vinuri romanesti by Florin Curavale

Coordonator proiect: Valentina Iordan

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Vinuri Române¿ti Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-60-5

Vinuri române¿ti

SUMAR

Cuvântul editorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Istoria vi¡ei de vie ¿i a vinului în România . . . . . . . . . 7 - Istorie ¿i istorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 - Civiliza¡ia vinului pânå în epoca modernå (perioada prefiloxericå) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 - Perioada postfiloxericå ¿i cea contemporanå . . . . . . . . . . . . . .11 - Vechi soiuri române¿ti de vi¡å de vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

Podgorii române¿ti ¿i principalele soiuri de vin . . . . .14 - Regiunea Viticolå Podi¿ul Transilvaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 - Regiunea Viticolå a Dealurilor Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 - Regiunea Viticolå a Dealurilor Munteniei ¿i Olteniei . . . . . . . . . .40 - Regiunea Viticolå a Banatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53 - Regiunea Viticolå a Cri¿anei ¿i Maramure¿ului . . . . . . . . . . . . .54 - Regiunea Viticolå a Colinelor Dobrogei . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 - Regiunea Viticolå a Teraselor Dunårii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65 - Regiunea Viticolå a Nisipurilor ¿i a Altor Terenuri Favorabile din Sudul ºårii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

Evolu¡ia legisla¡iei viei ¿i vinului . . . . . . . . . . . . . . . .75 - Defini¡ii ¿i clasificåri, conform legisla¡iei în vigoare . . . . . . . . . .76 - Legisla¡ie na¡ionalå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78 - Legisla¡ie comunitarå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .79

CUVÂNTUL EDITORULUI

Natura a fost generoaså în a oferi omului nenumårate surse de alcool, de la orez pânå la trestia de zahår, din care a preparat diverse licori, dar nimic nu poate rivaliza cu VINUL, båutura ridicatå la rangul produselor de artå, trecutå prin toate clasele ¿i toate casele, de la aliment la produs de mare rafinament. De-a lungul timpului, vinul îi înso¡e¿te pe români în toate, fie la bucurie, fie la necaz. Cei mai mul¡i dintre ei beau, pu¡ini înså ¿tiu ce ¿i încå ¿i mai pu¡ini cum så bea. Universul vinului este atât de complex încât necunoscåtorul, amatorul, se poate descuraja încercând så-i descifreze hå¡i¿urile. Atâtea arome, gusturi ¿i culori îl pot nåuci pe bietul om care nu vrea alceva decât så cumpere o sticlå cu vin. În realitate, aceastå lume nu este chiar atât de greu de în¡eles din momentul în care te-ai înarmat cu o sumå de no¡iuni de bazå ce-¡i deschid calea spre ob¡inerea produsului dorit. Demersul nostru dore¿te så vinå în ajutorul celor care vor så aleagå un vin potrivit unei ocazii, gustului propriu sau al prietenilor, din gama extrem de variatå de produse române¿ti existente pe pia¡å ¿i, în acela¿i timp – de ce nu – så ofere o imagine sinteticå a viniviticulturii române¿ti actuale.

