hog_Viata bolnavului de cancer si a apropiatilor sai by Florin Curavale

Chantal Chevalier-Martinelli

CANCERUL, CUM SÅ TRÅIM CU EL Prefa¡å de Prof HENRI PUJOL Pre¿edintele Ligii Na¡ionale Franceze contra Cancerului

Prefa¡å: Prof. Henri Pujol, pre¿edintele Ligii Na¡ionale Franceze contra cancerului

Traducerea ¿i adaptarea în limba românå: Ruxandra Cristiana Rå¿chitor

© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Cancerul, cum så tråim cu el Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-47-6 616 – 006.6

Prefa¡å

De câ¡iva ani, comunicårile privind cancerul au devenit intense, în special dupå anun¡area, în 2002, a deschiderii ªantierului Cancer, deschidere fåcutå de pre¿edintele Jacques Chirac. Apar numeroase mårturii scrise de bolnavi ¿i, în acela¿i timp, se înmul¡esc lucrårile scrise de cancerologi, fie ele explicative sau de popularizare. Salut aici acest demers, Cancerul, cum så tråim cu el, care este o liniu¡å de unire între aceste douå tipuri de scrieri. Chantal ChevalierMartinelli a fost traducåtor ¿i redactor al unui site pe Internet, pentru un serviciu de oncologie; ea a fost, de asemenea, greu încercatå de o maladie gravå ¿i a vrut så punå la dispozi¡ia publicului experien¡a parcursului såu personal ¿i informa¡iile pe care le-a cules din literaturå ¿i de pe teren. Este vorba aici de un efort meritoriu ¿i, în acela¿i timp, util, acum când numeroase persoane cautå pe Internet mijloace de a în¡elege sau motive de a spera. Îi mul¡umim ¿i pentru cå ne-a oferit o sintezå care va da persoanelor tratate de cancer repere pre¡ioase pentru a se comporta cu ele însele, cu apropia¡ii lor sau chiar cu speciali¿tii. Aceastå carte este un loc de întâlnire între cei ce îngrijesc ¿i cei ce sunt îngriji¡i. Nu vom putea acorda niciodatå suficientå aten¡ie acestui parcurs al pacientului pentru a putea deveni un real partener al îngrijirii. Profesor Henri Pujol, Pre¿edinte al Ligii Na¡ionale Franceze contra Cancerului

Sumar

Introducere

1. CANCERUL „CU FAºA DESCOPERITÅ” Ce este cancerul? O maladie celularå Multiple forme de cancer, dar cazuri unice

11 13 13 13

Så aflåm despre… … Celulå … ADN … Genå … Tumoare … Cancerogenezå 2. INSTALAREA UNEI FORME DE CANCER Etapele ini¡iale ale bolii Ini¡ierea prin leziunea ADN-ului Dezvoltarea localå ¿i multiplicarea anarhicå a celulelor Procesul metastazic ¿i invazia limfaticå Cancerogeneza Cancerogeneza chimicå Cancerogeneza geneticå Cancerogeneza viralå Cancerogeneza ¿i factorii de risc 4

14 14 14 15 15 15 17 19 19 19 20 21 23 21 23 23

SUMAR

Simptomele cele mai frecvente Precau¡ii uzuale Semne de luat în seamå Simptome specifice celor mai frecvente forme de cancer, în func¡ie de organ 3. Examenele necesare diagnosticårii ¿i depistårii Examenele de diagnostic Examenul clinic Examenele radiologice Ecografia Imagistica prin rezonan¡å magneticå (IRM) Exploråri radio-izotopice Endoscopia Tehnici noi Prelevåri biologice

25 25 25 26

27 29 29 30 32 33 33 34 34 35

Marcatorii tumorali Antigenele asociate tumorilor Proteinele oncofetale Hormonii Enzimele

37 37 38 39 39

Examenele anatomopatologice Examenele citologice Examenul histologic Biopsia Tumorectomia

40 40 40 41 41

Diferitele tumori Tumorile maligne solide Tumorile maligne hematopoietice Clasificarea tumorilor

42 42 42 42

Importan¡a preven¡iei ¿i a depistårii Prevenirea Depistarea

45 45 45

4. CÂND DIAGNOSTICUL LOVEªTE… Anun¡area diagnosticului A ascunde tot sau a spune tot? A informa, dar cum? Cum este primit diagnosticul? ªoc ¿i neîncredere Cum så anun¡åm familia Impactul psihologic

