hog_Spania - ghidul meniurilor by Florin Curavale

ÄäÖöŠšÐ

VALENTINA IORDAN

SPANIA GHIDUL MENIURILOR

Autor: Valentina Iordan Dic¡ionar ¿i ghid fonetic: Gra¡iela Dumitricå Bazå de date: Voichi¡a Trandaf Corector: Daniel Voicea Art director: Daniela Nae Tehnoredactori: Bogdan Coscaru Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.

©2009, House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României IORDAN, VALENTINA Spania – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-606-513-107-1 641.55(460)

Cuprins INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA SPANIEI . . . . .5 · Elementele de bazå ale alimenta¡iei spaniolilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 · Tradi¡ii ¿i obiceiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 · Mesele spaniolilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Capitolul 1. PRODUSE NAºIONALE RENUMITE . . . . . . . .11 · · · · · ·

Brânzeturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Mezeluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Alte båuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Dulciuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

Capitolul 2. CE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 · Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 · În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37 · Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .51

Capitolul 3. UNDE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65 Capitolul 4. MIC DICºIONAR GASTRONOMIC . . . . . . . . .93 · Spaniol-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94 · Român-Spaniol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .108 · Ghid fonetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120

Capitolul 5. INFORMAºII UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .121 INDEX DE REºETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .132

12 8

2 13 7

17 14

Regiunile Spaniei 1. Andalucía (Andaluzia) 2. Aragón 3. Asturias (Asturia) 4. Islas Baleares (Insulele Baleare) 5. Islas Canarias (Insulele Canare) 6. Cantabria 7. Castilla – La Mancha 8. Castilla y León

9. Cataluñia (Catalunia, Catalonia) 10. Extremadura 11. Galicia 12. La Rjoha 13. Madrid 14. Murcia 15. Navarra 16. País Vasco (ºara Bascilor) 17. Valencia

Spania este, fårå îndoialå, locul în care bucåtåria mediteraneanå ¿i-a gåsit una dintre cele mai bune expresii, probabil din aceastå cauzå ea fiind numitå ¿i Mecca bucåtåriei sånåtoase. Teritoriul Spaniei, pe care, de-a lungul timpului, s-au perindat diferite popoare cu tot atâtea culturi, este depozitarul unei gastronomii ce stå mårturie a tribula¡iilor culturale datorate ciocnirilor ¿i interferen¡elor politice ¿i sociale care s-au petrecut în acest perimetru geografic. Deosebita bogå¡ie a gastronomiei de aici este datoratå numeroaselor civiliza¡ii care ¿i-au låsat amprenta asupra savorilor ¿i a tehnicilor de prelucrare a alimentelor, dar ¿i diversitå¡ii climatice care a permis ob¡inerea unor produse variate, atât vegetale, cât ¿i animale, produsele locale constituind baza preparatelor bucåtåriei spaniole. Din aceste motive, putem spune cå Spania este o ¡arå privilegiatå din punct de vedere culinar. Este privilegiatå pentru cå oferå legume ¿i fructe proaspete, care pot fi consumate aproape imediat. Privilegiatå pentru cå, datoritå planta¡iilor sale de måslini, poate beneficia de unul dintre cele mai sånåtoase uleiuri din lume, acesta fiind ob¡inut prin simpla presare la rece, care-i conferå produsului final o savoare deosebitå. Ca så nu mai vorbim despre faptul cå, datoritå condi¡iilor de climå ¿i de sol, aici sunt cultivate diverse soiuri de vi¡å de vie din care se ob¡in vinuri de calitate, care, la rândul lor, contribuie ¿i ele la starea de bine a locuitorilor.

