Necazurile micului scolar by Florin Curavale

House of Guides este membru BRAT

© 2005 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, Fax: 317 91 30 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

ISBN 973-7975-40-5

Cuvânt înainte Sintagma „råu de ¿coalå“, u¿or diferitå de altele, oarecum similare din punct de vedere gramatical ¿i semantic, cuprinde o serie de ståri ale copilului care face primii pa¿i spre cunoa¿tere. Fårå a ne fi teamå cå am comite o exagerare, putem afirma, ajuta¡i de cercetårile ¿tiin¡ifice, cå a¿a-numitul „råu de ¿coalå“ se poate transforma oricând într-o boalå cu efecte pe care le va suporta toatå lumea. Speciali¿tii sus¡in cå interven¡iile încruci¿ate ¿i-au probat eficacitatea, cu condi¡ia så fie aplicate corect ¿i fårå abateri de la aceste adevårate re¡ete. Natura problemelor ¿colare ale elevilor este extrem de diverså ¿i are legåturi dintre cele mai nea¿teptate. Imaturitatea, inhibi¡ia intelectualå, nevroza cauzatå de orice e¿ec, tulburårile de afectivitate sunt tot atâtea manifeståri ale micu¡ilor care pot deveni modele de inadaptare socialå, cu repercusiuni majore la vârsta maturitå¡ii. Volumul pe care îl ave¡i în mânå este o adevåratå hartå a solu¡iilor la care un pårinte poate ¿i trebuie så apeleze pentru a imprima o interven¡ie eficientå în via¡a ¿colarului. Cum nimeni nu s-a nåscut învå¡at, iar solu¡iile, a¿a-zise „dupå ureche“ s-au dovedit mai degrabå ineficiente, vå propunem un ghid elaborat de unii dintre cei mai renumi¡i speciali¿ti în educa¡ia copilului ¿i în rezolvarea problemelor lui ¿colare. Pas cu pas, cartea vå va înso¡i de fiecare datå când nu ¿ti¡i cum så ac¡iona¡i, vå va fi sprijin atunci când dezamågirile vå vor cople¿i dar, la final, ve¡i reu¿i så zâmbi¡i imaginar spre autori, datoritå unui succes de care, la început, v-a¡i îndoit. Lucrarea, semnatå de specialistul francez, Marie-Claude Béliveau – ortopedagog ¿i educator psihiatric, este parte a Colec¡iei pentru pårin¡i a Spitalului Universitar Sainte-Justine din Canada ¿i nu trebuie så lipseascå din biblioteca personalå a oricårui pårinte responsabil. Editorul

Necazurile micului ¿colar

Cuprins Lec¡ia fluturelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7 9

Partea întâi – Via¡a afectivå ¿i învå¡area . . . . . . . . . . . 11 Capitolul 1 – A se adapta, a cre¿te ¿i a învå¡a . . . . . . . Vine pe lume un copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un copil se stråduie¿te så creascå . . . . . . . . . . . . . Un copil în afara cuibului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un copil råsfå¡at printre atâ¡ia al¡ii . . . . . . . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11 11 12 15 16 19

Capitolul 2 – Când legåtura lipse¿te . . . . . . . . . . . . . . . Ata¿ament ¿i dezvoltare cognitivå . . . . . . . . . . . . . . Siguran¡a de fond ¿i învå¡area . . . . . . . . . . . . . . . . . A învå¡a, pentru ce ¿i pentru cine . . . . . . . . . . . . . . . Arta de a se agå¡a de cåutarea permanentå a respingerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu sufletul mort . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A învå¡a înseamnå a se ata¿a . . . . . . . . . . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

21 21 23 25

Capitolul 3 – Încredere ¿i autonomie . . . . . . . . . . . . . . . Puterea de „a apar¡ine“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A avea încredere, a acorda încredere . . . . . . . . . . . . Îmblânzirea stresului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Complet singur … incapabil! . . . . . . . . . . . . . . . . . . A cre¿te înseamnå ¿i a deveni responsabil . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

31 31 32 34 37 38 39

26 28 29 30

Partea a doua – Via¡a de familie ¿i învå¡area . . . . . . . . 41 Capitolul 4 – Când „råul de ¿coalå“ î¿i are originea în familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Cuprins

„Noile familii“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Separarea pårin¡ilor ¿i refacerea familiei . . . . . . . . . . Noile raporturi pårin¡i-copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stiluri educative ¿i competen¡å parentalå . . . . . . . . . Noile personalitå¡i ale copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . .

