Psihologia oamenilor fericiti by Florin Curavale

Michel Giroux psiholog

Psihologia oamenilor fericiยกi Sursele fericirii

Daniel Voicea

Art director:

Daniela Nae

Tehnoredactor:

Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

©Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. ©2010 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro

ISBN 978-606-513-149-1

Mul¡umiri

Lui Denise Harbour, Serge Gagnon ¿i Georges Riverin, pentru observa¡iile lor foarte pertinente asupra acestui manuscris. Lui Paul-Hubert Poirier, pentru verificarea finalå. Lui André, apropia¡ilor ¿i prietenilor mei, pentru prezen¡a ¿i sus¡inerea lor pe întreaga duratå a acestei experien¡e a scriiturii.

Cuprins Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 CAPITOLUL 1 Sursele fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Fericirea: o modalitate de a cålåtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Douå prioritå¡i în cålåtoria fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Satisfac¡ia de a reu¿i în via¡å: fericirea în competen¡e . . . . .21 Fericirea de a reu¿i în via¡å: mândru de propria persoanå . .23 Cel mai bun prieten al fericirii este timpul! . . . . . . . . . . . . . .24 Trecutul: rezervorul experien¡elor fericite . . . . . . . . . . . . .24 Prezentul: realizarea fericirii individuale, construirea ei acum . . .25 Exerci¡iu: Aståzi, eu… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Viitorul: visarea unor proiecte fericite . . . . . . . . . . . . . . . .28 Farfuria zilnicå a fericirii: calitatea vie¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 În¡elegerea: o farfurie echilibratå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Aten¡ia acordatå propriilor nevoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 Conceperea re¡etelor adaptate ¿i savuroase . . . . . . . . . . . . . .32 Vizualizarea ¿i trecerea la ac¡iune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 Degustarea de unul singur sau împår¡irea . . . . . . . . . . . . . . .34 Zece repere pentru calitatea vie¡ii noastre . . . . . . . . . . . . . . .35 Tablou de bord al stårii de bine: indicatorii fericirii . . . . . . . . . .39 Primul indicator: corpul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Exerci¡iul agendei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42 5

Psihologia oamenilor ferici¡i

Exerci¡iul con¿tientizårii corpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43 Al doilea indicator: emo¡iile – sistemul nostru de alarmå . . . .44 Al treilea indicator: rela¡iile sånåtoase . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Cultivarea fericirii în propria via¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..46 Fericirea este o plantå domesticå: imagina¡ia creatoare . . . . . .47 Cultivarea simplå a fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49 Fericirea se cultivå în via¡a de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . .49 Atitudinile unui grådinar al fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 O via¡å fericitå: florile pe care le vedem deschizându-se . . .51 Grådinile fericite ale vie¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 CAPITOLUL 2 Cum tråiesc oamenii ferici¡i? . . . . . . . . . . . . . . .55 Trei descoperitori de izvoare ale fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . .57 Jean-Dominique Baudy Scafandrul ¿i fluturele . . . . . . . . . . . .57 Doctor Jacques Voyer, Que Freud me pardonne! . . . . . . . . . .59 Madeleine Chapsal Le retour du bonheur . . . . . . . . . . . . . .60 Patru stiluri de via¡å fericitå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61 Activii ¿i contemplativii: iepure sau melc . . . . . . . . . . . . . . . .61 Exerci¡iu: iepurele Alfred ¿i melcul Gertrude . . . . . . . . . . . . .62 Sub semnul iepurelui: fericirea constå în ¡opåialå . . . . . . . .65 Sub semnul melcului: fericirea constå în degustare . . . . . . .66 Convivialii ¿i autonomii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68 Convivialii: fericirea de a avea companie . . . . . . . . . . . . . . . .68 Autonomii: ferici¡i prin ei în¿i¿i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69 Atitudinile oamenilor ferici¡i: cinci secrete ale unei arte a vie¡ii . .71 Arta deschiderii spre noutate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71 For¡a lini¿titå a determinårii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73 Cåutarea rela¡iilor stimulante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75 6