51 53 53 54 56 56 57 58

5. TRATAMENTELE ªI EFECTELE LOR SECUNDARE Chirurgia Chirurgia preventivå ¿i de diagnostic Chirurgia curativå Chirurgia de conservare Chirurgia paliativå Chirurgia reconstructivå ¿i reparatorie Chirurgia durerii

59 62 62 62 63 63 64 65

Chimioterapia Diferitele grupe de medicamente Administrarea medicamentelor ªedin¡ele de chimioterapie Efectele secundare Câteva sfaturi practice

66 66 69 70 72 75

Radioterapia Radioterapia curativå, pre- sau postoperatorie ªedin¡ele de radioterapie Efectele secundare Câteva sfaturi practice

78 78 78 79 80

SUMAR

Celelalte tratamente Hormonoterapia Terapiile celulare Terapia genicå Imunoterapia

82 82 83 84 86

Ajutoare terapeutice complementare Diferite remedii Metode bazate pe tehnici de sus¡inere psihologicå Tehnicile corporale: yoga, reiki, qi gong etc. Regim alimentar Alte câteva terapii fårå un fundament ¿tiin¡ific real

88 88 90 91 91 92

Tratamente de confort Medicamentele contra durerilor Alte tratamente împotriva durerilor

93 93 94

Viitorul Progresele terapeutice Europa împotriva cancerului

95 95 97

6. A TRÅI CU ªI DUPÅ A tråi cu... Respectul fa¡å de bolnav Rela¡iile cu personalul medical Rela¡iile cu cei apropia¡i Îngrijirea la domiciliu

99 101 101 102 105 107

A tråi dupå... Întoarcerea acaså O nouå igienå a vie¡ii O nouå imagine corporalå Via¡a sexualå Via¡a profesionalå Supravegherea medicalå dupå remisie

109 109 114 115 117 119 119 7

7. DREPTURI PERSONALE ªI ADMINISTRATIVE Drepturile bolnavului Dreptul de a fi informat Dreptul de a dispune de propria persoanå Drepturile administrative ¿i sociale Drepturile celor apropia¡i Concediile speciale 8. CANCERUL PRIN ÎNTREBÅRI Cancerul în 16 întrebåri Cancerul este contagios? Este ereditar? Poate fi legat de depresie, de stres sau de pierderea unei fiin¡e dragi? O infec¡ie, o cicatrice sau un traumatism Pot degenera în cancer? Tutunul este un factor de risc numai pentru cancerul pulmonar? Poluarea este cancerigenå? Agen¡ii chimici, gudroanele din ¡igåri ¿i ale mareelor negre sunt cancerigene? Alimenta¡ia joacå ¿i ea un rol în apari¡ia cancerului? Tratamentele hormonale au un efect cancerigen? Soarele este un factor de risc? Aluni¡ele trebuie supravegheate? Razele UVB ale soarelui ¿i razele UVA ale låmpilor solare au o inciden¡å asupra cancerului de piele? Cremele „ecran total” sunt suficiente pentru protejarea pielii? Razele X emise cu ocazia diferitelor examene radiologice au efect cancerigen? Radia¡iile electromagnetice sunt factori de risc? Utilizarea deodorantului sau a tampoanelor igienice poate avea o inciden¡å asupra survenirii cancerului? 8

121 123 123 126 129 135 136 137 139 139 139 139 140 140 141 141 142 142 143 143 143 144 144 145 146