43 43 45 47 48

Capitolul 5 – Limitele necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Disciplina: a iubi fårå a permite totul . . . . . . . . . . . . Punctul de vedere al lui Étienne . . . . . . . . . . . . . . . . Punctul de vedere al pårin¡ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . Punctul de vedere al ¿colii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

51 51 53 54 55

Capitolul 6 – Dreptul la reu¿itå: nu este întotdeauna un lucru u¿or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O bre¿å în sistem … o monedå veche . . . . . . . . . . . Câte pove¿ti individuale, atâtea inhibi¡ii de înlåturat . . Nevrozele e¿ecului ¿i inhibi¡ia intelectualå . . . . . . . . A interveni pentru a reda dreptul la reu¿itå . . . . . . . . De re¡inut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

57 57 60 61 62 62

Partea a treia – Instrumentele necesare învå¡årii . . . . . 65 Capitolul 7 – Cuvinte utile învå¡årii . . . . . . . . . . . . . . . . Råu de cuvinte, „råu de ¿coalå“, råu de societate . . . Când cuvintele lipsesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când totul se då peste cap . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ªi dacå s-ar fi intervenit mai devreme ... . . . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

65 66 67 69 69 70

Capitolul 8 – Când avem de-a face cu o problemå de inteligen¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deficien¡ele intelectuale, limite de respectat . . . . . . . Prea mult înseamnå uneori cå nu este destul . . . . . . „Micu¡ii rapizi“ … ¿i e¿ecul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De la dotare la hiperintelectualizare . . . . . . . . . . . . .

72 72 73 73 75

Necazurile micului ¿colar Un cap ¿i douå picioare nu sunt destul . . . . . . . . . . . 75 Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Capitolul 9 – Tulburåri de învå¡are sau de comportament? … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dislexia ¿i alte tulburåri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tulburåri de comportament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spitalizat pentru psihozå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cauzå sau consecin¡å? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oul sau gåina? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

79 79 81 82 83 84 86

Partea a patra – ªcoalå, adaptare ¿i învå¡are . . . . . . . . 87 Capitolul 10 – Când amicii se amestecå . . . . . . . . . . . . Copiii antipatiza¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Abilitå¡i rela¡ionale ¿i sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . Roluri ¿i victimizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Schimbare imaginii? Imposibil! . . . . . . . . . . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

87 88 90 91 92 93

Capitolul 11 – Bye-bye, prof! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când rela¡ia sus¡ine învå¡area . . . . . . . . . . . . . . . . . Eliberare sau … suferin¡å din iubire . . . . . . . . . . . . . Reac¡ii normale ¿i circumstan¡e particulare . . . . . . . . Pårin¡i nelini¿ti¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mai mult decât o mare suferin¡å din iubire . . . . . . . . A tråi plecarea ¿i a continua så cre¿ti . . . . . . . . . . . Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

95 96 96 97 98 99 100 101

Capitolul 12 – Sisteme ¿colare ¿i resurse specializate . . 103 Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

