jurnal-de-chisinau-01-nov-2013 by Jurnal de Chisinau

13081

ISNN 1857-3223

Un ziar bun!

Anul XIV, numărul 81(1290) pREŢ: 6 LEI

Vineri, 1 noiembrie 2013

Foto SIMBOL

Tarifele popeşti de la Sofia

Enoriaşii îl acuză pe preotul satului că ar fi „hapsân”, el însă neagă toate acuzaţiile P.3 PAGINA BUNĂ Tainele unei căsătorii de peste jumătate de secol Grigore şi Liuba Cangea dezvăluie secretele unei căsătorii de invidiat

P.12 REPORTAJ

14 OAMENI ŞI CĂRŢI

La sfinţit drumurile

Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale D. Drăghicescu. spun că au dat în exploatare multe drumuri, dar „Din psihologia poporului român” nu au mai asistat la o slujbă de binecuvântare a lucrărilor de asfaltare Sărbători creştine

Vineri 1.11.2013

†) Sf. doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, din Asia (Post)

stil Sâmbătă nou

2.11.2013

†) Sf. Mc. Achindin, Pigasie, Elpifidor, Aftonie şi Anempodist (Pomenirea morţilor – Moşii de toamnă)

Duminică 3.11.2013

†) Sf. Mc. Achepsima Ep., Iosif pr. şi Aitala diac.; Aşezarea moaştelor Sf. M. Mc. Gheorghe în Lida

METEO vineri

http://meteo.md/

1.11.2013

Min.

Max.

sâmbătă 2.11.2013 Min.

Max.

duminică 3.11.2013 Min.

Max.

Vineri, 1 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Realitatea

În cadrul unei alte întrevederi cu participarea reprezentanţilor în formatul 5+2 de negocieri, actorii internaţionali au îndemnat autorităţile de la Tiraspol să ţină cont de evoluţiile din regiune. EŞEC

Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Ilie Gulca ilie.gulica@jurnal.md Editorialişti: Constantin Cheianu Cornel Ciurea Reporteri: Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Vadim Vasiliu vadim.vasiliu@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md Editor foto: Nadea Roşcovanu nadejda.roscovanu@jurnal.md Design: Oleg Tataru Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79 Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate), PP (publicitate politică) și BP (bani publici) sunt publicate în regim de publicitate plătită. „Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova. Tiraj TOTAL: 14677 ex. Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4. Comanda nr. 1522

Leancă şi Şevciuk au discutat în Germania Părţile s-au axat pe subiecte legate de libertatea circulaţiei, posibilitatea deschiderii podului în satul Gura Bâcului La întrevederea dintre prim-ministrul Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk au participat preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Kojara, şi Ministrul de Stat în Ministerul Federal de Externe al Germaniei, Michael Link, informează MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa de la Guvern, scrie moldpres.md Părţile s-au axat pe subiecte legate de libertatea circulaţiei, posibilitatea deschiderii podului în satul Gura Bâcului şi aspecte privind facilitarea transportului de pasageri şi mărfuri. Prim-ministrul Iurie Leancă a informat despre schimbările în legislaţia moldovenească potrivit cărora sunt anulate sancţiunile administrative pentru locuitorii din stânga Nistrului care călătoresc în baza paşapoartelor străine. Totodată, premierul a confirmat că deschiderea oficiilor Biroului de Migraţie şi Azil nu va crea nici un obstacol pentru libertatea circulaţiei populaţiei din regiunea transnistreană. Participanţii la discuţie au salutat decizia Chişinăului şi

Foto: Nadea Roşcovanu

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

argumentele aduse de premierul Iurie Leancă potrivit cărora hotărârea nu comportă aspecte legate de controlul la frontieră. Iurie Leancă a vorbit despre Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb Comercial cu UE, menţionând că noile reguli de efectuare a comerţului şi exporturilor vor aduce beneficii oamenilor de afaceri, inclusiv celor din stânga Nistrului. Şeful executivului a propus ca antreprenorii din regiunea transnistreană să se întâlnească în ca-

drul unui grup de lucru cu experţi din care să facă parte şi specialişti de la Bruxelles. El a subliniat că regulile preferenţiale de export în UE vor fi păstrate pentru întreprinderile transnistrene pentru următorii doi ani. În cadrul unei alte întrevederi cu participarea reprezentanţilor în formatul 5+2 de negocieri, actorii internaţionali au îndemnat autorităţile de la Tiraspol să ţină cont de evoluţiile din regiune, astfel încât Transnistria să nu derive în autoizolare.

Prim-ministrul Iurie Leancă a solicitat organizarea unei misiuni internaţionale de monitorizare a situaţiei din Zona de Securitate cu implicarea experţilor neutri, în vederea identificării şi prevenirii focarelor de tensiune. Participanţii la întrevedere s-au pronunţat în favoarea desfăşurării cu regularitate a întâlnirilor în formatul 1+1 pentru evitarea acţiunilor unilaterale şi a tensiunilor în Zona de Securitate. După moldpres.md

SCUMPIRI

Călătoriile interurbane ne ard la buzunar De astăzi călătoriile interurbane urmează să se scumpească cu 10 bani pe km, ceea ce înseamnă ca pentru 100 km, prețul călătoriei va constitui 43 de lei față de 33 de lei cât este în prezent, scrie deschide. md. Deși inițial transportatorii intenționau să majoreze prețul cu 52%, în urma discuțiilor dintre Ministerul Transporturilor și transportatori, s-a decis ca modificările de preț să fie operate gradual. Şi asta deoarece creșterile bruște vor afecta pasagerii în condițiile în care ve-

niturile acestora sunt destul de modeste. Modificările prețurilor la călătoriile interurbane vor fi operate după ce acum câteva luni Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău, care a dat câștig de cauză transportatorilor pentru majorarea prețului pentru călătoriile interurbane. Experții susțin că în prezent mita şi corupţia din transporturi sunt fenomene care domină această ramură, iar majorarea preţurilor nu înseamnă creșterea profitului. Oamenii nu înţeleg că businessul se face un pic altfel. Nu pot să reziste 500 de firme mici de transport în R. Moldova. Preşedintele Uniunii Trans-

portatorilor şi Drumarilor, Eugen Daţco, a declarat anterior că revizuirea costurilor călătoriilor

nu a fost făcută practic din 2008 când acestea au fost majorate până la 0,36-0,38 lei pe km.

METEO

Vremea caldă va continua să ne bucure Centrul de prognoze al Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova anunţă vreme bună pentru sfârşitul acestei săptămâni şi pentru săptămâna viitoare. „Pe parcursul următoarelor zile şi al săptămânii viitoare, se menţine vreme stabilă şi caldă pentru această perioadă a anului. Tempera-

turile minime vor fi de la +2…+8 grade Celsius noaptea, iar ziua +13…+18 grade Celsius”, a comunicat pentru JURNAL inginerul meteorolog Natalia Golub. Potrivit acesteia, începând de astăzi, 1 noiembrie, şi până pe 7 noiembrie curent, temperaturile vor scădea treptat, doar cu

câteva grade. „Nu vom avea schimbări esenţiale ale vremii. Izolat, pe 4 noiembrie, sunt posibile precipitaţii slabe, vânt moderat din sud-est cu viteza de 5-10 m/s şi ceaţă slabă”, a mai spus inginerul meteorolog. Victoria Popa

Noi ne-am aşezat mereu alături. Unii ironizau că mă ţin de fusta soţiei. Îi lăsam să râdă. S-ar fi ţinut şi ei dacă ar fi avut o femeie atât de frumoasă”, spune nea Grigore.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Pagina bună

Tainele unei căsătorii de peste jumătate de secol

oameni buni

Grigore şi Liuba Cangea dezvăluie secretele unei căsătorii de invidiat Cine a spus că dragostea durează doar trei ani? Grigore şi Liuba Cangea şi-au spus „da” în faţa altarului cu 55 de ani în urmă. După aceea au apărut în rol de miri la nunta de argint, apoi la nunta de rubin, şi-au spus „da” şi la nunta de aur, recent, au sărbătorit nunta de smarald. Îşi fac deja planuri pentru nunta de ametist, pe care o vor face peste cinci ani.

Svetlana COROBCEANU Grigore Cangea şi soţia sa s-au întâlnit când ea avea doar 18 ani. Pe lângă faptul că trebuia să-i placă fetei, tânărul trebuia să intre în graţia tatălui acesteia, Iacob Ţurcan. Proaspăt întors din Siberia, bărbatul l-a măsurat cu o privire severă din cap până în picioare. Ştia deja din ce neam este Grigore, că nu este vicios şi că este şofer, profesie prestigioasă pe la sfârşitul anilor 1950. I-a spus ora exactă la care să-i aducă fata de la joc. N-a întârziat niciun minut. L-a tot supus încercărilor câteva luni la rând: „Unde iei fata? Iată ora la care să i-o aduci”. În sfârşit, tatăl fetei a recunoscut, Grigore i-a plăcut de la prima vedere. Fata a răsuflat uşurat, să fi încercat să spună că nu-i place!

O familie unită I-am vizitat într-o zi frumoasă de toamnă. Şi chiar dacă afară era soare, gazda a insistat să intrăm în casă. Aici ne înconjoară o mulţime de fotografii. De la o ceremonie la alta, cercul familiei Cangea e în creştere. La nunta de argint, alături de miri, apar în poze copiii, fiul Iacob şi fiica Natalia, la cea de aur – nepoţii, iar la nunta de smarald – cercul familiei e completat de primul strănepot, Alexandru. În curând, pe lume va veni şi cel de-al doilea strănepot. Aceste fotografii sunt înconjurate de cele ale părinţilor şi ale bunicilor soţilor Cangea. Delicată ca un porţelan chinezesc, Liuba Cangea poartă o tunsoare scurtă, bucle lejere de culoare castanie, sprâncene frumos arcuite, manichiura îngrijită, două şiraguri de mărgele îi dau un plus de eleganţă. Deşi cei doi soţi sunt la vârsta când au strănepoţi, nu le place să li se amintească de vârstă. „Vine câte unul la poartă şi mă întrebă: ‚Moşneagu’ e acasă?’. Mă dau mai aproape, îl privesc în ochi şi îl întreb: ‚Care moşneag?... Dar ştii, tu, că de pe obrazul soţului meu poţi bea apă ca din lingură? Atât de îngrijit e. Încă nu se ştie cine e moşneag! În ograda mea nu e niciun moşneag”, spune femeia.

Aşezat la celălalt capăt al mesei, nea Grigore îşi ascultă cu atenţie soţia, tace şi încuviinţează.

Secretul tinereţii fără bătrâneţe Soţii Cangea fac gimnastică în fiecare dimineaţă. Doamna Liuba ne arată că atinge pământul cu mâna fără a-şi îndoi genunchii. Dimineaţa, împreună duc capra la păscut, seara, împreună o aduc. Merg întotdeauna la braţ. Uneori chiar se îmbrăţişează. Se miră doar cei care nu sunt de prin părţile locului. Orice gospodar se simte onorat să-i aibă ca invitaţi la ceremonii. „Ştim o sumedenie de romanţe româneşti. În plus, ne place să dansăm”, ne spune bărbatul. O mare parte de timp o petrec în atelierul fiicei lor, Natalia Cangea, cunoscut meşter popular, membră a Uniunii Meşterilor Populari din R. Moldova.

Încolţită de sovietici Pe masa special pregătită pentru vizita noastră stă un pahar şi o farfurie goală. Nu întotdeauna

mar în timpul administraţiei române. A fost arestat mai întâi el, în 1945. Patru ani mai târziu, au fost ridicaţi mama şi copiii. Încă din remorca maşinii au văzut cum le sunt cărate lucrurile din casă. Farfuria şi paharul sunt unicele obiecte salvate din vremea de până la deportări.

cut brâu negru din amestec de humă şi zgură. „Îmi amintesc ca azi două rânduri de case: primele erau casele ruşilor, acestea nu erau unse, apoi urmau casele moldovenilor, albe şi cu brâie negre. Cei din pază scrâşneau şi spuneau: „Vezi, culacii nici în Siberia nu au linişte, trebuia duşi mai departe”, lăcrimează evocând aceste amintiri doamna Liuba. Mama sa, o femeie firavă şi bolnavă, a fost obligată să lucreze la o fermă de porci. Copiii, când nu erau văzuţi de nimeni, se apropiau şi îşi potoleau foamea din treuca acestora. Au supravieţuit cu greu. S-au întors la baştină în 1957. Casa lor a fost transformată în şcoală, bibliotecă, apoi a fost distrusă. Au venit la Zolonceni, unde, cu timpul, şi-au construit o casă nouă, una dintre cele mai frumoase gospodării.

„N-au reuşit să ne distrugă”

s-au simţit bogaţi şi împliniţi. Femeia a copilărit în Siberia. Acasă, în satul de baştină, Mateuţi, Rezina, aveau o dugheană şi mai multe pământuri. Tatăl a fost pri-

În Siberia şi-au început viaţa de la capăt. În 1950 şi-au ridicat o bodegă din chirpici de pământ amestecat cu iarbă, pe care mama ei a uns-o cu humă albă şi i-a fă-

„Liuba mi-a plăcut cum am văzut-o. Şi apoi toată viaţa am fost mândru că sunt soţul unei femei atât de frumoase. La nuntă, prin părţile locului, bărbaţii se aşezau de o parte a mesei, iar femeile de cealaltă. Noi ne-am aşezat mereu alături. Unii ironizau că mă ţin de fusta soţiei. Îi lăsam să râdă. S-ar

fi ţinut şi ei dacă ar fi avut o femeie atât de frumoasă”, spune nea Grigore. Vorbele sale sunt completate de ale soţiei. „Dumnezeu ne-a ajutat să fim mereu împreună, alături de fiica, Natalia, nepoţi. Sărbătorim fiecare aniversare legată de ziua nunţii, pentru că ne place viaţa. Le arătăm un exemplu frumos nepoţilor. Pe strănepot şi mama lui, când s-au întors de la maternitate, i-am întâlnit cu un covor aşternut de la poartă până în prag. E primul lui drum în casa noastră. Doar fiind uniţi suntem puternici. Ei n-au reuşit să ne distrugă”, arată doamna Liuba, spre farfuria, paharul care au trecut prin Siberia, spre puţinele poze de pe tărâmul frigului. „Nu înţelegem părinţii care pleacă azi departe de copiii lor, pentru cinci, zece ani. Să nu-i iei copilului faţa între palme, să nu-i transmiţi dragostea şi căldura de părinte. Să nu-l petreci şi să nu-l întâmpini de la şcoală. Să nu-i cunoşti grijile. Să nu-l îndrumi pe calea cea dreaptă. Nu există scuze pentru o atare înstrăinare”, mai spune ea. Îi lăsăm în pragul casei alături de câinele şi pisica răsfăţată a familiei. Sprijiniţi unul de braţul celuilalt, ca într-un toiag. Mereu zâmbitori. Învingători.

Vineri, 1 noiembrie 2013

„Tu eşti sluga lui Dumnezeu. Dumnezeu te-a rânduit. Se mai întâmplă că unul nu-ţi dă nimic, iar altul îţi dă mai mult. Toate-s rânduite de la Dumnezeu. Un bun slujitor nu va cere niciodată şi se va mulţumi cu puţinul. Şi, la rândul lui, când i se oferă posibilitatea, va face şi el o pomană”, a spus preotul Vlad Mihăilă.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Privirea

Tarifele popeşti de la Sofia Enoriaşii îl acuză pe preotul satului că ar fi „hapsân”, el însă neagă toate acuzaţiile Se ştie că preoţia este astăzi – pentru unii slujitori ai bisericii – o profesie bănoasă şi că, dacă nu ai bani în buzunar, rişti să nu ai parte de botez, cununie ori să-ţi duci mortul la groapă fără preot. În satul Sofia, raionul Hânceşti, oamenii ne-au dezvăluit că, pe lângă taxele piperate pentru botezuri şi prohoduri, preotul mai percepe nişte taxe. Există cazuri în care ar fi cerut bani după spovedanie, „pentru iertarea păcatelor”. Preotul însă neagă aceste acuzaţii şi spune că lumea ar fi „tulburată” de primar, cu care nu e în relaţii tocmai bune. Primarul e membru PLDM, pe când părintele Ion şi-a permis cu vreo câţiva ani în urmă să-l invite la sfinţirea bisericii pe Voronin.