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA SPANIEI

Introducere în bucåtåria Spaniei

GHIDUL MENIURILOR

Elementele de bazå ale alimenta¡iei spaniolilor Coasta mediteraneanå, ca ¿i cea atlanticå, râurile ce traverseazå ¡ara, precum ¿i apropierea de principalele rute ale pe¿tilor migratori sunt tot atâtea surse pentru prezen¡a unei abunden¡e de fructe de mare ¿i de pe¿te (diverse specii de ton, merlan, biban-de-mare, scrumbie, calcan, doradå, pe¿te-sabie, arici-de-mare, somon, påstråv, ¡ipar, crabi, homari, languste, stridii ¿i alte molu¿te). Spaniolii profitå de aceastå bogå¡ie a naturii, care le-ar permite så punå pe maså aproape în fiecare zi preparate din pe¿te, pregåtindu-l în diverse moduri: fript, fiert sau la cuptor, alåturi de diverse sosuri ¿i garnituri savuroase din legume. Carnea se preparå mai ales ca fripturå, fiind preferate animalele tinere, cu carnea fragedå ¿i gustoaså – purcelul de lapte, mielul sau iedul, dar ¿i vita, pentru savoarea deosebitå a acesteia. Rasele porcine iberice furnizeazå carne de cea mai bunå calitate pentru prepararea unor mezeluri excep¡ionale, dintre care jamboanele sunt fårå egal în toatå lumea. În Spania se gåte¿te destul de mult ¿i carnea de vânat, preparatå dupå re¡ete foarte vechi sau dupå metode noi, bucåtarii de aici dând dovadå de o inventivitate debordantå în realizarea de noi combina¡ii. Bucåtåria tradi¡ionalå a ¿tiut så profite din plin de ingredientele autohtone, elaborând mâncåruri simple, dar suculente ¿i de o mare valoare nutritivå, unele dintre ele, cum ar fi, de exemplu, gaspacho, paella sau omletele spaniole ajungând adevårate bijuterii ale gastronomiei mondiale. Paella, mâncare prin excelen¡å spaniolå, se distinge de celelalte mâncåruri preparate cu orez prin faptul cå toate ingredientele sunt gåtite împreunå, lucru care face ca fiecare bob så absoarbå savoarea celorlalte componente, ajungând ca în final så se ob¡inå un efect gustativ în care armonia se îmbinå cu diversitatea aromelor ¿i texturilor. Cu toate cå existå numeroase variante de paella, pentru a cunoa¿te gus-

Tradi¡ii ¿i obiceiuri Bucåtåria spaniolå este strâns legatå de anumite sårbåtori populare sau celebråri religioase, în cursul cårora oamenii se adunå în familie, cu prietenii sau cu vecinii ¿i se a¿azå cu to¡ii în jurul mesei pentru a se bucura împreunå de felurile de mâncare ¿i de dulciurile tipice fiecårei ocazii. În Spania se celebreazå, de asemenea, încheierea recoltårii anumitor vegetale, cum ar fi cerealele sau strugurii, sårbåtori care î¿i au originea în tradi¡iile pågâne. Existå, înså, ¿i manifeståri de promovare a unor produse locale, ca festivalul fructelor de

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA SPANIEI

tul adevårat, original al acestei specialitå¡i, este preferabil så fie încercate cele preparate cu carne (pui, iepure sau ra¡å) sau cele cu fructe de mare, evitându-se cele mixte. Gazpacho este o specialitate în care se a¿azå alåturi carbohidra¡ii din pâine, acizii gra¿i din uleiul de måsline, vitaminele ¿i mineralele din legumele proaspete. Aceastå combina¡ie de ingrediente då un produs izotonic, deosebit de sånåtos ¿i råcoritor. Existå numeroase varietå¡i ale acestui preparat de bazå din bucåtåria spaniolå, având posibilitatea alegerii între cele clasice (salmorejos sau ajoblanco) ¿i cele elaborate dupå re¡ete moderne, care combinå ceva mai savant aromele, cum ar fi remarcabilele gazpachos cu homar sau cu creve¡i uria¿i. În brutårii, pâinea se pregåte¿te adesea în acela¿i timp cu diverse produse de patiserie, miresmele care se degajå din aceste pråvålii regåsindu-se la tot pasul în Spania. Mirosul de pâine ¿i cel dulce-aromat al celorlalte produse abia scoase din cuptor te înso¡e¿te pretutindeni, atât în ora¿e, cât ¿i la ¡arå. Arta brutarilor ¿i patiserilor spanioli, care poartå o puternicå amprentå a mo¿tenirii arabe ¿i evreie¿ti, scoate la ivealå re¡ete care au la bazå migdale, ulei, miere, fåinå, lapte, ouå ¿i zahår, a cåror aromå este uneori îmbogå¡itå cu ¿ofran, susan, fenicul, anason ori mac.

