SUPRASOLICITAT, COPLEªIT ªI PROST PLÅTIT De la stres la succes în câ¡iva pa¿i simpli
LOUIS BARAJAS
Overworked, Overwhelmed and Underpaid. Simple steps to go from stress to success! Autor: Louis Barajas 2008 © Louis Barajas All Rights Reserved. This Licensed Work published under license. Traducere ¿i adaptare: Redactor de carte: Corector:
Cristina Popa Oana Cozonac Gra¡iela Dumitricå
Art Director: Tehnoredactor:
Daniela Nae Vlad Mitrovici
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.
© 2009 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.
ISBN 978-606-513-070-8
Zi de zi întâlnesc oameni care se simt suprasolicita¡i, cople¿i¡i ¿i prost plåti¡i, dar care sunt hotårâ¡i så facå schimbårile necesare pentru a deveni ståpâni pe situa¡ie, împlini¡i ¿i prosperi. Dedic aceastå carte tuturor celor care mi-au împårtå¿it pove¿tile lor ¿i care mi-au spus cum i-au ajutat cår¡ile mele din punct de vedere financiar. Curajul ¿i succesul vostru m-au inspirat så-mi continui activitatea cåreia i-am dedicat via¡a: aceea de a-i ajuta pe oameni så aibå succes în plan material, valorificându-¿i întregul poten¡ial.
Cuprins
Cuvânt-înainte
7
Introducere
9
1. Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
13
2. De la suprasolicitare la o via¡å echilibratå
27
3. De la cople¿ire la relaxare ¿i autocontrol
61
4. De la prost plåtit la apreciat ¿i bine plåtit
97
5. De la stres la succes: cum så dåruie¿ti
133
Resurse
151
Mul¡umiri
153
Despre autor
155
Cuvânt-înainte
D
e¿i mul¡i dintre noi se entuziasmeazå la vederea ini¡ialelor universitå¡ii noastre de vis, de pildå USC 1, BYU 2 sau UTA 3, adevårul e cå de obicei purtåm tricoul echipei „SCP“, ini¡ialele sloganului „suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit“. În aceastå lucrare importantå, sincerå ¿i bazatå pe cercetåri amånun¡ite, Louis Barajas, consilier financiar ¿i specialist în comunicare, prezintå pas cu pas un sistem pentru identificarea ¿i remedierea problemelor cauzate de stilul de via¡å complex din ziua de azi. Am fost impresionatå mai ales de sec¡iunea care dezbate nevoia de a ne simplifica via¡a. De curând, am luat un bile¡el adeziv uria¿ ¿i l-am lipit pe perete la birou. Am luat patru markere de culori diferite ¿i am notat numele fiecårui proiect de care må ocupam sau care må ¡inea ocupatå. Am ajuns la un total de 38. A¿adar nu era de mirare cå ¿i eu må sim¡eam suprasolicitatå, cople¿itå ¿i prost plåtitå! Prin urmare, am devorat cu mare entuziasm manuscrisul lui Louis, ¿tiindu-l un adevårat geniu când vine vorba så-i ajute pe ceilal¡i så-¿i stabileascå atât prioritå¡ile, cât ¿i un sistem de luare a deciziilor. Peter Drucker sus¡inea cå, pentru cei din ziua de azi care fac muncå intelectualå, situa¡ia e mai complicatå decât pentru muncitorii de la linia 1
The University of Southern California (n.r.). The Brigham Young University (n.r.). 3 The University of Texas at Arlington (n.r.). 2
7
de produc¡ie de odinioarå, în sensul cå ace¿tia din urmå ¿tiu sau ¿tiau exact ce au de fåcut. În schimb, persoanele implicate în prezent în munca intelectualå nu trebuie doar så execute planul de lucru, ci så-l ¿i conceapå. Acest lucru exercitå o presiune suplimentarå asupra creierului uman care nu a fost conceput så efectueze mai multe sarcini concomitent, la nivelul la care suntem nevoi¡i så o facem în ziua de azi. De curând, am citit undeva cå a încerca så duci la bun sfâr¿it mai mult de trei lucruri deodatå determinå un nivel de performan¡å echivalent cu acela al unei persoane aflate sub influen¡a drogurilor. Suntem atât de obseda¡i de listele noastre cu ceea ce avem de fåcut, încât am uitat cå trebuie så mai fim ¿i oameni. „A fi sau a nu fi, aceasta este întrebarea“, scria William Shakespeare. Aceasta este în momentul de fa¡å întrebarea cu care se confruntå cei care muncesc în zilele noastre. Am acceptat så scriu aceastå prefa¡å fiindcå Louis ne-a demonstrat mie ¿i multor altora cå nu are doar un nivel de performan¡å genial când vine vorba de planificarea financiarå, ci deoarece, poate ¿i mai important, el are de asemenea o via¡å exemplarå de familie, în comunitate ¿i alåturi de prieteni. To¡i autorii investesc timp, energie ¿i idei în lucrårile lor, dar ceea ce ne oferå Louis Barajas în cea mai recentå carte a sa e un dar extraordinar plin de în¡elepciune ¿i, în final, dragoste. Laurie Beth Jones, autoarea cår¡ilor Jesus, CEO: The Path ¿i Jesus, Life Coch 14 februarie 2008 San Diego, California
8
Cuvânt înainte
Introducere
Î
n 1991, am pus bazele unei firme de planificare financiarå în zona de est a ora¿ului Los Angeles. Majoritatea clien¡ilor mei erau latinoamericani ¿i câ¿tigau sume modeste de bani, dar aveau la fel de multå nevoie de o planificare financiarå inspiratå ¿i de îndrumåri precum persoanele care au milioane în cont. În cartierul latinoamerican am observat pentru prima datå cum îi afecteazå stresul pe 90% dintre angaja¡i. Oamenii îmi spuneau în repetate rânduri cå au sentimentul cå lucreazå prea multe ore pe zi, cå mereu au prea multe de fåcut ¿i cå eforturile nu le sunt recompensate adecvat. Asemenea majoritå¡ii consilierilor financiari, consideram cå o planificare financiarå eficientå ¿i un venit mai mare ar ajuta la reducerea stresului financiar cåruia îi erau supu¿i clien¡ii mei. În 2003, am scris o carte intitulatå The Latino Journey to Financial Greatness (Ghidul latinoamerican pentru succesul financiar) – un manual menit så-i ajute pe latinoamericani (dintre care mul¡i aveau acces limitat la informa¡iile financiare) så-¿i depå¿eascå prejudecå¡ile în ceea ce prive¿te banii ¿i så-¿i elaboreze un plan pentru a atinge un nivel mai mare de prosperitate. Cartea trata componentele de bazå ale unei planificåri financiare ¿i le aråta cititorilor cum så recunoascå prådåtorii financiari din comunitå¡ile lor. ªtiind cå cei mai mul¡i dintre cititorii mei ¡intå dispuneau de resurse limitate ¿i aveau acces redus în librårii, planul meu de marketing a constat în atragerea sponsorilor interesa¡i så-mi utilizeze 9
