Increderea in sine by Florin Curavale

© 2009 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Încrederea în sine a adolescentului: Copilul la vârsta ingratå. – Bucure¿ti: House of Guides, 2009 Index. ISBN 978-606-513-098-2 159.922.7

CUPRINS Capitolul 1 .................................................................. Determina¡i adolescentul så aibå încredere în sine .................................................. Adolescentul trebuie så simtå cå pårin¡ii îi acordå încredere .................................................. Adolescentul trebuie så participe la elaborarea regulilor care îl privesc .......................................... Adolescentul trebuie så înve¡e så-¿i gestioneze stresul.................................................................. Nu uita¡i! .................................................................. Capitolul 2 .................................................................. Ajuta¡i adolescentul så se cunoascå .......................... Adolescentul trebuie så fie iubit, apreciat, ascultat ¿i în¡eles .............................................................. Adolescentul trebuie så se separe, så se afirme ¿i så devinå autonom ............................................ Adolescentul trebuie så fie recunoscut ¿i respectat pentru ceea ce este .............................. Adolescentul trebuie så simtå cå pårin¡ii såi au a¿teptåri realiste .............................................. Nu uita¡i! ..................................................................

11 11 12 16 22 25 27 27 28 31 37 40 41

Capitolul 3 .................................................................. 43 Învå¡a¡i adolescentul så participe ¿i så coopereze ...... 43 Adolescentul trebuie så-¿i gåseascå locul în familie .... 44

Adolescentul trebuie så-¿i câ¿tige locul în grupul såu de prieteni .......................................... 49 Adolescentul trebuie så-¿i gåseascå locul în mediul ¿colar ........................................................ 50 Nu uita¡i! .................................................................. 54 Capitolul 4 .................................................................. Ajuta¡i adolescentul så descopere strategiile câ¿tigåtoare.......................................................... Adolescentul are nevoie de modele pentru a se putea proiecta în viitor .................................. Adolescentul înva¡å så-¿i rezolve problemele .............. Adolescentul trebuie så guste succesul ...................... Nu uita¡i! ..................................................................

57 57 58 61 65 73

Concluzii ...................................................................... 77

INTRODUCERE Cu to¡ii am învå¡at, la nivel individual, dar ¿i ca societate, cå stima de sine are o importan¡å deosebitå. Aceastå con¿tientizare este legatå de faptul cå oamenii tråiesc împreunå perioade întregi de profunde transformåri. În fa¡a schimbårilor rapide pe care trebuie så le acceptåm, asiståm, uneori, la adevårate crize de identitate ale individului. De multe ori, aceste crize au rådåcini adânci în perioada adolescen¡ei. Importan¡a pe care fiecare dintre noi o acordåm stimei de sine este, adesea, legatå de numårul mare de copii, adolescen¡i ¿i adul¡i deprima¡i, care tind så se deprecieze. Mass media ne oferå mereu o imagine deformatå a competen¡elor noastre parentale, reamintindu-ne fårå menajamente cå societatea oferå tinerilor „modele“ de abandon ¿colar ¿i suicid, chiar în rândul celor mai elevate påturi ale sale. În acest fel se pot explica îngrijorårile noastre ¿i, în acela¿i timp, dorin¡a de a face totul pentru a diminua violen¡a, depresia sau anxietatea. Societatea nostrå s-a transformat rapid ¿i, în mai pu¡in de 30 sau 40 de ani, valorile de bazå au cam pålit. Cu to¡ii am fost nevoi¡i så trecem de la o societate bazatå pe familie, la o societate caracterizatå printr-o ratå a divor¡urilor de 49%, printr-o reducere spectaculoaså a numårului de copii, prin prezen¡a majoritå¡ii mamelor pe pia¡a muncii, printr-o redefinire a rolului bårba¡ilor ¿i femeilor, a ta¡ilor ¿i a mamelor. Aceastå transformare socialå provoacå îngrijoråri ¿i repune în discu¡ie anumite chestiuni. În aceste condi¡ii, nu este surprinzåtor faptul cå suntem tenta¡i, în anumite circumstan¡e, så

Introducere

ne concentråm aten¡ia ¿i eforturile asupra oamenilor din jurul nostru, a elementelor pozitive ale rela¡iilor umane ¿i în direc¡ia construirii unei lumi mai bune. Stima de sine este în centrul acestui demers.

Ce este stima de sine? Fiecare persoanå î¿i face o idee despre sine. Aceastå percep¡ie pe care fiecare dintre noi o are, influen¡atå puternic de schimbårile sociale despre care am vorbit ceva mai devreme, se construie¿te mereu, de-a lungul anilor, ¿i nu este niciodatå definitivatå. Copilul î¿i construie¿te opinia despre sine în func¡ie de pårerile pe care i le oferå persoanele considerate importante în propria-i via¡å: pårin¡ii, bunicii, profesorii, prietenii etc. Tânårul preia toate cuvintele pe care ace¿ti oameni i le adreseazå ¿i gesturile din jurul såu pentru a se putea autoevalua ¿i cunoa¿te. Pe måsurå ce copilul cre¿te, iar prietenii ocupå un loc tot mai important în via¡a sa, ace¿tia devin oglinda în care el urmeazå så se tot priveascå. Acest proces de autoevaluare nu se încheie nici la maturitate. ªtim bine cå, în unele zile, opiniile favorabile ale altora ne asigurå ¿i ne întåresc pårerile pe care le avem despre noi în¿ine. Existå, înså, ¿i momente când criticile celor din jurul nostru ne rånesc ¿i ne determinå så ne îndoim de noi în¿ine. În fapt, cercetårile au demonstrat cå imaginea pe care o avem despre noi în¿ine continuå så se modifice pânå aproape de 80 de ani. Stima de sine nu este altceva decât pre¡ul pe care l-am plåti pentru noi în¿ine, în anumite momente din via¡å. A¿a se face cå o persoanå poate avea o pårere bunå despre sine atunci când este la serviciu, dar nu då prea mul¡i bani pe calitå¡ile sale de pårinte. Fiecare om î¿i construie¿te o opinie despre el