GHIDUL MENIURILOR

mare, al mielului, al cire¿elor, al vinului sau al cidrului, ca så nu citåm decât câteva dintre ele. În cursul acestora, se servesc mâncåruri special dedicate lor, care compun o bunå parte a gastronomiei spaniole, cunoscutå ¿i sub numele de „bucåtårie a sårbåtorilor”.

Mesele spaniolilor Spania are o bogatå tradi¡ie culinarå, exprimatå prin numeroase feluri de mâncare, cele mai multe ieftine. Pentru a mânca bine ¿i la un pre¡ rezonabil, este bine ca prânzul så fie luat într-un restaurant care serve¿te meniuri complete la pre¡ fix. Produsele marine sunt aici destul de ieftine ¿i foarte proaspete, fiind întâlnite peste tot. De altfel, Spania este al doilea consumator din lume al produselor marine pe cap de locuitor, dupå Japonia. O maså de searå costå, în general, mai mult decât una de prânz. De aceea, este preferabil ca pentru cinå så alege¡i un local specializat în guståri, putând astfel avea plåcerea de a încerca cât mai multe din specialitå¡ile locale. MICUL D EJU N (EL D E S A Y U N O ). Acesta se serve¿te, de obicei, destul de târziu, oricum mai târziu decât în alte pår¡i ale Europei, cel mai adesea fiind compus dintr-o cafea ¿i un produs de patiserie ¿i, eventual, din suc de portocale proaspåt stoarse. În familie, micul dejun este compus din cafea, ciocolatå cu lapte sau lapte simplu, cald, pentru copii, alåturi de fursecuri, biscui¡i, brio¿e sau pâine pråjitå. Printre produsele specifice servite la micul dejun sunt churros sau porras, un fel de gogo¿i, servite cu ciocolatå caldå foarte concentratå. MASA DE PRÂNZ (LA COMIDA ). Este masa principalå a celor mai mul¡i spanioli, ace¿tia mâncând, în general, între 13:30 ¿i 16:00. În mod obi¿nuit, toate localurile în care se poate mânca propun meniuri diverse, diferen¡a fåcând-o pre¡urile.

Un meniu complet se compune dintr-un antreu (primer plato), un fel principal (segundo plato), un desert ¿i/sau o cafea, o båuturå ¿i pâine. Antreul poate fi foarte u¿or (salatå sau supå caldå ori rece) sau ceva mai consistent (mezeluri cu o garniturå de linte). Pentru felul principal se poate alege între pe¿te sau carne. La desert pot fi servite pråjituri sau fructe. Båuturile incluse în meniurile fixe pot fi vinuri (cel mai des cele ro¿ii), adesea în combina¡ie cu limonadå sau cu apå mineralå, ori o båuturå råcoritoare fårå alcool.

TAPAS . Fac parte din cultura culinarå a Spaniei ¿i sunt mici guståri oferite gratuit, alåturi de diverse båuturi alcoolice (vin, bere sau spirtoase), ori contra cost, în restaurante sau în localuri specializate pe acest tip de mâncare. Pot fi servite simple, ca o gustare, sau combinate, în acest caz putând forma un meniu complet. Diverse ¿i variate, tapas sunt reprezentarea miniaturalå a gastronomiei locale din fiecare regiune spaniolå. În mod tradi¡ional, oamenii obi¿nuiesc så bea unul-douå pahare de bere sau de vin, înso¡ite de aceste guståri, apoi så se mute într-un alt local pentru a o lua de la capåt, evident în cåutarea altor tapas. Trebuie spus cå în multe localitå¡i existå localuri cunoscute pentru faptul cå s-au specializat într-un anumit fel de tapas. Acest model itinerant are ¿i un nume, el fiind desemnat prin termenii tapeo sau ir de tapas. Despre originea acestor guståri, legenda spune cå ele au fost introduse în secolul XIII, datoritå regelui Alfonso X care, bolnav fiind, trebuia så månânce foarte des mici guståri, alåturi de un pahar de vin. Constatând beneficiile acestui stil de alimenta¡ie, el a impus ca toate cârciumile så nu mai serveascå båu-