cartea pentru a-¿i prezenta ¿i introduce mårcile în comunitatea latinoamericanå. La scurt timp, ne-au contactat companii din topul Fortune 500, cum sunt Sears, Nationwide Insurance, JP Morgan Chase, Bank of America ¿i DaimlerChrysler. Cu sprijinul lor, am organizat de-a lungul ultimilor câ¡iva ani prezentåri, ateliere ¿i interviuri în mass-media, pe teritoriul întregii ¡åri, ¿i am discutat cu mii de latinoamericani care nu mai întâlniserå pânå atunci conceptul de planificare financiarå. Dar în timpul acestor turnee am observat cå ¿i oamenii din umbrå – personalitå¡ile mass-media, angaja¡ii companiilor din Fortune 500 care må sponsorizau ¿i responsabilii de rela¡ii publice care reprezentau respectivele companii – spuneau cå se simt chiar mai stresa¡i decât cei care participau la atelierele mele. Am auzit acela¿i lucru de la directorii executivi ¿i de la angaja¡ii organiza¡iilor nonprofit care predau cursuri de ini¡iere în lumea financiarå. În realitate, nu prea conta câ¡i bani câ¿tigau sau ce locuri de muncå aveau to¡i ace¿ti oameni. Aproape indiferent de circumstan¡e, de situa¡ia economicå, de starea civilå, de func¡ie sau de vechimea în muncå, oameni de pe întreg teritoriul Statelor Unite se plângeau cå se simt suprasolicita¡i, cople¿i¡i ¿i prost plåti¡i. În aceastå perioadå, am devenit ¿i primul membru al unei minoritå¡i etnice, ales în consiliul na¡ional al Asocia¡iei pentru Planificare Financiarå, organiza¡ie care promoveazå valorile planificårii financiare ¿i profesia de consilier financiar. În calitate de membru al consiliului, am avut întruniri în toatå ¡ara cu profesioni¿ti respecta¡i din domeniul financiar ¿i am discutat despre ceea ce reu¿isem så fac pentru salaria¡ii såraci din câmpul muncii. Curând mi-am dat seama cå modul de lucru al firmei mele e foarte diferit de normå. Noi oferim planificare financiarå concentrându-ne asupra persoanei ¿i suntem în serviciul americanilor care se luptå nu doar cu problemele financiare, ci ¿i cu cele personale. În loc så ne canalizåm aten¡ia asupra balan¡ei bancare a clientului, asupra portofoliului såu de investi¡ii ¿i a fondului de pensii, abordarea noastrå a constat întotdeauna în elaborarea unor planuri care så le arate clien¡ilor cum pot tråi mai bine aståzi, mâine ¿i în viitor. Aceastå planificare a finan¡elor orientatå pe aspectele personale func¡ioneazå foarte bine pentru to¡i clien¡ii, indiferent dacå venitul lor este de 50.000, de 500.000 sau de 5.000.000 de dolari, fiindcå toatå lumea are sentimente ¿i dorin¡e asemånåtoare. Modul în care alegem så tråim acele sentimente ¿i så ne îndeplinim dorin¡ele va marca diferen¡a dintre o via¡å de succes ¿i una stresatå. 10
Introducere
Sunt consilier financiar ¿i misiunea mea constå în a-i ajuta pe ceilal¡i så-¿i foloseascå timpul, banii ¿i talentul pentru a-¿i construi o via¡å mai fericitå. Acesta e motivul pentru care cartea de fa¡å se concentreazå asupra modului în care î¡i po¡i folosi timpul, banii ¿i talentul în modul cel mai eficient cu putin¡å. Sunt banii o componentå a unei vie¡i mai bune? Cu siguran¡å. Dar la fel este ¿i satisfac¡ia muncii, timpul petrecut cu familia, valorificarea la maxim a aptitudinilor ¿i calitå¡ilor personale, respectarea propriilor valori ¿i sentimentul cå via¡a ta are un impact asupra celor din jur. Iar atunci când petreci doar câteva minute pe zi încercând så elimini obiceiurile vechi ¿i proaste, stabilindu-¡i prioritå¡ile în via¡å ¿i punând la punct planuri pentru via¡a ta personalå, profesionalå ¿i financiarå, vei descoperi cå în loc så te sim¡i suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit, vei începe så ai douå sentimente foarte diferite, care marcheazå succesul veritabil: fericirea ¿i recuno¿tin¡a. Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: de la stres la succes în câ¡iva pa¿i simpli e o carte dedicatå construirii unei vie¡i de succes cu ajutorul instrumentelor de planificare financiarå ¿i consiliere personalå pe care le folosesc zi de zi în cazul clien¡ilor mei. Am conceput aceastå carte pe o structurå puternic interactivå ¿i te încurajez så faci exerci¡iile, så completezi formularele ¿i så folose¿ti instrumentele descrise în paginile sale. Po¡i så folose¿ti formularele din carte, så descarci pe computer sau pe telefonul mobil copii ale acestora, ori så le completezi online, pe site-ul meu web, la adresa www.louisbarajas.com. (Pe site vei gåsi ¿i douå capitole bonus valoroase, unul referitor la dezvoltarea încrederii în for¡ele proprii prin atingerea obiectivelor ¿i un altul care descrie pa¿ii simpli care trebuie urma¡i pentru crearea unui plan financiar clar.) Aceastå carte se adreseazå oricårei persoane frustrate sau care se chinuie så-¿i valorifice întregul poten¡ial pentru a-¿i duce la îndeplinire scopul suprem, oricare ar fi acela: så fie un pårinte deosebit, så aibå suficiente resurse materiale pentru a oferi o via¡å confortabilå familiei, så aibå o afacere de succes sau poate chiar så facå ceva mai måre¡ de atât. Indiferent care este visul tåu, sunt convins cå aceastå carte te poate ajuta så dobânde¿ti prosperitatea ¿i pasiunea necesare pentru a-l atinge fårå a-¡i sacrifica via¡a personalå. A¿tept cu neråbdare så aud pove¿tile tuturor, pe måsurå ce vå ve¡i alåtura clubului fo¿tilor suprasolicita¡i, cople¿i¡i ¿i prost plåti¡i.
