Giuseppe Sicheri
Puterea curativå a
vinului Toate proprietå¡ile terapeutice ale vinului pentru sånåtate ¿i frumuse¡e
IL POTERE CURATIVO DEL VINO GIUSEPPE SICHERI RED STUDIO REDAZIONALE E RED EDIZIONI © 2001 VIA CANOBIO 5, 28100 NOVARA
Traducere ¿i adaptare în limba românå: Pia Maria Luttman ¿i Gabriela Martina
© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian language rights reserved.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României SICHERI, GIUSEPPE Puterea curativå a vinului/Giuseppe Sicheri. – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-29-2 663.2
CUPRINS Despre autor . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum så folosi¡i aceastå carte . . . . Nectarul zeilor, de la mit la ¿tiin¡å O plåcere purå . . . . . . . . . . . . . . .
... ... .. ...
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
4 5 6 9
VINUL ªI SÅNÅTATEA Da, se poate consuma alcool, dar numai în cantitå¡i moderate . . . . Trebuie så ¿tim cum så bem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul stimuleazå metabolismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul ajutå digestia ¿i nu afecteazå ficatul . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul protejeazå inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul face sângele bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul stimuleazå diureza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul face bine la articula¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul duce la cre¿terea imunitå¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul întåre¿te sistemul nervos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul este un elixir de via¡å lungå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinul ¿i activitatea sportivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinurile de regim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Câte un vin pentru fiecare boalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vinuri terapeutice: re¡ete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Substan¡ele pe care le con¡ine vinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ac¡iunile principale declan¿ate de cele mai importante componente ale vinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Efecte specifice ale vinului asupra diferitelor organe . . . . . . . .
12 25 35 38 46 51 54 56 57 61 66 73 74 80 85 91 95 96
VINUL ªI FRUMUSEºEA Re¡ete pentru frumuse¡ea corpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 CUM SE PRODUCE VINUL Culesul viilor . . . . . . . . Mustul . . . . . . . . . . . . . Fermenta¡ia . . . . . . . . . Caracteristicile vinurilor De la must la vin . . . . . Din cramå pe maså . . .
.... .... .... ... .... ....
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .
120 123 126 133 139 147
3
Despre autor Giuseppe Sicheri, licen¡iat în ¿tiin¡e agricole ¿i în biologie, a fost profesor de chimie ¿i de enologie. A participat la numeroase congrese pe teme tehnice ¿i ¿tiin¡ifice în Italia ¿i în stråinåtate. În afarå de numeroase articole publicate în reviste de specialitate din domeniul enologiei, a mai publicat ¿i multe alte lucråri. Dintre acestea: Industria agrarå, Experien¡e de laborator în domeniul chimiei agrare, Chimia fermenta¡iei, Îmbutelierea ¿i conservarea vinului, Vinul spumos, Vinul: 100 de întrebåri ¿i 100 de råspunsuri, Dic¡ionar enologic în ¿ase limbi, Degustarea vinului, Vi¡a-de-vie ¿i vinul, Piemonte înseamnå vin, Atlas ilustrat, în nouå limbi, despre vi¡a-de-vie ¿i despre vin. Este pre¿edinte al Comisiei de Testare a Vinurilor DOC ¿i DOCG pentru provincia Vercelli, Sommelier onorific, Maestru deguståtor de vinuri (ONAV). I-a fost acordat premiul OIV (Office International de la Vigne et du vin) la Paris, în 1989 ¿i Premiul Na¡ional Ottavi, Casale Monferrato (AT), în 1997. La aceastå carte a colaborat (la sec¡iunea Vinul ¿i frumuse¡ea) Maria Fiorella Coccolo, expertå în fitoterapie ¿i autoare de cår¡i ¿i articole apårute în revistele de specialitate.
4
Cum så folosi¡i aceastå carte Se ¿tie de multå vreme cå vinul are proprietå¡i terapeutice, dar abia de curând ¿tiin¡a a început så cerceteze mecanismele prin care vinul are importante efecte curative ¿i care sunt substan¡ele benefice pentru organismul uman. Prezenta carte explicå, pe baza celor mai recente cercetåri în domeniu, modul în care vinul, dacå este de calitate ¿i este consumat cu måsurå, nu numai cå are o ac¡iune beneficå asupra digestiei ¿i a stårii generale, dar amelioreazå activitatea diverselor organe ¿i func¡ii, contribuind, aproape ca un medicament sau ca un supliment alimentar, la men¡inerea organismului într-o formå bunå ¿i într-o bunå stare de sånåtate. Cartea este structuratå în trei pår¡i: – partea întâi, Vinul ¿i sånåtatea, prezintå substan¡ele din vin (de la polifenoli, mai ales resveratrol, care combate radicalii liberi ¿i are un efect protector asupra mucoasei gastrice ¿i asupra aparatului cardiovascular, sau mezoinozitol, care stimuleazå func¡iile ficatului, pânå la vitamine ¿i såruri minerale, care protejeazå arterele, au efect diuretic, combat oboseala ¿i stimuleazå memoria…), având un rol important de prevenire ¿i curativ. Sunt prezentate chiar ¿i soiurile de vin care ar trebui consumate, în func¡ie de problemele de sånåtate ale fiecåruia ¿i în ce doze. Sunt prezentate re¡ete de vinuri medicinale, terapeutice, medicamente pe bazå de vin ¿i de plante; – partea a doua, Vinul ¿i frumuse¡ea, oferå o serie de preparate pe bazå de vin, fie pentru båut, fie sub formå de comprese, lo¡iuni, må¿ti, produse pentru masaj, care contribuie la redarea frumuse¡ii pielii, a pårului, a ochilor; – partea a treia, Cum se produce vinul, explicå în detaliu diversele etape, pornind de la struguri, pânå la ob¡inerea vinului, alb, ro¿u ori spumant, prezentând, totodatå, secretele speciali¿tilor pentru ob¡inerea unor vinuri cât mai bune.