Svetlana COROBCEANU Vasile M. ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul în ziar, ne spune că nu mai merge la biserică, după ce, într-o zi după mărturisire, preotul i-a cerut o taxă de 3000 de lei. „M-am dus la spovedanie ca orice om. După ce m-a ascultat, preotul mi-a zis: dar ştii mata, frate Vasile, trebuie să achiţi 3000 de lei pentru iertarea păcatelor. Nu ştiu cum le-a cântărit. M-am gândit şi eu, oare chiar am păcătuit atât de greu? Dar i-am dat aceşti bani. Şi nu numai eu am plătit, în satul nostru sunt mai mulţi de la care s-au cerut asemenea

taxe după spovedanie. Unui cumătru de-al meu i-a cerut peste 4000 de lei”, ne spune bărbatul. Nu se ştie cum îşi alege preotul „păcătoşii”, în cazul lui Vasile M. însă s-a interesat dacă soţia acestuia continuă să mai lucreze peste hotare.

Contribuţii nu tocmai benevole Soţul Anei Cerguţă a lucrat pe teritoriul bisericii timp de o lună. Femeia s-a plâns sătenilor că nu le-au ajuns bani pentru a achita „tariful” pentru înmormântarea mătuşii. Respectiv, soţul a fost solicitat să lucre-

ze în contul datoriei. Vera Sava, primarul localităţii, ne spune că la primărie s-au adresat mai mulţi oameni nemulţumiţi de comportamentul preotului. „Am primit şi o scrisoare din partea unui grup de oameni care se arată nemulţumiţi de taxele mari pentru înmormântări şi că e hapsân. Plăţile cerute variază între 700 şi 1200 de lei. Iar în unele cazuri unde familiile sunt mai avute, preotul solicită sume şi mai mari. Ne-am adresat Episcopului Petru de Hâncu cu solicitarea de a ne schimba preotul şi de a-l readuce în funcţie pe preotul care a plecat din sat, Eugen Băluţă. Solicitarea noastră a rămas însă fără niciun răspuns”, ne spune primarul.

Preotul neagă acuzaţiile Solicitat de JURNAL, preotul Ion Popovici neagă acuzaţiile că ar fi cerut vreo dată bani după spovedanie, fie de la Vasile M., fie de la altcineva. „Doamne fereşte, n-am cerut niciun ban! Sunt minciuni sfruntate”, spune el. Totodată însă nu neagă că acesta ar fi putut contribui cu o atare sumă pentru

biserică. „Poate o fi dat vreodată bani pentru construcţii, nu mai ţin minte. Când am venit aici încă nu era finisată construcţia bisericii, nici a casei parohiale. Nu exista nici gard. Atunci mulţi s-au oferit să ajute biserica”, spune preotul. Totodată acesta neagă că ar fi depăşit vreodată taxa de 750 de lei pentru înmormântări. „Niciodată n-am cerut mai mult decât taxa stabilită. Sunt în conflict cu doamna primar care mă numeşte comunist după ce la sfinţire a participat Vladimir Voronin. De aici au apărut toate nemulţumirile”, consideră preotul.

Un bun slujitor nu va cere niciodată Solicitat de JURNAL să comenteze cât de corectă e perceperea unor taxe mari din partea clericilor, care, potrivit canoanelor, ar trebui să fie benevole, preotul Vlad Mihăilă de la Biserica „Sf. Teodora de la Sihla” din Chişinău a declarat: „Creştinul trebuie să ştie – dacă vrea, jertfeşte ceva, dar nu, anume să i se spună cât să jertfească. Preotul bine rânduit niciodată nu va cere

bani pentru nicio rânduială. Dacă a solicitat bani pentru iertarea păcatelor, evident este o greşeală. Urcarea duhului Sfânt s-a dat preoţilor nu pentru a specula cu duhul Sfânt. Tu eşti sluga lui Dumnezeu. Dumnezeu te-a rânduit. Se mai întâmplă că

unul nu-ţi dă nimic, iar altul îţi dă mai mult. Toate-s rânduite de la Dumnezeu. Un bun slujitor nu va cere niciodată şi se va mulţumi cu puţinul. Şi, la rândul lui, când i se oferă posibilitatea, va face şi el o pomană”, a mai spus preotul.

acord

E necesar un acord al coaliţiei prodemocratice în CMC

RATIFICARE

Consilierii necomunişti din municipiul Chişinău îşi propun semnarea unui acord de coaliţie prodemocratică la nivel local, care să asigure o majoritate de voturi necesară adoptării bugetului pentru anul viitor, dar şi altor proiecte. Consilierii au revenit la ideea instituţionalizării unei coaliţii majoritare după ce consiliul municipal s-a aflat în repetate rânduri în incapacitate de a lua decizii în lipsă de consens. Consilierul PL, Oleg Cernei, a spus în cadrul unei emisiuni la Radio Vocea Basarabiei că se propune crearea unui acord de coaliţie la nivel local, care să fie susţinut de toate fracţiunile prodemocratice din consiliu, inclusiv de aleşii independenţi. Deşi va fi consultat la nivel de fracţiuni, documentul ar urma să fie semnat de fiecare consilier în parte.

Proiectul prevede prezenţa obligatorie la şedinţă a fiecăruia din cei 26 de consilieri semnatari, număr care constituie majoritatea din totalul de 51, majoritate care nu-i cuprinde însă pe consilierii comunişti şi pe cei din grupul socialiştilor. Oleg Cernei a precizat în context că acordul ar urma să interzică votul cu fracţiunea comuniştilor, urmare a disensiunilor anterioare din consiliu, determinate de voturi de conjunctură ale liberalilor cu comuniştii. „Avem de aprobat câteva proiecte investiţionale, între care un credit BERD pentru renovarea sistemelor de apă şi canalizare. Avem de prelungit proiectul cu asamblarea troleibuzelor în municipiul Chişinău. Deci sunt foarte multe proiecte importante pentru care trebuie să avem o majoritate consolidată în

consiliul municipal. Cele 26 de mandate înseamnă că primarul general împreună cu această majoritate va stabili agenda. Acţiunile şi deciziile alianţei democratice să fie îndreptate spre eficientizarea activităţii CMC”, a precizat Oleg Cernei. Preşedintele fracţiunii PLDM în consiliul municipal Chişinău, Ghenadie Dumanschi, a spus că liberaldemocraţii susţin crearea unei majorităţi democrate la nivel local, însă şi-a exprimat regretul că acest pas nu a fost făcut mai devreme, fiind tergiversat din diverse motive. „Am avut un acord încă un an în urmă. Din păcate, PL a fost cel care s-a opus. Ceva s-a întâmplat că nu s-a dorit. Acum, după ce au votat cu comuniştii, şi-au dat seama că au greşit şi se doreşte crearea unei noi majorităţi în CMC, cu noi şi cu

consilierii independenţi”, a mai spus Dumanschi. La rândul lui, consilierul independent Teo Cârnaţ a spus că semnarea unui acord care să stabilească reguli clare de luare a deciziilor în consiliu se impune mai ales sub presiunea timpului, în condiţiile în care mai multe proiecte importante nu mai pot fi amânate. Consilierul susţine că va propune ca documentul să prevadă prezenţa obligatorie a tuturor aleşilor locali, din cauza obişnuinţei unora dintre ei să lipsească de la şedinţe. Totodată, Teo Cârnaţ consideră necesară includerea unei prevederi în baza căreia orice proiect de decizie să fie discutat în prealabil în privinţa riscului coruptibilităţii. „Susţin crearea unei coaliţii democratice astfel ca în timpul cel mai

apropiat să fie numiţi în funcţie viceprimarii, să fie înaintaţi pretori, dacă sunt locuri vacante, şefii de direcţii. Să discutăm bugetul pentru 2014 pentru că timpul este în defavoarea municipalităţii. Orice tergiversare va duce la aceea că bugetul nu va fi aprobat. Consider necesar ca în cadrul CMC să fie chemaţi toţi şefii de direcţie din subordinea consiliului ca să prezinte dări de seamă în toate domeniile. Să arătăm că noi controlăm executivul, şi nu invers”, a explicat Teo Cârnaţ. Consiliul local a avut o majoritate funcţională din 26 de consilieri prodemocraţi până în luna februarie a acestui an, când s-a destrămat Alianţa pentru Integrare Europeană la nivel central. Sursa: Politicon.md

Ă&#x17D;n actul de naĹ&#x;tere al copiilor este exclusÄ&#x192; naĹŁionalitatea pÄ&#x192;rinĹŁilor, copilul singur va decide la 16 ani ce naĹŁionalitate are. Ana GuĹŁu vorbeĹ&#x;te Ĺ&#x;i despre cazuri ĂŽntĂ˘lnite mai rar. â&#x20AC;&#x17E;O doamnÄ&#x192; ĂŽmi spunea cÄ&#x192; are pÄ&#x192;rinĹŁi, tatÄ&#x192;l bulgar Ĺ&#x;i mama ucraineancÄ&#x192;, dar care se simte romĂ˘ncÄ&#x192;. Asemenea cazuri sunt.â&#x20AC;?

Jurnal DE de CHIČ&#x2DC;INÄ&#x201A;U chiĹ&#x;inÄ&#x192;u JURNAL Anul XIV, NUMÄ&#x201A;RUL numÄ&#x192;rul 81 (1290) ANUL

Vineri, VINERI, noiembrie 2013 1 NOIEMBRIE

Identitate

Copiii vor decide cine sunt DupÄ&#x192; ce Republica Moldova a pierdut la CEDO cazul Ciubotaru, guvernanĹŁii autoidentificare moldoveni au decis cÄ&#x192; cetÄ&#x192;ĹŁenii au dreptul la autoidentiďŹ care naĹŁionalÄ&#x192; CetÄ&#x192;ĹŁenii Republicii Moldova care se autoidentificÄ&#x192; romĂ˘ni pot sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i ĂŽnscrie naĹŁionalitatea romĂ˘nÄ&#x192; ĂŽn actele de stare civilÄ&#x192;. O lege ĂŽn acest sens a fost votatÄ&#x192; ĂŽn Parlamentul RM pe 24 octombrie. Astfel, fiecare cetÄ&#x192;ĹŁean care a atins vĂ˘rsta de 16 ani poate sÄ&#x192; indice, dupÄ&#x192; ce va semna o declaraĹŁie pe propria rÄ&#x192;spundere, ĂŽn actele de stare civilÄ&#x192; identitatea romĂ˘nÄ&#x192;, fÄ&#x192;rÄ&#x192; obligaĹŁia de a prezenta documente care ar atesta acest fapt.

Vadim Vasiliu PÄ&#x192;rinĹŁii nu pot decide pentru copil ce naĹŁionalitate are acesta. TotodatÄ&#x192;, pÄ&#x192;rinĹŁii pot indica, ĂŽn certificatul de naĹ&#x;tere al copilului, naĹŁionalitatea lor doar dacÄ&#x192; solicitÄ&#x192; acest fapt. Legea are menirea sÄ&#x192; elimine o inechitate socialÄ&#x192; cĂ˘nd minoritÄ&#x192;ĹŁile naĹŁionale, precum ucrainenii, ruĹ&#x;ii, bulgarii, evreii aveau dreptul sÄ&#x192; ĂŽnscrie ĂŽn actele de stare civilÄ&#x192; naĹŁionalitatea cu care se identificÄ&#x192;, basarabenii ĂŽnsÄ&#x192;, care se identificau romĂ˘ni, nu aveau acest drept.

Legea susĹŁine ideea liberei autoidentificÄ&#x192;ri ComuniĹ&#x;tii s-au arÄ&#x192;tat critici faĹŁÄ&#x192; de proiectul de lege elaborat de deputatul Ana GuĹŁu. AceĹ&#x;tia, ironizĂ˘nd pe seama cetÄ&#x192;ĹŁenilor RM, au spus cÄ&#x192; moldovenii vor ĂŽncepe sÄ&#x192; se identifice â&#x20AC;&#x17E;gaboneziâ&#x20AC;?, â&#x20AC;&#x17E;congoleziâ&#x20AC;? etc. â&#x20AC;&#x17E;Nu este adevÄ&#x192;rat. AceastÄ&#x192; lege vine sÄ&#x192; susĹŁinÄ&#x192; ideea ca oamenii sÄ&#x192; se autoidentifice liber. Prima datÄ&#x192; cĂ˘nd am ieĹ&#x;it cu proiectul meu la tribunÄ&#x192;, mi-au sÄ&#x192;rit ĂŽn cap comuniĹ&#x;tii, PLDM-ul Ĺ&#x;i PD-ul. Au propus ĂŽntoarcerea proiectului la comisii, conducĂ˘ndu-se de ideea cÄ&#x192; tot ce propune PL nu trebuie votat, deĹ&#x;i toate comisii-

le l-au avizat pozitiv. DupÄ&#x192; douÄ&#x192; luni, Republica Moldova a pierdut procesul la CEDO. Guvernul a trebuit sÄ&#x192; vinÄ&#x192; cu un remediu ĂŽn acest sensâ&#x20AC;?, a declarat Ana GuĹŁu pentru JURNAL.

DeclaraĹŁie pe propria rÄ&#x192;spundere Despre funcĹŁionalitatea acestei legi JURNAL a vorbit cu Avelina Viziru, Ĺ&#x;ef adjunct al DirecĹŁiei asistenĹŁÄ&#x192; juridicÄ&#x192; a Serviciului Stare CivilÄ&#x192;. FuncĹŁionarul a explicat cÄ&#x192; o lege care permite ĂŽnscrierea ĂŽn actele de stare civilÄ&#x192; a fost adoptatÄ&#x192; un an ĂŽn urmÄ&#x192;. â&#x20AC;&#x17E;Problema autoidentificÄ&#x192;rii a apÄ&#x192;rut dupÄ&#x192; decizia CEDO cu privire la cazul Ciubotaru versus RMâ&#x20AC;?. legislative ModificÄ&#x192;rile de acum un an prevÄ&#x192;d cÄ&#x192; persoanele care se identificÄ&#x192; drept romĂ˘ni sau ca fiind parte a altei naĹŁiuni pot modifica naĹŁionalitatea ĂŽn secĹŁiunea respectivÄ&#x192; din act dupÄ&#x192; ce vor depune o declaraĹŁie ĂŽn scris. â&#x20AC;&#x17E;AceastÄ&#x192; declaraĹŁie este ĂŽntocmitÄ&#x192; ĂŽn cadrul oficiului de stare civilÄ&#x192; sau la un organ notarial. DeclaraĹŁia are valoare juridicÄ&#x192;â&#x20AC;?, a menĹŁionat Viziru. FuncĹŁionarul a ĹŁinut sÄ&#x192; specifice cÄ&#x192; ĂŽnscrierea naĹŁionalitÄ&#x192;ĹŁii ĂŽn actele de stare civilÄ&#x192; nu este identicÄ&#x192; cu cetÄ&#x192;ĹŁenia unui alt stat Ĺ&#x;i

nici nu contribuie la obĹŁinerea sau redobĂ˘ndirea cetÄ&#x192;ĹŁeniei.

FÄ&#x192;rÄ&#x192; naĹŁionalitate pĂ˘nÄ&#x192; la 16 ani Legea care a fost adoptatÄ&#x192; la 24 octombrie curent vine sÄ&#x192; facÄ&#x192; anumite modificÄ&#x192;ri la legea de acum un an. Astfel, naĹŁionalitatea pÄ&#x192;rinĹŁilor ĂŽn documentele de stare civilÄ&#x192; rÄ&#x192;mĂ˘ne neschimbatÄ&#x192;, iar copilul ĂŽĹ&#x;i determinÄ&#x192; singur naĹŁionalitatea la ĂŽmplinirea

vĂ˘rstei de 16 ani. PĂ˘nÄ&#x192; la atingerea acestei vĂ˘rste, rubrica â&#x20AC;&#x17E;naĹŁionalitateaâ&#x20AC;? va rÄ&#x192;mĂ˘ne necompletatÄ&#x192;. â&#x20AC;&#x17E;Poate fi Ĺ&#x;i situaĹŁia ĂŽn care un tĂ˘nÄ&#x192;r are ĂŽnscriĹ&#x;i pÄ&#x192;rinĹŁii drept moldoveni, iar el a fost crescut ĂŽn altÄ&#x192; ĹŁarÄ&#x192;, ĂŽn altÄ&#x192; culturÄ&#x192;. TĂ˘nÄ&#x192;rul ĂŽĹ&#x;i poate determina apartenenĹŁa etnicÄ&#x192;â&#x20AC;?, a mai declarat Viziru.

Se asigurÄ&#x192; principiul autodeterminÄ&#x192;rii Legea vine sÄ&#x192; rezolve si-

tuaĹŁia absurdÄ&#x192; ĂŽn care ucrainenii, ruĹ&#x;ii, bulgarii Ĺ&#x;i alte minoritÄ&#x192;ĹŁi etnice puteau avea ĂŽnscris ĂŽn actul de stare civilÄ&#x192; naĹŁionalitatea, basarabenii ĂŽnsÄ&#x192; care se identificÄ&#x192; romĂ˘ni nu aveau acest drept. Vechea lege nu permitea ĂŽnscrierea altei naĹŁionalitÄ&#x192;ĹŁi decĂ˘t cea a pÄ&#x192;rinĹŁilor sau modificarea naĹŁionalitÄ&#x192;ĹŁii ĂŽn baza celei deĹŁinute de cÄ&#x192;tre bunici. Norma respectivÄ&#x192; a fost abrogatÄ&#x192;, astfel ĂŽncĂ˘t sÄ&#x192; asigure respectarea principiului autodeterminÄ&#x192;rii.