Introducere
11
CAPITOLUL 1 Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
În acest capitol vei descoperi: cum de lucråm mai mult ca niciodatå, facem mai multe ca niciodatå ¿i suntem plåti¡i pentru toate astea mai pu¡in ca niciodatå; care sunt simptomele care te avertizeazå dacå e¿ti suprasolicitat, cople¿it ¿i/sau prost plåtit; cum schimbarea modului tåu de a gândi e primul pas spre eliberarea din capcana de a fi suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit; cheia pentru a-¡i controla via¡a ¿i care e datå de cadrul mental, de bani ¿i de sensul vie¡ii; cum så elaborezi solu¡iile, strategiile ¿i sistemele care te vor duce de la stres la succes.
C
am cât de stresat ai fost în ultima vreme? Te sim¡i entuziasmat când te gânde¿ti la viitorul tåu financiar? La serviciu î¡i valorifici la maximum talentul? Ziua ta e plinå de ac¡iuni bine planificate care te aduc din ce în ce mai aproape de obiectivele tale ¿i care î¡i laså, totu¿i, suficient timp pentru exerci¡ii fizice, relaxare, familie ¿i prieteni? Te sim¡i apreciat ¿i recompensat în mod adecvat pentru munca depuså? Sau asemenea nouå, tuturor, î¡i petrecându-¡i zilele la o vitezå ame¡itoare, având de fåcut de cinci ori mai multe lucruri decât 13
ar putea face o singurå persoanå? Te sim¡i captiv într-un loc de muncå în care sim¡i cå-¡i irose¿ti resursele ¿i pentru care e¿ti remunerat insuficient? E¿ti foarte stresat ¿i ai ajuns så ignori activitå¡ile ¿i persoanele importante pentru sånåtatea ta fizicå, mentalå ¿i pentru fericirea ta? Bun venit în America secolului al XXI-lea – ¡ara celor prin¿i în capcanå ¿i cåminul celor stresa¡i. În ziua de azi, se pare cå indiferent de venit sau de situa¡ia profesionalå, mult prea mul¡i dintre noi se chinuie ¿i duc vie¡i marcate de disperare financiarå. Disperarea existå ¿i în cartierele în care oamenii au ma¿ini scumpe, locuiesc în case mari, merg în vacan¡e de vis ¿i î¿i trimit copiii så studieze la ¿coli private, dar pe care un singur salariu îi desparte de faliment. Vedem disperarea ¿i în cuplurile în care ¿i so¡ul, ¿i so¡ia au douå sau trei slujbe doar ca så poatå råzbi, sau la pårin¡ii singuri care trebuie så aleagå între a le oferi copiilor cele necesare traiului ¿i a petrece timpul alåturi de ei. Cel mai trist e cå vedem disperarea ¿i la cei care pornesc în via¡å cu speran¡e ¿i visuri îndråzne¡e, dar care se trezesc douåzeci de ani mai târziu ¿i î¿i dau seama cå ¿i-au irosit via¡a. Ei au petrecut ani de-a rândul fåcând o muncå lipsitå de satisfac¡ii care i-a împiedicat så-¿i îndeplineascå visurile ¿i så petreacå timpul alåturi de familie ¿i prieteni. În calitate de Consilier Financiar AutorizatTM ¿i expert în planificarea financiarå orientatå pe aspectul personal, am oferit consiliere pentru clien¡i cu venituri între zeci de mii de dolari ¿i zeci de milioane de dolari, pentru persoane cu datorii mai mari decât veniturile ¿i pentru multimilionari, pentru muncitori ¿i pentru angaja¡i în mari companii, pentru me¿teri ¿i pentru directori generali ¿i pentru to¡i cei afla¡i între aceste extreme. Cei mai mul¡i dintre ei au venit la biroul meu sau mi-au vorbit la o prezentare ¿i s-au descris cu acelea¿i trei cuvinte: suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit.
Muncim mai mult...
14
Potrivit informa¡iilor prezentate la conferin¡a din 1999 a Institutului Na¡ional pentru Siguran¡å ¿i Sånåtate Ocupa¡ionalå al Statelor Unite ale Americii, angaja¡ii din aceastå ¡arå muncesc cu aproximativ opt såptåmâni mai mult pe an decât în 1969, dar au cam acela¿i venit (¡inând cont de infla¡ie).
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
În 2002, femeile lucrau în medie 43,5 ore plåtite ¿i neplåtite pe såptåmânå, cu 4,5 ore mai mult fa¡å de 1977. Femeile cu copii lucrau ceva mai pu¡in, 41,2 ore. Bårba¡ii lucrau în medie 49 de ore plåtite ¿i neplåtite pe såptåmânå. Bårba¡ii cu copii lucrau chiar mai mult, 50,4 ore pe såptåmânå.
Începând cu anul 2002, 78% dintre angaja¡ii cåsåtori¡i fåceau parte din cupluri în care ambii so¡i lucrau. Împreunå, aceste cupluri lucrau în medie 91 de ore pe såptåmânå – cu 10 ore mai mult decât în 1977.
Aproape jumåtate (45%) dintre angaja¡ii cu familii afirmå cå slujba le afecteazå via¡a de familie „într-o oarecare måsurå” sau „foarte mult”. O treime (33%) dintre angaja¡i au de-a face cu locul de muncå, în afara programului normal de lucru, o datå sau de mai multe ori pe såptåmânå. Într-un sondaj cu tema „Probleme de familie” realizat în 1998 de Parteneriatul Na¡ional al Femeilor ¿i Familiilor din S.U.A., 70% dintre ta¡ii ¿i mamele cu un loc de muncå au afirmat cå nu au suficient timp liber pe care så-l dedice copiilor lor.
În America se lucreazå såptåmânal mai mult decât în oricare altå ¡arå din lume în afarå de Noua Zeelandå, potrivit Organiza¡iei pentru Cooperare Economicå ¿i Dezvoltare (OECD).
Unul din trei angaja¡i din SUA – 33% din for¡a de muncå – afirmå cå se simte suprasolicitat în mod cronic.
