INVECE CHE LA TV – COME SCEGLIERE LE ATTIVITÀ EXTRASCOLASTICHE PIÙ ADATTE AL PROPRIO FIGLIO Nessia Laniado Red Edizioni, Milano © 2004 Revisione redazionale di Angela Giaccardi
Traducere ¿i adaptare în limba românå: Gabriela Tåtåråu
© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian language rights reserved.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României LANIADO, NESSIA În loc de televizor - activitå¡ile extra¿colare potrivite / Nessia Laniado. Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-37-7 379.8
Cuprins „Mamå, nu ¿tiu ce så fac...” . . . . . . . . . . . . . . . . . Sindromul televizorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Jocul ca o artå sau arta ca un joc? . . . . . . . . . . . . . Un mijloc de a-i anima visele . . . . . . . . . . . . . . . . .
5 6 7 8
Cum så alegi între atâtea cursuri? . . . . . . . . . . . . 9 Hotårå¿te copilul sau decidem noi pentru el? . . . . . 10 Care sunt riscurile alegerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Care sunt nevoile copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Înainte de a decide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Ne jucåm ¿i învå¡åm: dramatizarea Cele zece principii ale dramatizårii . Cum evaluåm un centru de activitå¡i Copilul vrea så renun¡e. Ce facem?
............ ............ ............ ............
17 19 21 26
Ce gen de muzicå ¿i ce instrument . . . . . . . . . . . . ªtiin¡a explicå miracolul sunetului . . . . . . . . . . . . . Muzica pentru minte... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …ªi pentru memorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când începem? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „Sunt afon...” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Arta de „a asculta” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce muzicå, la ce vârstå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Joaca cu muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A face muzicå „serios”: abordarea corectå . . . . . . . Patru mari metode pentru copii mici de tot . . . . . . . Alegerea ¿colii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alegerea instrumentului cel mai potrivit . . . . . . . . .
30 31 32 33 35 36 40 42 43 45 46 51 52
4
În loc de televizor
Cum så alegi sportul potrivit (¿i sala de sport) . . . Ce nevoi are un copil? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce joc jucåm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele trei condi¡ii pe care trebuie så le îndeplineascå un sport pentru copii . . . . . . . . Înainte de a începe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când se începe? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un campion? Nu, mul¡umesc, e un copil! . . . . . . . .
58 58 61
Artele mar¡iale tradi¡ionale pentru copii . . . . . . . . Înainte de a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Karate – arta mâinii goale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judo, calea gentile¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aikido – armonia energiei universale . . . . . . . . . . .
82 83 84 87 89
Învå¡area unei limbi ståine . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu e niciodatå prea devreme . . . . . . . . . . . . . . . . Prin intermediul cåilor mentale . . . . . . . . . . . . . . . Dacå vorbe¿te mai multe limbi, se descurcå mai bine la ¿coalå . . . . . . . . . . . . . . . Cum se alege un curs: cinci lucruri de ¿tiut . . . . . . Când acaså se vorbesc douå limbi . . . . . . . . . . . .
91 92 94
63 66 66 71
95 96 99
Un animal „prieten” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102 Un câine sau o pisicå? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111 Un animal nu e o jucårie: problemele practice . . . .116 Riscurile care trebuie evitate în apropierea copil-animal . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126
„Mamå, nu ¿tiu ce så fac...”
„Sindromul copilului cu agendå” Aceasta a fost, în 1993, concluzia unui studiu realizat de Biroul local de securitate socialå din Vene¡ia. Psihologul Paola Scalari a studiat copii între 6 ¿i 12 ani, care trebuiau så se strecoare între un curs de englezå, antrenamentul de tenis, lec¡iile de pian sau aikido ¿i catehism. Dar este oare un risc Sindromul copilului cu agendå sau sindromul televizorului? real? Conform rezultatelor unui sondaj, efectuat de Institutul Italian de Studii Politice, Economice ¿i Sociale pentru RAI în 2003, 62% dintre copii î¿i petrec timpul liber preponderent în caså, în timp ce doar 18,3% se joacå afarå, iar al¡i 1,80% nu participå la nicio activitate.
6
În loc de televizor
Sunt foarte pu¡ini copii care se dedicå unui hobby, fie el picturå, canto, teatru, fotbal sau baschet. Prin urmare, este foarte mic grupul care suferå de sindromul agendei. Nu existå statistici, dar se estimeazå cå nu depå¿esc 1%.