Cuprins

Angajamentul pentru starea de bine a altcuiva . . . . . . . . . .76 Serenitatea: calmul adâncurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77 Activitå¡ile oamenilor ferici¡i: resorturile invizibile . . . . . . . . . .80 Fericirea celor „concre¡i“: Annie ¿i velierul ei . . . . . . . . . . .80 Fericirea curio¿ilor: Benoît ¿i clubul lui de astronomie . . . . .81 Fericirea creatorilor: Carine ¿i atelierele ei de picturå . . . . .83 Fericirea celor care rela¡ioneazå: Didier ¿i linia telefonicå . .84 Fericirea celor cu ini¡iativå: Fréderic ¿i Partidul verde . . . . .85 Fericirea meticulo¿ilor: Gaétane, secretarå-casierå a coproprietå¡ii ei . . . . . . . . . . .86 Modurile de adaptare ale oamenilor ferici¡i . . . . . . . . . . . . . .88 Sertarul psihologic: suprimarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .89 „Så-l vezi venind“ ¿i så te pregåte¿ti: anticiparea . . . . . . . .89 Participarea ¿i ajutorarea: altruismul . . . . . . . . . . . . . . . . .90 Transformarea o¡etului în miere: sim¡ul umorului . . . . . . . .90 Reinvestirea energiei vitale: sublimarea . . . . . . . . . . . . . . .91 O artå de a tråi în via¡a de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92 CAPITOLUL 3 Fericita plåcere de a tråi . . . . . . . . . . . . . . . . . .95 Plåcerea de a tråi: con¿tiin¡å ¿i satisfac¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . .98 Satisfac¡ia: trei vizitatori la Luvru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .98 Con¿tiin¡å, plåcere ¿i satisfac¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99 Psihologia plåcerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .100 Douå feluri de a începe ziua: Paul ¿i Hubert . . . . . . . . . . . .100 Plåcerea: un simptom al sånåtå¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102 Plåcerea: un efect sau un mijloc? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102 Cum învå¡åm så ne bucuråm de plåcerile vie¡ii: o aten¡ie asupra propriei persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . .104 7

Psihologia oamenilor ferici¡i

Exerci¡iu: eliminarea stresului în mijlocul lucrului în 60 de secunde sau mai pu¡in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107 Dificultå¡ile plåcerii: un semnal de alarmå . . . . . . . . . . . . . .108 Dependen¡a: „agå¡area“ de o plåcere . . . . . . . . . . . . . . .108 Depresia: imposibilitatea de a gusta plåcerea . . . . . . . . . .109 Plåcerile sim¡urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110 Cultivarea plåcerilor vizuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110 Cultivarea plåcerilor auditive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112 Exerci¡iu: muzicalitatea apei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113 Cultivarea plåcerilor senza¡iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113 Cultivarea plåcerilor olfactive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .115 Cultivarea plåcerilor gustative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .117 Exerci¡iu: cinema ¿i gastronomie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119 Exerci¡iu: re¡eta mea preferatå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120 Cultivarea plåcerilor clipei: activitatea corporalå . . . . . . . . . .121 Un program bine echilibrat de exerci¡ii . . . . . . . . . . . . . . . .121 Exerci¡iu: agenda plåcerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122 Plåcerile conjugate: tangou sau vals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125 Plåcerea privirilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125 Plåcerea de a vorbi, de a asculta ¿i de a cânta . . . . . . . . . . .127 Plåcerea contactului fizic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128 Plåcerea împårtå¿itå a unui parfum . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129 Plåcerile sexuale: tonalitå¡i variate . . . . . . . . . . . . . . . . . . .130 O via¡å sexualå fericitå: violoncelul . . . . . . . . . . . . . . . . .130 Plåcerile fizice ¿i activitatea sexualå . . . . . . . . . . . . . . . . .131 Plåcerea sexualå: o tonalitate afectivå . . . . . . . . . . . . . . .132 Plåcerile intimitå¡ii sexuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .133 Plåcerea sexualå optimalå ¿i varia¡iile ei . . . . . . . . . . . . . .134 8