Lec¡ia fluturelui Într-o zi, un om våzu din întâmplare un cocon ¿i se opri så-l studieze. În mica lui gaurå, omul observå un fluture care se stråduia så iaså. Råmase multe ore lângå cocon urmårind fluturele care pårea cå se aflå pe punctul de a abandona, fårå så poatå ie¿i prin gaura care råmânea mereu la fel de micå. Omul decise atunci så ajute fluturele. Luå un cu¡it, deschise coconul ¿i fluturele ie¿i imediat. Totu¿i, trupul lui era slab ¿i amor¡it, iar aripile mici ¿i fragile abia se mi¿cau. Omul continuå så-l observe, spunându-¿i cå aripile fluturelui se vor deschide, dintr-o clipå în alta, ¿i cå atunci insecta va putea så-¿i ia zborul. Dar nu se întâmplå nimic! Fluturele î¿i petrecu restul vie¡ii târându-se pe påmânt, cu trupul lui slab ¿i aripile chircite. Niciodatå n-a putut så zboare. Ceea ce omul nu a în¡eles, în inten¡ia lui de a-l ajuta, este cå trecerea prin orificiul coconului i-ar fi permis fluturelui så facå efortul necesar ca så poatå trimite lichidele vitale din trupul lui aripilor, ceea ce i-ar fi permis så zboare. Adaptare dupå un text italian anonim. Ca ¿i fluturii, copiii înva¡å så-¿i deschidå aripile iar cei care îi înconjoarå ¿tiu så le fie aproape, påstrând înså distan¡a potrivitå.

Introducere Må doare inima, må doare burta, „am råu de ¿coalå“… sunt micile neplåceri ale copiilor, care se transformå adesea într-o dramå zilnicå. Unii copii se trezesc zi dupå zi cu acest „råu de ¿coalå", fårå ca adevåratele tulburåri de învå¡are så fie singura cauzå posibilå. Natura problemelor lor ¿colare este de cele mai multe ori alta; ace¿ti copii simt un råu provocat de învå¡åturå sau de adaptarea la ¿coalå, din motive de ordin afectiv, care sfâr¿esc, adesea, prin a împiedica activarea poten¡ialului lor cognitiv. Al¡i copii, cuprin¿i de aceste tulburåri specifice învå¡årii, nu profitå de ajutorul pe care îl primesc din cauza factorilor afectivi, ceea ce complicå problema. Alexandre, Francisc, Marc, Marianne, Mathilda, Noémie ¿i mul¡i al¡ii suferå de acest råu, dar în grade diferite. Simptomele variazå ca intensitate, duratå ¿i frecven¡å. Circumstan¡ele în care se manifestå aceste dificultå¡i de adaptare ¿i de învå¡are la ¿coalå sunt diferite de la o poveste la alta. Cauzele problemei sunt multiple ¿i devine complicat de „identificat“ situa¡ia copilului care întâmpinå greutå¡i la ¿coalå (adicå de a în¡elege mai bine pentru a interveni mai bine). Explica¡ia ar fi cå func¡iile intelectuale ale copiilor se dezvoltå ¿i se actualizeazå în interac¡iune constantå cu dezvoltarea afectivå ¿i socialå. Or, influen¡a reciprocå a factorilor afectivi, cognitivi, intelectuali, biologici ¿i sociali doteazå copiii cu profiluri de învå¡are, foarte diferite de la unul la altul. Peste tulburårile specifice de învå¡are, care nu fac obiectul acestei lucråri, existå numeroase motive pentru care cei mici traverseazå cu dificultate anii de ¿coalå. Este cunoscut faptul cå o bunå integrare în via¡a ¿colarå este unul dintre factorii care influen¡eazå cel mai mult reu¿ita. Cauzele „råului de

Necazurile micului ¿colar

¿coalå“ trebuie cåutate adesea în cu totul alt domeniu decât cel al inteligen¡ei. În aceastå carte prezentåm diferite probleme legate de afectivitate, care limiteazå capacitatea de învå¡are ¿i de adaptare a copilului la ¿coalå: anxietate, imaturitate, inhibi¡ie intelectualå, nevrozå provocatå de e¿ec ¿i altele. Abordåm, de asemenea, pistele de interven¡ie utile pentru a ajuta ace¿ti copii. Obiectivul este de a permite pårin¡ilor så descopere largul evantai de probleme ¿colare pe care le tråiesc copiii, cu scopul de a le preveni mai bine ¿i de a interveni måcar pentru a nu agrava evolu¡ia procesului atunci când acesta este amorsat. Printr-o serie de exemple, ilustråm diferitele tipuri de probleme ¿colare ale cåror rådåcini se gåsesc în dezvoltarea socio-afectivå a copilului ¿i care influen¡eazå, uneori pânå la compromitere, dezvoltarea lui. Vedem, de asemenea, cum factorii în discu¡ie interac¡ioneazå pentru a nuan¡a situa¡ia ¿colarå a unui elev. În fa¡a dificultå¡ilor întâlnite la ¿coalå de cåtre copii, existå solu¡ii pentru fiecare caz. Interven¡iile nu se pot inspira decât printr-o în¡elegere måcar minimalå a diferi¡ilor factori care intrå în joc în fiecare caz. Deci, vom exemplifica prin situa¡ii reale ale copiilor pentru ca pårintele-cititor så gåseascå noile moduri de „a citi“ ceea ce tråie¿te copilul la ¿coalå ¿i så fie în måsurå så-l înso¡eascå, påstrând, totu¿i, „distan¡a potrivitå“.