Sindromul televizorului Mai mult decât pericolul hiperactivitå¡ii, marea majoritate a copiilor riscå så manifeste sindromul televizorului: petrec o mare parte din timpul lor liber a¿eza¡i în fa¡a televizorului sau a ecranului jocurilor video, ron¡åind continuu chipsuri ¿i guståri. Mama se plânge permanent: „Stai mereu în fa¡a televizorului”, îmi spune, dar altceva ce så fac? (Gino, 6 ani)
Se trezesc cu muzica de la radio, iau micul dejun cu televizorul deschis, merg la ¿coalå acompania¡i de ritmul ame¡itor din cå¿tile CD player-ului ¿i, odatå reîntor¿i acaså, aruncå ghiozdanul pe jos ¿i se lanseazå în universul exploziilor, al fulgerelor ¿i bubuiturilor jocurilor video. Pânå seara, hipnotiza¡i de nesfâr¿itele ¿i atractivele efecte speciale de pe ecran, se pråbu¿esc epuiza¡i ¿i ame¡i¡i. Ei nu mai au ceea ce Giovanni Gasparini, doctor în sociologie la Universitatea Catolicå din Milano, denume¿te intersti¡ii. Pauzå, lini¿te, timpi mor¡i. Minuscule spa¡ii care delimiteazå o zonå de alta, intervale care ritmeazå trecerea timpului.
„Mamå, nu ¿tiu ce så fac…”
7
Nu mai existå a¿teptare, repaus, o duminicå lini¿titå dedicatå lecturii ¿i contemplårii, o noapte pentru observarea stelelor, o dupå-amiazå petrecutå întin¿i pe o bancå în parc sau rezema¡i de un perete privind jocul norilor pe cer. „Lipsesc” - scrie Gasparini - „ocaziile de a trece din universul normal al vie¡ii cotidiene în alte universuri paralele”. ªi mai ales, lipse¿te ¿i jocul, cel liber, lipsit de griji. „Când se joacå, ¿i uneori chiar între jocuri, copilul ¿i adultul sunt liberi så fie creativi”, afirma marele psiholog D.W.Winnicott (1896-1971).
Jocul ca o artå sau arta ca un joc? Atunci, cum vom proceda? Cum så le redåm copiilor no¿tri gustul jocului? Al lenii creative, al timpului pierdut dar nu risipit? Oferindu-le posibilitatea de a practica o artå, concluzioneazå mul¡i exper¡i. „Arta nu este decât o formå de joc”, scria, în 1873, filozoful englez Herbert Spencer, în lucrarea sa A (very) Brief History of Play and Play Therapy Theories (Foarte scurtå istorie a jocului ¿i a teoriilor terapiei prin joc). De fapt, pentru a respecta reguli precise, arta ¿i jocul se bazeazå pe imprevizibilitate ¿i inventivitate. Cu cât sunt mai pu¡in creativi, cu atât diversificå mai pu¡in, în sensul original al termenului (în latinå divertere înseamnå a schimba direc¡ia); consimt, a¿adar, så påtrundå în zone încå necunoscute, så creeze imagini, situa¡ii ¿i fantezii neîncercate pânå atunci.
8
În loc de televizor
Ceea ce noi, în lipsa unui termen mai expresiv, numim generic „activitate”, conform defini¡iei propuse de marele psiholog elve¡ian Jean Piaget (1896-1980), este în realitate forma cea mai completå ¿i maturå a jocului: ceea ce el însu¿i nume¿te „jocul de måiestrie”. Pu¡in câte pu¡in copilul câ¿tigå controlul deplin asupra propriul corp ¿i asupra ac¡iunilor sale, ¿i, în plus, inventeazå, creeazå, improvizeazå. Astfel ajunge în faza de måiestrie. Prin acest tip de joc se deprind abilitå¡i, se observå reguli complexe, se urmåre¿te o disciplinå. Cuno¿tin¡ele ob¡inute vor råmâne o mo¿tenire pre¡ioaså pentru tot restul vie¡ii.
Un mijloc de a-i anima visele Dar visul? Så-l låsåm så pluteascå în derivå abåtându-se de la propria fantezie? „Intersti¡iile”, prin intermediul cårora se iscode¿te infinitul, nasc universuri paralele? Nu apare riscul de a seca exuberanta explozie a imagina¡iei infantile, închizând-o în limitele înguste ale unei tehnici, întemni¡ând-o în reguli, umilind-o în ritualul unei rutine? Sunt întrebåri legitime. Scopul acestei cår¡i este de a ajuta în alegerea artei celei mai potrivite caracteristicilor, visurilor ¿i entuziasmului copiilor no¿tri. Cuno¿tin¡ele necesare pentru a umple cu imagini ¿i emo¡ii „intersti¡iile” lor.