Cuprins

Dificultå¡ile plåcerii sexuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .135 Corpul bolnav: o nouå modalitate de a tråi plåcerea . . . . . . . .139 Autoproclamarea dreptului de a fi bolnav: maladia, începutul vindecårii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139 Boala cronicå: o ¿coalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .141 Boala la sfâr¿itul vie¡ii: timpul plåcerilor importante . . . . . . .143 CAPITOLUL 4 Singuråtatea fericitå: un pa¿aport cåtre starea de bine cu propria persoanå ¿i cu ceilal¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . .145 Pu¡in umor: semnele zodiacale ale singuraticilor . . . . . . . . . . .146 Singuraticii care se simt prost în pielea lor . . . . . . . . . . . . . . .146 Singuraticul fericit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .147 Noile provocåri ale singuråtå¡ii în func¡ie de vârstele vie¡ii . . . .150 Singuråtatea, un rit de trecere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151 Binefacerile singuråtå¡ii pe drumul vie¡ii . . . . . . . . . . . . . . .152 Adul¡ii tineri (de la 20 la 30 de ani): decolarea . . . . . . . .152 Mijlocul vie¡ii (de la 35 la 50 de ani): singuråtatea ¿i interioritatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .153 Pensionarii ¿i „tinerii“ mai mari (de la 55 la 65 de ani): a deveni noi în¿ine în afara oricårui rol . . . . . . . . . . . . . .154 Cei mai mari (70 de ani ¿i mai mult): constituirea vitraliului vie¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .154 Insula singuråtå¡ii: o provocare pentru to¡i . . . . . . . . . . . . . . .156 Povestea lui Vincent, naufragiatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .157 Mesajele de pe mare: ni¿te perle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .160 Medita¡ie psihologicå asupra perlelor lui Vincent . . . . . . . . .162 Toate naufragiile existen¡ei noastre . . . . . . . . . . . . . . . . .162 Izolarea ca a¿teptare a celuilalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163 9

Psihologia oamenilor ferici¡i

Be¡ia pentru a scåpa de disconfort . . . . . . . . . . . . . . . . .164 Decizia de a explora insula personalå . . . . . . . . . . . . . . .165 Schimbare ¿i singuråtate, dialog cu pagurul . . . . . . . . . . .165 Îmblânzirea singuråtå¡ii într-o zi: o muncå de-o via¡å . . . .167 Såparea unei fântâni în via¡a fiecåruia . . . . . . . . . . . . . . .169 Solitudinea, pasiunea de a tråi ¿i creativitatea . . . . . . . . . .169 Laguna comorii: scriitura singuraticå . . . . . . . . . . . . . . . .171 Capåtul insulei: podul care îl leagå de ceilal¡i – intimitatea . .172 Un bun tovarå¿ pentru sine: o cålåtorie în interiorul propriei persoane . . . . . . . . . . . .176 Singuråtatea fericitå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .177 CONCLUZIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .181 Gândurile unui grådinar al fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .181 BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .185 Pentru a contacta autorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .191

Cuvânt-înainte1

Aceastå carte î¿i are povestioara ei, pe care vreau så v-o împårtå¿esc. Ea provine din miile de ore de psihoterapie cu persoane de vârste variate, din diferite culturi ¿i cu preocupåri diverse. Aceste cugetåri dezvåluie întrebårile pe care pacien¡ii mei, împreunå cu mine, ni le punem despre via¡å: cum så tråie¿ti mai bine ¿i cum så te împaci cu nemul¡umirile zilnice. Scrierea acestei cår¡i s-a dovedit a fi pentru mine o experien¡å intimå. Adesea, m-am bazat chiar pe propriile mele tråiri, amintiri, imagini, pentru a-mi traduce în¡elegerea conceptului de via¡å fericitå, ¿i cum anume trebuie procedat pentru ca aceasta så fie construitå. Cugetårile mele despre fericire s-au nåscut în creuzetul

1. Forma masculinå (fr. m. avant-propos) a fost utilizatå cu singurul scop de face textul mai u¿or de scris ¿i în¡eles, ¿i nu se dore¿te deloc a fi discriminatoare (n.a.).

crizei vârstei de mijloc, pe la 40 de ani, cu cedårile nervoase, tulburårile ¿i reorientårile care au decurs din ea. În¡elegerea no¡iunii de fericire pe care o prezint poate veni în ajutorul, sper eu, persoanelor de toate vârstele aflate în cåutarea unei vie¡i mai fericite. Aceastå carte este „consecin¡a“ unui curs de psihologie a fericirii, pe care îl sus¡in cu plåcere de câ¡iva ani în fa¡a studen¡ilor din anul III al Universitå¡ii din Québec. Întrebårile, reflexiile ¿i experien¡ele lor mi-au stârnit interesul ¿i mi-au impulsionat gândirea.