SUMAR

9. CUI NE ADRESÅM? Centre de depistare ¿i spitale specializate Info Internet

147 149 150

Asocia¡ii regionale Asocia¡ii locale Organiza¡ii interna¡ionale

151 151 151

Glosar

152

Introducere

Ce se întâmplå când totul se pråbu¿e¿te ¿i trebuie så facem fa¡å unui diagnostic de cancer, al nostru sau al unei fiin¡e dragi? Foarte repede, dupå primele reflexe de mânie – „de ce eu?” –, de negare sau de disperare, apar adevåratele probleme: så acceptåm acest diagnostic sau nu… „Trebuie så-i anun¡ pe cei apropia¡i ¿i, dacå da, cum så må port cu partenerul meu de via¡å, cu pårin¡ii mei sau cu copiii mei? Ce tratamente îmi vor fi propuse ¿i le voi suporta oare? Existå alternative? Ce oncolog så aleg? Îmi voi putea continua sau relua activitatea profesionalå, ocupa¡iile din timpul liber dupå tratament?” Conceputå ca un ghid ce î¿i propune så aducå luminå asupra bolii, a evolu¡iei ¿i a efectelor sale, ¿i så vå informeze pentru a-i face fa¡å mai bine, aceastå carte vå propune sfaturi practice, ce vå vor fi utile de-a lungul parcursului de pacient sau de înso¡itor apropiat al unui pacient. Mårturii ale bolnavilor, ale celor apropia¡i, ale celor ce trateazå ¿i ale celor care, în numår mare, au învins vin så ilustreze aceste date. Dar fiecare fiin¡å este unicå, a¿a cum unic este fiecare caz de cancer. Nu se poate face, totu¿i, compara¡ie între o persoanå ¿i alta, pe care le cunoa¿te¡i, între tratamente ¿i efectele acestora ¿i evolu¡ia bolii. Nu dorim så avansåm solu¡ii miraculoase, ci så vå propunem, pe cât posibil, o abordare realistå ¿i umanå a bolii, så vå oferim råspunsuri la întrebåri pe care cei mai mul¡i dintre noi ni le punem, în special acestora, primordiale: cum så facem pentru a primi ajutor, cum så ne ajutåm noi în¿ine sau cum så ajutåm un apropiat SÅ-ªI DUCÅ VIAºA CU…

CANCERUL CU „FAºA DESCOPERITÅ” Cu 250 000 de noi cazuri pe an, cancerul a devenit, în Fran¡a, o problemå majorå de sånåtate publicå. Dar ce înseamnå, cu certitudine, acest cuvânt? ºinând seama de cre¿terea speran¡ei medii de via¡å în ¡årile cele mai dezvoltate ¿i în pofida progreselor constante ale cercetårii ¿tiin¡ifice medicale, o persoanå din douå riscå så moarå de cancer sau de urmårile sale. Numårul de cazuri cre¿te vertiginos: mai mult de 250 000 pe an, adicå mai mult de 63% în douåzeci de ani. Aceastå cre¿tere constantå ¡ine nu numai de longevitatea crescutå, ci ¿i de noncontrolul anumitor factori de risc (de exemplu recrudescen¡a fumatului, în special la femei, ¿i la vârste din ce în ce mai mici). Dar, de¿i cancerul face parte, de acum înainte, din via¡a noastrå, mul¡i dintre noi nu ¿tim ce înseamnå exact acest termen, care sunt elementele sau mecanismele de la originea acestei boli ¿i cum intervin ele în organismul nostru.

Cancerul cu „fa¡a descoperitå”

Ce este cancerul? O maladie celularå Multiple forme de cancer, dar cazuri unice

13 13 13

Så aflåm despre… … Celulå … ADN … Genå … Tumoare … Cancerogenezå

14 14 14 15 15 15

CANCERUL CU „FAºA DESCOPERITÅ”

Ce este cancerul Este un proces de multiplicare necontrolatå a anumitor celule devenite anormale, sfâr¿ind cu apari¡ia în organism a unei tumori canceroase, numitå malignå.

O maladie celularå Imediat ce apar altera¡iile genetice la originea celulelor anormale, echilibrul proliferårii celulare, între agen¡ii stimulatori (oncogeni) ¿i cei inhibatori (antioncogeni), este perturbat, iar de aici rezultå o dezvoltare anarhicå. Dupå ce se dezvoltå în organul-gazdå ¿i îl invadeazå, tumoarea poate, evoluând, så se extindå la mai multe organe, printr-un proces numit metastazå. Pentru a în¡elege boala canceroaså este necesar så ¿tim ce este o celulå ¿i care sunt mecanismele care prezideazå controlul divizårii celulare (vezi capitolul 2 „Instalarea unui cancer”)

