Interviu Radu Ionescu, CEO Cumulus

Radu Ionescu, CEO Cumulus:

„Ce ne învață alte perioade de criză pe care le-am mai traversat? – scumpirile din această perioadă sunt unidirecționale, e una din regulile jocului.”

CUMULUS este biroul de arhitectură care aduce împreună zeci de ani de expertiză, idei și abilități complementare pentru a oferi servicii integrate de proiectare, arhitectură, urbanism, design. În plus, arhitecții de la CUMULUS sunt parteneri de business ai clienților pentru care proiectează și contribuie prin design responsabil la viața comunităților în care proiectele prind viață. Proiecte rezidențiale mari, hoteluri, birouri, zone industriale, restaurare și reabilitarea spaţiilor publice și arhitectură de interior – toate serviciile oferă investitorilor șansa de a avea control asupra costurilor în timp real. Cum s-au văzut ultimele 12 luni și ce perspective și-au plănuit pentru perioada următoare am aflat de la dl Radu Ionescu, CEO Cumulus.

La ultima noastră discuție ne spuneați că prețurile din piața de construcții vă țin în continuă alertă. S-a schimbat ceva în ultima perioadă? Simțiți că ar putea veni și un val de îmbunătățiri pe acest sector?

Contextul geopolitic de anul acesta ne-a făcut să menținem alerta. Vremurile pe care le trăim implică multă schimbare și necesită flexibilitate – piața de arhitectură este într-o continuă adaptare, în același timp piața reglează prețurile de-a lungul timpului. Desigur, se observă câteva fluctuații, dependente de evenimentele din țările vecine, dar și de greutățile noastre interne.

Ce ne învață alte perioade de criză pe care le-am mai traversat? – scumpirile din această perioadă sunt unidirecționale, e una din regulile jocului.

Dacă tot am vorbit de provocările din ultima perioadă, vă invităm să ne spuneți cum reușiți dvs să vă adaptați pieței de construcții în prezent?

Avem o strategie de fidelizare a relațiilor contractuale existente, abordare pe care cred că o avem cu toții în industrie. Ne păstrăm clienții, colaboratorii, dar și relațiile cu antreprenorii din construcții aproape și suntem alături de fiecare dintre ei când este necesar în cadrul proiectelor pe care le desfășurăm împreună. În plus, ne menținem aportul de expertiză și experiență pentru fiecare proiect sau investitor – suntem implicați în zona de business cu idei creative, suntem alături de constructori și dezvoltatori cu opțiuni de optimizare, ca să oferim cele mai bune soluții nevoilor lor.

Ce estimări aveți pentru anul 2022? Care domeniu credeți că va primi o atenție sporită din partea investitorilor și la ce să ne așteptăm în domeniul de construcții?

Anul acesta, un sector din mediul privat unde se mențin proiecte este cel rezidențial, deși aparent s-a mai încetinit ritmul. În creștere sunt sectorul logistic și ospitalitatea – hotelurile în mod deosebit. În definitiv în piața investițiilor mari cei care vor să aibă un produs bun peste 2-3 ani, se preocupă de acum pentru a-l gândi, concepe și realiza. În general, la nivel global al industriei construcțiilor, sunt câteva paliere care au prins avânt din segmentul lucrărilor publice. Mă gândesc la – spitale, școli, administrații publice sau sediile instituțiilor publice. Ele nu mai pot fi ignorate, iar în perioada aceasta pare că a venit vremea lor.

Alinierea instituțiilor și a reglementărilor făcute în același timp cu modernizarea și digitalizarea lor este esențială, în special în zonele în care se văd suprapuneri între structurile instituționale.

Ne spuneați în trecut că, dacă ați avea puterea să schimbați ceva la sectorul în care activați ar fi în special la nivel educațional. De la ultima noastră discuție ați resimțit vreo schimbare în acest sens?

Pariul meu personal este în continuare pentru educație. Fie că ne gândim la faptul că De-a Arhitectura, organizația care a făcut posibilă predarea unui modul opțional de „arhitectură și mediu construit” împreună cu arhitecți voluntari către copiii din școlile primare și la care a contribuit și Cumulus prin câțiva colegi sufletiști care s-au implicat, și-a extins programele cu Urban UP – activități dedicate elevilor de liceu. Sau diverse inițiative private – comunități care se adună în jurul unui interes comun sau fac sharing pe diverse teme de interes. Prind contur și inițiative noi, care urmăresc educația antreprenorială pentru arhitecți și designeri – întâlniri de business creativ. Deși încă discrete, sunt semne bune care îmi dau speranță.

