Avertisment: Scopul acestui ghid este pur informativ. Pentru orice problemå de sånåtate vå recomandåm så consulta¡i un medic.
Healthy Bones & Joints Copyright © 2000 by David Hoffmann Originally published in the United States by Storey Publishing, LLC. © 2007 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All romanian rights reserved.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României HOFFMANN, DAVID Plante pentru oase ¿i articula¡ii Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN (10) 973-7975-73-1; ISBN (13) 978-973-7975-73-7 615.322
CUPRINS 1. Cuno¿tin¡e de bazå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5
Ce sunt bolile reumatice? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7
Artritele ¿i durerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9
Bazele unei scheme de tratament . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11
2. Folosirea plantelor ca medicamente . . . . . . . . . . . . . . . . .
19
O abordare holisticå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
20
Antireumatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
24
Curative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
25
Antiinflamatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
26
Rubefiante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
29
Diuretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
30
Stimulente ale circula¡iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
30
Calmante
...................................
30
Tonice digestive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
31
3. Tratamentul bolilor comune de oase ¿i articula¡ii . . . . . . .
33
Bursite ¿i tendinite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
34
Guta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
37
Mialgia („Reumatismul“) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
40
Osteoartrita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
43
Osteoporoza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
50
Sindromul picioarelor nelini¿tite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
52
Artrita reumatoidå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
54
4. Ghidul plantelor tåmåduitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
59
5. Cum se fac medicamentele din plante . . . . . . . . . . . . . . .
85
Ceaiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
86
Tincturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
88
Utilizarea plantelor uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
89
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
91
1 CUNOªTINºE DE BAZÅ Scheletul, ¡esuturile de legåturå, musculatura ¿i articula¡iile sunt cele care ne dau formå, ne permit så ne mi¿cåm ¿i så ståm în pozi¡ia doritå. Fiind intens folosite în timpul vie¡ii – ¿i nu întotdeauna într-o manierå corectå – oasele ¿i mu¿chii sunt adesea victime ale uzurii ¿i rupturilor. În plus, sånåtatea oaselor ¿i a ¡esuturilor depinde nu doar de modul de utilizare a lor, ci ¿i de predispozi¡ia geneticå, de condi¡iile de mediu, de metabolismul, dieta ¿i modul de via¡å al fiecåruia dintre noi. Într-o anumitå måsurå, sistemul structural al corpului poate fi „ajustat“, iar eventualele probleme pot fi corectate. De exemplu, atunci când problemele sunt cauzate de o construc¡ie defectuoaså a scheletului, acestea se pot rezolva uneori cu ajutorul osteoplastiei. Din påcate, sunt destul de frecvente cazurile în care defectele de construc¡ie pot så fie atât de importante, încât så afecteze anumite func¡ii neurologice, unele organe sau chiar func¡ionarea armonioaså a organismului ca un întreg. Pentru asemenea situa¡ii, existå tratamentele alternative (tehnicile Alexander sau Feldenkrais), care, de¿i benefice, nu pot rezolva niciodatå o problemå de profunzime. Sånåtatea oaselor ¿i a articula¡iilor depinde ¿i de sånåtatea întregului organism. Numai atâta timp cât toate elementele implicate sunt armonizate, organismul poate func¡iona eficient, la parametri maximi. De exemplu, când procesele metabolice ¿i biochimice ale corpului nu se desfå¿oarå corect, atunci organismul se va afla sub o intenså stare de stres, în încercarea de a elimina toxinele ¿i reziduurile. Dacå aceste condi¡ii se men¡in mai mul¡i ani (de regulå, acest lucru chiar se întâmplå, dar nu este luat în seamå), se creeazå premisele dezvoltårii reumatismului. Acest lucru este valabil în special pentru persoanele care au o predispozi¡ie geneticå pentru asemenea dereglåri. Medicina naturistå are multe de oferit, atât în tratamentul acestor suferin¡e cronice ¿i degenerative, cât ¿i în tratamentul altora, similare, care pot apårea.
6
PLANTE PENTRU OASE ªI ARTICULAºII
SCHELETUL UMAN Articula¡iile principale
Oasele principale Craniu
Gât
Mandibulå Vertebre
Umår
Claviculå Omoplat Osul umårului Coaste
Cot
Radius Pelvis
ªold Încheietura mâinii Degete Degetul mare
Cubitus Carpiene Matacarpiene Falange Femur Rotulå
Genunchi
Tibie Peroneu Tarsiene
Gleznå Degetele picioarelor
Metatarsiene Falange
CUNOªTINºE DE BAZÅ
CE SUNT BOLILE REUMATICE? Peste 100 de afec¡iuni sunt clasificate drept boli reumatice. Ele au în comun simptome precum durerea, rigidizarea ¿i inflamarea articula¡iilor ¿i a structurilor de legåturå. Unele dintre aceste boli pot afecta ¿i alte componente ale organismului. Termenul artritå este deseori incorect utilizat pentru a descrie toate bolile reumatice. Artritå înseamnå, de fapt, articula¡ie inflamatå – umflatå, înro¿itå, dureroaså – cauza putând fi o leziune a ¡esutului sau o îmbolnåvire a articula¡iei. De¿i existå multe tipuri de artritå, ele reprezintå doar o micå parte a bolilor reumatice. De exemplu, existå ¿i boli reumatice care afecteazå ¡esuturile de legåturå, în timp ce altele, cunoscute ca boli autoimune, apar atunci când un dezechilibru al sistemului imunitar afecteazå ¡esuturile. În capitolele urmåtoare ne vom ocupa de o serie de boli reumatice ¿i de tratamentul lor, detaliat. Deocamdatå iatå o scurtå listå a celor mai frecvente boli reumatice:
Spondilita anchilozantå Afecteazå coloana vertebralå, cauzeazå probleme mari articula¡iilor acesteia ¿i poate induce osteoartritå la nivelul articula¡iilor ¿oldurilor, umerilor ¿i genunchilor. Tendoanele ¿i ligamentele, precum ¿i articula¡iile coloanei vertebrale se inflameazå, producând durere ¿i rigiditate, în special în zona inferioarå a coloanei. Manifestårile spondilitei anchilozante apar, de obicei, cåtre sfâr¿itul adolescen¡ei ¿i la începutul maturitå¡ii.