Multiple forme de cancer, dar cazuri unice Cancerul nu se potrive¿te unei singure boli, ci mai multora. Existå, într-adevår, o multitudine, toate diferite, în func¡ie de organul care le gåzduie¿te, de tipul de celule implicate, de gradul de evolu¡ie a bolii – adicå stadiul ¿i gradul tumorii – dar ¿i de profilul persoanei atinse. Altfel spus, din punct de vedere medical, fiecare caz de cancer este unic, în func¡ie de tipul såu, de caracteristicile sale, dar ¿i de bolnavul care-l gåzduie¿te, de patrimoniul genetic al acestuia, de ereditatea sa, de antecedentele sale medicale. În aceastå încercare, vor juca un rol determinant în capacitatea de reac¡ie fizicå ¿i mentalå fa¡å de boalå: profilul medical ¿i psihologic al persoanei atinse, convingerile personale, morale sau spirituale, echipa medicalå care îl supravegheazå, anturajul amical ¿i familial, asocia¡iile de întrajutorare.

145 000 de persoane mor, în fiecare an, de cancer, ceea ce face din acest flagel a doua cauzå a mortalitå¡ii în Fran¡a.

Så aflåm despre… Pentru a în¡elege mai bine ¿i a explica mecanismul bolii ¿i desfå¿urarea sa probabilå, este indispensabilå oferirea unor defini¡ii precum ¿i revederea anumitor date de bazå: ce este o celulå, un ADN sau chiar genomul uman?...

… Celulå Este cea mai micå unitate constitutivå a unui organism viu, animal sau vegetal. Ea este alcåtuitå dintr-un nucleu care con¡ine cromozomii (care poartå informa¡ia geneticå a ADN-ului), din citoplasmå care este materia fluidå ce înconjoarå nucleul ¿i dintr-o membranå ce îmbracå celula, protejând-o de mediul exterior, dar care permite, totu¿i, schimburile cu acesta. Organismul uman se compune din aproximativ 60 000 de miliarde de celule, riguros ordonate, de diferite tipuri, în func¡ie de care se înnoiesc mai mult sau mai pu¡in repede. Juxtapunerea celulelor de acela¿i tip formeazå un ¡esut celular cu o func¡ie specificå. Atunci când celulele mor, ele sunt înlocuite cu altele, identice, printr-o reînnoire constantå, ordonatå în mod remarcabil, perpetuând astfel forma ¿i func¡ia ¡esuturilor. La originea oricårei forme de cancer se aflå o celulå „dereglatå”; evenimentul råmâne relativ rar pentru cå aceasta înseamnå o celulå la un individ din trei, adicå o celulå la 180 000 de miliarde. În acest caz, nu mai este urmat ritmul regulat de moarte ¿i de înnoire celularå, iar multiplicarea se face anarhic, generând o tumoare malignå (vezi capitolul 2 „Instalarea unei forme de cancer”, pag. 17). Pentru a putea în¡elege, diagnostica ¿i stabili tratamentul cel mai potrivit, trebuie efectuat, în prealabil, un examen citologic, adicå al celulelor, pentru a le putea studia pe cele implicate, anomaliile lor ¿i mecanismele ce le controleazå diviziunea (vezi capitolul 4, pag. 51)

… ADN Nucleul unei celule con¡ine cromozomi, al cåror principal constituent chimic este acidul dezoxiribonucleic (ADN). Acest acid este, în fapt, o structurå complexå, care caracterizeazå orice celulå, fie ea normalå sau canceroaså ¿i care con¡ine propria informa¡ie geneticå, adicå propriul „mesaj ereditar”. Schematic, o moleculå de ADN se prezintå ca un filament compus din douå lan¡uri care nu sunt identice, înfå¿urate unul în jurul celuilalt, în formå de dublå elice. Unul dintre lan¡uri poartå informa¡iile ce permit enzimelor så sintetizeze proteinele care controleazå activitå¡ile celulare.

CANCERUL CU „FAºA DESCOPERITÅ”