ISTORIA VIºEI DE VIE ªI A VINULUI ÎN ROMÂNIA ISTORIE ªI ISTORII Båuturå universalå, extraordinar de complexå, vinul este cunoscut încå din preistorie. În afara terenului ¿i a soiurilor de vi¡å de vie care imprimå, în primul rând, în mod natural, caracteristicile unui vin, ceea ce îi conferå acestuia atributele esen¡iale ale virtu¡ilor gustative este, fårå îndoialå, munca omului dublatå de experien¡a ¿i creativitatea sa. Oricine vrea så urmåreascå traseul vi¡ei de vie pe parcursul istoriei, încercând o regresie temporalå pânå la originea acesteia, se love¿te întotdeauna de acela¿i soi, sålbatic, Vitis silvestris, crescut la întâmplare pe coastele însorite ale dealurilor sau în pådurile neumblate ale trecutului. Acest soi ancestral a fost adus de oameni în apropierea a¿ezårilor lor, îngrijit cu aten¡ie ¿i în cele din urmå „domesticit” ¿i diversificat în multitudinea de specii ¿i subspecii existentå în zilele noastre. Vi¡a de vie, poate mai mult decât gramineele care au un ciclu anual, este cultura ce autentificå statornicia unei comunitå¡i umane pe un teritoriu dat. În acest context, mul¡i autori ai Greciei antice considerå cå zona de început a culturii vi¡ei de vie ¿i a producerii vinului, ca ¿i locul de obâr¿ie al cultului dionisiac, este spa¡iul danubiano-pontic. Pentru a nu fi bånui¡i, înså, de un nejustificat patriotism local, trebuie så aråtåm aici faptul cå majoritatea cercetåtorilor fenomenului considerå ca teritoriu originar al culturii vi¡ei de vie spa¡iul cuprins între Caucaz ¿i ¡årmurile nordice ale Mårii Mediterane, spa¡iu ce cuprinde – implicit – teritoriile locuite ¿i de triburile de origine tracå. În plus, unii autori sus¡in cå dezvoltarea civiliza¡iei mediteraneene este strâns legatå de ¡inuturile unde au crescut ¿i s-au copt grâul, vi¡a de vie ¿i måslinul. Este, de asemenea, posibil ca teritoriul Egiptului ¿i coasta nord-africanå a Mårii Mediterane så fi fost un alt focar de råspândire a vi¡ei de vie cultivate. Datele certe despre istoria culturii viei ¿i a producerii vinului în Egipt merg pânå cu 3500 de ani î.Hr. Pe lângå picturi ¿i desene, s-a descoperit o listå cu cinci vinuri în piramida lui Pepi II din Sakkarah: vin de deltå, vin alb, vin de Péluse, vin ro¿u, vin de Latapolis. Cele mai apreciate vinuri din Egipt par a fi fost cele de Tenia ¿i Ut, despre care s-au scris adevårate poeme. Tot în Egipt, la 100 de kilometri de Cairo, se aflå oaza Fayoum, locul de origine al soiului Chasselas, cultivat acum în toatå lumea. De la autorii antici, ca Euripide, Eschil ¿i Herodot ¿tim cå, plecând din Tracia natalå, cortegiul lui Dionyssos a ajuns mai întâi în Grecia, de unde ¿i-a continuat drumul spre Italia, Galia, Spania, Africa ¿i Asia. Cercetårile arheologice dovedesc, fårå putin¡å de tågadå, cå pe teritoriul carpato-danubiano-pontic a apårut una din cele mai strålucitoare civiliza¡ii neolitice. Culturile de Cucuteni, Vådastra, Boian, Gumelni¡a, Hamangia, Petre¿ti ¿i altele au fost îndelung ¿i cu aplecare cercetate de numero¿i arheologi de-a lungul timpului. În acest spa¡iu, vi¡a de vie cultivatå (vitis vinifera) este prezentå din vremuri stråvechi, din eneolitic sau chiar mai devreme, fiind documentatå de descoperirea unor semin¡e de struguri în situl arheologic de la Cåscioarele, apar¡inând culturii Gumelni¡a. Alte determinåri arheologice au permis eviden¡ierea culturilor de vitis vinifera în a¿ezarea dacicå de la Brad (jud. Bacåu), unde existen¡a semin¡elor