Potrivit unui sondaj realizat în 2000 de Centrul Radcliffe pentru Politici Publice împreunå cu Harris Interactive, 70% dintre bårba¡ii cu vârste între 21 ¿i 29 de ani ¿i 71% dintre bårba¡ii cu vârste între 30 ¿i 40 de ani au afirmat cå vor så petreacå mai mult timp cu familiile lor ¿i ar fi dispu¿i så sacrifice o parte din salariu pentru asta.
Într-un studiu efectuat în 2002 asupra personalului administrativ, 32% dintre angaja¡i au numit echilibrul dintre via¡a profesionalå ¿i cea personalå drept prioritatea numårul unu din cariera lor, urmatå de siguran¡a locului de muncå (22%) ¿i un salariu competitiv (18%).
Ne sim¡im cople¿i¡i...
Mai bine de jumåtate (56%) dintre angaja¡i afirmå cå se întâmplå des sau foarte des (1) så aibå prea multe probleme de rezolvat în acela¿i
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
15
timp ¿i (2) så fie întrerup¡i în timpul zilei de lucru ¿i så se simtå suprasolicita¡i ¿i cople¿i¡i din aceastå cauzå.
Mai bine de un sfert (26%) din for¡a de muncå din America nu-¿i ia concediu în fiecare an, iar 46% dintre angaja¡ii care o fac se simt cople¿i¡i când se gândesc la sarcinile care îi a¿teaptå. Ei afirmå cå se simt ca ¿i cum s-ar „îneca” în munca acumulatå.
Perioada de timp petrecutå cu copiii în zilele de lucru a crescut de-a lungul ultimilor 25 de ani la 6,2 ore. Pårin¡ii au mai pu¡in timp pentru ei în¿i¿i – ta¡ii au în medie 1,3 ore în fiecare zi (de la 2,1 ore în 1977), iar mamele, mai pu¡in de o orå (0,9 ore, fa¡å de 1,6 ore în 1977). Mai este de mirare cå aceste familii se simt cople¿ite?
Din punct de vedere financiar, lucrurile stau tot mai råu...
Din 2001, salariul real pe orå a crescut cu doar 3% pentru angajatul cu venit mediu, iar din 2003 nu s-a mai înregistrat niciun progres. În fiecare an, aproximativ 43% dintre familiile americane cheltuie mai mult decât câ¿tigå. Americanii au datorii mai mari de 700 de miliarde de dolari la cardurile de credit ¿i la cele de cumpåråturi. Familia de rând are în orice moment datorii de aproximativ 8.000 de dolari la cardurile de credit. În 2007, rata delincven¡ei în ceea ce prive¿te conturile asociate cardurilor de credit a atins cifre nemaivåzute în trei ani. Conform statisticilor Rezervei Federale S.U.A., în noiembrie 2007, consumatorii americani datorau 2.505 trilioane de dolari, o cre¿tere cu peste 64 de miliarde de dolari într-un an. Acest total nu includea ¿i datoriile pentru ipotecå.
Având în vedere ce s-a întâmplat cu for¡a de muncå din Statele Unite de-a lungul ultimilor 25 de ani, fenomenul nu e surprinzåtor. Då-mi voie så-¡i prezint douå persoane care sunt reprezentantele perfecte ale acestei probleme. De curând, Marie ¿i Jim au venit la biroul meu din sudul Californiei ca så-i ajut cu planificarea financiarå. Jim e profesor de ¿tiin¡e la liceu, iar Marie lucreazå ca administrator al unei com16
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
panii de construc¡ii. Au o fiicå, iar Jim plåte¿te pensie alimentarå pentru un fiu din prima sa cåsåtorie. Marie ¿i Jim au întârziat treizeci de minute la întâlnire. Au ajuns într-un suflet ¿i au început så-¿i cearå mii de scuze; avuseserå o problemå cu centrul de îngrijire unde-¿i duc fiica dupå ¿coalå ¿i fuseserå nevoi¡i så o ducå pe feti¡å acaså la mama lui Marie. Ma¿ina lui Jim era în service în ziua aceea, iar Marie råmåsese mai mult la birou rezolvând o problemå, a¿a cå plecaserå mai târziu decât planificaserå. În plus, autostrada era blocatå pe mai bine de opt kilometri. Când au ajuns în cele din urmå în biroul meu ¿i s-au a¿ezat, Jim era morocånos, iar Marie nu avea chef så vorbeascå. I-am întrebat de ce veniserå la mine. Jim a început så vorbeascå despre economii pentru pensie ¿i de banii pentru trimiterea copiilor la facultate, dar Marie l-a întrerupt. – Adevårul este, Louis, cå ceea ce ne dorim cu adevårat e så plecåm din Los Angeles ¿i så ne mutåm în suburbii, unde casele sunt mai ieftine, ¿i så vedem dacå n-am putea så ne recuperåm vie¡ile, a spus ea pe un ton foarte serios. Amândoi ståm mult prea mult timp la serviciu ¿i am sentimentul cå, în loc så-mi fac treaba, jumåtate din munca mea constå în a muta documentele de colo-colo. ªi de¿i am preluat mult mai multe responsabilitå¡i la locul de muncå, sunt plåtitå la fel. Salariul de profesor al lui Jim a fost dintotdeauna mic, a¿a cå reu¿im så ne descurcåm doar pentru cå nu punem nimic deoparte pentru urgen¡e, cu atât mai pu¡in pentru pensie sau pentru facultatea copiilor. Jim a încuviin¡at. – Îmi place munca mea ¿i nu vreau så renun¡ så predau, dar se pare cå nu avem niciodatå suficient timp sau suficien¡i bani. Petrecem timp cu copiii doar atunci când îi ducem cu ma¿ina la centrul de îngrijire, dupå ¿coalå, sau la activitå¡ile de weekend. Ajungem acaså ¿i pregåtim cina, dupå care eu încep så corectez lucråri, iar Marie lucreazå la registrele contabile ale companiei. Ne culcåm amândoi pe la miezul nop¡ii, epuiza¡i. N-am mai luat cina împreunå ¿i n-am mai mers la un film de luni de zile, iar de vacan¡å, nici vorbå. Vrem så scåpåm din cursa asta nebuneascå! Marie ¿i Jim sunt reprezentan¡ii tipici ai clasei de mijloc, pe care îi consideråm suprasolicita¡i, cople¿i¡i ¿i prost plåti¡i. Dar, în timp, am descoperit cå acest tip de stres e întâlnit ¿i în cazul persoanelor cu venituri mult mai mari sau a celor cu pozi¡ii înalte. Ca autor de cår¡i ¿i expert financiar, lucrez cu mai multe companii din topul Fortune 500 Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
17