… Genå Elementul unui cromozom, constituit de un segment de ADN, care poartå informa¡ia proprie sintezei unei proteine, este o genå (din grecescul genos – origine, raså); este unitatea elementarå a informa¡iei genetice prezentå în ADN. La fiin¡a umanå, totalitatea moleculelor de ADN ale unei celule grupeazå 100 000 de gene ¿i constituie genomul uman, adicå materialul genetic specific fiecårui individ. Pot fi distinse oncogenele ¿i antioncogenele; primele intervin în substan¡e, comportându-se ca factori de cre¿tere, adicå favorizând multiplicarea celularå; celelalte, din contrå, le ordoneazå pe cele care inhibå sau frâneazå activitå¡ile celulare. La originea unui cancer se aflå numeroase anomalii ale genelor; dar, într-o ¿i mai mare måsurå, cauza principalå este un defect de ordonare ¿i atunci alterårile genetice antreneazå un dezechilibru al agen¡ilor de proliferare celularå. Descoperirea oncogenelor ¿i a antioncogenelor a permis explicarea sensibilitå¡ii proprii fiecårei fiin¡e umane ¿i a aptitudinii pe care o poate avea în crearea bolii, în a-i rezista sau în a o învinge, dacå este atins de aceasta. O astfel de descoperire a permis, de asemenea, punerea la punct a unor medicamente specifice, capabile så ac¡ioneze asupra acestor gene, deci asupra proliferårii celulare.

… Tumoare Atunci când existå o proliferare celularå, partea de organism în chestiune î¿i måre¿te volumul: este vorba de o tumoare care, dupå caz, va fi benignå sau malignå (canceroaså). O tumoare benignå este caracterizatå de o cre¿tere lentå, progresivå, nu se propagå la alte pår¡i ale organismului ¿i, în general, nu recidiveazå dupå o rezec¡ie (abla¡iune). O tumoare este malignå atunci când cre¿terea este rapidå, când se întinde la alte organe, prin metastazå, sau când, dupå o rezec¡ie totalå ¿i un tratament adecvat, recidiveazå. În func¡ie de tipul de ¡esut celular din care provine, tumoarea malignå va fi numitå diferit; astfel, carcinomul este un cancer apårut din epitelii (¡esut ce acoperå corpul – epiderma, din cavitå¡ile interne sau care constituie glandele), în timp ce sarcomul provine din ¡esuturile conjunctive.

… Cancerogenezå Ansamblul complex al proceselor ce stau la originea cancerelor este numit cancerogenezå ¿i prezintå caractere comune, cum ar fi perioada lungå între ini¡iere ¿i apari¡ia bolii. Printre to¡i factorii cancerogenezei îi distingem pe cei interni, dar ¿i pe cei externi: primii depind de constitu¡ia geneticå a unui individ, fåcându-l mai mult sau mai pu¡in vulnerabil ¿i expus; cei externi sunt crea¡i de oameni, fie cå este vorba de factori de mediu, chimici etc., fie de cei individuali cum ar fi consumul excesiv de alcool sau de tutun (vezi cap. 2 „Instalarea unui cancer”, cancerogeneza, pag. 21).

Tratamentele ¿i efectele lor secundare

Chirurgia Chirurgia preventivå ¿i de diagnostic Chirurgia curativå Chirurgia de conservare Chirurgia paliativå Chirurgia reconstructivå sau reparatorie Chirurgia durerii

62 62 62 63 63 64 65

Chimioterapia Diferitele grupe de medicamente Administrarea medicamentelor ªedin¡ele de chimioterapie Efectele secundare Câteva sfaturi practice

66 66 69 70 72 75

Radioterapia Radioterapia curativå, pre- sau postoperatorie ªedin¡ele de radioterapie Efectele secundare Câteva sfaturi practice

78 78 78 79 80

Celelalte tratamente Hormonoterapia Terapiile celulare Terapia genicå Imunoterapia

82 82 83 84 86

TRATAMENTELE ªI EFECTELE LOR SECUNDARE

Ajutoare terapeutice complementare Diferite remedii Metode bazate pe tehnici de sus¡inere psihologicå Tehnicile corporale: yoga, reiki, qi qong etc. Regim alimentar Alte câteva terapii, fårå un fundament ¿tiin¡ific real

88 88 90 91 91 92

Tratamente de confort Medicamentele contra durerilor Alte tratamente împotriva durerilor

93 93 94

Viitorul Progresele terapeutice Europa împotriva cancerului

95 95 97

Chirurgia Actul chirurgical constå în a elimina o parte de ¡esut bolnav de la o persoanå supuså, în prealabil, anesteziei. În cazul cancerului, este vorba de eliminarea unei tumori sau de reducerea dimensiunilor ei, astfel încât så devinå mai sensibilå la un alt tratament (chimioterapie sau radioterapie), påstrând organul-gazdå. Chirurgia poate avea ¿i alte implica¡ii, în special preventive sau reparatorii.