Amintim cÄ&#x192;, ĂŽn 2010, R. Moldova a pierdut cazul Mihail Ciubotaru vs Moldova la CEDO, reclamantul obligĂ˘nd, prin judecatÄ&#x192;, autoritÄ&#x192;ĹŁile sÄ&#x192;-i scrie â&#x20AC;&#x17E;romĂ˘nâ&#x20AC;? ĂŽn loc de â&#x20AC;&#x17E;moldoveanâ&#x20AC;? ĂŽn certificatul certiďŹ catul de naĹ&#x;tere. naČ&#x2122;tere. Republica Moldova a fost sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i obligatÄ&#x192; sÄ&#x192;-Č&#x2122;i modifice modiďŹ ce legislaĹŁia. Legea va intra ĂŽn vigoare de la publicarea acesteia ĂŽn Monitorul oficial. UrmeazÄ&#x192; sÄ&#x192; se modifice formularea certificatului de naĹ&#x;tere, care vor fi aprobate de cÄ&#x192;tre guvern. Apoi aceste certificate vor fi eliberate cetÄ&#x192;ĹŁenilor. PĂ˘nÄ&#x192; la apariĹŁia formularelor noi, se elibereazÄ&#x192; un certificat explicativ cu privire la apartenenĹŁa etnicÄ&#x192; ĂŽnscrisÄ&#x192; ĂŽn act care serveĹ&#x;te cetÄ&#x192;ĹŁeanului drept probÄ&#x192; la documentarea cu acte de identitate.

ANUNĹ˘

InvitaĹŁie la concurs Beneficiarul Departamentul de Administrare JudecÄ&#x192;toreascÄ&#x192; (DAJ) invitÄ&#x192; toate companiile interesate din Republica Moldova care corespund criteriilor enumerate mai jos sÄ&#x192; participe la concursul pentru efectuarea studiului privind gradul de satisfacĹŁie a vizitatorilor instanĹŁelor judecÄ&#x192;toreĹ&#x;ti: 1. OrganizaĹŁie ĂŽnregistratÄ&#x192; ĂŽn Republica Moldova; 2. ExperienĹŁÄ&#x192; ĂŽn efectuarea studiilor de

cercetare; 3. Cel puĹŁin trei ani de activitate de succes pe piaĹŁa sondajelor. Ofertele de participare se depun ĂŽn plicuri sigilate cu o scrisoare de ĂŽnsoĹŁire pĂ˘nÄ&#x192; la 15 noiembrie 2013, ora 17:00, la adresa: mun. ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u, bd. Ĺ&#x17E;tefan cel Mare Ĺ&#x;i SfĂ˘nt 124B. InformaĹŁie suplimentarÄ&#x192; la numÄ&#x192;rul de contact: 022261106.

AbonaĹŁi-vÄ&#x192; la JURNAL de ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u pentru 2014! ANUNČ&#x161; DE ANGAJARE Ă&#x17D;N CADRUL PROIECTULUI NEXUS MOLDOVA, ORGANIZAČ&#x161;IA NONGUVERNAMENTALÄ&#x201A; IASCI

Expert ĂŽn relaČ&#x203A;ii cu sectorul privat NEXUS â&#x20AC;&#x201C; ĂŽn EdineČ&#x203A;) 2* (3,' Č&#x2122;i Cahul !" #& ! '()** +, +".!,' !*/(" 0 #& 1*& Descrierea detaliatÄ&#x192;

a funcČ&#x203A;iei, precum Č&#x2122;i modalitatea de depunere a dosarului pentru

acest

post

vacant o puteČ&#x203A;i gÄ&#x192;si pe pagina de

internet www.nexusnet.md sau pe www.civic.md ĂŽn compartimentul AnunČ&#x203A;uri. Termenul limitÄ&#x192; pentru depunerea dosarelor: 10 noiembrie 2013, 17:00. !

" 45 &.* 67!* 8549 4:;55

JURNAL de ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u, ediĹŁia de MarĹŁi Indice 1 lunÄ&#x192; 3 luni 6 luni PM 21692 (pers. fizice) 23,65 lei 70,95 lei 141,90 lei invalizi) PM 23692 (pens., invalizi) 21,85 lei 65,55 lei 131,10 lei

12 luni 283,80 lei 262,20 lei

JURNAL de ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u, ediĹŁia de vineri PM 21472 (pers. fizice) 24,00 lei 72,00 lei 144,00 lei PM 23472 (pens., invalizi) 22,15 lei 66,45 lei 132,90 lei

288,00 lei 265,80 lei

JURNAL de ChiĹ&#x;inÄ&#x192;u, ediĹŁia CompletÄ&#x192; PM 23724 (pers. fizice) 44,00 lei 132,00 lei 264,00 lei PM 21725 (pers. juridice) 68,00 lei 204,00 lei 408,00 lei

528,00 lei 816,00 lei

Vineri, 1 noiembrie 2013

Pentru a impune noua politică, Merkel – pe care apropiaţii ei politici o numesc „mami” – şi-a ales un nou copil preferat în persoana lui Schulz, preşedintele Parlamentului European.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Europa

INSTITUŢII EUROPENE

Cum vrea Merkel să reformeze Europa „Controalele realizate până acum de Comisia Europeană nu au fost suficiente, e nevoie de constrângeri mai severe” Cancelarul pare în sfârşit gata să-şi asume puterea, dar şi responsabilităţile pe care le are în Europa. Însă cum proiectele sale de reformă merg mai degrabă în sensul dat de social-democraţi, ea are nevoie de un aliat: preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. În incinta Consiliului Uniunii Europene, la cină, după servirea desertului – era aproape de miezul nopţii –, Angela Merkel a făcut ceea ce şefii guvernelor europene îi cereau de mai multe luni: să-şi exprime dorinţa de a conduce. Ţările din zona euro ar trebui să devină mai competitive, a cerut cancelarul. Controalele realizate până acum de Comisia Europeană nu au fost suficiente, a precizat Merkel; e nevoie de „constrângeri mai severe”. Nici „dimensiunea socială” nu trebuie neglijată, a adăugat şefa creştin-democraţilor germani. Europa are nevoie de un „salt calitativ”. Merkel e hotărâtă să devină, în al treilea ei mandat, cancelarul Europei. La recentele alegeri, germanii i-au oferit mai multe voturi ca niciodată; trece drept „cea mai importantă politiciană a continentului” (The Economist) şi va guverna curând într-o coaliţie cu al doilea mare partid al Germaniei. O poziţie de pornire favorabilă – Merkel e convinsă de acest lucru – pentru a stimula proiectul menit să devină moştenirea ei politică: reforma Uniunii Europene. Riscul ca moneda unică să se fărâmiţeze rapid a fost,

ce-i drept, evitat deocamdată şi, pentru prima oară după mult timp, contextul economic dă din nou semne de viaţă. Cu toate acestea, Merkel e conştientă că, oricând, criza poate izbucni din nou. Partidele eurosceptice au trecere din Franţa până în Italia, în multe ţări cu datorii externe reformele sunt blocate, iar băncile ezită să acorde credite.

Ofensivă europeană Tocmai de aceea cancelarul pregăteşte o ofensivă europeană a reformelor şi ştie deja cum poate fi impus acest proiect: împreună cu noii parteneri posibili de coaliţie de la SPD, Merkel vrea să confere politicii europene o tentă socială mai pronunţată. E vorba de programe împotriva şomajului în rândul tinerilor şi a evaziunii fiscale, precum şi despre un buget propriu al zonei euro menit să stimuleze creşterea economică. În replică, autorităţile de la Bruxelles urmează să primească mai multe drepturi pentru a controla politica financiară şi economică a statelor membre. Bani în schimbul reformei: Merkel e hotărâtă să-şi continue controversata doctrină într-o variantă social-

democrată, pentru care a şi identificat cel mai important aliat. Merkel vrea să-şi impună proiectul în tandem cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care, pe lângă faptul că dirijează negocierile coaliţiei în materie de politică europeană, are în vedere şi următorii paşi în propria carieră: vrea să devină cât de curând candidatul din fruntea listei socialiştilor pentru alegerile europene din mai 2014; în plus, aspiră, câtă vreme va reuşi să strângă suficiente voturi, la postul-cheie de preşedinte al Comisiei Europene de la Bruxelles. Merkel ar putea scăpa în sfârşit de actualul deţinător al acestei funcţii, José Manuel Barroso, protejat de ea cândva, dar nemaiiubit acum. Totodată ar putea, împreună cu Schulz, să demareze reforme în vederea creşterii economice şi a încurajării concurenţei. Linia noului guvern de la Berlin e previzibilă: nu se vor mai emite euroobligaţiuni, dar vor exista mai mulţi bani pentru programe de creştere economică şi drepturi suplimentare pentru Bruxelles în vederea unui control sporit. Pentru a impune noua politică, Merkel – pe care apropiaţii ei politici o numesc „mami” – şi-a ales un nou copil preferat în persoana lui Schulz, preşedintele Parlamentului European. Ce-i drept, politicianul socialdemocrat a declarat public: „Angela Merkel nu e prietena

mea cea mai bună”. Cu toate acestea, când microfoanele sunt oprite, cei doi vorbesc cu multă consideraţie unul despre celălalt. Schulz se întâlneşte periodic cu cancelarul la Berlin, cei doi îşi trimit SMS-uri şi pun la cale compromisuri – ultima oară, cu privire la bugetul suplimentar pentru UE. Amândoi sunt împotriva luării de măsuri exclusiv la nivel european şi sunt, în mare măsură, de acord în ceea ce priveşte calea spre o uniune monetară şi economică mai puternică.

Interesele comune fac prietenii buni Schulz ar fi o verigă importantă pentru Marea Coaliţie cu social-democraţii. E bun prieten cu Sigmar Gabriel, preşedintele SPD-

TOP

„Forbes”: Putin, Obama, Xi Jinping şi Papa Francisc, cei mai puternici oameni ai planetei Președintele rus, Vladimir Putin, este cel mai puternic om din lume, potrivit topului întocmit în fiecare an de revista americană „Forbes”, președintele SUA, Barack Obama, plasându-se pe poziția a doua, transmite EFE.

Pe poziția a treia a acestui top, prezentat miercuri, se situează secretarul general al Partidului Comunist Chinez,

Xi Jinping, urmat de Papa Francisc, pe poziția a patra, cancelarul german, Angela Merkel, și de cofondatorul multimilionar al Microsoft, Bill Gates. Pe primele zece locuri din topul „Forbes” se mai regăsesc președintele Rezervei Federale americane, Ben Bernanke, regele Abdullah al Arabiei Saudite, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și consilierul delegat al Wal-Mart — cel mai mare grup mondial de

supermarketuri și hipermarketuri—, Michael Duke. Pe lista celor mai puternice 72 de persoane din lume se află doar patru latinoamericani, dintre care trei mexicani, și niciun spaniol, notează EFE. În topul de anul trecut, primul loc a fost ocupat de președintele american Barack Obama, urmat de Angela Merkel, Vladimir Putin, Bill Gates și fostul Papă Benedict al XVI-lea. AGERPRES

ului; dar Merkel poate apela cu succes la el şi în Europa. Scrutinul pentru Parlamentul European din 2014 se va desfăşura pentru prima oară conform condiţiilor formulate în contractul de la Lisabona. Acesta din urmă prevede ca, în ceea ce priveşte nominalizarea preşedintelui Comisiei, rezultatul alegerilor să fie supervizat de cei douăzeci şi opt de primi-miniştri ai statelor membre. Schulz, în vârstă de cincizeci şi şapte de ani, are mari şanse să fie ales în această funcţie, deoarece a avut grijă să-şi facă numeroşi aliaţi în trecut. Se bazează pe o susţinere largă în Parlamentul European şi în Consiliul European, susţinere care depăşeşte cu mult membrii propriei familii social-democrate. Merkel ştie acest lucru şi ar putea să coabiteze bine cu Schulz în calitate de preşedinte al Comisiei, nu în ultimul rând pentru că politicianul de la SPD se bucură de încrederea preşedintelui francez François Hollande. În felul acesta, motorul germano-francez, actualmente dereglat, ar putea fi repus în funcţiune.

Detaliu ucigător Merkel nu are decât o problemă: în calitate de şefă a CDU, nu poate să-l susţină deschis pe Schulz, membru al SPD. De aceea, cei doi viitori parteneri de coaliţie – pe de o parte, uniunea creştină formată din CDU şi CSU, pe de altă parte, SPD – vor porni separat în campania pentru alegerile europene. Şi totuşi, Merkel se străduieşte să nu construiască fronturi inutile cu social-democraţii. Joia trecută, conducătorii Partidului Popular European conservator s-au întâlnit pentru a delibera cu privire la alegerile europene. Mulţi au pledat pentru trimiterea în cursă a unui candidat conservator propriu. Merkel, în schimb – împreună cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy –, priveşte cu multă suspiciune această posibilitate. Nu vrea să spună cine este, după alegeri, favoritul ei pentru influentul post din fruntea Comisiei – poate întocmai Schulz? Un lucru e sigur: Angela Merkel poate profita de ajutorul social-democraţilor germani dacă vrea să-şi impună agenda politică în Europa. Presseurope.eu

CondoleanţE Colaboratorii Academiei de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii exprimă condoleanţe conferenţiarului universitar Vladimir Ene în legătură cu trecerea la cele veşnice a soţiei Eugenia. Ne exprimăm profunda compasiune pentru această grea pierdere. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colaboratorii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au primit cu regret şi tristeţe vestea în legătură cu trecerea în nefiinţă a dlui Gheorghe Ion Stratan, tatăl colegei noastre, Gabriela Moraru, consilier al Ambasadei R. Moldova în Estonia. Transmitem condoleanţe familiei îndoliate şi exprimăm profundă compasiune pentru această grea pierdere.

Deci, așa cum s-a spus de nenumărate ori, lupta aceasta cu corupția nu este decât un spectacol pentru europeni înainte de Vilnius.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Politică

Cu avionul lui Plahotniuc, la Bruxelles MAI PE SCURT, nu putem face nimic cu corupția, nu o putem învinge, e în sângele nostru... Nu o spun eu, a declarat-o un politician, și nu unul oarecare, ci dl Valeriu Streleț, președintele fracțiunii PLDM din Parlament. Și?... Gata, nu mai putem face nimic. Spun cetățenii că nu putem face nimic cu corupția, spunem noi, jurnaliștii, că nu putem face nimic, acum au ajuns să o spună deschis, pe față, și politicienii. Adică cei care au, de fapt, misiunea de a combate corupția. Da’ voi de ce v-ați făcut politicieni și de ce vă lăudați europenilor că luptați cu corupția?! Ați ajuns acolo sus ca să vă dezvățați de acest obicei și să-i dezvățați pe moldoveni. Nu, nu pot face nimic, e în sângele moldovenilor.

De fapt, eu știu ce ar vrea să ne spună domnii guvernanți. Că totuși ei luptă cu corupția, mărturie stau numeroasele rețineri și arestări din ultimul timp. Și chiar vedem că, în ultimele săptămâni, CNAul s-a activizat, sunt reținuți vameși, judecători, avocați, polițiști. Deci, guvernanții luptă cu corupția? Cu o precizare: ei luptă cu corupția altora, nu și a lor. Ei vor să combată corupția mică, da’ corupția mare, reprezentată în primul rând de ei înșiși, rămâne neatinsă.

Dar stați că nici în lupta cu corupția mică nu prea au cu ce se lăuda. Mie ieri un șofer care aduce colete din Italia mi-a zis că după ce cei 32 de vameși de la Leușeni au fost arestați, cei care au venit în locul lor, chiar a doua zi, au continuat să ia mită, aceeași mită, fără niciun fel de schimbări. Vă amintiți că în urma acelei descinderi s-au descoperit zeci de mii de euro. Acele zeci de mii s-au descoperit, iar acum se adună atâtea alte zeci și sute de mii de euro!... Care sute de mii merg în buzunarele vameșilor, ale șefilor lor și ale șefului șefilor, adică ale lui Tudor Balițchi. Iar acest șef o împarte cu șeful său Filat.