care îmi sponsorizeazå atelierele de educa¡ie ¿i planificare financiarå pentru categoriile sociale defavorizate. Am petrecut mult timp alåturi de directori de companii, coordonatori ai firmelor de rela¡ii publice, profesioni¿ti din mass-media ¿i voluntari de la multe organiza¡ii nonprofit. De fiecare datå când povesteam cå scriu o carte despre cei suprasolicita¡i, cople¿i¡i ¿i prost plåti¡i, indiferent de nivelul salarial, o mul¡ime de oameni îmi spuneau: „Da, exact a¿a sunt ¿i eu!“. O femeie de succes, Susan, coordonatoarea unei firme de rela¡ii publice, locuia în Texas împreunå cu so¡ul ei ¿i cu cele douå fiice. În anul precedent, fusese recunoscutå drept unul dintre cei mai de succes antreprenori în aria ei de activitate. Avea un personal alcåtuit din zece angaja¡i ambi¡io¿i ¿i o bazå stabilå de clien¡i importan¡i. Cu toate acestea, îmi spunea cå se simte la fel de suprasolicitatå, cople¿itå ¿i prost plåtitå ca ¿i persoanele care participau la seminarele mele. – Lucrez tot timpul ¿i am un salariu de ¿ase cifre, dar må simt foarte presatå fiindcå trebuie så cålåtoresc atât de mult, mi-a povestit ea. Nu pot så petrec suficient timp alåturi de so¡ul ¿i fiicele mele. Slujba mea pare så constea mai mult în a rezolva urgen¡e, decât în a face ceea ce-mi place cu adevårat ¿i må trezesc spunându-mi: „Nu sunt plåtitå suficient ca så fac ¿i asta!“. ªi nu e vorba doar de mine, ci de to¡i cei din firma mea. Când ne întâlnim la prânz, nu vorbim decât despre cât suntem de suprasolicita¡i, cople¿i¡i ¿i prost plåti¡i suntem. Nici måcar cei noroco¿i, cei afla¡i la nivelul în care ai crede cå „le au pe toate“, nu le au de fapt. De curând, am citit un articol despre un producåtor executiv al unui program de ¿tiri na¡ionale. E vorba de o doamnå de peste 40 de ani, singurå, care se aflå în punctul cel mai înalt în care poate ajunge cineva în profesia respectivå ¿i e bine plåtitå. Cu toate acestea, vorbea despre cât de mult stå la serviciu, despre cât de cople¿itå se simte ¿i despre faptul cå nu are nicio via¡å în afara celei profesionale. – Nu ¿tiu dacå slujba asta meritå så renun¡ la via¡a mea, a recunoscut ea în cele din urmå. Indiferent de func¡ia ta sau de venit, poate cå ¿i tu te numeri printre milioanele de oameni care î¿i petrec zile, såptåmâni, luni ¿i ani sim¡indu-se stresa¡i ¿i nemul¡umi¡i, lucrând prea mult ¿i pe bani prea pu¡ini, dar care nu au, practic, nicio idee despre cum pot schimba situa¡ia. Vezi care dintre urmåtoarele afirma¡ii se potrive¿te în cazul tåu: 18
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
E¿ti suprasolicitat dacå... Lucrezi mereu mai mult de patruzeci de ore pe såptåmânå. Nu ¡i-ai luat concediu în ultimul an. Chiar dacå pleci în concediu, nu te po¡i relaxa fiindcå mereu te sunå cineva pentru o urgen¡å sau te sim¡i vinovat cå nu suni så vezi care e situa¡ia. Ai sentimentul cå ¿eful/colegii/clien¡ii nu-¡i apreciazå eforturile. Din cauza serviciului, ai ratat mai multe evenimente importante ale familiei tale (un recital, un meci, mersul la bisericå etc.). Membrii familiei tale nu în¡eleg când le explici cå nu stai prea mult pe acaså fiindcå lucrezi din greu ca så le fie lor bine. Te-ai gândit så-¡i dai demisia måcar o datå în ultima lunå.
E¿ti cople¿it dacå... ºi se pare cå, pe måsurå ce rezolvi mai multe probleme, apar ¿i mai multe. Ai depå¿it cel pu¡in un termen limitå important în ultimele ¿ase luni. Nu ai suficient timp liber pe care så-l petreci alåturi de familie ¿i prieteni. Tu ¿i partenerul tåu de via¡å vå propune¡i mereu så ie¿i¡i într-o searå, dar întotdeauna apare câte o urgen¡å la serviciu sau acaså atunci când vå face¡i planuri. Când te gânde¿ti la tot ceea ce ai de fåcut, te sim¡i obosit. Nivelul de stres ¡i-a afectat sånåtatea. Mereu amâni vizitele la dentist sau la oftalmolog fiindcå nu ai timp (sau bani) så te duci. Mereu e¿ti în situa¡ia de a rezolva urgen¡e ¿i nu apuci niciodatå så te pregåte¿ti amånun¡it pentru un anumit proiect. Sim¡i cå munce¿ti mai mult ca niciodatå doar ca så ¡ii pasul.
E¿ti prost plåtit dacå... Faci multe ore suplimentare fårå så fii plåtit. Situa¡ia financiarå te streseazå mai mult ca acum cinci ani. Uneori ai vise urâte sau co¿maruri referitoare la situa¡ia ta financiarå sau la cea profesionalå. Munca pe care o faci nu-¡i solicitå la maxim talentul sau aptitudinile. Munce¿ti mai mult în prezent ¿i e¿ti plåtit mai pu¡in sau ai sentimentul cå nu e¿ti recompensat suficient pentru nivelul de performan¡å pe care îl oferi. Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
19
Începi så economise¿ti bani pentru un scop important, dar ajungi întotdeauna så-i cheltui pentru o urgen¡å nea¿teptatå. Indiferent cât de mul¡i bani câ¿tigi, nu reu¿e¿ti så de¡ii controlul din punct de vedere financiar. Atunci când e¿ti suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit, e ca ¿i cum te-ai afla într-o cu¿cå ai cårei pere¡i sunt alcåtui¡i din fricå, dificultå¡i, confuzie ¿i frustrare. Tot ce po¡i face e så ba¡i în pere¡i sau så mergi dintr-un col¡ al cu¿tii în celålalt, cåci e mai bine så ai iluzia cå progresezi decât så nu te mi¿ti deloc. Dar iatå care e adevårul: e¿ti într-o cu¿cå pe care ¡i-ai construit-o singur ¿i faptul cå te agi¡i în interior nu te va ajuta så ajungi acolo unde dore¿ti. În urmåtoarele trei capitole vei gåsi instrumente ¿i tehnici speciale, menite så te ajute så evoluezi de la a fi suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit la o stare în care te vei sim¡i echilibrat, vei de¡ine controlul ¿i vei fi recompensat corespunzåtor pentru o muncå de valoare. Dar aceste instrumente presupun så-¡i schimbi mai întâi modul de a gândi ¿i felul în care te sim¡i. Odatå ce vei reu¿i asta, schimbårile pe care dore¿ti så le faci legate de serviciu, de timpul tåu liber ¿i de prioritå¡ile tale vor fi mult mai u¿or de realizat decât ai crede în momentul de fa¡å.