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA SPANIEI

CINA (LA CENA ). Spaniolii månâncå seara destul de târziu, între orele 21:00 ¿i 23:00, mai ales în timpul verii sau la sfâr¿itul såptåmânii. De obicei, cina este mai u¿oarå, fiind compuså din câteva guståri (tapas), o salatå, o supå sau diverse tartine.

GHIDUL MENIURILOR

turå fårå ca aceasta så fie înso¡itå de o gustare. Mai precis, cana cu vin trebuia så fie acoperitå cu o felie de pâine, jambon sau brânzå, pentru ca meseanul så fie nevoit så månânce mai întâi, apoi så bea vinul. O altå teorie ar fi aceea cå, pentru a împiedica mu¿tele ¿i praful så intre în cana cu vin, cârciumarii acopereau cånile cu o felie de ¿uncå sau de brânzå, aceasta din urmå contribuind ¿i la mascarea eventualului gust de acru al vinului. O altå versiune, probabil mai apropiatå de realitate, ar fi aceea cå, pentru a-¿i men¡ine energia între mesele principale, ¡åranii care lucrau la câmp luau între acestea mici guståri, care le potoleau foamea, fårå a le îngreuna înså digestia, putând în felul acesta så munceascå în continuare. Pornind de la aceste legende asupra apari¡iei termenului tapa (capac), existå numeroase versiuni locale, toate având înså ca numitor comun protejarea båuturii, combaterea sau reducerea be¡iei ori o combina¡ie între acestea.

Capitolul 2

ce m창nc책m

GHIDUL MENIURILOR

Oriunde în ¡arå • ALSUPPE . Antreu. Supå dulce-acri¿oarå de anghilå, aromatå cu ¿uncå, verdea¡å, uneori cu fructe (prune ¿i pere). • AJOARRIERO (AJADA ). Sos. Este un sos mai gros, ca o pastå, preparat din cartofi, usturoi, ouå ¿i ulei de måsline, care se freacå foarte bine. Se serve¿te mai ales cu pe¿te. • AJO BLANCO . Felul întâi sau gustare. Este o supå rece, de culoare albå, preparatå cu migdale, miez de pâine, usturoi, ulei de måsline, sare, apå ¿i deseori cu o¡et. Poate fi servitå cu boabe de struguri albi, bucå¡i de pepene galben ori felii de mår. • ALCACHOFAS RELLENAS . Garniturå. Anghinare pråjitå cu umpluturå din ¿uncå. • ALIOLI (AJOACEITE , AJIACEITE SAU AJACEITE ). Sos. Este de fapt un mujdei de usturoi, ob¡inut prin frecarea usturoiului zdrobit cu ulei de måsline ¿i sare. • ALMODROTE . Sos. Este preparat, în principal, din ulei de måsline, usturoi ¿i brânzå, la care, în func¡ie de epocå ¿i de zonå, se mai adåugau ¿i alte ingrediente. Se serve¿te mai ales la carne. Este un sos de origine sefardå care a påtruns în bucåtåria spaniolå prin secolul XVII. • ALMOJÁBANA . Desert sau gustare dulce. Un fel de gogo¿i cu aluatul din fåinå ¿i brânzå. Denumirea are originea în termenul hispano-arab mugábbana (pråjiturå sau gogoa¿å cu brânzå), acesta la rândul lui, provenind din arabul gubn (brânzå). În mod tradi¡ional, se preparå în perioada Carnavalului ¿i de sårbåtoarea Sf. Anton (17 ianuarie), dar poate fi întâlnitå ¿i în restul anului.