MAI PE SCURT constantin cheianu Deci, așa cum s-a spus de nenumărate ori, lupta aceasta cu corupția nu este decât un spectacol pentru europeni înainte de Vilnius. Un act al acestui spectacol s-a consumat alaltăieri la Bruxelles, acolo unde s-au deplasat Filat, Lupu și Hadârcă pentru a se întâlni a câta oară cu mare-

JUSTIŢIE

Agenda europeană a R. Moldova trebuie realizată de o manieră incluzivă, consideră Stefan Fule Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Fule (foto), a reiterat marţi, 29 octombrie, că orice presiune asupra deciziei Republicii Moldova de a avea un Acord de Asociere cu UE este inacceptabilă. La rândul lor, liderii politici de la Chişinău au declarat după întrevederea cu Fule, desfăşurată ieri la Bruxelles, că Acordurile de Asociere şi liber schimb parafate la Vilnius vor fi semnate cel mai târziu în septembrie anul viitor, comunică MOLDPRES cu referire la AGERPRES. „Am evaluat unde se află acum R. Moldova după criza politică de primăvara trecută. Acea criză a scos la iveală chestiuni politice şi instituţionale. Abordând aceste chestiuni, R. Moldova va fi într-o poziţie mai bună să implementeze pe deplin Acordul de Asociere care va fi parafat la Vilnius şi semnat anul viitor”, a spus înaltul oficial european. El a menţionat că „transparenţa viitoarelor privatizări a fost convenită ca fiind de importanţă cheie”. Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate a afirmat că agenda europeană a ţării trebuie realizată de o manieră incluzivă. „Nici Vilnius, nici Acordul de asociere, nici măcar /aderarea la/ UE

nu trebuie să fie scopuri în sine; ele trebuie să fie mai întâi de toate mijloace de a ameliora condiţiile sociale şi economice de viaţă ale cetăţenilor”, a mai comunicat Fule. Marian Lupu, lider al Partidului Democrat, a precizat că în cadrul întrevederii a fost discutată situaţia la zi înaintea Summitului de la Vilnius, dar şi agenda de după acest eveniment. „Am stabilit că în perioada dintre Vilnius şi semnarea acestui acord, care urmează să se întâmple nu mai târziu de luna septembrie a anului viitor, vom elabora o aşa-numită agendă de asociere, vom trasa obiectivele cele mai importante strategice, deci vom asigura continuarea muncii noastre comune

pentru realizarea procesului propriu-zis de asociere a ţării noastre la UE”, a spus Lupu. Vlad Filat, preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a precizat că executivul comunitar este pe deplin angajat să semneze Acordul de Asociere cu R. Moldova în sep-

tembrie anul viitor. „S-a vorbit despre un plan concret de acţiuni care va fi în curând acceptat de Consiliul de miniştri. Guvernul de la Chişinău este capabil să realizeze acest plan”, a afirmat la rândul său preşedintele Partidului Liberal Reformator, Ion Hadârcă.

le prieten al Moldovei Stefan Fule. Ce credeți că le-a zis Fule și ce credeți că au auzit ei? Din subiectele de la știri am înțeles că Fule le-a cerut a mia oară să facă trei lucruri: să combată corupția, să facă reforma justiției și să nu mai privatizeze întreprinderile de stat așa cum au privatizat Ae-

roportul și BEM. Şi ce credeți că au auzit ei? Cam ceea ce spunea Filat într-o emisiune de săptămâna trecută, că ei, băieții ăștia de la guvernare, sunt speranța Europei. Lumina și soarele UE. Ia gândiți-vă bine la această situație. Alde Filat cu Lupu și Hadârcă au ajuns la Bruxelles cu avionul lui Plahotniuc. Care, deunăzi, zicea că pleacă din Parlament și se duce în popor. Vedem că s-a dus, de fapt, la Bruxelles. Și i-a transportat pe amicii săi acolo... Pe ce bani? Pe banii furați de Plahotniuc. MAI PE SCURT, cum vi se pare asta – ăștia, fiind mituiți, corupți de Plahotniuc, se duc la Bruxelles ca Fule să le spună să lupte cu corupția...

The Washington Post

NSA a interceptat date ale utilizatorilor Google şi Yahoo Agenția Națională de Securitate (NSA) a SUA a interceptat datele a sute de milioane de utilizatori ai Google și Yahoo, printre care și americani, relatează cotidianul „The Washington Post” în ediția sa electronică de miercuri, citând documente procurate de la fostul colaborator al serviciilor secrete americane Edward Snowden, transmit AFP și AP. Programul, denumit MUSCULAR, operat de NSA în colaborare cu agenția omoloagă din Marea Britanie, Government communications headquarters (GCHQ), permite serviciilor de informații să culeagă date din fibra optică folosită de giganții informatici, conform unor documente citate de publicația americană. Potrivit „The Washington Post”, care a intervievat și o serie de responsabili, MUSCULAR este o parte secretă a programului PRISM care permite NSA să colecteze date folosind ordine judecătorești adresate societăților de internet. Un document din 30 ianuarie 2013 citat de ziarul american arată că circa 181 de milioane de date fuseseră

colectate la acea dată, într-un interval de 30 de zile — de la metadate privind e-mailuri, care indicau cine a trimis și primit mailuri și când, până la documente text, audio sau video. Aceste interceptări operate de NSA ar fi avut loc în afara SUA, prin intermediul unui furnizor de rețele de telecomunicații al cărui nume nu a fost dezvăluit, par să indice documentele evocate de „Washington Post”. Un grafic sugerează de asemenea că interceptarea s-ar fi produs chiar între site-urile de internet și serverele delocalizate ale Google. Potrivit cotidianului, acțiunea în afara SUA ar permite NSA să aibă mai multă libertate de mișcare decât în țară, unde sunt necesare decizii judecătorești pentru operațiunile sale. Contactați de AFP, NSA, Google și Yahoo nu au oferit reacții. Potrivit cotidianului american, Yahoo și Google au dat asigurări că nu au autorizat niciodată un astfel de acces la datele utilizatorilor lor. Întrebat în legătură cu relatările din „Washington Post”, șeful NSA, generalul Keith Alexander, a declarat că nu este la curent cu publicarea acestor informații, dar că i se par a fi incorecte. „După cunoștința mea, o astfel de activitate nu a avut loc niciodată”, a subliniat el. AGERPRES

Vineri, 1 noiembrie 2013

„Membrii comunităţii internaţionale sunt oare pregătiţi să accepte voinţa transnistrenilor, exprimată în repetate rânduri în cadrul referendumurilor?”

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Observator

Divorţ „civilizat” Liderul administraţiei de la Tiraspol: Raporturile dintre Republica Moldova şi Transnistria pot fi rezolvate printr-un divorţ „civilizat” conflict?”, a Liderul administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk (foto), a afirmat în cadrul conferinţei OSCE de la Landshut, în sud-estul Germaniei, că raporturile dintre Republica Moldova şi Transnistria pot fi rezolvate printr-un divorţ „civilizat”, relatează Novîi Reghion în pagina electronică. „Cheia rezolvării raporturilor dintre Moldova şi Transnistria constă întrun divorţ civilizat, după exemplele oferite de Cehia şi Slovacia sau Serbia şi Muntenegru”, a declarat Evgheni Şevciuk în cadrul conferinţei OSCE de la Landshut. „Recunoaşterea internaţională a Transnistriei va aduce doar plusuri, prin stabilizarea situaţiei în regiune şi consolidarea cooperării paşnice”, a adă-

ugat liderul administraţiei de la Tiraspol. El le-a cerut membrilor comunităţii internaţionale să accepte voinţa populaţiei din stânga Nistrului şi să respecte drepturile acesteia. „Membrii comunităţii internaţionale sunt oare pregătiţi să accepte voinţa transnistrenilor, exprimată în repetate rânduri în cadrul referendumurilor? Sunt pregătiţi să garanteze că drepturile lor vor fi res-

pectate la fel ca în alte părţi ale lumii? Sunt pregătiţi să

recunoască faptul că la bazele democraţiei stă voin-

ţa umană, inclusiv a celor care trăiesc într-o zonă de

ATITUDINE

Secretarul de Stat American despre presiunile Rusiei la adresa R. Moldova şi Ucrainei Secretarul de Stat american, John Kerry (foto), a vorbit la Washington, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști din toată lumea, despre geopolitică și tensiunile din mai multe părţi ale lumii, informează UNIMEDIA. În intervenția sa, John Kerry, a spus că regretă faptul că Republica Moldova și Ucraina sunt supuse unor presiuni. Acesta i-a îndemnat pe „prietenii ruși” să caute și alte modele economice, care nu forțează oamenii să ia anumite decizii. De asemenea, înaltul oficial american a sugerat că uniunea vamală nu are un trend care să ducă oamenii la un nivel mai înalt, nu are un nivel de interactivitate dorit și tinde să forțeze oamenii să aleagă între un bloc sau altul. „Bună întrebare! Noi nu credem că trebuie să fie una sau alta. Ne-ar plăcea să vedem Rusia încurajând țările să se implice mai activ cu toate, și nu să aleagă un grup îngust. SUA este implicată acum în negocierea unui acord de comerț larg cu Uniunea Europeană. La fel cum vrem să creăm un parteneriat economic și cu Asia. Motivul pentru care facem acest lucru este că dorim să creștem cu toții la un alt nivel mai înalt. Din păcate, o uniune vamală nu are un trend care să ducă oamenii la un nivel mai înalt, nu are un nivel de interactivitate pe care ni l-am dori și tinde să forțeze oamenii să aleagă într-un bloc sau altul. A alege blocuri de un standard mai jos nu crește capacitatea voastră pe termen lung de a vă integra rapid în economia globală... decât un arajament economic mai larg, acceptat în economia globală. Îi încurajăm pe prietenii noștri din Rusia și alte țări să se uite și la alte standarde și să lărgească oportunitățile care vin cu aceste standarde mai înalte. Știu că Moldova și Ucraina sunt în mijlocul unor tensiuni pe acest subiect. Am vrea să vedem oameni liber, care fac singuri alegeri, fără presiuni și după principii mai largi, unde toți beneficiază și care cresc oportunitățile economice”, a spus secretarul de stat american.

întrebat Şevciuk. Trebuie să se ţină cont în primul rând de „oameni, şi nu de dogme sau conflicte discutabile”, a apreciat liderul transnistrean. El a adus exemplul Kosovo, care şi-a proclamat în 2008 independenţa, recunoscută de peste o sută de state membre ONU. Conferinţa „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean” are loc în oraşul german Landshut, în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, sub egida misiunii OSCE în Republica Moldova, Preşedinţiei Ucrainei în cadrul OSCE şi Guvernului Germaniei. Mediafax

BEATIFICARE

Episcopul român Anton Durcovici va fi beatificat Monseniorul Anton Durcovici (1888–1951), episcop român care a murit într-un penitenciar comunist, va fi beatificat, anunţă Vaticanul, la două luni după beatificarea unui alt martir român, Vladimir Ghika, scrie mediafax.ro.

Rector al Seminarului Teologic din Bucureşti, apoi Episcop de Iaşi, cunoscut opozant al regimului comunist, Anton Durcovici a fost arestat în iunie 1949. În 1951, a fost transferat la închisoarea de la Sighet, unde au murit zeci de mii de români, printre care numeroşi clerici. Procesul său de beatificare a început în ianuarie 1997,

sub pontificatul Papei Ioan Paul al IIlea. Vladimir Ghika (1873–1954), un alt episcop român, descendent al unui principe, mare intelectual decedat într-o închisoare comunistă, a fost beatificat la sfârşitul lunii august la Bucureşti.

SPIONAJ

Cadourile lui Putin pentru liderii G20 Comisia Europeană a încredinţat serviciului său de securitate cadourile electronice oferite preşedintelui Jose Manuel Barroso şi delegaţiei sale în timpul summitul G20 din septembrie de la Sankt Petersburg, acestea fiind suspectate că ar conţine programe malware. „Examinarea este în desfăşurare şi noi nu putem încă să spunem că sunt inofensive”, a declarat miercuri Frédéric Vincent, unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului de la Bruxelles.

„Dar se recomandă tuturor membrilor Comisiei să nu folosească materiale externe în timpul misiunilor în străinătate”, a amintit el. Micul pachet cadou oferit de preşedintele rus Vladimir Putin fiecăruia dintre liderii G20 includea un stick USB şi un încărcător de telefon mobil. La rândul lor, preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy, au încredinţat piesele electronice serviciilor lor de securitate pentru a verifica dacă acestea pot servi colectării ilegale de date de pe computere şi telefoane mobile. Potrivit ziarelor italiene „Il Corriere della Sera” şi „La Stampa”, examinarea cadou-

rilor primite de van Rompuy a fost încredinţată serviciilor de informaţii germane. „Nu ştim de ce surse de informaţii este vorba, dar nu este, fără îndoială, decât o tentativă de a abate atenţia de la problemele reale care domină agenda între capitalele europene şi Washington către probleme efemere, inexistente”, a declarat marţi pentru agenţia RIA Novosti Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului. „Tentativele de spionaj informatic sunt clasice”, subliniază o sursă comunitară. „Au fost stabilite proceduri pentru toate materialele informatice şi telefoane pentru a limita riscurile de spionaj şi malware”, a asigurat sursa citată.

Cazul cadourilor oferite de preşedintele Putin, fost agent KGB, serviciile secrete ale fostei URSS, intervine în plin scandal de spionaj şi colectare ilegală de date personale de către NSA, agenţia de securitate americană, suspectată că a spionat comunicaţiile cancelarului german Angela Merkel şi a altor 34 de lideri ai planetei. „Comisia Europeană are un sistem de securitate extrem de bine pus la punct” pentru a proteja telefoanele şi bazele sale de date, a asigurat Vincent. „Ea foloseşte materiale de ultimă generaţie pentru a proteja comunicaţiile preşedintelui Barroso şi ale comisarilor săi”, a afirmat el.

„Pe mine personal nu mă pot depăşi „simţurile” atunci când este încălcată legea statului, cu atât mai mult când sunt generate efecte negative cu potenţial de periclitare a securităţii naţionale, precum şi prejudicierii imaginii Republicii Moldova în plan naţional şi internaţional. Aici mă refer inclusiv la subiectul invocat de Dumneavoastră”, Mihai Bălan

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Opinii

SIS-ul sparge gheaţa conspiraţiei sau Guvernarea ghemuită-n laşitate 3 Moto: „Nu există lege mai mare în jurnalism decît aceea de a spune adevărul și de a înșela diavolul. There can be no higher law in journalism than to tell the truth and to shame the devil.” Walter Lippmann. Se mai întâmplă minuni! Când materialul promis cititorilor noștri era “bun de tipar”, vorba noastră arhaică, aflăm o veste bună: Serviciul de Informaţii și Securitate și-a ţinut promisiunea și ne-a expediat răspunsurile la întrebările solicitate! Bravo, domnule Mihai Bălan, măcar cineva a spălat obrazul zgrunţuros al unei guvernări ghemuite-n lașitate. Oricum, vom relata, succint, despre istoricul plămădirii acestui interviu, iar în ceea ce privește calitatea acestuia, vă rugăm să judecaţi Dvs., cititorii noștri și alegătorii politicienilor. Vorbeam și scriam, la un moment dat, de o reacţie adecvată a Serviciului de Informaţii și Securitate la intenţia noastră oficială de a realiza un interviu cu directorul instituţiei. La scurt timp după depunerea demersului, fără întrebările propriu-zise, am fost contactaţi telefonic de către Vladimir Ghileţchi, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Cu o voce sinceră și prietenoasă, colonelul ne-a asigurat că directorul SIS ACCEPTĂ realizarea interviului și așteaptă întrebările redacţionale. Referitor la fondul materialului jurnalistic, poate cel mai complicat dintre toate interviurile, nu ne-am grăbit să ne „tachinăm” interlocutorul, ţinând cont de complexitatea și dificultatea întrebărilor puse, cu elemente investigative. Totuși, peste câteva săptămâni, ţinând cont de termenele rezonabile necesare unei documentări temeinice, am revenit la domnul Ghileţchi, în repetate rânduri, și de fiecare dată primeam asigurări că „instituţia își va ţine promisiunea”! Când eram tentaţi să credem că și SIS-ul a fost apostrofat de capii malefici ai politicii oligarhice moldovenești să boicoteze și să obstrucţioneze misiunea noastră jurnalistică, cum s-a întâmplat în alte cazuri despre care am relatat și vom relata în continuare, SIS-ul, formalmente, și-a apărat onoarea în faţa presei și a societăţii.