Bursita Aceastå boalå înseamnå inflamarea sacilor cu lichid afla¡i în articula¡ii, care au rolul de a amortiza ¿ocurile ¿i a reduce frecarea între componentele articula¡iilor. Bursita poate fi cauzatå de artritå, de lovituri sau infec¡ii. Este o boalå dureroaså, care poate limita mi¿carea articula¡iilor învecinate.
Fibromialgia Aceastå afec¡iune produce durere ¿i rigiditate în mu¿chi ¿i alte ¡esuturi care sus¡in oasele ¿i articula¡iile. Persoanele cu fibromialgie au dureri ¿i puncte sensibile în zona mu¿chilor ¿i tendoanelor, în special la gât, pe coloana vertebralå, la ¿olduri sau umeri.
Guta Acest tip de artritå rezultå din depozitarea cristalelor acidului uric în ¡esuturile de legåturå ¿i/sau în spa¡iile intraarticulare. Acidul uric este produs în mod natural de cåtre organism (prin descompunerea purinelor) ¿i este prezent în ¡esuturile corpului ¿i în multe alimente. În mod normal, acidul uric este filtrat de
7
8
PLANTE PENTRU OASE ªI ARTICULAºII
rinichi ¿i este eliminat prin urinå. Când concentra¡ia acidului uric din sânge cre¿te peste nivelul normal, pot începe så se formeze cristale în tendoane, în ligamente ¿i în cartilajele articula¡iilor. Aceste cristale iritå ¡esuturile, cauzând inflama¡ii, umflåturi ¿i durere. În asemenea cazuri, cel mai des sunt afectate articula¡iile de la nivelul degetelor mari ale picioarelor.
Osteoartrita Afec¡iune degenerativå a articula¡iilor, osteoartrita este cea mai des întâlnitå formå de artritå. În SUA, de exemplu, afecteazå peste 20 mil. adul¡i. Afecteazå în principal cartilajele (¡esuturi care cåptu¿esc ¿i protejeazå capetele oaselor care fac parte dintr-o articula¡ie). Osteoartrita apare atunci când cartilajul începe så se uzeze, så se sub¡ieze ¿i så se dezintegreze. În cazurile extreme, cartilajul poate så fie distrus în întregime, ajungându-se ca oasele articula¡iei så se frece direct între ele. Frecarea poate duce la formarea de „ciocuri“ sau „creste“ pe suprafe¡ele osoase care intrå în contact direct. Osteoartrita cauzeazå deseori dureri, rigiditate, reduce flexibilitatea articula¡iei ¿i îi afecteazå func¡ionarea corectå.
Artrita psoriazicå Aceastå formå de artritå apare la unele persoane cu psoriazis. Artrita psoriazicå afecteazå deseori articula¡iile degetelor ¿i poate fi înso¡itå de modificåri ale formei unghiilor. Sunt ¿i persoane cårora acest tip de artritå le-a afectat ¿i coloana vertebralå.
Artrita reumatoidå Este o boalå inflamatorie a capsulei articula¡iei. Produce dureri, umflåturi, rigiditate, deformarea ¿i pierderea func¡iilor articula¡iei. Inflama¡ia afecteazå, de regulå, articula¡iile mâinilor ¿i picioarelor ¿i tinde så aparå pe ambele pår¡i ale corpului. Aceastå simetrie ajutå la diferen¡ierea artritelor reumatoide de celelalte forme de artritå. Aproape 2,1 mil. de americani au aståzi artritå reumatoidå.
Lupus eritematos sistemic Cunoscutå ¿i sub numele de lupus sau SLE, aceasta este o boalå autoimunå – adicå apare atunci când sistemul imunitar atacå din gre¿ealå ¡esuturile propriului corp. Produce inflama¡ii ¿i poate afecta articula¡iile, pielea, rinichii, inima, plåmânii, vasele sangvine ¿i creierul.
Tendinita Este o inflama¡ie a tendoanelor – acele „corzi“ dure care fixeazå mu¿chii pe oase. Ea este, de regulå, cauzatå de suprasolicitåri, leziuni sau de alte afec¡iuni reumatice. Este foarte dureroaså ¿i, de cele mai multe ori, restric¡ioneazå mi¿carea articula¡iilor apropiate.