• ANGUILAS AL HORNO . Fel principal. Anghilå fiartå mai întâi cu multå ceapå, apoi scåzutå la cuptor. • ATUN CON TOMATE . Fel principal. Ton gåtit cu ceapå ¿i suc de ro¿ii, asezonat cu ardei iute. • BALANDRA . Sos. Este un preparat de origine catalanå, pe bazå de pâine, o¡et, usturoi ¿i migdale. Se serve¿te, de obicei, cu pe¿te. • BESGO AL HORNO . Fel principal. Doradå preparatå la cuptor cu ceapå ¿i cu cartofi. • BOLLO MAIMÓN . Desert. Pråjiturå în formå de coroanå. • BOLLOS PREÑAOS . Desert. Produs de patiserie, în formå de chiflå sau pâine de mici dimensiuni, umplute cu chorizo. • BOQUERONES . Gustare. An¿oa marinate în o¡et, stropite cu ulei de måsline. • BORRACHINOS . Desert. Amestec din miez de pâine veche, ouå, lapte ¿i zahår, pråjit ¿i apoi îmbibat cu vin. • CABRITO ASADO . Fel principal. Crap preparat la cuptor cu cartofi.

• CALAMARES ENCEBOLLADOS . Gustare. Calmari cu garniturå de ceapå. • CALDERETA DE BACALAO . Fel principal. Tocanå de cod cu ardei gras, usturoi ¿i ceapå. • CALLOS . Gustare. Burtå preparatå cu mult ardei iute ¿i piper. • CAPARRONES CON TROPIEZOS . Gustare. Fasole ro¿ie boabe, cu mezeluri.

CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå

• CACHOPO . Desert. Pråjiturå din migdale ¿i gålbenu¿, datå prin zahår.

GHIDUL MENIURILOR

• CARGOLADE . Gustare sau fel principal. Este un fel de mâncare din melci frip¡i (cu cochilii cu tot), asezona¡i cu sare, piper, unturå ¿i verde¡uri. Se servesc cu un sos de usturoi. • CARNE ASADA CON CEBOLLITAS . Fel principal. Carne friptå pe gråtar, dupå ce a fost marinatå cu ceapå verde, usturoi, piper, zeamå de låmâie. Dupå ce carnea s-a fript, se frige ¿i ceapa ¿i se serve¿te alåturi de fripturå. • CARNE GOBERNADA . Fel principal. Tocanå tradi¡ionalå preparatå din ciolan (de vitå sau de vi¡el), cu ceapå, usturoi ¿i vin alb. • CARNE MECHADA . Fel principal. Fripturå (din carne pu¡in mai graså), preparatå la cuptor cu ardei, morcovi ¿i cu sos. Se serve¿te cu paste peste care se toarnå sos ¿i se pune pu¡inå slåninå. • CASADIELLES . Desert. Pråjiturå tradi¡ionalå pentru carnaval. Sunt un fel de turti¡e cu umpluturå de nuci, zahår ¿i anason. • CHIPIRONES FRITOS . Fel principal. Calmari de mici dimensiuni, umplu¡i cu propriile tentacule, da¡i prin fåinå ¿i pråji¡i. • CHOSCO . Fel principal. Miel întreg fript la pro¡ap. • CHULETAS . Fel principal. Cotlete la gråtar, servite cu o salatå de cartofi. • CHURROS . Desert sau gustare. Produse de patiserie tipice spaniole. Se prezintå fie sub forma unor gogo¿i alungite, fie sub formå de paste lungi, în formå de spaghete råsucite, pråjite ¿i pudrate cu zahår. • COCA (CÓC ) DE LLANDA . Desert. Este un produs de patiserie, parfumat cu portocale, de formå rectangularå, care se månâncå, de obicei, la micul dejun.