Cadru mental
Bani Succes
Sens
20
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
Cadrul mental, banii ¿i sensul Drumul dinspre stres spre succes în via¡å ¿i în domeniul financiar începe cu schimbårile din interiorul tåu, nu cu cele din exterior. Prima zonå asupra cåreia trebuie så-¡i concentrezi eforturile este cea aflatå între propriile tale urechi. Cuno¿ti (sau ai citit vreodatå despre) persoane care dispun de foarte pu¡ine resurse, dar care se simt foarte fericite? Sau altele care lucreazå câte cincisprezece ore pe zi, cårora le place ceea ce fac ¿i care reu¿esc totu¿i så aibå o via¡å de familie minunatå? Cred cå acest lucru se întâmplå fiindcå aceste persoane dispun de o mare bogå¡ie de resurse interne. Ele ståpânesc cele trei elemente importante: cadrul mental, banii ¿i sensul. Po¡i ¿ti care sunt lucrurile pe care trebuie så le faci ca så te schimbi, dar dacå nu ai cadrul mental potrivit, nu vei crede cå e¿ti în stare så faci tot ceea ce este necesar. Trebuie så crezi cå schimbarea e posibilå ¿i cå realizarea ei te va ajuta så fii mai fericit, mai împlinit ¿i så ai mai mult succes. De-a lungul anilor, am descoperit cå pot încerca så-i învå¡ pe oameni despre succesul financiar, dar dacå ei nu au cadrul mental adecvat, nu vor reu¿i så asimileze informa¡iile necesare. Cea mai mare parte a acestei cår¡i încearcå så te ajute så-¡i creezi cadrul mental corect pentru a putea evolua dinspre stres spre succes. Cel de-al doilea element important constå în a în¡elege cå, atunci când e vorba despre bani, convingerile tale î¡i vor afecta puternic nivelul de succes la care î¡i vei permite så ajungi. Fiecare dintre noi are anumite convingeri referitoare la bani, care pot fie så ne sus¡inå, fie så ne împiedice så avem grijå de lucrurile de¡inute sau så câ¿tigåm mai mult. De prea multe ori convingerile noastre sunt cele care ne trag înapoi. Dacå e¿ti de pårere cå banii sunt sursa tuturor relelor, de pildå, atunci vei ajunge så-¡i sabotezi în mod incon¿tient toate eforturile de a te îmbogå¡i. Dacå ¡i se pare cå banii sunt singurul lucru important pe lume, atunci î¡i vei petrece via¡a alergând dupå bani, în loc så-¡i dai seama cå ceea ce-¡i dore¿ti cu adevårat de fapt sunt lucrurile pe care crezi cå ¡i le vor aduce banii – siguran¡å, sens, acceptare ¿i prietenie. Iar dacå ai sentimentul cå nu meri¡i banii pe care îi câ¿tigi, atunci e foarte posibil så ceri mai pu¡in decât valoreazå munca ta ¿i så fii nemul¡umit atunci când vezi cå nu e¿ti plåtit cu atât cât meri¡i. Convingerile tale cu privire la bani vor determina cât de fericit sau de nemul¡umit vei fi de averea ta sau de lipsa acesteia. Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
21
Ultimul element important este sensul. Care e diferen¡a dintre o persoanå care se simte suprasolicitatå, cople¿itå ¿i prost plåtitå ¿i una care î¿i descrie via¡a ca fiind împlinitå, incitantå ¿i fericitå? Diferen¡a e sensul pe care-l acordåm lucrurilor. ºi s-a întâmplat vreodatå så lucrezi pânå târziu ¿i când ai ajuns acaså så te sim¡i obosit, dar încântat ¿i plin de via¡å? Ai avut perioade în care aveai de dus la bun sfâr¿it o mul¡ime de sarcini, dar totu¿i te sim¡eai foarte productiv? ªi ¡i s-a întâmplat vreodatå så munce¿ti multe ore fårå så fii plåtit – så faci, de pildå, muncå voluntarå sau så-¡i aju¡i copiii la activitå¡ile de la ¿coalå –, dar så te sim¡i recompensat? Sensul ne oferå inspira¡ia ¿i motiva¡ia pe care le investim apoi în sarcinile importante pentru noi. Sensul pe care îl dåm întâmplårilor pe care le tråim determinå pårerea pe care o avem despre via¡a noastrå, iar acest aspect determinå atât rezultatele noastre, cât ¿i valoarea sentimentului de împlinire. Cadrul mental, convingerile referitoare la bani ¿i sensul acordat lucrurilor sunt cele trei componente care au dus la crearea sentimentului pe care-l resim¡i în prezent ¿i anume cå e¿ti suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit. De¿i existå multe strategii pentru a modifica circumstan¡ele care contribuie la formarea sentimentelor tale, pentru a evolua de la stres spre succes, trebuie så începi mai întâi cu schimbårile interioare. De-a lungul acestei cår¡i, vom lucra cu toate cele trei elemente, pentru a-¡i aråta cå existå ¿i o altå cale.