Toate au un element comun – fac transfer de knowledge, cunoștințe și experiențe din interiorul organizațiilor, de la persoanele cu expertiză către juniori sau cei care au nevoie, mă gândesc aici la inițiativele celor de la OAR, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, și alții.

Vorbind de schimbări, o bună parte din specialiștii din domeniu ne-au spus că au devenit tot mai familiarizați cu procesul de digitalizare. Cum vă raportați la acest fenomen și cum considerați că va impacta sectorul de arhitectură din România?

Da, digitalizarea este singura cale de dezvoltare durabilă a business-urilor medii spre mari. Noi la Cumulus investim tot mai mult în BIM, cu colegi și manageri dedicați și în îmbunătățirea sistemului ERP, pe care îl utilizăm deja de mai bine de 5 ani, și căruia căutam să-i aducem îmbunătățiri și update-uri.

Dincolo de ce se întâmplă în birourile private însă, digitalizarea este extrem de necesar să se întâmple în instituțiile publice, cu atât mai mult în procesul de avizare și obținere de autorizații.

Ce părere aveți despre trendurile din perioada următoare? Spre ce credeți că își vor îndrepta atenția beneficiarii și investitorii?

Beneficiarii și investitorii sunt tot mai interesați de calitatea design-ului și sustenabilitatea construcțiilor. Observăm din experiențele din birou că este o diferență mare în felul în care se înțelege sustenabilitatea la nivelul beneficiarului și ce înseamnă ea de fapt. În perioada aceasta, constrânși de impuneri „externe”, clienții încep să se preocupe de consumul minim de energie. De asemenea, ei sunt tot mai des interesați de digitalizarea instituțiilor și se discută mult despre această nevoie care nu mai poate fi mult amânată. Suntem optimiști că o să se și întâmple într-un ritm mai accelerat în următorii ani.

Un trend major în arhitectură, care se păstrează, este transformarea spațiilor de birouri – în principiu în locuințe mai mari. Trăim cu toții vremurile în care au apărut alte tipuri de nevoi de locuire odată cu pandemia, munca de acasă, spațiile pentru copii și tot mai des pentru pasiuni sau activități handmade transformate în preocupări antreprenoriale. Nevoia de a adapta spațiile de locuit la cerințele actuale.

Una din prioritățile de îmbunătățit în relaționarea cu statul este digitalizarea instituțiilor: și mă gândesc aici că un sistem de permitting digital – consultare și avizare online ne-ar ajuta și pe noi arhitecții și ar ușura și munca funcționarilor.

Cum resimțiți colaborarea cu autoritățile publice? Care ar fi un top 3 îmbunătățiri pe care le-ați propune în relaționarea cu acestea?

Cu riscul de a mă repeta – una din prioritățile de îmbunătățit în relaționarea cu statul este digitalizarea instituțiilor: și mă gândesc aici că un sistem de permitting digital – consultare și avizare online ne-ar ajuta și pe noi arhitecții și ar ușura și munca funcționarilor. Acest lucru însă trebuie dublat de un cadrul legislativ și de norme de aplicare mai coerente, cu mai puține nesincronizări între diverse cerințe și cu eliminarea zonelor nereglementate, de obicei aflate la intersecția domeniilor de responsabilitate și moștenite din „vechile orânduiri”.

De aceea, alinierea instituțiilor și a reglementărilor făcute în același timp cu modernizarea și digitalizarea lor este esențială, în special în zonele în care se văd suprapuneri între structurile instituționale. Adesea ne lovim de probleme, de la modul în care sunt gândite legile, standardele de aplicare sau normativele. La nivel legislativ încă sunt goluri de reglementare.

Un al treilea punct de îmbunătățit care îmi vine în minte ar fi reglementarea profesiilor – de exemplu activitatea de project manager în domeniul nostru nu este reglementată și rolul lor nu este cuprins, menționat și integrat corespunzător în legislație și în normele de aplicare.

În ediția de anul trecut ne spuneați că ați resimțit o revenire consistentă pe sectorul proiectelor mari. Credeți că se va păstra această tendință și în perioada următoare?