Jos pălăria, domnule Bălan! Jos pălăria, domnule Ghileţchi! Referitor la fondul problemei, lucrurile miroase puţin altfel decât ne-am așteptat! E o diferenţă ca între parfumul Coco Chanel și “troinoiul” din perioada când SIS-ul se chema KGB. De ce? Pentru că instituţia a decis să treacă cu vederea și să nu reacţioneze la mai multe întrebări fundamentale, pe care le-a eludat și neglijat într-un mod destul de ciudat, ca să fiu elegant. Ca să nu mai zicem de ușurinţa cu care au fost bifate, în limbaj de inimă de stejar, unele întrebări ce conţin factologie demnă de o altă abordare! În aceeași ordine de idei, ni s-a sugerat să renunţăm la elementele investigative incluse la rubrica Nota Bene. Și pentru că suntem corecţi, așa cum ar trebui să fie și guvernanţii de orice culoare și orientare, cu presa și nu numai, vom respecta doleanţele interlocutorului nostru și vom publica, mai întâi de toate, interviul în varianta primită de la SIS. Abia după asta vom insera lista COMPLETĂ de întrebări adresată directorului SIS, la care nu am primit răspuns, dar și informaţiile incluse în rubrica NOTA BENE! Facem acest lucru, pe de o parte, din respect pentru doleanţa interlocutorului nostru, Mihai Bălan, dar, pe de altă parte, și din obligaţia profesională de a ne informa în mod exhaustiv cititorii, de a le aduce la cunoștinţă unele lucruri, care, uneori, pot părea aproximative, alteori foarte bine documentate, dar care contează sub aspectul satisfacerii interesului public al societăţii noastre pretins democratice. Un interviu cu elemente investigativecu domnul Mihai BĂLAN, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova Domnule director, 1. Propun să intrăm în tema discuţiei cu o întrebare delicată: Este sau nu instituţia pe care o conduceţi una controlată de o

Mihai Bălan

componentă politică aflată sau nu la guvernare? Ca să facilităm întrebarea, Dvs aţi rămas în funcţie pentru că sunteţi omul liberal-reformatorilor? În prima mea apariţie publică, în calitate de Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, am declarat că am acceptat propunerea dlui Nicolae TIMOFTI, Preşedinte al Republicii Moldova, fiind ghidat de misiunea reformatoare, prin dezvoltare durabilă, a unei instituţii de intelligence elitistă, capabilă să răspundă provocărilor de securitate specifice sec. XXI. Cu atât mai mult, fiind adeptul dezideratului strategic evocat, vreau să menţionez că SIS-ul de astăzi, nu este instituţia care să fie controlată de o componentă politică, fapt care a fost vădit pronunţat în perioada anilor 2001 – 2009. La etapa actuală, SIS este axat pe valorile sale fundamentale de neutralitate, independenţă şi integritate în faţa oricărui context interior şi exterior. Indiferent de poziţia ierarhică sau/şi grad special, ofiţerii îşi îndeplinesc misiunea fără nici un fel de influenţe, inclusiv de natură politică. 2. Conform declaraţiei politice a fostului premier Vlad Filat, instituţiile

de drept ale statului au fost partajate politic, iar în urma denunţării Acordului de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană, acest lucru a devenit o certitudine. În calitate de director SIS aţi cunoscut acest lucru? Aţi conştientizat pericolul social al unui asemenea troc, fie el şi politic? Actuala coaliţie practică acelaşi lucru, doar că ministerele şi instituţiile care le-au revenit au fost partajate în totalitate, pe verticală şi orizontală, unui sau celuilalt partid. Este normal ca un asemenea deal (afacere) să fie trecut ca o normalitate? Cine are competenţa protecţiei statului de drept în Republica Moldova? Un serviciu special de informaţii nu are cum şi nici nu trebuie să comenteze declaraţiile liderilor politici, indiferent dacă acestea sunt la guvernare sau se află în opoziţie. Politica de comunicare a SIS este foarte clară în privinţa aceasta. Nu discutăm şi nu comentăm declaraţii ori supoziţii. În nume personal, reiterez că Serviciul de Informaţii şi Securitate conducându-se strict de principiile şi valorile democratice stipulate

în Constituţia Republicii Moldova, în legile organice speciale, de prevederile juridice legislative indicate în convenţiile, acordurile, tratatele internaţionale, cât şi în protocoalele adiţionale ale acestora, trebuie să lucreze în aşa mod, ca să prevină acţiunile care urmează a fi întreprinse asupra orânduirii constituţionale democratice din ţara noastră, să prevină comiterea acţiunilor ilegale comise de grupările transnaţionale, cât şi cele transcontinentale de crimă organizată, care cauzează şi, ar putea cauza, prejudicii colosal de mari statului. În cazul obţinerii de către SIS a rezultatelor efective măcar în jumătate dintre obiectivele trasate, Republica Moldova ar avea de câştigat mult mai mult ca stat suveran şi independent pe arena mondială, întărindu-şi imaginea sa şi mai mult decât o avem actualmente. Concluzionând subiectul abordat, exprim considerarea că nimeni nu este în drept să sfideze democraţia şi interesele noastre naţionale, valorile fundamentale constituţionale ale cetăţenilor, în mod special, atunci când este vorba de viitorul ţării noastre, care trebuie să fie cu certitudine unul democratic european. 3. Ce aţi simţit, ca director şi ca om, în data de 6 ianuarie 2013, după ce liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu a făcut o declaraţie care a zguduit opinia publică de la noi şi din străinătate și anume faptul că o brigadă de braconieri de lux, afiliaţi Partidului Democrat, în frunte cu Zubco, pe atunci procuror general și Pleșca, încă președinte la Curtea de Apel Chișinău, a participat la o vânătoare ilegală în cadrul căreia a fost omorât un om, Sorin Paciu? Pe mine personal nu mă pot depăşi „simţurile” atunci când este încălcată legea statului, cu atât mai mult când sunt generate efecte negative cu potenţial de periclitare a securităţii naţionale, precum şi prejudicierii imaginii Republicii Moldova în plan naţional şi internaţional. Aici mă refer inclusiv la subiectul invocat de Dumneavoastră.

4. Domnule director, circulă zvonuri, că, în realitate, conducerea Republicii a fost informată de către SIS imediat după comiterea incidentului. Dacă e aşa, de ce a trebuit să nege acest lucru? Ce a demonstrat, în acest caz, ancheta separată a SIS-ului, comparativ cu concluziile Comisiei parlamentare de anchetă? Consideraţi că Zubco, Pleşca, Creţu, Ţurcanu, viceministrul Sănătăţii, ceilalţi funcţionari de rang înalt au procedat corect că nu au făcut dezvăluiri publice despre moartea unui om în cadrul unui braconaj de lux, organizat, cum spuneam, de patronul Partidului Democrat? Reiterez poziţia care a fost expusă deja în mod public, şi nu pentru a dezavua anumite zvonuri — deoarece un serviciu de inteligenţă are drept „materie primă” nu zvonurile, ci informaţia verificată, şi anume că SIS, cu regret, a intrat în posesia informaţiilor despre incidentul din Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” la 6 ianuarie curent. Din acel moment, instituţia s-a autosesizat şi, în conformitate cu atribuţiile delegate prin lege, a prezentat conducerii Republicii Moldova atât date informative preliminare pe întreg spectrul de competenţă, precum şi informaţii cu privire la etapele investigaţiilor şi măsurilor speciale realizate pe parcurs. De asemenea, subliniez că acest incident a fost din start atribuit la categoria de importanţă deosebită, reieşind atât din riscul afectării imaginii autorităţilor publice naţionale, cât şi din previziunile de rezonanţă în societate. Serviciul de Informaţii şi Securitate a asigurat încontinuu suport informativ organelor abilitate pe parcursul urmării penale, în strictă conformitate cu norma legală, precum şi în vederea realizării intereselor de securitate naţională. Totodată, instituţia şi-a exprimat în mod public disponibilitatea plenară, fiind în contact informaţional permanent cu Comisia parlamentară de anchetă. Vasile NĂSTASE, jurnal.md (va urma)

Vineri, VINERI, 1 noiembrie NOIEMBRIE 2013

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 81 (1290)

Cultură

În Şoldăneşti, printre femeile din mahalaua noastră, era un obicei, pe care-l ţin bine minte – când coceau pâine sau plăcinte, ieşeau în drum şi, primului întâlnit, îi dădeau de pomană de sufletul celor morţi de foame. Interviu INTERVIU

„Noul spectacol radiofonic după Cartea foametei va completa un gol în memoria noastră istorică” Interviu cu jurnalista Valentina Romanciuc, Radio Moldova – Dragă Valentina Romanciuc, cum ai descoperit „Cartea foametei” de Larisa Turea? Despre „Cartea Foametei” auzisem înainte ca ea să devină... carte. Ştiam că Larisa Turea aduna mărturii ale supravieţuitorilor calvarului din anii 1946-47 încă din anii tinereţii, pe când lucra la revista „Moldova”. Era un act de curaj să faci acest lucru, căci, în acele vremuri, se considera că foametea a fost cauzată doar de secetă, iar autorităţile, chipurile, au contribuit la salvarea populaţiei de dezastru. Despre colectarea forţată a produselor alimentare de la ţărani, despre impozitele înrobitoare, despre fărădelegile activiştilor locali în satele

noastre – nici un cuvânt. Oamenii însă povesteau altceva decât scria în manualele de istorie. Aceste pagini zguduitoare au aşteptat vreme îndelungată pe masa de scris a Larisei Turea, până când, într-un final, în 2008, au apărut la Editura „Curtea Veche” din Bucureşti. Sunt peste 400 de pagini pline de durere, disperare, revoltă… Mărturii ale unor oameni simpli, dar şi ale unor personalităţi ale culturii precum Ion Ungureanu, Vasile Vasilache ş.a. – Ai făcut adaptarea radiofonică urmând o structură, un principiu de construcție? Acum doi ani, discutând cu nişte adolescenţi despre momentele grele din istoria

Carte la pachet C

cu CU Emilian EMILIAN Galaicu-Păun GALAICU-PĂUN

Nu-i puţin lucru să vinzi la Bookfest-2013 mai bine decât Mircea Cârtărescu & Dan Lungu. Basarabeanca (stabilită de ceva timp la Bucureşti) Liliana Corobca tocmai a făcut-o, ultimul său roman, Kinderland, Cartea Românească, 2013, fiind primul în topul vânzărilor de la târg. Redactat la persoana întâi singular, din perspectiva unei fetiţe de 12 ani, Cristina, care-şi creşte singură cei doi fraţi preşcolari, Dan şi Marcel, dat fiind că mama lor lucrează în Italia şi tata în Rusia, romanul cucereşte prin firescul spunerii: „Nici nu-mi mai imaginez cum e să stai acasă cu mama şi cu tata. Să-ţi spele ei hainele, să facă ei curăţenie, mâncare, iar tu să tai frunze la câini”, asta după ce sora mai mare îşi mustră, ca o mamă bună, copilaşii: „Nu plângeţi, acum avem de lucru. Facem program. Ora de plâns: opt seara. E mai bine aşa. Ce-ar fi să mă apuc şi eu de plâns tocmai când vouă vă e foame?” Deloc retorică, întrebarea – întreaga naraţiune fiind, în ultimă instanţă, un plâns

Liliana COROBCA, Kinderland sublimat, după cei plecaţi de-acasă după „bani lungi”, dar şi pentru cei rămaşi la vatră (de pildă, bunica, a cărei moarte e aşteptată cu sufletul la gură – căci „în sfârşit, mama şi tata vor veni acasă”). Pagini emoţionante, unele de-o ingenuitate dezarmantă („Apoi un copil străin (…) ne-a învăţat jocul de-a kinderlandul, adică cei mici se joacă de-a cei mari. (…) Da, kinderlandul e jocul nostru preferat. Kinderlandul mic, kinderlandul mare. Cel de râs şi cel de plâns”), din care desprindem acest fragment antologic: „Profesoara de geografie ne-a dat temă pentru acasă să desenăm harta satului nostru şi să scriem pe hartă ţările în care au plecat oamenii din sat. (…) Apoi, la lecţie, îi spuneam pe rând ce ştiam şi ea scria pe tablă toate ţările. De la noi din sat numai în Africa nu a plecat nimeni. Încă”. O carte ce poate ţine locul unei ţări – nu, nu Patria mama, ci Kinderland! Pentru Radio Europa Liberă

poporului nostru, am constatat cu stupoare că tinerii cunoşteau foarte puţin sau chiar deloc despre foametea din 1946-47: „Ceva ne-a vorbit profesoara la lecţii...” sau „Am auzit-o pe bunica pomenind despre foamete”. M-am gândit că un spectacol radiofonic ar putea aminti ascultătorilor de acele cumplite vremuri, ar completa goluri, ar genera discuţii. I-am propus Larisei Turea să scrie un scenariu în baza mărturiilor din „Cartea Foametei”. Eu am realizat adaptarea radiofonică. Timp de aproape un an au tot stat în creierul meu aceste amintiri. – Ce putem învăţa de la oamenii care au trăit foametea? Au fost foarte încordate momentele când înregistram spectacolul. Mulţi dintre actori, nume de referinţă ale vieţii noastre teatrale – Ion Ungureanu, Viorica Circa, Mihail Curagău, Vladimir Zaiciuc – ţin bine minte calvarul foametei prin care au trecut fiind copii, iar rolurile pe care le aveau îi obligau să trăiască din nou ceea ce voiau să uite... – Foametea a atins și copilăria ta? Cum au trecut prin foamete părinţii și buneii tai? Din fericire, eu nu am

cunoscut acele vremuri, am venit pe lume mai târziu. Cu toate că familia mea a supravieţuit, ecoul anilor cumpliţi ai foametei m-a urmărit toată viaţa. În Şoldăneşti, printre femeile din mahalaua noastră, era un obicei, pe care-l ţin bine minte – când coceau pâine sau plăcinte, ieşeau în drum şi, primului întâlnit, îi dădeau de pomană de sufletul celor morţi de foame. – Au existat persoane cu funcții la radio care au fost împotriva spectacolului după „Cartea foametei”, spectacol intitulat „Pâinica de la iepurele cel şchiop”? Nu. Directorul Radio Moldova, domnul Alexandru Dorogan, a acceptat propunerea mea din prima şi, pe parcurs, ne-a susţinut de fiece dată când a fost necesar. Este adevărat că, atunci când s-a discutat scenariul, în consiliul artistic au fost şi persoane care considerau că nu este bine să deschidem rana din sufletul oamenilor. Majoritatea însă au votat pentru... – Cum ai ales actorii pentru spectacol? După cum am spus deja, în acest spectacol joacă actori foarte cunoscuţi şi apreciaţi: Ion Ungureanu, Vio-

rica Circa, Mihail Curagău, Vladimir Zaiciuc, Ion Arachelu, Nicolae Darie, Nina Doni, dar şi mai tinerii Vlad Ciobanu, Maia Grosu, Lucia Pogor, Laurenţiu Vutcarău, Galina Lazarencu-Popescu, Gabriela Lungu-Târsână. Sunt implicaţi şi mai mulţi copii, printre care aş vrea să-i amintesc pe Alexandru Ioan Porubin, fiul de 10 ani al cunoscutului showmen Andrei Porubin, care a jucat unul din rolurile centrale, şi pe câţiva elevi de la Liceul „Miguel de Cervantes” din capitală. Lor le-a fost poate cel mai greu la înregistrări – trebuia să intre în rolul unor copii chinuiţi de foame, iar ei nu-şi puteau imagina aşa ceva. – Cine semnează regia? Cine a făcut coloana sonoră? Regizoarea spectacolului este Aurica Mirca. A muncit enorm, pentru o întreagă echipă. A selectat cu mult gust şi atenţie fiece efect sonor, acesta întregind tabloul, făcându-l pe ascultător nu doar să audă, ci să şi vadă cele povestite – este opinia specialiştilor participanţi la avanpremieră. – Cum a decurs avanpremiera din 24 octombrie? Ce a rezultat din discuții? E o tradiţie frumoasă la

Radio Moldova de a organiza avanpremiere publice ale spectacolelor radiofonice noi. La avanpremiera spectacolului „Pâinica de la iepurele cel şchiop” a venit multă lume – actorii implicaţi, regizori, jurnalişti din radio, istorici, simpli ascultători. Special pentru acest eveniment, a venit de la Lisabona şi doamna Larisa Turea. Discuţia a fost vie, plină de emoţii. S-a menţionat în mod special că „Pâinica de la iepurele cel şchiop” trebuie gustată de cât mai multă lume, în special de către cei tineri, pentru a nu uita drama prin care a trecut poporul nostru. – Când va avea loc premiera spectacolului „Pâinica de la iepurele cel șchiop” după „Cartea foametei” de Larisa Turea? Premiera radiofonică va avea loc pe 2 noiembrie, la ora 19.30, după care vor urma 30 de minute de discuții în direct cu ascultătorii – despre spectacol și despre ceea ce știu ei despre anii de foamete. – Mulțumesc pentru interviu și felicitări pentru spectacol! A dialogat a Irina Nechit

Şi la universităţile acelea cine predau? Cei care mai scăpaseră de pe font, în orice caz am nimerit într-o baltă nemaipomenită: semidocţi, sfertodocţi...