Partea întâi

Via¡a afectivå ¿i învå¡area Capitolul 1

A se adapta, a cre¿te ¿i a învå¡a ªi Mama, închizând caietul de teme, Se aratå mul¡umitå ¿i foarte mândrå, fårå så vadå, În ochii alba¿tri de sub fruntea boltitå, Sufletul dezamågit al copilului ei. Poe¡i de ¿apte ani, Arthur Rimbaud

Vine pe lume un copil Venind pe lume, copilul plonjeazå într-o constela¡ie familialå care are deja o istorie ¿i valori proprii. În general, tråie¿te cu pårin¡ii lui, care sunt împreunå sau separa¡i, în armonie sau în conflict, cu fra¡i ¿i surori, to¡i diferi¡i unii de al¡ii. Fiecare membru al familiei poartå în el propriile amintiri, bucurii ¿i dezamågiri, care îi influen¡eazå pe ceilal¡i. Prin acest joc de interac¡iuni, copilul se construie¿te ¿i acumuleazå la rândul lui experien¡ele cele mai diverse, mai mult sau mai pu¡in pozitive, mai mult sau mai pu¡in traumatizante. Cu acest prim bagaj se îndreaptå spre ¿coalå. Î¿i urmeazå dezvoltarea în acest mediu, la fel de bogat în experien¡e de tot felul ca ¿i cel de acaså, pregåtindu-se pentru via¡a de adult.

Partea I

Mediul familial este unul dintre factorii care determinå majoritatea raporturilor pe care copilul le va stabili cu lumea exterioarå din care va face parte la ¿coalå, acest mediu în care trebuie så se ancoreze pentru a nu-¿i petrece copilåria la periferia grupului. „Culoarea“ rela¡iilor familiale deja ¡esute are, deci, o influen¡å asupra experien¡elor noului elev. Astfel, un micu¡ care cre¿te alåturi de pårin¡i anxio¿i va fi la fel când se va afla fa¡å în fa¡å cu noutatea. Un elev provenit din pårin¡i neglijen¡i, va fi lipsit de sus¡inerea ¿i organizarea de care are nevoie fiecare copil pentru a se sim¡i în siguran¡å. Printre factorii care permit copilului så meargå cu plåcere la ¿coalå, cei afectivi sunt determinan¡i pentru cå ajutå micu¡ul så compenseze dificultå¡ile ¿colare. Fie cå problemele sunt pasagere sau de duratå, este clar cå, cu cât depiståm mai repede semnele „råului de ¿coalå“, interven¡ia pentru a crea condi¡ii de învå¡are ¿i adaptare este mai eficientå.

Un copil se stråduie¿te så creascå Ca ¿i fluturele, copilul trebuie så-¿i desfacå aripile ca så creascå, så meargå la ¿coalå, så se separe de pårin¡i, så descopere exteriorul. Pe scurt, så vadå lumea! Reu¿ita integrårii lui sociale depinde de efortul pe care îl face ca så intre în rela¡ie cu un mediu care îi cere deja mult ¿i de respectul manifestat de anturaj pentru ritmul ¿i stilul în care înva¡å. Pårin¡ii trebuie så facå un efort pentru a putea accepta inconfortul acestui moment de tranzi¡ie al intrårii în ¿coalå. Copilul face efortul atunci când îl fac ¿i pårin¡ii lui, ¿i când este în måsurå så accepte cadrul în care trebuie så-l ofere. O va face cu atât mai bine, dacå a înfruntat situa¡ii noi ¿i uneori dificile, la care s-a adaptat ob¡inând un beneficiu. În caz contrar, vor apårea urmåri neplåcute asupra ansamblului dezvoltårii sale. Excep¡ia ar fi situa¡ia în care ar reu¿i, încå de la intrarea lui în ¿coalå, så compenseze, pu¡in câte pu¡in,