• CONCHINILLO ASADO . Fel principal. Purcel de lapte la cuptor. • CONGRIO CON ALMEJAS . Fel principal. Anghilå, tåiatå bucå¡i, gåtitå cu scoici, cu pu¡inå ceapå ¿i cu vin. • CORDONIZ EN SU SALSA . Fel principal. Prepeli¡e gåtite cu ceapå, într-un sos de vin îngro¿at cu fåinå. • CREMA CATALANA . Desert. Este format dintr-o cremå care se a¿azå peste un strat de zahår ars. Se serve¿te pe farfurie sau într-un castronel. • CRIADILLAS . Gustare. Fudulii de taur pråjite în ulei de måsline, asezonate cu påtrunjel. • EMPANADA . Gustare. Produs de patiserie, în formå de semilunå, fåcut din aluat cu diverse umpluturi. • ENSAÏMADA . Desert. Preparat la cuptor dintr-un aluat dulce, dospit, fåcut din fåinå, apå, ouå, zahår, drojdie ¿i unturå (saïm - de unde ¿i numele preparatului). • ENVUELTOS DE PANCETA . Gustare. Rulouri de carne învelite în felii de costi¡å, asezonate cu usturoi ¿i piper apoi pråjite.

• ESTOFADO DE ATÚN O BONITO . Antreu. Ton gåtit înåbu¿it. • FABADA . Fel principal. Este o tocanå tradi¡ionalå preparatå cu fasole, chorizo, sângerete, spatå de porc ¿i slåninå, asezonatå cu ¿ofran. • FARTON . Desert sau gustare dulce. Este o specialitate de patiserie, preparatå din fåinå, apå, lapte, ulei, drojdie ¿i ouå. Are o formå alungitå ¿i se månâncå, de obicei, înmuiatå în horchata.

CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå

• ESCALIVADA . Antreu. Salatå de vinete ¿i ardei cop¡i, tåiate în fâ¿ii, asezonate cu usturoi, sare ¿i ulei de måsline.

GHIDUL MENIURILOR

• FIDEUÀ . Fel principal. Fel de mâncare specific zonei litorale a Spaniei. Este preparat din fidea fiartå în supå de pe¿te, uneori cu bucå¡i de calmari ori sepie. Se serve¿te cu sos de usturoi sau cu låmâie. • FILETES EMPANADOS CON AJO . Fel principal. Felii de mu¿chi file pane. Înainte de a fi datå prin fåinå, carnea se unge cu mujdei de usturoi. • GACHAS . Fel principal. Mâncare de origine foarte veche care a supravie¡uit în mediul rural ¿i în familiile sårace, unde constituie o bazå alimentarå bogatå în proteine, necesarå pentru efectuarea muncilor câmpului. Se poate consuma simplu, fårå niciun fel de asezonare. • GACHAS DULCES . Desert. Preparat derivat din cel de bazå (gachas), care poate con¡ine lapte aromat cu miere, vanilie, scor¡i¿oarå sau coajå de portocale. Poate fi servit cu boabe de struguri, migdale ori crutoane. • GAZPACHO . Felul întâi sau gustare. Supå de legume ob¡inutå din legume proaspete, stoarse. Se serve¿te rece. Baza este formatå din suc de ro¿ii proaspete, la care se poate adåuga miez de pâine (pentru a-i da consisten¡å) ¿i castrave¡i, ardei gras ¿i ceapå (crude sau fierte). Se asezoneazå cu usturoi, sare, ulei ¿i o¡et. Deoarece este preparatå din legume crude, aceastå supå con¡ine mult mai multe vitamine decât o supå obi¿nuitå, în care legumele sunt fierte. • HORCHATA . Båuturå dulce. Termen care desemneazå în spaniolå mai multe båuturi dulci (de tipul laptelui vegetal), ob¡inute din diverse plante (orz, cåpri¿or, migdale sau orez). • LUBINA RELLENA . Fel principal. Biban-de-mare umplut. • MARAÑUELES . Desert. Biscuit tare, fåcut din unt, zahår, ouå, fåinå ¿i coajå raså de låmâie.