Cum så ajungi de la stres la succes Atunci când lucrez cu micii întreprinzåtori, ne dåm seama împreunå care sunt aspectele asupra cårora trebuie så se concentreze pentru a avea succes, apoi creåm solu¡ii pentru eventualele provocåri pe care le-ar putea întâmpina ¿i, în cele din urmå, elaboråm strategii ¿i sisteme care îi vor ajuta så implementeze acele solu¡ii în mod automat. Aceea¿i strategie poate fi aplicatå ¿i dacå te sim¡i suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit. Trebuie (1) så-¡i dai seama care sunt lucrurile asupra cårora trebuie så te concentrezi, (2) så gåse¿ti rezolvarea atât a sentimentelor tale, cât ¿i a situa¡iilor în care te afli ¿i, în cele din urmå, (3) så elaborezi strategiile ¿i sistemele care te vor elibera de stres ¿i te vor ajuta så dobânde¿ti succesul dorit. ºi-am dat exemple de persoane blocate în capcana „suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit“. Acum då-mi voie så-¡i ofer douå exemple de persoane ale cåror vie¡i sunt împlinite. Prima persoanå este tatål meu. Timp 22
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
de treizeci de ani, el a fost proprietarul unui atelier de fierårie din cartierul latinoamerican din East Los Angeles. De-a lungul anilor, a muncit din greu ¿i au fost momente când ¿i el lucra mult pentru bani pu¡ini. Dar familia ¿i prietenii au fost întotdeauna o prioritate pentru el. Era un om de afaceri onorabil ¿i le oferea clien¡ilor produse de calitate la pre¡uri rezonabile. Avea câ¡iva angaja¡i la care ¡inea ¿i care ¡ineau la el. Seara, venea acaså epuizat de muncå, dar mul¡umit de ceea ce reu¿ise så facå ¿i împlinit de sentimentul cå e iubit ¿i îngrijit de so¡ia ¿i copiii såi. Când tata s-a hotårât så se pensioneze, i-a låsat atelierul angajatului care lucrase cel mai mult alåturi de el. De-a lungul anilor, tata investise în mai multe clådiri reziden¡iale ¿i acum pårin¡ii mei tråiesc din banii ob¡inu¡i de pe proprietå¡ile lor imobiliare. Locuiesc în aceea¿i caså din East Los Angeles ¿i au acela¿i stil de via¡å modest. Se bucurå de cålåtoriile pe care le fac ¿i de timpul petrecut alåturi de copiii ¿i nepo¡ii lor. Venitul tatålui meu n-a fost niciodatå prea mare, dar a fost întotdeauna suficient, astfel încât så ne între¡inå familia. El vede în jurul såu sau la televizor oameni care vorbesc despre faptul cå se simt „epuiza¡i“, deoarece lucreazå câte optzeci de ore pe såptåmânå, ¿i då din cap dezaprobator. – Oare de ce fac asta, fiule? må întreabå. Via¡a e prea scurtå. Tata e un om în¡elept, care a ¿tiut dintotdeauna foarte bine cine este, care îi sunt calitå¡ile ¿i ce lucruri sunt importante pentru el. ªi-a tråit via¡a pe baza propriilor valori ¿i, de¿i nu e bogat, e un om foarte fericit ¿i de succes. Celålalt exemplu sunt chiar eu. În diferite momente ale carierei mele, ¿i eu m-am sim¡it prins în capcana „suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit“. Am sfâr¿it prin a divor¡a de prima mea so¡ie, fiindcå m-am låsat condus de ambi¡ia ob¡inerii succesului profesional cu orice pre¡. ªi când am înfiin¡at biroul meu de planificare financiarå în cartierul latinoamerican, am câ¿tigat 12.000 de dolari în primul an. Nu e de mirare cå må sim¡eam prost plåtit! Acesta e motivul pentru care am petrecut ultimii douåzeci de ani elaborând perspectiva, solu¡iile, strategiile ¿i sistemele care ne-au ajutat pe clien¡ii mei ¿i pe mine så trecem de la stres la succes. Am învå¡at cå fiecare dintre aceste trei sentimente – suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit – au antidoturi foarte precise ¿i am descoperit ¿i adaptat anumite instrumente pe care le-am valorificat în cazul a numeroase persoane aflate la niveluri foarte diferite de succes. Aceste instrumente te pot ajuta så la¿i deoparte pentru totdeauna senza¡ia cå Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit: capcana vie¡ii moderne
23
e¿ti suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit ¿i så construie¿ti o bazå puternicå pentru o via¡å de succes. Cei mai mul¡i dintre noi duc vie¡i lipsite de scop ¿i de echilibru. E ca ¿i cum ai pleca într-o excursie îndelungatå. ºi s-a întâmplat vreodatå så conduci pe autostradå ¿i så te întrebi deodatå „Unde sunt? De cât timp conduc?“. E destul de u¿or så te la¿i hipnotizat în timp ce conduci kilometru dupå kilometru ¿i så ui¡i cå excursia ta are, de fapt, un scop. Într-un astfel de moment, trebuie så opre¿ti la un popas unde po¡i så-¡i întinzi oasele, så faci o pauzå, så bei o cea¿cå de cafea, så te ui¡i pe hartå ¿i så-¡i dai seama unde te afli ¿i ce ar trebui så faci în continuare. Acesta e scopul acestor instrumente: ele te vor ajuta så-¡i schi¡ezi o nouå „hartå“ pentru cålåtoria pe care o vei întreprinde de la stres la succes.
24
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
SUPRASOLICITAT
CAPITOLUL 2
De la suprasolicitare la o via¡å echilibratå
În acest capitol vei descoperi: care sunt cele mai importante persoane din via¡a ta; pe ce î¡i consumi energia – ¿i pe ce nu; secretele persoanelor care echilibreazå cu succes via¡a profesionalå ¿i familia; o schi¡å a vie¡ii tale, care te va scoate din starea de suprasolicitare ¿i te va transforma din nou într-o fiin¡å umanå.