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

In memoriam

„Este un singur critic mai mult sau mai puţin obiectiv, care este Timpul. Dar până şi acesta poate greşi” Interviu inedit cu Aureliu Busuioc (23 decembrie 2003) Mă prezint. Îi spun că fac o teză de istorie despre scriitorii moldoveni în perioada stalinismului. În cazul său, aş vrea să-mi povestească parcursul său de scriitor. AB: Adică cum am traversat balta? PN: Da. Eu cunosc CV-ul dvs, dar aş vrea să cunosc şi aspectul mai personal al acestuia. Părinţii dvs., am auzit că au fost mazili? AB: Cum să-ţi spun, tata se trage dintr-o familie de căpitani, de mazili, ştii ce sunt mazilii? Erau de obicei boiernaşii de curte, funcţionarii de la curţile domneşti care mai păcătuiau cu vorba sau cu fapta, şi erau încărcaţi şi expediaţi în Basarabia. Li se dădeau pămînturi aicea, locuri de aşezări. Erau oarecum privilegiaţi. Erau condamnaţi, dar era o condamnare mai mult... (PN: simbolică...) ... simbolică. Cuvîntul acesta vine de la turci, după cîte ştiu eu. De pe atuncea, vasăzică. Erau satele cele mai bogate, cu gospodarii cei mai nu ştiu cum, dovadă că odată cu venirea comuniştilor au devenit cele mai sărace şi cele mai mizerabile. Erau oprimaţi. Cele mai multe deportări s-au făcut acolo. (PN: Chiaburi...) Satul întreg era alcătuit din chiaburi. Satele acestea de mazili erau de obicei înconjurate de colibele, căsuţele, bordeiele ţiganilor robi. Pînă la dezrobirea lor în secolul trecut, în Moldova de dincolo. Aici în Basarabia, cu ruşii, nu ştiu cum o fi fost? Posibil că au fost puşi mazilii şi ţiganii pe aceeaşi treaptă. Tata – profesor de ştiinţele naturii. Mama – învăţătoare pentru şcolile primare. M-am născut în satul Cobîlca (acum Codreanca) în 28. Aveam o stare materială foarte bună. Mama provine din moşieri, intelectuali şi ei, şi bunicii, bunicii ei, fiind intelectuali din a 3-a, a 4-a generaţie. Dar ultima meserie a bunicului după mamă a fost moşier, adică proprietar de pamînturi. Avea pămînt destul de mult. Am făcut aici în Chişinău şcoala primară, pe lîngă un liceu de fete, şcoala eparhială, se numea şcoala primară de aplicaţie pe lîngă liceul de fete al eparhiei. După care am intrat la Liceul „Alecu Russo”. Purta numele unei rude îndepărtate de a noastră, fiindcă tata avea în sînge ceva moştenit de la familia Russo. Mai tîrziu, prin alianţă, au apărut şi Donicii. Lucru care nici nu-l ştiam nici nu-i dădeam... adică-l ştiam, dar

era considerat o legendă, nu se dădea nici o importanţă, în orice caz familia mea nu a primit nici un avantaj de pe urma acestei posibile, virtuale înrudiri. În ’44, cînd au venit ruşii de acum aşa, fundamental, am fugit la Timişoara. Tatăl meu era mobilizat în Armata română, la curtea marţială, în calitate de conţopist. (PN: Adică funcţionar...) Nu chiar funcţionar, era mobilizat, era militar, fără grad. Nu a fost niciodată amator de grade şi în general de militărie, dar în timpul războiului a fost mobilizat şi a lucrat acolo. Probabil că a copiat tot felul de documente, lucru care nu le-a plăcut ruşilor. Curtea marţială condamna comuniştii, spionii sovietici ş. a. m. d. Am continuat studiile la Timişoara, am terminat colegiul Loga din Timişoara. Aici avusesem o viaţă destul de bună, chiar foarte bună. Acolo, cînd ne-am refugiat, am luat cu noi doar cîteva geamantane şi atît. Şi o duceam destul de rău, ca de altfel majoritatea basarabenilor fugiţi din calea ruşilor. Şi după ce am intrat... am dat examenul de admitere şi la Litere şi la Agronomie, pentru orice eventualitate, nu ştiu de ce am făcut lucrul ăsta atunci. Dar pînă la urmă am intrat la Şcoala Militară, care îmi oferea cazare, situaţie, celelalte, întreţinerea şi astfel scăpam familia de o gură în plus. Să le ofer o şansă în plus ca să se odihnească. Dar la finele lui ’49 tata, care fusese căutat de organele sovietice, a fost descoperit în cele din urmă. Nu a fost arestat, dar i s-au luat toate documentele, şi i s-a dat o foaie de drum şi i s-a spus să se prezinte cu familia în lagărul de la Sighetul Marmaţiei de unde va fi repatriat. Eu, în armată, nu eram în catastiful cela făcut de ruşi cu familia Busuioc şi puteam să rămîn. Ştiam şi din auzite şi din alte surse că drumul majorităţii celor întorşi în Basarabia nu oprea nici la Chişinău, nici la Bălţi, ci mult mai departe, undeva în Siberia. Aşa că am hotărît să nu-mi las familia. Mă temeam s-o pierd. Şi am hotărît să împart soarta lor. Şi am venit aici. Aici, ce săţi spun? Am avut noroc că la începutul lui ’50 ordinul cela al lui Stalin cu drumul

spre Siberia fusese abrogat, am sf îrşit la Chişinău totuşi călătoria. Nu mai spun că tatăl meu a fost încă vreo doi ani cercetat, ziua şi noaptea, era căutat. Ei înţelegeau cu greu că a fi funcţionar întro instituţie, chiar şi aşa de groaznică cum este o curte marţială, nu însemna nimic altceva decît a muta hîrtiile dintr-un loc în altul sau a copia tot felul de hîrtii, nu avea însărcinarea aceasta de a condamna. Era o prostie ce-şi imaginau ei prin serviciul la Curtea marţială. Dar au început să înţeleagă puţin cîte puţin, după care a intervenit moartea lui Stalin. Şi eu am lucrat... Pentru că la Şcoala militară studiasem telegrafia, radiotelegrafia... M-am băgat aici într-un atelier de reparat radioaparatura. O leafă de mizerie. Dar trebuia să mă gîndesc la un viitor mai onorabil pentru familia mea, aşa că am intrat la Institutul Pedagogic. De altfel, teza de la examenul de admitere am scris-o cu caractere româneşti. Nu ştiam încă... Am avut noroc de o profesoară cumsecade care mi-a copiat-o şi mi-a băgat-o printre celelalte lucrări, că era să fie mare scandal. Şi am început, pe la începutul anilor ’50 să frecventez cursurile Institutului Pedagogic de Stat. De la bun început, m-am îngrozit: foştii mei colegi de

liceu, care au terminat 4-5 clase de liceu, erau acum profesori universitari. Pentru că din clasa a 5-a unde erau, intraseră direct la universităţi. Şi la universităţile acelea cine predau? Cei care mai scăpaseră de pe font, în orice caz am nimerit într-o baltă nemaipomenită: semidocţi, sfertodocţi... Vreo doi-trei din cei bătrîni, profesori de liceu, acum profesori universitari. Dar limba, limba! Cînd am auzit cum se preda ceea ce se chema limba moldovenească, m-am îngrozit. Era în fond un dialect dintr-un... nici dialect nu poţi să-i spui, ceva un dialect dintr-un raion, din cîteva sate din Transnistria. O limbă ţărănească, o limbă... Un student chemat la tablă... că se chema la tablă ca la şcoala primară! (rîde)... profesoara de moldovenească: „ia să-mi spui neatale cum este perfectu’ simplu... dar nici nu se spunea „perfectul simplu”... de la verbul cutare. La care studentul: are să şibă. Cum grăieşti tu, măi băiete, „are să şibă” – are să fibă! Da, am înţeles că nu pot să fac altceva în institutul acesta, să acaparez noi cunoştinţe nici într-un caz. În cel mai rău caz era să cedez şi să fac şi eu acelaşi lucru şi am renunţat. Am făcut vreo doi ani, dar aşa, cu prezenţă de o dată sau de două ori pe

lună, şi atunci la examene. După care am abandonat. Am început... Mai tipărisem eu cîte ceva în România, prin reviste, ba chiar şi aici la Chişinău, în ’43, în ’44, poezioare, evident naive, corespunzătoare totalmente vîrstei şi idealurilor acelei vîrste. În România la fel, de acuma cu mustăcioară, am început cu scîncete din astea de dragoste – îmi jucau hormonii. Şi mi-am zis să încerc şi eu... Cînd m-am uitat şi eu prin ziare şi reviste ce se numeşte aici poezie, mi-am zis că pot să încerc şi eu la urma urmei. Şi am încercat destul de bine, pentru că în ’53 am şi fost recomandat în Uniunea Scriitorilor, deşi la tot pasul mi se puneau piedici la tipărit: „Asta-i româneşte, cuvîntul ista n-are să şibă înţeles...” Dar am fost angajat la Editura de Stat în calitate de redactor, am redactat, deşi şi după redacţie... eram cu Cozmescu, Creţu, împreună am lucrat... mai eram redactat şi de corectorii ăştia care-şi închipuiau că ştiu limba, sau cel puţin se străduiau să o aducă la cererea „îndreptarului orfografic al linghii moldoveneşti”. Era un dezastru, bineînţeles, dar am supravieţuit. Peste vreo doi-trei ani am fost angajat la ziarul republican Moldova socialistă. Mai departe am fost recomandat... ca să nu fiu nevoit să cînt ode şi epode potentaţilor zilei... am început să scriu poezie umoristică, satirică, acolo erai absolvit de obligaţiunea de a spune tovarăşului Stalin mulţumim, sau lui Lenin, deşi s-a păcătuit şi acolo, dar era singura activitate de a traversa balta asta cîine-cîineşte. Şi în ’57 am fost... numit redactor-şef adjunct la o revistă satirică Chipăruş, o revistă destul de aiurită, cu un umor foarte aproximativ, mai mult cazon decît ţărănesc, ca în cele din urmă să ajung şi redactor-şef la ziarul republican pentru tineret unde am reuşit să mă menţin doi ani de zile, după care am fost poftit, pentru că nu plăcea celor care dirijau de sus nici faptul că se dădea prea mare atenţie limbii în care se scrie ş.a.m.d. După asta n-am mai fost angajat nicăieri, nici n-am încercat, am rămas acasă ca să scriu. Şi de bine, de rău am reuşit să mă întreţin din scris. În ’76 am fost ales secretar al Uniunii Scriitorilor. Şi am rămas în acest post timp de 10 ani, ani pierduţi, pentru că, avînd o leafă mai mult sau mai puţin măricică, îmi puteam permite să nu scriu. Şi am găsit de cuviinţă

mai bine să nu scriu decît să scriu ceea ce se cerea. Între timp, reuşisem să mă las de poezie şi am trecut la proză. Am scris romanul Singur în faţa dragostei, care absolut pe neaşteptate pentru mine, mai ales pentru mine, a avut un succes foarte serios. Şi de atunci am trecut la proză, deşi de poezie din cînd în cînd îmi mai amintesc. Romanul a fost editat la Moscova, după aceea în republicile baltice. Am avut un alt roman Unchiul din Paris. În fond, acest roman ar fi trebuit să-mi producă multe neplăceri, dar nu s-a sesizat în fabula romanului ceea ce mă străduiam să bag. Era vorba de soarta unui revoluţionar întors pe pămînturile sale. Am vrut să ilustrez teza că orice revoluţie îşi devorează copiii. Un luptător comunist rătăcit prin Spania, în timpul războiului civil, pe urmă stabilit în Franţa, şi în sfîrşit întors aici pentru ca să moară sub un gard. Dar probabil că am împletit destul de bine toate chestiile astea în pînza romanului. Un singur critic a observat lucrul acesta, dar mi l-a spus fără hîrtie. PN: Acolo era şi o referinţă mai evidentă la... la sf îrşitul romanului, maşina aceea care-i urmărea, nu ştiu a fost şi pe vremea publicării în vremea aceea? AB: Da, absolut. Aşa au fost primiţi copiii revoluţiei, cum a fost în Franţa. Comuniştii din Franţa nu sunt comuniştii sovietici. În sf îrşit. Am mai scris după ce am terminat cu secretariatul. Am scris un roman de care mi-amintesc pînă acuma cu mai puţină plăcere. Pierdusem dexteritatea... am scris Local ploi de scurtă durată, un roman de conjunctură mai degrabă. După aceea, ceea ce am făcut în zilele noastre, cînd am putut gîndi liber, cînd am început să mă obişnuiesc să mă lepăd de cenzorul intestin. Lătrînd la lună, după aceea un pic mai îndrăzneţ parcă Pactizînd cu diavolul, şi în sf îrşit am ajuns la acest Spune-mi Gioni!. Nu l-ai citit? PN: Ba da. Şi mi-a plăcut foarte mult. AB: Da? Ţi-a plăcut? Uite, mie îmi face impresia că am început să respir mai liber şi că am început să nu mai trag cu coada ochiului spre îngerul de pe umărul stîng. Sursa: blogul lui Petru Negură (Va urma)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Reportaj

Directoarea şcolii din satul Porumbei, Lilia Amanu, a venit cu un grup de elevi îmbrăcaţi în haine naţionale care au recitat poezii despre drumuri, securitate în trafic etc.

La sfinţit drumurile

Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale spun că au dat în exploatare multe drumuri, dar nu au mai asistat la o slujbă de binecuvântare a lucrărilor de asfaltare „Ce vrea să facă preotul?” întreabă locuitorii satului Sagaidacul Nou din r. Cimişlia privind spre părintele care urcă în remorca unui pickup cu o căldare cu agheasmă în mână. Clericul a ales o metodă mai puţin obişnuită pentru a sfinţi drumul proaspăt asfaltat. A mers 335 de metri cu maşina, sfinţind drumul. „Dacă nu cade preotul din remorcă, drumul e bun”, spun sătenii. Părintele nu a căzut.

Svetlana Panţa Construcţia drumului Codreni–Sagaidacul Nou a golit Fondul Naţional de Dezvoltare Regională cu peste 22 de milioane de lei. O parte din bani a mers pentru efectuarea lucrărilor de construcţie a drumului în varianta „albă” cu o lungime de 4,5 km şi alta pentru asfaltarea a 335 de metri din interiorul satului. „Aţi ajuns la ţanc”, ne întâmpină locuitorii satului Sagaidacul Nou, care s-au adunat pentru a asculta o slujbă de binecuvântare a lucrărilor de asfaltare. Ne-a luat ceva timp ca să aflăm cine sunt cei trei preoţi care se roagă Domnului să păzească acest drum reparat de accidente rutiere. „Nu sunt de la noi din sat. Noi nu avem o biserică”, ne spune poliţistul de sector, dar se grăbeşte să adauge că, la câţiva paşi distanţă, este o mănăstire de călugări, arătându-ne cu degetul o clădire impunătoare de la marginea drumului asfaltat, însă „ceva nu este legal în activitatea lor”, remarcă în şoaptă omul legii, îndemnându-ne să investigăm cazul. Am încercat să intrăm pe teritoriul mănăstirii, însă ne pomenim în faţa unei porţi încuiate. Nu ne rămâne decât să revenim la evenimentul care a adunat nu doar locuitorii din Sagaidacul Nou, dar şi pe cei din satele vecine. Directoarea şcolii din satul Porumbei, Lilia Amanu, a venit cu un grup de elevi îmbrăcaţi în haine naţionale care au recitat poezii despre drumuri, securitate în trafic etc. „Anul acesta, ca rezultat

al optimizării, copiii din mai multe sate sunt transportaţi cu autobuzul la şcoala din Porumbei. Drumul renovat este foarte important, deoarece copiii ajung la timp la ore şi, respectiv, sunt duşi în siguranţă acasă”, a menţionat directoarea.