• MATÓ DE PEDRALBES (MATÓ DE MONJA ). Desert originar din Barcelona. Se poate servi cu miere sau cu dulcea¡å. • MENJAR BLANC . Desert. Cremå de migdale. • MIGAS . Fel principal. Specialitate culinarå foarte veche, destinatå în vechime hranei oamenilor care munceau la câmp. Este preparatå din felii sub¡iri de pâine frecate cu usturoi care sunt apoi pråjite în unturå de porc ori în seu de oaie. Altå variantå este fåcutå din miez de pâine ¿i usturoi, pråjit în tigaie. • MIGUELITOS DE LA RODA . Desert. Pråjiturele din foietaj. • MOHO . Sos. Este denumirea datå unor sosuri specifice spaniole care, datoritå piperului din compozi¡ie, sunt, în general, foarte picante. Printre ingredientele folosite la prepararea lor sunt ardeiul gras, piperul, ardeiul iute, boiaua iute, chimenul, coriandrul, uleiul de måsline, påtrunjelul ¿i apa.

• PAELLA . Fel principal. Mâncare din orez, legume (mazåre, boabe de porumb, ardei gras), cu fructe de mare. De¿i este originarå din Valencia, este apreciatå în întreaga ¡arå. • PATATAS BRAVAS . Gustare. Cartofi noi pråji¡i, peste care se toarnå un sos picant. • POLLO RELLENO DE JAMÓN . Gustare. Pui umplut cu ¿uncå, asezonat cu nuc¿oarå, rozmarin ¿i cimbru. • PULPO GALLEGO . Gustare. Caracati¡å cu sos picant ¿i cartofi. Originarå din Galicia, dar preparatå în toatå Spania.

CE MÂNCÅM oriunde în ¡arå

• MORTERUELO . Antreu. Preparat foarte vechi, despre care se fac men¡iuni încå din secolul XI. Este asemånåtor cu un pateu, ob¡inut din ficat de porc amestecat cu jambon, slåninå, carne de iepure ¿i de potârniche. Se asezoneazå cu chimen ¿i oregano.

Capitolul 3

unde m창nc책m

GHIDUL MENIURILOR

ANDALUCÍA 3 de Oro (El) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Calle Santa María la Blanca 34, Sevilla, 41001

7 de Julio _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 € Cánovas del Castillo 12, Málaga, 29016

Abrevadero (El)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 €

Off Camino de Montesol, Estepona, 29670

Aceite y Pan _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Calle Cervantes 5, Málaga, 29016

Alboroque _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Calle Pages del Corro 107, Sevilla, 41010

Aldea (La)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 €

Calle Esparteros 3, Málaga, 29005

Alhabaca _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 € Calle Varela 17, Granada, 18009

Almutamid _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Calle Gran Plaza 8, Sevilla, 41005

Antigua Bodega Castañeda _ _ _ _ _ _ _ _ 6 € Calle de Elvira 5, Granada, 18010

Antonio Martín _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60 € Plaza de La Malagueta, Málaga, 29016

Arrayanes

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 11 €

Calle Gran Vía 25, Granada, 18001

Asador Almansa _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 21 € Calle de Sevilla Km 558, Gines, 41960

Asador de Castilla _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 € Calle Escudo del Carmen 17, Granada, 18009

Asador Puerta del Príncipe _ _ _ _ _ _ _ 21 € Plaza Victoria, Marbella, 29601

Balcón de la Virgen (El) _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Calle Remedios 2, Marbella, 29601

Bar Boga

_________________ 6€

Plaza Pescadería 5, Granada, 18001

Block House _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 € Plaza de la Solidaridad, Centro Comercial Larios, Malaga, 29002

Cafe de París _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 39 € Calle Velez-Málaga, Malaga, 29016

Bodega Extremeña (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ 20 € Calle San Esteban 17, Sevilla, 41003

Bodegas Castañeda _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 6 € Calle de Almirecero 1, Granada, 18010

Bodegón de Gurpegui _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Paseo Cerrado de Calderón 14, Málaga, 29018

Bodegón del Pintor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 20 € Alameda de Capuchinos 90, Málaga, 29013

Burladero (El)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 €

Calle Canalejas 1, Hotel Gran Meliá Colón, Sevilla, 41001

Buzo (El) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 50 € Calle Antonia Díaz 5, Sevilla, 41001

Cabra (El)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 20 €

Paseo Marítimo del Pedregal 10, Málaga, 29017

Caleño (El) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 35 € Paseo Marítimo de Pedregalejo, Málaga, 29017