Chirurgia preventivå ¿i de diagnostic > Chirurgia preventivå practicå abla¡iunea unei tumori cu aspect malign, de exemplu o aluni¡å suspectå, pentru a o analiza ¿i, eventual, a o trata ¿i a o împiedica så devinå cu adevårat malignå. > Chirurgia de diagnostic: atunci când existå suspiciunea unei tumori maligne, chirurgul preleveazå operatoriu, prin biopsie, un fragment de ¡esut ale cårui celule sunt apoi analizate la microscop pentru a putea pune un diagnostic. Laparotomia este un act chirurgical care permite examinarea ¡esutului suspect prin deschiderea abdomenului ¿i extragerea unei tumori, dacå este cazul (cancer ovarian, de exemplu).

Chirurgia curativå Chirurgia de abla¡iune sau exereza În cancerologie, abla¡iunea, sau exereza, constå în a extirpa tumoarea (tumorectomia), un organ întreg sau o parte a unui organ în scopul vindecårii sau al remisiei bolii. În cursul unei tumorectomii, chirurgul extirpå tumoarea ¿i, uneori, chiar o parte a organului atins (dacå este invadat de celule canceroase), plus o marjå de ¡esut sånåtos precum ¿i ganglionii limfatici vecini, pentru siguran¡å ¿i pentru certitudinea cå nu mai råmân celule canceroase. Materialul prelevat este apoi analizat la microscop, în cursul unui examen histologic, pentru a studia natura celulelor implicate.

Abla¡iunea ganglionilor Celulele canceroase pot migra în ganglionii limfatici care dreneazå organul pe care se aflå tumoarea ini¡ialå, dar ¿i în al¡i ganglioni. Lezarea se face din aproape în aproape, pe linie ganglionarå, iar ganglionii atin¿i trebuie extirpa¡i. Abla¡iunea unui grup de ganglioni, situa¡i în apropierea tumorii, poate însemna

TRATAMENTELE ªI EFECTELE LOR SECUNDARE

o speran¡å de vindecare completå a bolii. Aceastå curå¡are ganglionarå, numitå ¿i limfadenectomie, poate fi justificatå de o anumitå necesitate – un ganglion invadat de celule canceroase, sau fåcutå din principiu dacå, în pofida absen¡ei unei invazii manifeste, existå un risc de extensie important. Pentru anumite tipuri de cancer, în special de sân, este preferatå tehnica numitå a ganglionului santinelå, care permite så nu fie înlåturat tot lan¡ul ganglionar, cu condi¡ia ca ganglionul „martor” (sau santinelå), prelevat izolat ¿i analizat în cadrul unei biopsii, så nu fie invadat.

Abla¡iunea metastazelor În anumite cazuri, actul chirurgical se impune ¿i pentru alte organe, astfel încât så fie distruse metastazele care rezidå pe acestea. Astfel, putem fi constrân¿i så recurgem la abla¡iunea unor metastaze pulmonare, hepatice sau osoase, care necesitå tehnici chirurgicale diferite, în func¡ie de organele atinse, dar ¿i opera¡ii succesive.

Chirurgia de conservare Ea are ca scop extirparea întregii tumori (cu o marjå de ¡esut sånåtos), dar nu întregul organ. Se vorbe¿te ¿i despre tumorectomie sau de exereza tumorii. Chirurgia de conservare este, în general, asociatå radioterapiei sau chimioterapiei, fiind astfel din ce în ce mai pu¡in mutilantå: ea conservå din ce în ce mai multe organe. Tratamentul chirurgical al cancerului de sân este un exemplu în sine: mai multe studii interna¡ionale au aråtat cå, într-un stadiu precoce al bolii, o tumorectomie urmatå de o radioterapie då acelea¿i rezultate bune ca o mastectomie (abla¡iunea totalå a sânului), cu o ratå de supravie¡uire ¿i un coeficient redus de recådere, similare.

