istoria lumii in 6 pahare by Florin Curavale

ISTORIE A LUMII PAHARE ÎN

TOM STANDAGE

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Arabela Ri¡å

© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian language rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României STANDAGE, TOM O istorie a lumii în 6 pahare/Tom Standage – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-51-3 94(100)

Cuprins Prefa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Berea în Mesopotamia ¿i Egipt . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 1. Berea în Epoca de Piatrå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 2. Berea „civilizatå” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Vinul în Grecia ¿i Roma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39 3. Deliciul vinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 4. Vinul imperial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

Båuturi spirtoase în perioada colonialistå . . . . . . . .79 5. Båuturi tari, måri agitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80 6. Båuturile care au clådit America . . . . . . . . . . . . . .96

Cafeaua în Epoca Ra¡iunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113 7. Båutura care te de¿teaptå . . . . . . . . . . . . . . . . . .114 8. Cafenelele, surse de informare . . . . . . . . . . . . . .128

Ceaiul ¿i Imperiul Britanic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .147 9. Imperiile ceaiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .148 10. Puterea ceaiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .167

Coca-Cola ¿i ascensiunea Americii . . . . . . . . . . . . .189 11. De la sifon la Coca-Cola . . . . . . . . . . . . . . . . . . .190 12. Globalizare într-o sticlå . . . . . . . . . . . . . . . . . . .213

Epilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .227 Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .234 Addenda: În cåutarea båuturilor antice . . . . . . . . . . . .236 Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .244 Surse bibliografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .250

Prefa¡å

Sursa vie¡ii Nu existå o istorie a omenirii, existå doar mai multe istorii ale diferitelor aspecte ale vie¡ii umane. – Karl Popper, filosof al ¿tiin¡ei (1902-1994)

ETEA POATE OMORÎ mai repede decât foamea. Pentru a supravie¡ui, trebuie så ¡inem seama cå, dupå nevoia de a respira, nevoia de a ne potoli setea este cea mai importantå. Aceastå nevoie este, cu siguran¡å, mai importantå chiar ¿i decât aceea de a ne hråni: fårå hranå, am putea supravie¡ui câteva såptåmâni, dar fårå un lichid care så ne învioreze, dacå avem noroc, supravie¡uim câteva zile. Cu câteva zeci de mii de ani în urmå, oamenii trebuiau så råmânå în apropierea izvoarelor, râurilor sau lacurilor pentru a-¿i asigura apa, întrucât stocarea ¿i transportul acesteia nu erau posibile. Nevoia omului de fi în apropiere de o surså de apå a influen¡at progresul omenirii. Båuturile continuå ¿i aståzi så aibå un rol foarte important în evolu¡ia societå¡ii. În urmå cu aproximativ zece mii de ani, alte båuturi au început, deja, så concureze apa. Acestea nu se gåseau în naturå, ci trebuiau fabricate. Treptat, båuturile au încetat så fie doar un

Prefa¡å înlocuitor pentru apå, dobândind ¿i alte roluri. Multe dintre ele au fost folosite ca etalon monetar, în ritualurile religioase, ca simboluri politice sau ca surså de inspira¡ie de cåtre filosofi ¿i arti¿ti. Unele au servit la sublinierea puterii ¿i a rangului celor boga¡i, iar altele pentru ca oamenii så fie mai u¿or înrobi¡i. Båuturile au fost folosite pentru a sårbåtori na¿terea, pentru a-i comemora pe cei mor¡i sau pentru a realiza sau consolida legåturi sociale, pentru a pecetlui acorduri sau tranzac¡ii comerciale, pentru a ascu¡i sim¡urile sau, dimpotrivå, pentru a îngreuna gândirea ¿i chiar pentru a-i vindeca pe oameni. Dupå cum le-au purtat valurile istoriei, diferite båuturi au fost mai mult sau mai pu¡in importante în anumite epoci, locuri ¿i culturi, începând cu a¿ezårile din epoca de piatrå, continuând cu Grecia anticå sau cafenelele Epocii Ra¡iunii. Fiecare dintre ele a devenit cunoscutå când a venit în întâmpinarea unei nevoi sau s-a aliniat unui curent istoric, în unele cazuri influen¡ând chiar cursul istoriei în moduri nea¿teptate. La fel cum arheologii împart istoria în diferite perioade în func¡ie de materialele folosite - epoca pietrei, epoca fierului, epoca bronzului - putem împår¡i istoria lumii în diferite perioade dominate de anumite båuturi. În special ¿ase dintre ele - berea, vinul, båuturile spirtoase, cafeaua, ceaiul, Coca-Cola - au trasat cursul istoriei omenirii. Trei dintre acestea con¡in alcool, iar celelalte trei – cofeinå, dar ce au în comun este faptul cå fiecare dintre ele a fost båutura definitorie a unei perioade istorice, din Antichitate pânå în timpurile noastre. Pârghia care a propulsat omenirea pe o nouå traiectorie a fost cultivarea påmântului, începând cu aclimatizarea cerealelor în Orientul Apropiat cu zece mii de ani în urmå, înso¡itå de o formå rudimentarå de bere. Primele civiliza¡ii au apårut cinci mii de ani mai târziu, în Mesopotamia ¿i Egipt, douå civiliza¡ii paralele, amândouå întemeiate datoritå unui surplus de cereale provenit din practicarea pe scarå largå a agriculturii. Acest surplus a eliberat o micå parte a popula¡iei de nevoia de a lucra påmântul ¿i a fåcut posibilå apari¡ia preo¡ilor, a administratorilor, a scribilor ¿i me¿te¿ugarilor. Cerealele, care constituiau baza eco-