Via¡a afectivå ¿i învå¡area

deficitele prin sfaturi regulate ¿i specializate, de calitate, ¿i prin modele bune (pårin¡i, profesori), care îi vor permite så câ¿tige un sentiment de securitate, pe care va putea så construiascå motiva¡ia de a învå¡a ¿i a se autodepå¿i. Atunci când copilul ajunge la ¿coalå, fiecare gest al såu depinde mult de adul¡ii care îl înconjoarå. Rapid, se adapteazå ¿i înva¡å progresiv bazele sistemului ¿colar în care este invitat så se angajeze ¿i, în general, se simte bine depå¿ind ceea ce ¿tie så facå singur. La început, pårin¡ii sunt chema¡i så ajute copilul så se organizeze în realizarea sarcinilor lui, pentru cå nu a câ¿tigat încå automatismele necesare pentru a o face singur. Pårin¡ii au tot interesul så încurajeze copilul så facå tot ceea ce este capabil ¿i så nu cearå ajutorul decât la nevoie. Mul¡i copii råspund singuri exigen¡elor ¿colare, multora li se poate acorda încredere ¿i sunt în måsurå så refoloseascå cuno¿tin¡ele în claså, sau la lucrarea de control. Câ¡i copii nu în¡eleg încå sensul celor citite în al treilea ¿i al patrulea an de ¿coalå, pentru cå încå citesc cu glas tare textele date ca temå, la fel ca în primul an, când pårin¡ii îi înso¡eau în aceastå sarcinå? Când copilul cite¿te cu voce tare, înseamnå cå cite¿te pentru altul, ¿i nu pentru sine. Cum poate så-i facå plåcere sensul textului, atâta vreme cât obiectivul vizat este så citeascå bine ¿i så i se corecteze gre¿elile? Textul citit rar, prin simplul fapt cå este citit cu voce tare ¿i cuvânt cu cuvânt, limiteazå accesul la sens prin acest sistem de decodare. Pårin¡ii se mirå så vadå cum copilul lor nu reu¿e¿te så råspundå la întrebårile pe care i le pun ulterior. Este, totu¿i, normal. ªi un adult care cite¿te un text cu voce tare în¡elege mai pu¡in decât dacå o face în gând. Solicitându-i searå de searå copilului så citeascå cu voce tare, îl plasåm într-o posturå de dependen¡å în raport cu cel sau cea care îi corecteazå gre¿elile una dupå alta ¿i care verificå în¡elegerea lui prin întrebåri la care copilului i-ar fi fost mai u¿or så råspundå dacå ar fi citit în gând. Pe de altå parte, copilul capåtå obiceiul de „a i se explica“ textul în profunzime, fårå så caute s-o facå singur.