Chirurgia paliativå Actele de chirurgie paliativå sunt practicate cu ocazia unei abla¡iuni sau a unei reconstruc¡ii ¿i constau în a¿ezarea unor deriva¡ii sau a unor stomii destinate înlocuirii unei pår¡i a unui organ pentru a-i facilita sau a-i înlocui func¡ionarea. Astfel, o deriva¡ie permite conservarea utilizårii unui organ deturnând, printr-o sondå, trecerea materiilor (a urinei, de exemplu) spre exteriorul corpului. O stomie este o deschidere practicatå în piele, la care se îmbinå o pungå, pentru a permite evacuarea fecalelor. De exemplu, în cazul cancerelor din sfera ORL se practicå traheostomia, colostomia pentru tumorile digestive sau ovariene, gastrostomia pentru cancerul stomacului sau al esofagului; deriva¡iile urinare se aplicå în cazul cancerelor ginecologice sau de prostatå.

Chirurgia reconstructivå sau reparatorie Numitå, de asemenea, ¿i chirurgie plasticå, ea este destinatå restaurårii morfologiei corpului, atunci când aceasta a fost modificatå printr-un act chirurgical curativ ini¡ial. În fapt, bolnavul care trebuie så suporte o opera¡ie curativå, acceptå mai u¿or exereze de mare întindere, ¿tiind cå aceastå repara¡ie esteticå este posibilå, iar atunci când este ¿i frumos fåcutå, restaureazå aspectul ini¡ial al organului atins, în special al unui sân. Aceastå chirurgie face parte integrantå din tratamentul cancerului. Ea este propuså de o echipå pluridisciplinarå de practicieni în cancerologie ¿i în chirurgie esteticå. În afarå de alegerea tehnicii, momentul reconstruc¡iei este un element important ce trebuie determinat în acord cu bolnavul.

Reconstruc¡ia imediatå Atunci când reconstruc¡ia se face în acela¿i timp cu interven¡ia ini¡ialå (tumorectomie sau abla¡iune de organ), ea este numitå imediatå. Restabilirea continuitå¡ii digestive se practicå, astfel, pe intestine sau esofag, în chiar momentul actului chirurgical. Uneori, purtarea unei stomii este necesarå, fie temporar, pentru a permite cicatrizarea ¿i restabilirea func¡iilor interne, fie definitiv. Reconstruc¡ia vezicii are loc cu ocazia unei cistectomii (abla¡iune par¡ialå a vezicii). Reconstruc¡ia laringianå, cu a¿ezarea unei proteze fonatorii ce permite producerea sunetelor, se face în timpul unei laringectomii (abla¡iunea laringelui). Reconstruc¡ia mamarå poate fi, de asemenea, practicatå în timpul mastectomiei (abla¡iune totalå sau par¡ialå a unui sân).

Reconstruc¡ia secundarå Chirurgia reparatorie poate interveni dupå terminarea radio- sau chimioterapiei. Este cazul reconstruc¡iei mamare dupå tratamentele de chimioterapie ¿i radioterapie complementare, al reconstruc¡iilor osoase dupå o chimioterapie neoadjuvantå ¿i al reconstruc¡iei fe¡ei (mandibulå sau orbitå) dupå exereza tumorilor fe¡ei. Aportul protezelor adaptate precum ¿i noile tehnici de microchirurgie au ameliorat considerabil corectarea diformitå¡ilor apårute în urma actelor chirurgicale.

Alegerea momentului reconstruc¡iei îi revine bolnavului, care cântåre¿te avantajele ¿i inconvenientele fiecårui tip de repara¡ie, dupå ce chirurgul i-a dat toate informa¡iile necesare luårii unei decizii.

TRATAMENTELE ªI EFECTELE LOR SECUNDARE

> Reconstruc¡ia mamarå ¿i protezele Alegerea unei proteze mamare este o etapå importantå pentru femeile care au suportat o mastectomie. Reconstruc¡ia necesitå, uneori, mai multe interven¡ii înaintea finalizårii sale ¿i atunci unele femei ezitå înainte de a înfrunta un alt act chirurgical succedând abla¡iunii totale sau par¡iale a sânului. La sfatul medicului dumneavoastrå, pute¡i opta pentru un sutien port-protezå amovibilå sau pentru proteze implantate chirurgical. Majoritatea celor existente actualmente sunt constituite din materiale care, prin consisten¡å ¿i texturå, amintesc ¡esuturile naturale ale sânului. Ele îi dau corpului echilibrul de care are nevoie pentru o ¡inutå corectå, men¡in sutienul, împiedicându-l så alunece sau så se ridice ¿i restabilesc aspectul curbelor feminine, ceea ce permite purtarea hainelor ¿i a lenjeriei ca înainte de opera¡ie. Majoritatea femeilor sunt surprinse cå nu simt decât o u¿oarå durere în zona operatå ¿i câteva senza¡ii de ame¡ealå, de pi¿cåturå ¿i de colicå pânå la axilå. Odatå cu scoaterea drenurilor ¿i a pansamentelor, chirurgului îi revine sarcina de a explica cum trebuie îngrijitå aceastå zonå. Persoanei operate i se cere, destul de repede, så mi¿te bra¡ul pentru a evita o rigidizare a umårului sau un limfedem (bra¡ foarte umflat de lichid), ceea ce constituie cea mai curentå complica¡ie a acestui tip de interven¡ie.

