi, dar mai simplu, cu ziduri mult mai groase. La bazå, zidurile au o grosime de peste 2 m, pe când primele douå etaje prezintå pere¡i gro¿i de 1,3 m. Importan¡a sa strategicå ¿i economicå a fost recunoscutå ¿i de cåtre sfatul ora¿ului, care a preluat imediat turnul. L-au påråsit abia în 1554, când primåria s-a mutat în fosta månåstire, låsând turnul så gåzduiascå doar judecåtoria ¿i depozitul de arme, închisoarea ¿i corpul de gardå. Nici dupå aceastå datå turnul nu ¿i-a pierdut din însemnåtate. În zilele de sårbåtoare, în galeria de la etajul 5 al turnului dådea spectacol fanfara, iar în 1618 turnul a fost renovat. Din påcate, 27

Sighi¿oara – ghid turistic

blestemul s-a abåtut asupra sa în 1676, când un mare incendiu a mistuit o parte din cetate, afectând ¿i pår¡i ale Turnului cu Ceas. Spre norocul såu, un an mai târziu, turnul a fost refåcut în stil baroc, låsând ca ståpânirile urmåtoare så î¿i punå amprenta asupra arhitecturii sale. Domina¡ia otomanå din Transilvania, în secolul al XVI-lea, înregistrând succese limitate ¿i de scurtå duratå, a încercat så lase o urmå ¿i asupra simbolului Sighi¿oarei. În acea perioadå, în partea de sus a turnului, deasupra sferei aurii, apåruse o semilunå. Curând, ståpânirea habsburgicå a îndepårtat blazonul otoman, punând în locul acestuia vulturul cu douå capete, parte componentå a stemei Imperiului Austro-Ungar. În 1894, turnul a fost restaurat din nou, moment în care s-au adåugat ¡iglele colorate în ro¿u, galben, verde ¿i albastru care împodobesc în prezent acoperi¿ul. Noi steme ¿i simboluri s-au gravat pe fa¡ade. Din 1899, Turnul cu Ceas adåposte¿te Muzeul de Istorie al Sighi¿oarei, cu piese deosebit de valoroase de mobilier, istorie, etnografie ¿i istoria farmaciei. Coridorul de la ultimul etaj oferå o priveli¿te impresionantå asupra întregii cetå¡i. ... ªi acum

Grandios ¿i impunåtor, Turnul cu Ceas vegheazå cetatea, de la o înål¡ime de 64 m. Din aceastå înål¡ime impresionantå, 34 m îi reprezintå numai acoperi¿ul, care se terminå cu elemente decorative deosebite: un glob de aur, o giruetå sub forma unui coco¿ ¿i patru turnule¡e acoperite cu aceea¿i ¡iglå smål¡uitå. Girueta, componentå specificå a arhitecturii din Transilvania, avea utilitate meteorologicå, indicând direc¡ia ¿i intensitatea vântului, dar reprezenta totodatå ¿i un 28

detaliu arhitectonic, definitivând o clådire. Turnule¡ele, fiecare cu o înål¡ime de 12,5 m, au în vârf globuri, finisate cu câte un steag de vânt. Construc¡ia are la bazå o prismå dreptunghiularå cu un diametru de peste 40 m. Primele douå etaje au un aspect rigid, auster, nefiind decorate, ci doar stråpunse pe alocuri de fostele guri de tragere. Începând cu etajul 3, turnul se lå¡e¿te, prin intermediul a opt console care ies în eviden¡å, accentuând aspectul såu masiv. Etajul 5, retras în interior, este dominat de un coridor deschis. Elementul central al turnului este acela care i-a dat numele: ceasul cu figurine. Pe fa¡ada dinspre cetate ¿i pe cea dinspre Ora¿ul de Jos se aflå câte un cadran de ceasornic alåturi de care figurine simbolice privesc zilnic cålåtorul. Sculptate în lemn de tei ¿i pictate în culori intense, figurinele impresioneazå prin dimensiunea lor de aproape 1 m, dar mai ales prin simbolistica lor deosebitå. Pe fa¡ada dinspre cetate, în partea stângå, jos, este reprezentatå zei¡a Påcii, îmbråcatå în alb ¿i albastru, ¡inând în mâini douå obiecte simbolizând starea de armonie: goarna ¿i

În interiorul Muzeului de Istorie poate fi observat de aproape mecanismul pe care îl are la bazå ceasul cu figurine.

LA PAS PRIN ORAª