Drum bun! Pe o porţiune foarte mică de drum vedem tot felul de mijloace de transport. Copiii testează drumul cu bicicletele, un sătean şi-a tras calul înhămat la o căruţă, automobilele oficialilor mulţumiţi de proiectul realizat şi un camion pe care localnicii îl privesc ca pe un eventual pericol. „Ce folos că au reparat drumul dacă peste vreo doi ani va fi distrus de maşinile mari”, spune supărat moş Ion Boboc. Bătrânul este bucuros că i-a fost făcut

Preotul sfinţeşte drumul din remorca unui jeep

măsea, luptam cu bolovanii. Acum vedeţi ce drum fru-

publice locale când au înaintat proiectul a fost să cre-

Elevii şcolii din Porumbei au făcut un drum până la Sagaidacul Nou ca să recite poezii despre drumuri

drumul spre casă şi acum va ajunge mai repejor la femeia lui. „Ei, când mai luam la

mos avem!”, exclamă moşul. De fapt, scopul pe care şi l-au propus autorităţile

eze condiţiile optime pentru dezvoltarea socio-economică a localităţilor aferente acestui drum. „Calul meu, săracul, îşi fărâmă potcoavele. E bine că au făcut aceşti 300 de metri de asfalt, dar restul drumului când va fi reparat?”, se revoltă un sătean. Adresăm această întrebare viceministrului Dezvoltării regionale şi construcţiilor, Liviu Oboroc, prezent şi el la eveniment. Răspunsul a fost scurt: „Mai este şi Ministerul Transporturilor, care trebuie să fie preocupat de reparaţia drumului”, pasează Oboroc responsabilităţile. Protopopul raionului Ci-

mişlia, părintele Nicolae, îi binecuvântează pe toţi cei care au contribuit la construcţia drumului. „Dă-le, Doamne, zile îndelungate şi păzeşte-i de duşmani. Mulţi ani trăiască!”, cântă grupul de preoţi. Sătenii rămân cu gurile căscate la somptuozitatea evenimentului, iar preotul urcat în remorca jeep-ului îi da gata. „Am auzit că la Chişinău nişte preoţi au sfinţit drumul pe care au mărşăluit homosexualii. La noi oare de ce îl sfinţesc?”, se amuză sagaidacenii. „Părintele a plecat până în capăt şi o să sfinţească totul. Să nu fie accidente!”, explică protopopul.

Experţii au constatat că 85% din populaţia de pe glob suferă de asemenea dureri, 8-10% suferind de dureri cronice de cap (mai mult de 15 zile pe lună).

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Social

Ce este durerea?

PUBLICITATE

Este o senzaţie neplăcută care se manifestă sub diferite forme – arsură, înţepătură, greutate etc. de intensitate şi durată variabilă. Cuvântul „durere” derivă, în limba română din latinescul „dolor”.

Dacă pentru durere se mai foloseşte şi sinonimul „algie”, pentru suprimarea durerii, în limba română, se foloseşte cuvântul „analgezie”. Înţelegerea mecanismelor durerii şi clasificarea lor sunt, de asemenea, dificil de sesizat. O senzaţie dureroasă are drept prim obiectiv protejarea organismului; ea nu se atribuie deci la domeniul senzaţiilor zise fiziologice, deoarece a suferi nu poate fi considerată o stare normală. Mai mult, această senzaţie de alarmă faţă de o agresiune exterioară sau interioară poate să se întoarcă împotriva organismului însuşi, dacă nu este uşurată, slăbindu-l în loc să-l ajute. O durere intensă poate subjuga sistemul nervos făcându-l incapabil să îndeplinească o altă activitate. Durerea este provocată, de cele mai multe ori, de excitarea receptorilor denumiţi în mod obişnuit nociceptori (terminaţii nervoase sensibile la stimulii dureroşi), care se află, în piele şi, într-o mai mică măsură, în vase, mucoase şi oase. Organele interne conţin mai puţini receptori de acest fel. O durere se defineşte după locul ei – durere de cap, de dinţi, musculară, articulară, menstruală etc. După intensitatea ei, durerea poate fi uşoară, medie sau severă. Mai ştim despre durerea acută, care se manifestă pe un termen scurt. Ea este asociată

cu creşterea tranzitorie a frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale, a nivelului unor hormoni (cortizol, catecolamine) şi a frecvenţei respiraţiei. O durere cronică este de obicei asociată unei boli cronice.

durerea are următoarele caractere: e unilaterală, pulsatilă, severă şi se agravează la efort fizic. Prevalenţa migrenei în Republica Moldova este de 20%, fiind pe locul 3 după Elveţia şi Turcia – o cifră impunătoare. Astfel, putem spune cu desăvârşire că această maladie scade calitatea vieţii.

substanţă modernă – naproxen, foarte efectivă şi pe larg răspândită în toată lumea. Studiile demonstrează că naproxen are cel mai înalt raport de eficacitate, comparativ cu alte antiinflamatoare. • Nalgesin este inofensiv – poate fi administrat până la 14 zile

Când te chinuie durerea... există o soluţie rapidă – Nalgesin

Cine poate să ia Nalgesin?

Durerea de cap… Este una din principalele noastre stări de disconfort, cefaleea fiind o acuză foarte frecventă. Experţii au constatat că 85% din populaţia de pe glob suferă de asemenea dureri, 8-10% suferind de dureri cronice de cap (mai mult de 15 zile pe lună). La fel datele statistice spun că migrena este mai frecventă decât astmul bronşic, artrita sau diabetul zaharat. Deseori aceste două noţiuni – cefaleea şi migrena, sunt considerate sinonime. De fapt, nu este chiar aşa. Migrena este cea mai agresivă formă de cefalee primară, asociată obligator cu unul din următoarele simptome: greaţă, vomă, fotofobie (frică de lumină), fonofobie (frică de zgomot). De asemenea,

Naproxen de sodiu 550 mg

Ibuprofen 400 mg

De ce ar trebui să alegem Nalgesin (275 mg)? • Are un debut rapid: efectul se instalează în 15-30 de minute. Graţie formulei sale inovatoare, pastila se dizolvă şi se absoarbe rapid din tractul digestiv. • Are un efect de lungă durată – până la 12 ore, comod în administrare. Perioada de înjumătăţire este de 12-15 ore, de aceea durata de acţiune a Nalgesinului este semnificativ mai mare faţă de alte antiinflamatoare. • Nalgesin are efect triplu – analgezic, antiinflamator, antipiretic. De aceea este recomandat şi ca tratament adjuvant în răceală şi gripă. • Nalgesin-ul conţine o

Paracetamol 1000 mg

Acid acetilsalicilic 1000 mg

Maturii şi copiii cu vârsta mai mare de 12 ani. Se admite, însă, administrarea Nalgesin-ului şi copiilor care au peste 27 de kg masă corporală (10 mg/ kcorp/zi), ceea ce corespunde în medie vârstei de 9 ani.

Nalgesin calmează orice tip de durere: • Cefalee, migrene • Dureri menstruale • Dureri de dinţi • Dureri musculare, articulare • Infecţii respiratorii – ca tratament adjuvant – antiinflamator, analgezic, antipiretic. Atunci când durerea îţi dă de ştire, e bine să ai Nalgesin la îndemână!

Citiţi cu atenţie prospectul. În caz de reacţii adverse, adresaţivă medicului sau farmacistului.

Referinţe: 1. Edwards JE et al. Single dose oral aspirin for acute pain. The Cochrane Database of Systematic Reviews 1999, Issue 4. Art. No.: CD002067.DOI: 10.1002/14651858.CD002067. 2. Barden J et al. Single dose oral paracetamol (acetaminophen) for postoperative pain. The CochraneDatabase of Systematic Reviews 2004, Issue 1. Art. No.: CD004602. DOI: 10.1002/14651858.CD004602. 3. Collins SL et al. Single doseoral ibuprofen and diclofenac for postoperative pain. The Cochrane Database of Systematic Reviews 1999, Issue 1. Art. No.: CD001548. DOI:10.1002/14651858.4. Mason L et al. Single dose oral naproxen and naproxen sodium for acute postoperative pain. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2004, Issue 4. Art. No.: CD004234.pub2. DOI: 10.1002/14651858.CD004234.pub2. 5. Marjoribanks J, Proctor ML, Farquhar C. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs for primary dysmenorrhea. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2003, Issue 4. Art. No.: CD001751. DOI: 10.1002/14651858. CD001751. 6. Barden J et al. Single dose oral diclofenac for postoperative pain. The Cochrane Database of Systematic Reviews 2004, Issue 2. Art. No.: CD004768.DO10.1002/14651858.CD004768.

restaurare

2,2 mil. de euro pentru Conacul Manuc-Bey Un grant în valoare de 2,2 milioane de euro a fost oferit pentru restaurarea Complexului arhitectural „Manuc-Bey”din Hânceşti. Contractul de grant a fost semnat între Autoritatea de Management al Programului Operațional România-Moldova-Ucraina 2007-2013 și Consiliul Raional Hâncești, scrie jurnal.md. Proiectul va fi aplicat în decursul anilor 2014–2015. Complexul cuprinde nouă edificii care urmează să fie renovate. Restaurarea Complexului se datorează faptului că au fost

găsite schiţele originale ale proiectelor edificiilor, elaborate de arhitectul Bernardazzi. Acestea se aflau la Sank Petersburg. De asemenea, Guvernul Republicii Moldova a alocat peste 20 de milioane de lei din Fondul de Dezvoltare Regională pentru renovarea altor clădiri ale complexului. Conacul parc Manuc-Bei din oraşul Hânceşti este un monument de arhitectură înscris în Registrul monumentelor de cultură. Conacul lui a fost construit în secolul XIX,

de către diplomatul şi negustorul de origine armeană Manuc Bei Mirzoian. Complexul cuprinde edificiul conacului construit în 1861, biserica armeană construită în anii 80 ai secolului XIX, o seră de iarnă, un castel de vânătoare, actualmente Muzeul de Etnografie din Hânceşti, un turn de veghe, un conac vechi, casa vechilului, grajdul de cai, faetoane, depozite, două case pentru slugi. Suprafaţa parcului este de circa 10 ha.

Vineri, 1 noiembrie 2013

Opinii totul este text

Criticul ca agent de publicitate A devenit o chestiune de bon ton (aproape un angajament de onoare) pentru orice critic să strecoare în textul său, analitic sau descriptiv, cel puţin o jumătate de frază cu vreo aluzie la eventualele imperfecţiuni ale opului analizat. Să sugereze, cel puţin, că textul recenzat ar fi putut să fie puţin altfel sau altceva în acest gen. Dar, în acelaşi timp, este – odată ce am dat-o pe franceză – de mauvais ton să incluzi note critice, fie şi aluzive, fie şi spuse în glumă sau cu titlu de sugestie amicală, în anumite texte. Aceste texte sacre care, într-un fel de regulă nescrisă, impun oricărui critic atitudine evlavioasă sunt prefeţele / postfeţele şi prezentările cărţilor proaspăt apărute, în cadrul lansărilor. În aceste cazuri, criticul devine un fel de agent de publicitate, care trebuie să rostească (exclusiv) ditirambi noii apariţii. Faptul că aceste texte au un anume rol promoţional nu poate fi tăgăduit. Numai că şi publicitatea poate fi diferită. Dacă inviţi un critic să-ţi prefaţeze cartea ori să ţi-o prezinte la o lansare, o faci ţinând cont de notorietatea şi de competenţele acestuia. Dar cum să mai rămână credibil exegetul, după ce se ia la întrecere cu alţii în laude, indiferent de calitatea cărţii? Unele adevărate instanţe critice şi-au pierdut din autoritate tocmai pentru că au scris prefeţe (laudative, bineînţeles) pentru cărţile unor neisprăviţi. Bine, până la urmă, cine îi interzice criticului să fie „obiectiv” sau imparţial şi lucid în prefeţele scrise de el? Răspuns: comanditarul. Or, prefeţele se scriu la solicitarea autorului sau a editorului. Nişte experienţe personale mi-au consolidat opinia. Într-un caz, am fost rugat prieteneşte să suflu nişte note deranjante dintr-o prefaţă, autorul eliminând, respectiv, pasajele de care se împiedicase privirea mea capricioasă. Un alt autor mi-a spus că i-a plăcut textul meu şi chiar i se părea potrivit pe coperta a IV-a a cărţii. Dar a renunţat la serviciile acestui text din motivul că volumul său apărea într-un fel de concurs şi… „care editură s-ar apuca să publice un text doldora de greşeli?”, cum aş fi afirmat eu (de fapt, am spus-o mai blând). Încă un caz de acest soi s-a încheiat cu un divorţ fără drept de apel: autorul m-a sfătuit să folosesc prefaţa mea, deloc laudativă, în alte scopuri („în vreo istorie literară, pe care bănuiesc că o scrii”). „Prezentarea” mea nu se conjuga în niciun fel cu aşteptările autorului pro-

Ruperea rândurilor

cu Mircea V. Ciobanu

iectului editorial (deşi am făcut adevărate exerciţii de virtuozitate eufemistică, pentru a nu spune chiar totul pe şleau). Mă întristează aceste cazuri? Deloc, fac doar o constatare. Sunt conştient că un text introductiv are într-o carte (şi) funcţie promoţională. Dar cred că o prefaţă cinstită e mai valoroasă decât o prefaţă fals-patetică, în urma căreia au de suferit în credibilitate atât criticul, cât şi autorul. Şi cartea. O situaţie aproape similară vizează lansările de carte. Aici acţiunile sunt evident promoţionale, publicitare. Dar mi se pare că şi aici excesul de laude este în daună. O lansare în cadrul căreia volumul respectiv ar fi prezentat întrun mod onest ar fi, după mine, mult mai interesantă şi mai... credibilă. Nu mai zic că micile note polemici condimentează evenimentul, oferindu-i acuitate, picanterie şi, în ultimă instanţă, distincţie. În lipsa acestora, de regulă, pentru a nu plictisi lumea (cele mai multe lansări de carte sunt plicticoase!), se fac glume superficiale. O instrucţiune? Cartea trebuie descrisă exact aşa cum este, nu cum îi place autorului. Faptul prezentării ei este deja o acţiune promoţională, mai ales dacă o face o persoană competentă. E binevenită o caracterizare cu accentele pe relevanţă (atunci când aceasta există). Trebuie evitate epitetele superlative. În cazuri aparte pot fi îngroşate culorile, dacă acest procedeu aduce notele necesare în înţelegerea fenomenului. Şi ultima: nimic mai contraproductiv, mai dăunător unei producţii decât discrepanţa dintre eticheta publicitară a mărfii şi valoarea ei adevărată.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

„În faţa turcilor n-a rezistat nici vigoarea barbară a bulgarilor, ungurilor şi serbilor, nici civilizaţia bizantină. Pierderea neatârnării ţărilor române avu ca urmare nemijlocită pierderea neatârnării caracterului românilor.”

D. Drăghicescu. „Din psihologia poporului român” „O naţiune este cu solul şi cu ţara în care trăieşte în aceeaşi legătură în care este spiritul cu corpul”. D. Drăghicescu Dumitru Drăghicescu (n.1875) era originar din judeţul Vâlcea. A absolvit Facultatea de Drept şi cursurile de Filozofie din Bucureşti, apoi a plecat la Sorbona în vederea obţinerii doctoratului. Este primul român titrat în sociologie, cu teza de doctorat susţinută în 1904, „Rolul individului în determinismul social”, sub conducerea lui Emile Durkheim. Din 1905 până în 1910, este conferenţiar la catedra de sociologie a Universităţii din Bucureşti, iar apoi se consacră cercetării ştiinţifice şi politicii. Lucrările sale, „Idealul creator” şi „Problema conştiinţei”, au apărut în Franţa, Italia, SUA şi Belgia. În anii 1916-1918, la Paris, a lucrat pentru recunoaşterea internaţională a Unirii românilor în graniţele lor etnice, publicând şi popularizând broşuri despre Transilvania şi Basarabia. „Din psihologia poporului roman”, apărută în 1907, a fost reeditată abia în 1996. Alte lucrări au rămas în manuscris după sinuciderea sa în 1945 şi au fost editate după 1990.

de coline, şi România se deosebeşte prin firea poetică a locuitorilor ei. „Împrejurări nefericite au făcut ca românii să stea prea mult timp în atingere nemijlocită cu natura. Frumuseţea ei, splendoarea de culori şi tonuri atrage mintea românului necontenit către lucrurile din afară, făcându-l incapabil de o viaţă lăuntrică energică, intensă. „În consecinţă – conchide Drăghicescu – românul este un contemplativ superficial.” Interesante observaţii privitor la climă, care „a influenţat viaţa de idei împrumutând spiritului o oarecare claritate de cugetare şi o putere deosebită de analiză şi de generalizare”. Dar consideră că extremele climaterice – asprimea iernii şi verile dogoritoare – obosesc simţurile. Mai ales „prea marea căldură moleşeşte temperamentul şi caracterul. Românul capătă obişnuinţa sforţărilor intermitente, a lipsei de continuitate în acţiune, a lipsei de consecinţe în actele lui de voinţă”.

Oameni şi cărţi

cu nina negru

Credinţa în veşnicia sufletului, Dunărea ca mamă şi Carpatul ca tată sunt văzute ca factori covârşitori ce au ajutat acest popor să supravieţuiască. Dunărea, ca drum comercial al lumii, „cu corpul ei de valuri mişcătoare”, ne-a protejat înghiţind puhoaie de duşmani care veneau să ne înghită. Arcul muntos al Carpaţilor ne-a păstrat bogăţiile sale materiale” şi ne-a adăpostit în cutele lui”.