însu¿i pe plan fizic (cum aratå, obi¿nuin¡e, capacitatea de a îndura), pe plan intelectual (capacitå¡i, memorie, ra¡ionament) ¿i pe plan social (capacitatea de a lega prietenii, carismå, simpatie). Oamenii procedeazå la fel în cazul iubirii, la muncå sau în ceea ce prive¿te creativitatea. ºinând cont de toate acestea, un om care î¿i formeazå o bunå imagine despre sine în mai toate zonele vie¡ii, î¿i va construi ¿i respectul de sine. Teorema este valabilå ¿i în sens invers. De multe ori, stima de sine este confundatå cu amorul propriu. Este adevårat cå cele douå concepte sunt apropiate, chiar complementare. Amorul propriu, de exemplu, este definit ca sentiment al propriei demnitå¡i ¿i face referire la mândria personalå. A råni o persoanå în amorul propriu înseamnå så o love¿ti în cele mai sensibile pår¡i ale intimitå¡ii sale. De¿i amorul propriu ¿i stima de sine sunt sentimente foarte legate, diferen¡a dintre ele este stabilitå de distan¡a dintre a iubi ¿i a stima. ªi acest lucru se întâmplå pentru cå putem så apreciem foarte mult pe cineva, fårå a-l iubi neapårat. De multe ori, observåm calitå¡i ¿i competen¡e ale unor oameni pe care nu îi avem în apropiere – un personaj public, de exemplu, sau un politician – fårå a-i iubi. În sens invers, înså, teorema nu este valabilå. Nu putem iubi pe cineva fårå a-l stima, cu alte cuvinte, fårå a-i atribui o valoare personalå ¿i intrinsecå. Într-o rela¡ie de dragoste ¿i ata¿ament, este foarte importantå aprecierea ¿i admirarea calitå¡ilor, competen¡elor ¿i atitudinilor persoanei iubite. Fåcând aceastå compara¡ie între amorul propriu ¿i stima de sine, este u¿or så ne dåm seama cå o persoanå nu se poate iubi pe sine, dacå nu se stimeazå, mai precis, dacå nu î¿i con¿tientizeazå calitå¡ile (felul de a fi, identitatea). Adolescentul este deosebit de capabil de a respinge o opinie criticå despre el însu¿i ¿i de a construi imediat un monolog interior de autoevaluare pozitivå sau negativå. El î¿i poate judeca singur

Introducere

ac¡iunile, calitå¡ile, for¡ele, dificultå¡ile, felul personal de a fi ¿i de a ac¡iona. Prin acest monolog interior, adolescentul intrå în adâncul fiin¡ei sale ¿i, în acest fel, î¿i poate alimenta sau diminua stima de sine. De cele mai multe ori, el este influen¡at de propriile evaluåri asupra competen¡elor sale, dar ¿i de opiniile exprimate de cei dragi sau apropia¡i. Adolescentul î¿i poate exprima stima de sine, afirmându-se personal, afirmarea nefiind altceva decât o stimå de sine în plinå ac¡iune. În fapt, atunci când un adolescent este con¿tient de valoarea sa personalå, îi este mai u¿or så se afirme ¿i så-¿i exprime ideile, opiniile, dorin¡ele ¿i nevoile. De asemenea, în aceastå situa¡ie el este tot mai capabil så facå alegerile cele mai potrivite. În acest fel, gra¡ie pårerii bune pe care o are despre sine, adolescentul va reu¿i mult mai u¿or så-¿i facå loc într-un grup de prieteni, så devinå respectat, respingând agresiunile verbale ¿i fizice care ar putea apårea.

Stima de sine ¿i adolescen¡a Adolescen¡a este o perioadå crucialå în ceea ce prive¿te dezvoltarea ¿i consolidarea stimei de sine. De fapt, adolescen¡a este momentul din via¡å în care fiecare individ trebuie så-¿i gåseascå identitatea. Pentru acest lucru, individul trebuie så aibå curajul de a se separa de pårin¡i ¿i de a se defini în raport cu ei, dar explorându-¿i intimitatea cu grupul såu de prieteni ¿i cu persoana de sex opus. Transformårile fizice care survin în adolescen¡å bruiazå cumva imaginea pe care un tânår o are despre el însu¿i. Pe de altå parte, adolescentul are capacitatea de a reflecta asupra unor concepte abstracte, fapt care îi permite så vadå via¡a din altå perspectivå, comparativ cu pårin¡ii såi. Nu în cele din urmå, tânårul trebuie så facå fa¡å mai multor roluri sociale noi: cel de muncitor, deoarece este nevoit så câ¿tige bani pentru a