Chirurgia durerii Durerile fizice sunt asumate de medicamentele analgezice ¿i antalgice, în func¡ie de caz existând o întreagå panoplie de tratamente. Cu toate acestea, se întâmplå så råmânå fårå efect. Atunci, este avutå în vedere chirurgia durerii: este vorba de acte chirurgicale anestezice, efectuate, în principal, prin neurostimulare sau neurochirurgie de întrerupere (sec¡ionarea rådåcinilor nervoase), dar care råmân foarte restrânse, ¡inând seama de caracterul lor ireversibil.

Chimioterapia În func¡ie de boalå sau de stadiul acesteia, chimioterapia poate fi curativå, adicå så aibå ca finalitate vindecarea organului bolnav sau complementarå actului chirurgical sau radioterapiei. Vom vorbi atunci, în func¡ie de caz, de chimioterapie adjuvantå sau paliativå. Principiul chimioterapiei este de a atinge, pentru a le distruge, celulele su¿å care, în interiorul tumorii, sunt singurele capabile så se reproducå nedefinit. Toate medicamentele anticanceroase care participå la aceastå distrugere au o toxicitate mai mult sau mai pu¡in mare, putând afecta formula sanguinå, pielea, pårul sau alte organe. Cu cât este mai puternicå doza administratå, cu atât sunt mai mari ¿ansele de a distruge un numår mai mare de celule canceroase, ¿i riscul de a distruge ¿i celule sånåtoase. Când nu existå altå posibilitate, se administreazå doze mari de chimioterapie, dar sub acoperirea unei grefe de måduvå osoaså, pentru a înlocui celulele sanguine definitiv distruse. Un astfel de tratament se efectueazå în cure succesive ce alterneazå cu perioade de pauzå. Celulele normale ajung deasupra mai repede decât cele canceroase, astfel încât bolnavul are timp så „recupereze”. Ritmul curelor depinde, de altfel, de acest timp de recuperare – el fiind, în general, mai lung la persoanele în vârstå – ¿i/sau de evolu¡ia tumorii. Celulele maligne, care sunt insuficient irigate sau se aflå în centrul tumorii, primesc o dozå mai micå de medicamente anticanceroase sau antimitotice ¿i sunt, deci, mai pu¡in sensibile. În acest caz, pentru a le face mai sensibile, poate fi practicatå, înainte de cura de chimioterapie, o primå exerezå de reducere a tumorii. De cele mai multe ori se asociazå mai multe medicamente anticanceroase, cåci efectul lor poate fi u¿or diferit ¿i, uneori, sinergic; toxicitatea lor nu este identicå ¿i practica a demonstrat cå asociate astfel sunt mai eficiente ¿i mai bine tolerate.

Diferitele grupe de medicamente Din 1940 încoace, în fiecare an, mii de noi molecule sunt elaborate ¿i testate in vitro, adicå în recipiente (eprubete sau altele) ¿i in vivo, adicå pe animal. Numai unele vor fi utilizate în clinici. Mu¿tarurile azotoase sunt derivate îndepårtate ale gazelor de luptå din primul råzboi, 1914 – 1918. În 1942 a fost observatå, pentru prima datå, la un bolnav având un limfom, o scurtå remisie. Dupå alchili, au fost implementa¡i antimetaboli¡ii, medicamente apropiate de moleculele normale, derivate ale mu¿tarurilor azotoase. Pornind de la principiile active ale plantelor, au fost introduse noi molecule, cum ar fi alcaloizii brebenocului ¿i taxanii (derivate ale scoar¡ei de tiså), asociate deseori cu mecanisme de ac¡iune foarte variate.