În orașele mari este tot mai mult fond construit care trebuie revitalizat – și acest lucru pare

Beneficiarii și investitorii sunt tot mai interesați de calitatea design-ului și sustenabilitatea construcțiilor. Observăm din experiențele din birou că este o diferență mare în felul în care se înțelege sustenabilitatea la nivelul beneficiarului și ce înseamnă ea de fapt.

că începe să fie adresat în perioada următoare: apar mai multe proiecte de masterplanuri, spitale sau administrații locale. Localitățile trebuie recroite în mod diferit de cum sunt acum. Țara, teritoriile, urbele sunt toate în stagnare, în ultimii ani nu s-au întâmplat prea multe, iar necesitatea de a le revitaliza după o strategie coerentă este tot mai mare.

Observăm în orașe enclave care funcționează foarte bine – hoteluri, cafenele, restaurante, etc, spații care adesea sunt reanimate de către investitorii business-urilor, mă gândesc la zona cafenelelor de pe Calea Victoriei din București, care, amenajate și revitalizate, au schimbat total atmosfera.

Ce se întâmplă, însă, este că fără strategii globale și coerente de dezvoltare aceste zone nu își vor consolida această revitalizare în mod sănătos pe termen lung.

Orașele din vestul Europei au trecut deja de faza de consolidare, cred că în perioada imediat următoare vom vedea această consolidare și la noi. Avantajul acestor structurări de amploare este că poţi aborda proiecte complexe, urbanizări, masterplanuri fără teama de a avea interacțiuni nefaste de funcțiuni sau trafic ulterior. Consolidarea aceasta ar fi benefică pentru multe orașe, inclusiv pentru București, care în lipsa unei viziuni integratoare, dă senzaţia de peticeală arhitecturală. Unui oraș de talia Bucureștiului îi este necesară o viziune pe termen lung, un plan strategic de dezvoltare durabilă, la care să adere toate forţele administrative, politice și tehnice. Transformările urbane nu se întâmplă în perioada unui mandat, ci pe zeci de ani. Acesta, mai departe trebuie să se vadă în documentaţii de urbanism care se reflecte acest lucru, de exemplu un plan urbanistic al Bucureștiului care să nu fie doar niște documentaţii tehnice, ci să fie rezultatul acestei gândiri pe termen mai lung pe care să o poată urma atât edilii, cât și tehnicienii. Altfel, totul va fi un mozaic, ca și în ultimii ani.

Vorbind de predicții, care estimați că va fi domeniul-magnet în 2022-2023, care va atrage cele mai multe investiții în țara noastră?

Nu cred că pot prezice un domeniu magnet, în schimb am observat o tendință a noastră la Cumulus de a avea clienți cu investiți în turism, spitale, educație, instituții, modernizarea infrastructurii. Cred că în următorii ani se vor menține aceste proiecte, așa cum ziceam– sunt genul de proiecte care au nevoie de mai mult timp pentru a fi dezvoltate.

Pentru final ne-am gândit să încheiem într-o notă optimistă: care considerați că sunt 3 puncte forte ale domeniului de construcții din România în prezent?

În primul rând îmi vine în minte faptul că avem un fond construit vast, care trebuie revitalizat imediat și care va genera lucrări noi pentru întreaga breaslă de arhitecți, dar și pentru specialitățile conexe, de inginerie, execuție, etc.

Apoi, dintotdeauna a fost o reacție împotriva vechiului construit, așa funcționează oamenii și așa iau naștere noile tendințe și progresul – s-au construit în ultimii ani mai multe clădiri noi, dar va veni și perioada în care se vor revitaliza construcțiile existente și istorice. Acest lucru deja se manifestă în proiectele de conversie / revitalizare lucrate de Cumulus și cred că va lua avânt în viitor. Precum transformarea băncii Marmorosch Blank în hotel premium, lucrăm la un alt proiect asemănător – transformarea clădirii gândite de Maugsch din Piața Universității. Ca exemplu îmi vin în minte proiectele de hoteluri premium din zona zero a capitalei, construcții vechi, impunătoare, dar care adăpostesc funcțiuni care nu mai sunt adecvate trendurilor de utilizare.

Alte puncte forte sunt facilitățile fiscale pentru industria construcțiilor, care sperăm că se vor păstra, și creșterea economică semnificativă din România, în pofida perioadei de inflație pe care o traversăm acum. Într-o altă notă, mai puțin îmbucurătoare, chiar și populația în scădere creează nevoi noi de locuire și utilizare a spațiilor.

Dincolo de ce se întâmplă în birourile private însă, digitalizarea este extrem de necesar să se întâmple în instituțiile publice, cu atât mai mult în procesul de avizare și obținere de autorizații.