Prefa¡å nomiei, erau utilizate pentru a efectua plå¡i sau ca parte a ra¡iilor de alimente ¿i erau consumate sub formå de pâine sau bere. Båutura definitorie a acestei perioade, berea, a hrånit locuitorii primelor ora¿e ¿i autorii primelor documente ale lumii. Cultura înfloritoare din ora¿ele-state ale Greciei antice din mileniul I î.Hr. a condus la progrese în domeniul filosofiei, politicii ¿i literaturii, progrese care au pus bazele gândirii vestice de aståzi. Vinul a fost cel care a dat na¿tere culturii mediteraneene ¿i tot lui i se datoreazå dezvoltarea comer¡ului maritim, care a fåcut posibilå råspândirea acestei culturi. Discu¡iile politice, literare sau filosofice se purtau în cadrul unor petreceri, numite banchete, care se desfå¿urau dupå un anumit ritual, la care se bea vin amestecat cu apå într-un vas comun. Obiceiul de a bea vin a fost preluat de romani, iar la ace¿tia soiurile de vin erau strict asociate statutului social al båutorului. Douå dintre cele mai mari religii ale lumii au dat verdicte opuse legate de vin: ritualul cre¿tin al împårtå¿aniei are în centru vinul, pe când aceea¿i båuturå a fost interziså, dupå pråbu¿irea Imperiului Roman ¿i apari¡ia Islamului, chiar în locurile în care ea a fost creatå. Redescoperirea cuno¿tin¡elor grece¿ti sau romane, påstrate ¿i extinse de învå¡a¡ii din lumea arabå, a dus la rena¿terea gândirii vestice, la un mileniu dupå cåderea Romei. În acela¿i timp, exploratorii europeni, condu¿i de dorin¡a de a pune capåt monopolului arab asupra comer¡ului cu Orientul, au navigat spre sud, înspre Americi, ¿i spre est, în India ¿i China. Odatå stabilite traseele comerciale maritime între marile puteri europene a început lupta pentru împår¡irea lumii. În aceastå perioadå a marilor descoperiri geografice au apårut noi båuturi datoritå procesului de distilare, un proces cunoscut încå din timpuri stråvechi, dar îmbunåtå¡it de învå¡a¡ii arabi. Aceste båuturi ob¡inute prin distilare constituiau o formå concentratå de alcool, durabilå ¿i idealå pentru transportul pe mare. Båuturi precum brandy-ul, romul ¿i whiskey-ul au fost folosite ca formå de troc pentru a cumpåra sclavi ¿i au devenit deosebit de importante în coloniile nord-americane, unde au avut chiar ¿i

Prefa¡å un rol politic esen¡ial, contribuind la întemeierea Statelor Unite. Acestei perioade de expansiune i-a urmat o perioadå de revolu¡ie intelectualå, pe måsurå ce gânditorii din Europa Vesticå au dezvoltat ideile mo¿tenite de la greci ¿i au creat noi teorii ¿tiin¡ifice, politice ¿i economice. Båutura dominantå a acestei epoci, numitå Epoca Ra¡iunii, a fost cafeaua, o licoare misterioaså, aduså în Europa din Orientul Mijlociu. Localurile în care se servea cafeaua aveau un statut mult diferit de al cârciumilor unde se vindeau båuturi alcoolice ¿i au devenit locuri în care se discutau probleme legate de comer¡, politicå sau multe alte subiecte. Ajutând gândirea så råmânå limpede, cafeaua a devenit båutura idealå pentru oamenii de ¿tiin¡å, comercian¡i ¿i filosofi. Discu¡iile purtate în cafenele au condus la apari¡ia societå¡ilor ¿tiin¡ifice, a ziarelor sau institu¡iilor financiare ¿i au constituit un teren fertil pentru o gândire revolu¡ionarå, îndeosebi în Fran¡a. În unele state europene, îndeosebi în Anglia, cafeaua a intrat în competi¡ie cu o altå båuturå, importatå din China, anume ceaiul. Popularitatea sa în Europa a ajutat la realizarea unor legåturi comerciale profitabile cu Orientul ¿i a sprijinit imperialismul ¿i industrializarea, fåcând ca Anglia så devinå prima putere a lumii. Odatå ce aceastå båuturå a devenit båutura na¡ionalå a Angliei, dorin¡a de a avea suficiente provizii de ceai a avut un efect important asupra politicii externe a Angliei, care a avut ca urmare câ¿tigarea independen¡ei de cåtre Statele Unite ¿i sprijinirea vechii civiliza¡ii chineze¿ti, dar ¿i extinderea la scarå industrialå a produc¡iei de ceai în India. De¿i båuturile carbogazoase au apårut în Europa spre sfâr¿itul secolului al XVIII-lea, ele au devenit extrem de cunoscute o sutå de ani mai târziu, odatå cu apari¡ia båuturii CocaCola. Creatå pentru a fi un tonic medical de cåtre un farmacist din Atlanta, ea a devenit apoi båutura na¡ionalå a Americii, un simbol al societå¡ii de consum care a ajutat ca Statele Unite så devinå o mare putere la nivel mondial. Purtatå de solda¡ii americani în lumea întreagå prin råzboaiele pe care le-au dus în secolul al XX-lea, Coca-Cola a devenit cel mai cunoscut produs ¿i