VINURI ROMÂNEªTI

alåturi de o fibulå dacicå au permis situarea acestora în secolul I î.Hr. Identificarea prin metode proprii arheologiei a unor unelte, ustensile ¿i recipiente specifice activitå¡ilor vitivinicole atestå preocuparea pentru viticulturå atât în perioada anterioarå secolului I î.Hr., cât mai ales în perioadele urmåtoare. Dintre uneltele folosite în legåturå cu îngrijirea ¿i prelucrarea vi¡ei de vie pot fi men¡ionate cu¡itele ¿i cu¡ita¿ele cu lamå curbå ¿i cosoarele, specifice inventarului din siturile geto-dace, apar¡inînd perioadei cuprinse între secolele VI î.Hr. ¿i I d.Hr. Cucerirea romanå a impus un nou sistem administrativ ce a favorizat inclusiv dezvoltarea tehnicilor legate de viticulturå, prin introducerea unor metode perfec¡ionate de îngrijire a planta¡iilor, cât ¿i a unor ustensile cu randament superior fa¡å de cele locale. Urmele materiale ale acestor stråvechi civiliza¡ii documenteazå de o manierå splendidå nivelul la care se ajunsese, numeroasele vase ¿i figurine de lut descoperite prezentând incizii ¿i picturi cu motive geometrice, antropomorfe ¿i zoomorfe. Printre aceste reprezentåri grafice se aflå ¿i cea a lui Sabazius, zeu al veseliei, al vinului ¿i inspira¡iei profetice, divinitate arhaicå localå, anterioarå lui Zamolxe, care, se pare, este arhetipul lui Dionyssos, despre care grecii ¿tiau cå provine de pe lângå Istru. De altfel, manifestarea cultului dionisiac este figuratå pe o serie de artefacte din secolele II-III d.Hr. (pe o placå votivå descoperitå în situl antic de la Beroe – aflat în apropierea actualei localitå¡i constån¡ene Gârliciu – sunt redate scene dionisiace înso¡ite de reprezentåri ale muncilor specifice viticulturii), ajungând pînå în secolul IV d.Hr., unde motivul vrejului de vi¡å se întâlne¿te pe una din piesele Tezaurului de la Pietroasa. Cum au ajuns ace¿ti oameni, cei mai celebri viticultori ai antichitå¡ii (vinul, mierea ¿i lâna din nordul Istrului erau, de fapt, faimoasa „lânå de aur” ce i-a pus în mi¿care pe argonau¡i) så cultive via ¿i så facå vin? Prima etapå a trecerii de la vi¡a de vie sålbaticå la cea cultivatå s-a fåcut atunci când în „runcuri” (poieni create în inima pådurii prin defri¿are) s-au constituit a¿ezåri stabile, ai cåror locuitori practicau o agriculturå incipientå. Pe påmânturile furate astfel sålbåticiei au apårut adevårate grådini care au permis oamenilor så selec¡ioneze empiric primele soiuri mai valoroase. Este posibil ca tot în aceastå perioadå (foarte întinså în timp), în cadrul schimburilor în naturå fåcute între comunitå¡ile umane din diverse zone, så aparå aici ¿i soiuri valoroase dinspre Caucaz, care au condus la ameliorarea celor locale. În acest fel, în depresiunile subcarpatice, pe terasele râurilor, pe våile însorite ¿i adåpostite de vânturi, au apårut primele „centre viticole”. Evident, locul acestor a¿ezåri era ales în func¡ie de existen¡a concomitentå a cât mai multor condi¡ii favorabile: vânat, apå, fructe, sare, piatrå pentru cioplit, lut bun pentru olårie. Alegerea condi¡iilor naturale a fost atât de bunå pentru dezvoltarea culturilor încât majoritatea podgoriilor se gåsesc în apropierea sau chiar în interiorul siturilor neolitice. Depozitând cantitå¡i mari de struguri, propria lor greutate a dus la zdrobirea boabelor. Mustul astfel format, fermentând, a dat na¿tere båuturii cunoscute mai târziu sub numele de vin. Impresia puternicå produså de consumarea acestui vin primitiv l-a fåcut pe om så caute cu mai multå aten¡ie ciorchinii, så protejeze ¿i så culeagå anumite vi¡e sålbatice, cu timpul ajungând så le selecteze ¿i så le cultive pe cele mai potrivite. Aceste preocupåri au reprezentat motive în plus pentru apari¡ia primelor a¿ezåri stabile, oamenii dându-¿i seama cå prepararea vinului trebuia så se facå în apropierea planta¡iilor de vi¡å de vie, datoritå atât inconvenientelor transportului, cât ¿i lucrårilor de îngrijire a viilor.