D
e curând, un bårbat pe nume Richard a venit la mine la birou. Voia så-¿i alcåtuiascå un plan financiar, pentru ca so¡ia lui ¿i cei trei copii så aibå tot ce le trebuie în cazul în care lui i s-ar fi întâmplat ceva. – Tata a murit când avea doar cincizeci de ani, mi-a spus Richard. Eu am 48 ¿i vreau så må asigur cå mi-am pus toate treburile în ordine. – E unul dintre cele mai bune cadouri pe care i le po¡i oferi familiei tale, i-am spus. Dar ce-ai zice så-¡i planifici ¿i via¡a, nu numai moartea? Cât timp petreci împreunå cu familia în momentul de fa¡å? Richard a ridicat din umeri. – Munca îmi ocupå fiecare clipå liberå. La ora 7:00 sunt deja la serviciu, må întorc cel mai devreme la ora 20:00 ¿i îmi mai iau de lucru ¿i acaså. În weekenduri, încerc så-mi pun la punct hârtiile ¿i så råspund la 27
e-mailuri. Am întotdeauna cel pu¡in cinci proiecte, pe care le coordonez sau la care lucrez, iar termenele limitå sunt foarte strânse. Doi dintre cei mai buni angaja¡i ai mei ¿i-au dat demisia din cauza epuizårii, iar cei angaja¡i în locul lor nu sunt încå la curent cu proiectele, a¿a cå trebuie så fac ¿i o parte din munca lor. Sånåtatea mi-e afectatå, am început så må îngra¿ ¿i sunt într-o formå fizicå dezastruoaså. So¡ia mea e aproape la fel de ocupatå la serviciu ca ¿i mine – nu am mai petrecut timp împreunå de luni de zile. Îmi våd copiii doar în weekenduri, când joacå fotbal, dar am BlackBerry-ul la mine chiar ¿i atunci. Am luat o foaie de hârtie ¿i am schi¡at un om, am tras o linie orizontalå ¿i dedesubt am desenat un dreptunghi. – Acesta e¿ti tu, i-am spus lui Richard, aråtând spre schi¡å. Aceasta – i-am spus aråtând spre dreptunghi – e destina¡ia ta finalå: o cutie, la doi metri sub påmânt. Acolo a ajuns tatål tåu la vârsta de cincizeci de ani, iar tu ai acum 48. Dacå ar fi så ajungi la doi metri sub påmânt în mai pu¡in de doi ani, cum ¡i-ai petrece timpul? Richard a råmas uimit. Apoi mi-a spus: – A¿ sta cu so¡ia ¿i cu copiii mei. Mi-a¿ vizita pårin¡ii, fra¡ii ¿i surorile. A¿ face scufundåri de pe Marea Barierå de Corali din Australia. A¿ încerca så-i ajut pe cei din jur. M-a¿ duce la bisericå. A¿ încerca så creez momente speciale pe care så ¿i le aminteascå familia mea când nu voi mai fi. Apoi a zâmbit. Asta e mult mai important decât un plan financiar, mi-a spus.
Capcana slujbei omniprezente Richard e exemplul perfect al capcanei suprasolicitårii. În Statele Unite, ni se spune cå succesul la locul de muncå e echivalent cu succesul în via¡å. Dacå nu ne este bine din punct de vedere profesional, înseamnå cå suntem ni¿te rata¡i. Iar în ziua de azi, cu competi¡ia globalå ¿i cu cererile din ce în ce mai dese de a face mai mult în mai pu¡in timp ¿i cu mai pu¡ine resurse, cei mai mul¡i dintre noi ne temem så nu ne pierdem locurile de muncå dacå nu ¡inem pasul cu a¿teptårile sau nu le depå¿im chiar. A¿adar, ne luåm la noi telefoanele mobile ¿i PDA-urile ¿i ne verificåm e-mailul în orice moment din zi ¿i din noapte. Såptåmâna cu 40 de ore de muncå e pentru lene¿i; în medie, lucråm undeva între 43 ¿i 60 de ore pe såptåmânå ¿i låsåm så se acumuleze zilele de concediu fiindcå nu putem pleca de la birou prea mult timp. 28
Suprasolicitat, cople¿it ¿i prost plåtit
De-a lungul ultimilor douåzeci de ani, angaja¡ii americani au petrecut tot mai multe ore la serviciu, iar acum au ajuns så lucreze mai multe ore decât angaja¡ii din orice altå ¡arå industrializatå. Potrivit unor studii, 40% dintre angaja¡i fac ore suplimentare în fiecare såptåmânå sau î¿i aduc de lucru acaså cel pu¡in o datå pe såptåmânå. În 2001, Institutul Familiilor ¿i al Muncii din S.U.A. raporta cå 63% dintre to¡i angaja¡ii vor så lucreze mai pu¡in, procent care a crescut de la 46% cât era în 1992. Un alt studiu din 1998 efectuat de Parteneriatul Na¡ional al Femeilor ¿i Familiilor afirma cå 70% dintre pårin¡ii care lucrau aveau sentimentul cå nu au suficient timp pe care så-l dedice copiilor. S-a demonstrat cå efectele pe care suprasolicitarea le are asupra sånåtå¡ii ¿i performan¡ei sunt foarte dåunåtoare. Angaja¡ii suprasolicita¡i raporteazå un nivel mai ridicat de stres ¿i mai multe efecte negative asupra sånåtå¡ii cauzate de locul de muncå. Ace¿tia au mai multe ¿anse så se îmbolnåveascå de depresie clinicå, så nu se îngrijeascå, så facå gre¿eli la locul de muncå ¿i så fie furio¿i pe angajatori. Un sondaj Integra din 2000 afirma cå 62% dintre angaja¡i au în mod obi¿nuit dureri de gât la sfâr¿itul zilei, 44% au ochii obosi¡i, 38% au dureri de mâini ¿i 34% afirmå cå au probleme cu somnul din cauza stresului de la serviciu. E de mirare atunci cå, în 1999, 57% dintre studen¡ii care studiau economia în unsprezece ¡åri le-au spus celor de la PricewaterhouseCoopers cå principalul obiectiv al carierei lor era acela de a avea un echilibru între via¡a personalå ¿i cea profesionalå? De asemenea, nu e nicio surprizå cå tot mai pu¡ini angaja¡i din SUA afirmå cå vor så caute oportunitå¡i de avansare fiindcå sunt cople¿i¡i de cantitatea de muncå pe care o au în pozi¡iile actuale. Cunosc din proprie experien¡å capcana suprasolicitårii. Când am pus bazele biroului meu de planificare financiarå în 1991, petreceam îngrozitor de multe ore lucrând. Îmi amintesc cå am ajuns acaså târziu într-o searå ¿i câinele m-a låtrat ca ¿i cum a¿ fi fost un ho¡. Mi-am neglijat familia pânå în punctul în care eu ¿i so¡ia mea am divor¡at. Sånåtatea mea a avut de suferit; m-am îngrå¿at vreo cincisprezece kilograme ¿i mi-a crescut tensiunea arterialå. Am våzut de foarte aproape efectele negative ale suprasolicitårii – destul ca så må asigur cå nu voi mai fi prins vreodatå în aceea¿i capcanå. Persoanele suprasolicitate sunt preocupate exclusiv de problemele urgente dintr-un singur domeniu al vie¡ii lor ¿i neglijeazå alte chestiuni care sunt mai importante pentru reu¿ita pe termen lung – aspectele preDe la suprasolicitare la o via¡å echilibratå
29