Introducere

Aståzi, sunt fericit? Aceastå întrebare stimuleazå ¿i îngrijoreazå totodatå. Ea ne invitå så aruncåm o privire asupra vie¡ii personale, asupra mul¡umirii noastre fa¡å de propria persoanå, a calitå¡ii rela¡iilor ¿i a prosperitå¡ii noastre la locul de muncå. Întrebarea aceasta este evocatoare de experien¡e fericite: • zilele noastre fericite; • momentele de glorie personalå; • zilele însorite; • ve¿tile bune; • fericitele schimburi de tandre¡e. Fericirea în toate formele ¿i sub toate aspectele ei. De asemenea, întrebarea de mai sus provoacå ¿i teamå, fiindcå ea evocå, în egalå måsurå, ¿i suferin¡e:

Psihologia oamenilor ferici¡i

• zilele noastre de nefericire; • momentele noastre nefericite; • zilele ploioase; • insatisfac¡iile noastre; • ve¿tile rele; • pierderea celor dragi. Nostalgia în fa¡a fericirilor pierdute sau decep¡ia în fa¡a bucuriilor care se fac a¿teptate. Fiecare dintre noi are propria istorie de momente fericite ¿i suferin¡e. În felul nostru, suntem cu to¡ii exper¡i în fericire, mul¡umitå bogå¡iei experien¡elor noastre, atât plåcute, cât ¿i dureroase. Aceastå carte reprezintå o ocazie de a intra în dialog cu oameni ferici¡i, ¿i pentru a ne îmbogå¡i re¡eta fericirii cu ingrediente simple ¿i concrete. Oamenii ferici¡i sunt ca noi, persoane care tind spre fericire ¿i o construiesc în fiecare zi. Ei au propriile re¡ete, a¿a cum ¿i noi le avem pe ale noastre, pe care putem så le împårtå¿im pentru a ne îmbogå¡i reciproc. Timpul pe care ni-l luåm pentru a ne opri ¿i a vedea ce anume ne face ferici¡i ¿i de a modifica ce ne face så suferim are o valoare inestimabilå. Este ABC-ul unei vie¡i fericite; adesea, nu este vorba decât de o decizie.

Introducere

Via¡a fericitå este la îndemâna tuturor, cåci asta cere adesea lucruri mai simple decât s-ar pårea la prima vedere. Lectura acestei cår¡i ne invitå så ne îmbogå¡im re¡eta fericirii, så punctåm ceea ce ne face ferici¡i ¿i så ne condimentåm via¡a cu exerci¡ii simple ¿i concrete. În prezent, så fii fericit este o artå de a tråi. Så ne începem cålåtoria pornind de la aceste cugetåri: „Ceea ce iubesc cel mai mult în via¡a de zi cu zi este fericirea.“ „Totu¿i, dacå existå un loc în care nu ne a¿teptåm s-o întâlnim, tocmai acesta este.“ „Dar, pentru cå am scos-o din bârlog de câteva ori, ¿tiu acum cå, mai adesea decât am putea crede, acolo se ascunde, în zgomot, în rutinå, în banalitatea cotidianå.“ „Din acest motiv extrem de simplu, fericirii îi place… simplitatea.“ „Existå locuri care mustesc de zornåituri, zgomote, lumini orbitoare, pietre false ¿i aranjamente complicate, de intersectåri alambicate de tot felul.“

Psihologia oamenilor ferici¡i

„Fericirea preferå mai degrabå så pluteascå în vânt pe o sârmå de rufe, så poarte un pulover vechi de lânå, så priveascå frunzele cåzând în aerul proaspåt de la începutul toamnei.“ „În toate anotimpurile puse laolaltå, fericirea este o floare ce cre¿te în simplitate ¿i în lipsuri.“ „Iatå de ce cotidianul este påmântul ei de råsadni¡å predilect.“ „Dar chiar ¿i a¿a, trebuie så se ¿tie cum poate fi gåsit. S-ar pårea cå cei care nu våd în cotidian decât insatisfac¡ia nu observå cå aceasta este grimasa care face fericirea celor care privesc cotidianul de sus.“ „S-ar pårea.“

Claude Langlois (Journal de Montréal, 5 octombrie 2002)