5
Nectarul zeilor, de la mit la ¿tiin¡å
Emilio Minelli Coordonator didactic al cursului de perfec¡ionare în tratamente neconven¡ionale ¿i tehnici complementare, de la Universitatea de Studii din Milano
Nu de pu¡ine ori, am putut constata faptul cå, în culturile tradi¡ionale ¿i cele ¿amanice, se folosesc diverse båuturi alcoolice, printre care ¿i vinul, substan¡e care, împreunå cu starea de transå, induc acea deta¿are de via¡a cotidianå, la un nivel care deschide calea trecerii spre o formå extraordinarå de experimentare a realitå¡ii. În majoritatea tradi¡iilor, vinul este asociat, încå de la prima sa apari¡ie, cu acel punct de legåturå a omului cu sacrul, în cea mai deplinå accep¡iune a „sacer et terribilis”. Dionysos, divinitatea care, în mod tradi¡ional, are cea mai strânså legåturå cu vinul, poartå în sine semnele acestei ambivalen¡e. Zeitate a vie¡ii, în formele sale cele mai neînfrânate ¿i orgiastice, apare în tradi¡ia greacå, nu în cea homericå, drept Ståpânul Infernului, cel care apar¡ine lumii Subpåmântene, dar care poate fi chemat din nou printre cei vii, printr-un ciclu de suferin¡å, moarte ¿i reînviere. Lui i se alåturå personajele mitologice, care parcurg împreunå cu el drumul de suferin¡å ¿i moarte, înainte de a se bucura de onorurile zeificårii. În antitezå, în multe alte culturi, inclusiv în cea ebraicå, vinului i se atribuie, de multe ori, calitatea de a face legåtura dintre om ¿i divinitate. Existå multe dovezi privind ritualurile în care vinul apare ca fiind instrumentul de sacrificiu ¿i de legåturå dintre om ¿i Dumnezeu. Aceastå caracteristicå sau, mai degrabå aceastå „semnåturå”, cum am putea spune, folosind un limbaj din alte timpuri, apare
6
ca având legåturå cu vinul chiar ¿i în cultura ¿tiin¡ificå din prezent. Chiar ¿i în zilele noastre, dacå îi analizåm componentele, constatåm cå vinul î¿i påstreazå aceea¿i naturå ambivalentå, care nu numai cå se repetå, dar pare ¿i mai evidentå. Astfel, pânå nu demult, vinul era våzut în principal ca fiind o båuturå alcoolicå ¿i, uneori, ca fiind pur ¿i simplu alcool. Nu contau, în legåturå cu aceastå substan¡å, decât efectele ei devastatoare, pe care o folosire în exces le putea provoca la nivel cerebral ¿i empatic. Vinul era våzut ca fiind poarta de intrare în infernul alcoolismului, drumul spre abrutizarea ¿i moartea persoanei respective. Totu¿i, de curând au început så fie apreciate calitå¡ile nutritive ale acestei båuturi care, în unele cazuri, pot pune în inferioritate produsele farmaceutice. Astfel, au început så fie testate func¡iile sale de stimulent al metabolismului ¿i al digestiei, ac¡iunea antisepticå, datoritå taninului prezent în vin, asupra unui mare numår de bacterii, precum ¿i cea anxioliticå ¿i antistres, atunci când se consumå mici cantitå¡i de vin în timpul mesei. Numai de curând a putut fi relevatå ac¡iunea vinului ca antioxidant, precum ¿i rolul important pe care îl poate avea în cazul curelor care urmåresc întârzierea procesului de îmbåtrânire a ¡esuturilor ¿i men¡inerea unui tonus activ ¿i eficient. În plus, a putut fi demonstratå ¿i calitatea sa de cardioprotector. Practic, s-a putut constata cå vinul, consumat în cantitå¡i mici, duce la cre¿terea nivelului de colesterol protector HDL, de asemenea cå poate proteja organismul împotriva tulburårilor cardiace, a trombozelor, a accidentelor cerebrale, a infarctului. Din toatå aceastå documenta¡ie bogatå, reiese ¿i o altå informa¡ie utilå privind folosirea vinului în scopuri strict terapeutice. Astfel, vinul este reprezentat în aparen¡a sa ambiguå, de instrument al vie¡ii ¿i al mor¡ii, op¡iunea apar¡inând unei umanitå¡i cu o nouå con¿tiin¡å în ceea ce prive¿te paradisul ¿i infernul secolului al XXI-lea.
7
Multå vreme, personajele secolului XX s-au îndepårtat de båutura pe care Dionysos, divinitatea lor protectoare, le-o pregåtise pentru a-i face så se simtå mai aproape de zei. Unii au ales varianta sånåtoaså de a bea apå, al¡ii au optat pentru båuturile pe bazå de cola, iar al¡ii au pornit pe calea consumului de whisky sau alt alcool tare. Dorin¡a noastrå este ca aceastå carte så redea vinului, cu ajutorul datelor ¿tiin¡ifice, adevårata sa naturå de „nectar” ¿i hranå a zeilor, så le permitå noilor Eroi så regåseascå secretul longevitå¡ii, dacå nu al nemuririi, pregåtit de Dionysos pentru ei.
8