Partea I

A vrea så faci prea mult pentru copii, înseamnå så le frânezi dezvoltarea prin propriile posibilitå¡i. Copilul trebuie så câ¿tige autonomie în fiecare stadiu al dezvoltårii lui. Cel cåruia i se pune în mâini ghiozdanul ar trebui så fie capabil måcar så scoatå singur ceea ce este în el, så reciteascå ce a scris în agendå ¿i så ¿tie ce are de fåcut. La limitå, dacå are nevoie de ajutor, ar trebui så poatå så-l cearå, nu så a¿tepte ca pårin¡ii så-i stea alåturi. Pentru a deveni mai autonom, copilul trebuie încurajat så caute ajutor acolo unde se gåse¿te, adicå la cei de la ¿coalå, în special la profesori. Pårin¡ii care se substituie profesorilor sunt în general decep¡iona¡i de rezultatele ob¡inute. În general, nu trebuie så se facå mai mult pentru un copil, ci så fie ajutat så devinå autonom ¿i competent. A oferi copiilor mijloacele prin care så fie autonomi, în måsura în care pot s-o facå, îi ajutå cå câ¿tige un sentiment de competen¡å ¿i de încredere, sentiment esen¡ial atunci când vor trebui så facå fa¡å singuri exigen¡elor ¿colare. Cei care nu sunt autonomi la ¿coalå tind så devinå stresa¡i, tri¿ti ¿i anxio¿i, pentru cå sunt convin¿i cå nu pot så reu¿eascå singuri. Experien¡ele cotidiene le confirmå cå nu pot face fa¡å singuri la ceea ce au de fåcut. Depind de anturajul lor pentru a aborda o sarcinå ¿i pentru a persevera. În caz de reu¿itå, le vine greu så-¿i acorde credit, pentru cå ¿tiu cå au fost ajuta¡i mult. În caz de e¿ec, nu sunt în stare så vadå ceea ce, în atitudinea lor sau în modul de a munci, le-a influen¡at randamentul. Acest comportament nu permite folosirea decep¡iilor zilnice pentru a favoriza dezvoltarea atitudinilor favorabile de învå¡are, cåci copilul percepe, adesea, cauza e¿ecurilor sale ca fiind exterioarå lui. Atunci se regåse¿te în afara grupului ¿colar. Råmâne mai pasiv ca ceilal¡i, mai pu¡in angajat ¿i mai pu¡in responsabil de rezultatele lui, ceea ce îi face pe pårin¡i så-l sus¡inå ¿i mai de-aproape. Or, aceastå sus¡inere nu îl ajutå cu adevårat så devinå autonom.

Via¡a afectivå ¿i învå¡area

Copilul recepteazå prost aceastå lipså de autonomie, pentru cå simte cå nu este ståpân pe ceea ce face. Devine din ce în ce mai neîndemânatic în rela¡ia directå care îl leagå de pårin¡ii lui în problemele ¿colare ¿i se apårå opunându-li-se, cel mai adesea, în mod pasiv. Paradoxal este cå ¿colarul va face totul pentru a-¿i men¡ine starea de dependen¡å, deoarece ob¡ine avantaje secundare numai datoritå prezen¡ei altora. Aceste probleme capåtå o rezonan¡å deosebitå în unele familii. Beneficiile rela¡ionale, pe care copilul le ob¡ine din faptul cå pårin¡ii råspund neîncetat la toate cererile de ajutor, îl încurajeazå så devinå imatur, pasiv ¿i dependent. Cele douå pår¡i trebuie, deci, så înve¡e så „se separe“. Anturajul trebuie så fie de acord så ajute copilul så devinå autonom ¿i din ce în ce mai responsabil. În aceste situa¡ii, este indicat så aparå o a treia persoanå (un alt membru al familiei, tutore, specialist) pentru a favoriza trecerea la un nou stadiu de dezvoltare.

Un copil în afara cuibului Ce pårinte binevoitor n-a spus deja cå a fåcut prea mult pentru copilul lui? De fapt, nu ajungem så facem altceva decât så ajutåm sau så råsfå¡åm, pur ¿i simplu. Pentru adult, este una dintre bucuriile de a fi pårinte, iar pentru copil, ocazia de a „råmâne mic“, pu¡in prea multå vreme. Sigur, existå multe dificultå¡i în a påråsi lumea copilåriei, mai ales pentru cei care au profitat serios de acest moment de gra¡ie. La fel cum pui¿orii trebuie uneori împin¿i afarå din cuib pentru a-¿i lua zborul, unii copii au nevoie mai mult decât al¡ii de încurajåri pentru a-¿i face propriile experien¡e ... singuri. De la copilul råsfå¡at, la copilul supraprotejat, nu este decât un pas, cel determinat de anxietatea pårin¡ilor. De fapt, unii pårin¡i î¿i supraprotejeazå copiii pentru cå percep lumea exterioarå ca pe o junglå ¿i nu-l cred pe îngera¿ul lor capabil så supravie¡uiascå în ea. În unele familii, aceastå atitu-