Casa Pepillo _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 9 € Carrera del Darro 15, Granada, 18002

Casa Robles _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 40 € Calle Álvarez Quintero 58, Sevilla, 41004

Casa Ruperto

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 10 €

Avenida Santa Cecilia 2, Sevilla, 41010

Casa Salvador _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 € Plaza Pescadería, Granada, 18001

Caserón (El) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 9 € Cepa (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 € Calle Strachan 12, Málaga, 29015

Chuletón (El) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 12 € Calle Zúñiga 21, Málaga, 29006

UNDE MÂNCÅM

Calle Sierra de Grazalema, Andalucía 18, Málaga, 29016

GHIDUL MENIURILOR

Cococha (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 45 € Avenida de El Greco 2, Sevilla, 41007

Colina de Almanzara (La) _ _ _ _ _ _ _ _ 10 € Santa Ana 16, Granada, 18009

Coloniales (Los) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 20 € Plaza Cristo de Burgos 19, Sevilla, 41003

Cortijo Los Chalanes

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 €

Platero de Baena 44, Malaga, 29010

Dehesa (La)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60 €

Avenida Luis de Morales 2, Sevilla, 41018

Delicatessen Gorky _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Calle Strachan 6, Málaga, 29015

Don Julián _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Calle San Eloy 47, Sevilla, 41001

Dorada (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 35 € Paseo Colon, 3, Avenida de la Ramón y Cajal, Sevilla, 41005

Egaña Oriza _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 50 € Calle San Fernando 41, Sevilla, 41004

Gallio _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 € Plaza de Bib Rambla 14, Granada, 18001

Geráneos (Los)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 €

Calle De Gerona 5, Málaga, 29006

Horacio _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 40 € Calle Antonia Díaz 9, Sevilla, 41001

Hosteria del Laurel _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Plaza de los Venerables 5, Sevilla, 41004

Isla (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Calle de Arfe 25, Sevilla, 41001

Jardines Alberto _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Avenida Alixares del Generalife, Granada, 18002

Kiosco de las Flores _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 € Calle Betis, Sevilla, 41010

Lo Güeno _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 € Calle Marín García 11, Málaga, 29005

Madre del Cordero (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ 20 € Calle La Bolsa 12, Málaga, 29015

Mandarin Palace _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 € Carretera Cádiz, Km 167, Estepona, 29680

Manolo Villalón _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 € Calle de Rodrigo de Triana 4, Sevilla, 41010

Manolo _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 € Plaza de Bib-Rambla, Granada, 18001

María Ángeles _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Puente de Isabel II, Sevilla, 41010

Marisquería El Navío _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 € Calle de Ingeniero de la Torre Acosta 21, Málaga, 29007

Marisquería Santa Paula _ _ _ _ _ _ _ _ _ 40 € Avenida de los Guindos 28, Malaga, 29004

Meridiana (La) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 55 € Camino Cruz, Marbella, 29609

Mesón Astorga Restaurante _ _ _ _ _ _ _ 40 € Calle de Gerona 11, Malaga, 29006

Mesón El Candil _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 € Calle Paraíso 3, Sevilla, 41010

Mesón El Trasiego _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 € Calle Santa María 23, Málaga, 29015

Mesón Er Compá

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 €

Calle Compás de la Victoria 24, Málaga, 29012

Mesón La Dehesa Extremeña _ _ _ _ _ _ 18 € Reding 3, Málaga, 29016

Mimbre (La)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 €

Paseo del Generalife, Granada, 18009

Mirador de Aixa _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 23 € Carril de San Agustín 2, Granada, 18010

Mirador de Morayma _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 € Calle Pianista García Carrillo 2, Albayzin, Granada, 18010

Miramar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 8 € Naranjo (El)

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 21 €

Calle Ayala 38, Málaga, 29002

Nuria _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 27 € Avenida de Málaga 1, Sevilla, 41004

UNDE MÂNCÅM

Avenida Pintor Sorolla 12, Málaga, 29016