Alterarea caracterului românilor sub turci Drăghicescu admiră „caracterul agresiv, îndrăzneţ şi brutal” al daco-romanilor.

Izvoarele etnice ale sufletului românesc „Din psihologia poporului roman” este o carte captivantă, fără termeni greoi de specialitate şi se citeşte uşor, deşi abundă de verbe la perfectul simplu (ca şi „Cazania” lui Varlaam, care era moldovean). D. Drăghicescu şi-a fundamentat concluziile sale despre poporul român pe opera lui D.Onciul, Ovid Densuşianu şi A.D.Xenopol. Ultimul, format la Berlin, a urmat direcţia etnopsihologică iniţiată de Steinthal. Daco-romanii sunt consideraţi de Drăghicescu părinţii etnici ai naţiunii noastre, făuritorii sufletului românesc. Dar el încearcă să demonstreze că la compoziţia identităţii noastre şi alte popoare au contribuit, „cu mult puţinul lor trupesc şi sufletesc”. Cei care au lăsat „urme stăruitoare”, deşi în măsuri diferite, sunt după Drăghicescu ilirii, slavii, cumanii, ungurii, turcii, grecii moderni şi francezii.

Influenţa factorilor fizici asupra sufletului românesc Ca şi alte ţări dominate

D. Drăghicescu

Constată că energia aceasta s-a înmuiat după două veacuri de lupte eroice cu turcii, o forţă uriaşă de care lumea întreagă s-a înspăimântat. „În faţa turcilor n-a rezistat nici vigoarea barbară a bulgarilor, ungurilor şi serbilor, nici civilizaţia bizantină. Pierderea neatârnării ţărilor române avu ca urmare nemijlocită pierderea neatârnării caracterului românilor.” De atunci şi „pornirea imitaţiei, pricina ei fiind lipsa unei vieţi istorice independente şi a unei personalităţi etnice proprii”. Citeam în altă parte că, după căderea Constantinopolului, grecii deveniseră prea vorbăreţi – din cauza imposibilităţii de a trece la acţiune. Românii, după ce n-au mai avut dreptul de a ţine mai multă armată decât voiau turcii, „începură a lupta între ei pentru dregătorii. Vechiul spirit de neatârnare se dezvoltă anormal înăuntru, generând anarhie şi nesupunere. Luptele pentru tron au scufundat ţările române într-o robie reală, deşi litera formală a tratatelor cu turcii le garanta autonomia”. La ţărani se dezvoltă însuşirea sufletească de a se ascunde, de a amăgi, „o viclenie defensivă” justificată. Spiritul greco-turcesc al epocii fanarioţilor nu a dizolvat în continuare, nu numai curajul: „mintea ageră şi deschisă se întunecă, spiritul de organizare şi de generalizare slăbi şi se moleşi. În locul acestor vechi însuşiri se strecurară cunoscuta resemnare şi neîncredere în puterile sale, credinţa în noroc, fatalitatea, care pătrunseră adânc în sufletul poporului nostru”. Printre altele, sociologul remarcă un lucru foarte caracteristic: „din împrumuturile numeroase de cuvinte turceşti verbul este exclus”. Cartea lui Drăghicescu nu este cu totul perimată şi ar putea fi completată cu rezultatele cercetărilor mai recente. L-am auzit la 26 octombrie pe dl Gh. Duca, preşedintele Academiei din Chişinău, vorbind la Filarmonică despre Dimitrie Cantemir şi moldoveni, care s-ar evidenţia prin deşteptăciune printre români. Dar de ce un alt academician, P. Soltan, analizând anul trecut un raport de cercetare sociologică prezentat de mine, îmi reproşa că nu am constatat nivelul intelectul scăzut al populaţiei R. Moldova?

„Cântam la Spitalul Polizu, pentru răniţi. Între cei evacuaţi din focul luptei, a căror sfântă jertfă făureşte dăinuirea eternă în lume a existenţei româneşti, se afla unul care-şi pierduse cunoştinţa, fiind de trei zile în transă. De tot atâtea zile nu scosese nicio vorbă... Avea o leziune la creier. Încep să cânt. Şi pe loc, pe fuiorul melodiei, îşi aminteşte... câţi ani are... că e din Dâmboviţa... că... Doctorii se crucesc în faţa miracolului.”

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Tezaur

„Maria cea fără de moarte” Unul dintre cei care au cunoscut-o îndeaproape pe Maria Tănase, fiindu-i alături ca impresar, a fost Gaby Michailescu, un pasionat condeier teatral, care a adunat într-un volum monografic, intitulat „Maria cea fără de moarte”, întâmplări şi amintiri despre viaţa celei mai iubite şi preţuite interprete a muzicii româneşti. Reluăm, parţial, primul interviu acordat de Maria Tănase, în urmă cu peste 60 de ani, fidelului ei sfătuitor şi însoţitor.

În grădină, la tata Trezită din somn în dimineaţa senină de primăvară, tălmăcitoarea ofurilor româneşti, la fel ca şi în cântec, nu se lasă aşteptată. Îmi răspunde pe moment, fără oco lişuri, simplu, cum îi stă bine omului sincer. - Maria neichii, Marie, cum ţi s-a înfăţişat întâia oară viaţa şi în ce fel a crescut copilăria ta? - Ceea ce m-a impresionat prima oară şi m-a făcut să-mi dau seama de viaţă a fost o zi de primăvară, în care, ieşind din casă, am văzut pământul răsturnat al gră dinii scoţând aburi... Îmi mai amintesc că, să tot fi avut cinci ani, mă duceam cu servitorii din mahala la un teatru de păpuşi care avea baraca pe cheiul Dâmboviţei. Fiind mică, ţăranii mă duceau în braţe. Ţin minte că păpuşile erau îmbrăcate naţional. În aceeaşi măsură, ca şi respiraţia pământului, mă impresiona felul cum oamenii de la ţară explicau, pe loc şi cu glas ridicat, ceea ce vedeau acolo. Fiecare scenă o comparau cu o întâmplare din satul lor. Odată s-a iscat o bătaie, pentru că unul din ei făcea prea mare haz de o scenă care surprinsese cu şoalda amoroasă pe femeia celuilalt... Scena, totuşi, era foarte pilduitoare.

Copilărie fără răsfăţ - Copilăria mi-a crescut printre astfel de oameni, printre ţărani, de la care am învăţat să şi cânt, în grădină, la tata. O copilărie foarte interesantă, exact ca a oricărui copil din mahala. Fără „mămicule” şi „tăticule”... Copilărie preocupată de ce însemna pentru tata necazuri şi bucurii. Dacă se înteţea vijelia şi ridica rogojinile după sere, se întrista toată casa. Când urmau zile geroase şi nu se puteau aerisi brazdele de răsaduri, era ce putea să fie mai groaznic. Atunci, nici nu mâncam, nici nu ne odihneam; aşteptam cu sufletul la gură ca Dumnezeu să se înduioşeze... Simţeam viaţa tatei în cumpănă. De multe ori am trecut pe lângă teama de a nu se sinucide. Dacă i se întâmpla să i se strice o recoltă într-o primăvară, nu-i mai ceream nimic. Nici strictul necesar. Totul trebuia să vină de la el. He-he!... copilăria nu mi-a fost uşoară şi nu şi-a permis să se răsfeţe.

Cântecul cu doar două versuri - Cum ţi-a sunat primul cântec auzit şi ce simţăminte ai încercat? - Am fost furată de o melodie a unui ardelean din Turda, fugit din Transilvania robită, care se rătăcise să robotească la noi. Mi-aduc

aminte că era şchiop. Cântecul turdeanului avea doar două versuri. Frunză verde, frunză galbenă, Tu mă saltă, tu mă leagănă. Patru ani a cântat numai asta. (Maria Tănase îmi cântă melodia, cu privirea oprită departe, în poarta copilăriei...) Cânta câte o zi întreagă. Singur îşi bătea cu piciorul măsura şi de unul singur cânta. Când găsea de cuviinţă că a repetat de prea multe ori cele două versuri, dădea într-o arie porcoasă. Îl ştiam vesel, după această a doua parte: Mă dusei la şezătoare, La scaun cu trei chicioare Scaunul căzu de-a dura, Fetele... căscară gura. Cânta aşa de frumos, că-mi plăcea totdeauna să-l aud. Parcă înadins venea să complecteze atmosfera din jur. Nu supăra pe nimeni. Şi niciodată n-a fost auzit să cânte vesel când lumea era tristă sau să se tânguie când ceilalţi erau bucuroşi

„Ad-o pe aia mică” - În acel început a existat ceva care să anticipeze cântecul care avea să te nască? - Cine a anticipat cântecul a fost tata. Când petrecea mai târziu, noaptea, trimitea pe mama să mă trezească: „Ad-o pe aia mică”. Nu-l ducea la culcare până nu mă sculam să-i cânt. Aveam şase, şapte ani, şi cântam ce învăţam de la ţărani. Auzeam într-o zi un cântec, a doua zi cântecul se repeta şi eu îl ţineam minte. De fiecare dată când îi cântam nopţii lui petrecăreţe, îmi dădea 20 de lei de hârtie, bani pe care-i băgam sub pernă şi pe care, bineînţeles, nu-i mai găseam a doua zi... Era foarte drăguţ Moş Tănase. Frumuseţea era însă că n-aveam glas. În schimb, sora mea avea o voce splendidă, de-o rară puritate, iar fratele meu cânta iarăşi foarte frumos. Eu cântam cu respiraţia tăiată, mă opream la jumătatea cuvântului să mi-o reiau, loveam cuvintele unul într-altul, neavând altă grijă decât să scap mai repede şi să mă duc să mă culc. De câte ori trimetea după mine, mama o propunea pe sora mea: „Lasă că-ţi cântă Aurica”. Răspunsul lui Moş Tănase era acelaşi: „Ad-o pe aia mică”. Pe jumătate adormită, mă înfăţişam. Mă punea pe genunchi. Începeam să cânt...

O fată cântă după mort... „Cine iubeşte şi lasă...” - Care sunt cele mai puternice aduceri aminte pe care le păstrezi din acele timpuri, în legătură cu muzica? - Eram la înmormântarea unei mătuşi. Servitoarea care-o slujise cu credinţă patru ani, o ardeleancă de şaisprezece ani, pe care aveam s-o întâlnesc acum, în urmă, în Făgăraş, pe nume Maria Murariu, se ţinea după răposata şi cânta de

să-i zicem epopeic, îl încheia Tănase, care purta cămaşă naţională pe deasupra, iar pe sub ea, destul de vizibilă, o cămaşă cu „Bonjour” pe piept.

Evoluţie

mama focului... Eram contrariată, fiindcă o ştiam supusă şi îndurerată. Eram jenată, gândind la ce zice mahalaua. În acelaşi timp, îmi şi plăcea. Nu ştiam că aşa este ticluiala de jale a ardelenilor. Fata, suferind, făcuse un bocet, care era o melopee extraordinară.

„Geaba mă mai duc acasă”... Când a murit această mătuşă, sora mamei, nea Fane, bărbatul ei, care fusese cam poamă, n-a plâns. Lumea era indignată: „Iote, soro, Fănică nu plânge deloc după Ileana...” Cei trei copii rămaşi fără mamă i-am luat să crească la noi. Seara, târziu, nea Fane rămânea să-şi vadă copiii adormind. Şi peste somnul liniştit al ţâncilor, cânta tânguitor: Geaba mă mai duc acasă, Că n-am nevastă frumoasă; Nici nevastă, nici copii, Sunt om fără căpătâi... Ca mai apoi, sufletu-i întristat să stăruie, impresionându-mă, într-un alt cântec: În căsuţa mititică, Cu pereţii reci ca gheaţa, Zace-n pat biata femeie Vai!... ce tristă-mi este viaţa. Trecută în cântec, atitudinea asta de viaţă avea ecoul singurătăţii care-mi copleşea inima. Inima care ar fi tot atât de larg deschisă, ca şi-atunci, pentru nea Fane, omul deştept şi cu pitoresc, singurul din familia mea pe care-l regret şi pe care aş vrea să-l văd şi astăzi.

Intermezzo Despre bunătatea Mariei Tănase s-a dus vestea ca de popă tuns. Numai astfel se justifică soneria repetat încălecată de cei care, voind recomandări, ajutoare, intervenţii, îi întrerup cântecul picurat în plumb, prin plaivasul meu. În afara acestora, aş zice, loiali (cer ca să-şi poată încăputa viaţa şi apoi pleacă) mai sunt câţiva prieteni care rămân. Fără flori, deşi e primăvară, însă îndrăgostiţi. Maria Tănase, să continuăm!

„Vai!... ce frumos e!”... - Cine ţi-a călăuzit primii

paşi şi cuvântul decisiv al cui a fost în începuturile carierei tale? - Esenţialul a fost sfatul şi truda unui bun prieten, Harry Brauner. Pe urmă s-a adăugat încurajarea unanimă a celorlalţi prieteni: Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Ghiţă Roll şi alţi câţiva pe care nu i-am uitat. Veneau la mine, cu băutura după ei. Cântau ei, mă puneau şi pe mine. Mi-era ruşine. Cântecul pe care acceptam să-l cânt nu-l terminam niciodată. Îl duceam până la jumătate şi, retezându-l, spuneam: „Vai!... ce frumos e!”. Repertoriul, pe care-l întorceam în fel şi chip, mi-l formau trei cântece: „Of.... zac!”, „Geaba mă mai duc acasă” şi „Târâişul şarpelui”, cules din Făgăraş. Tănase îi schimbă numele - Care a fost şi cum a decurs prima apariţie pe care ai avut-o în public? - Trebuie să-ţi vorbesc de Tănase. Lui m-a recomandat Alfred Paximade, care nu mai putea după mine: „Ia fata asta; e veselă, dezgheţată, plină de talent”. După ce, de formă, m-a întrebat: „Fă, fată, ce vrei tu să joci?”, Tănase mi-a dat rolul unei băgătoare de seamă, într-un sextet. În a doua scenă, dădeam brânci celor ce stăteau... În acest timp, cea care cânta ariile româneşti era o rusoaică refugiată, care îl convinsese pe Tănase că fusese angajată la Opera ţarilor din Rusia... Pe afişele acestui spectacol am fost trecută sub numele de Elise Lamé.

Comicul... În a doua revistă, mi s-a pregătit un cache-sexe cu pene de struţ, sutien, pantofi de lamé şi o pălărie gen french-cancan. Cum să mă îmbrac aşa eu, care veneam dintre răzoare şi bibilici?... În ajun de premieră, mi-am făcut bocceaua şi am plecat. Pe afiş eram de astă dată: Mary Atanasiu. Mai târziu, am văzut spectacolul. Pe trepte, balerinele, cu derierele goale şi cu clopoţei, trăgeau dintre picioare un fel de eşarfă care, expusă, mână de la mână, la rampă, era pentru ochi şi suflete simbolul credinţei noastre naţionale. Acest magistral final,

- Ce a urmat după plecarea-ţi de la Tănase? - Un amic care cumpărase o fabrică de discuri m-a pus să fac o probă. Am făcut-o cu o bucată a lui Nelu Mânzatu, Mansarda. Reuşita a fost extraordinară, cu toate că, din punct de vedere tehnic, imprimarea lăsa de dorit. La scurt timp, am făcut o nouă imprimare, cu „Nunta ţigănească”. Succesul a fost fantastic. Nu se mai făcea la fabrică decât discul ăsta. O singură faţă de placă a acoperit, în trei luni, o pierdere de 80.000 lei, sumă destul de serioasă pentru acel timp. După aceea, m-a angajat „Columbia”, care m-a trimis la Viena, unde am imprimat noi discuri. Înapoindumă, m-am dus şi m-am propus să cânt la radio. Am avut succes. Cu zece mii de lei pe lună m-a angajat Vlădoianu; ca, de la el, să trec imediat la primul restaurant la care am cântat, plătită cu 2000 de lei pe seară. Ce a urmat se cunoaşte.

Miracolul muzicii - Care a fost cea mai înaltă emoţie pe care ai trăit-o în legătură cu muzica? - Cântam la Spitalul Polizu, pentru răniţi. Între cei evacuaţi din focul luptei, a căror sfântă jertfă făureşte dăinuirea eternă în lume a existenţei româneşti, se afla unul care-şi pierduse cunoştinţa, fiind de trei zile în transă. De tot atâtea zile nu scosese nicio vorbă... Dacăi dădeai un hârdău cu mâncare, îl mânca... Avea o leziune la creier. Încep să cânt. Şi pe loc, pe fuiorul melodiei, îşi aminteşte... câţi ani are... că e din Dâmboviţa... că... Doctorii se crucesc în faţa miracolului.

Cântecul românesc Maria Tănase a tăcut. Afară, vântul se înteţeşte râzându-şi, cu nori negri, de sulemeneala dimineţii de duminică. Pe pian existând flori, pagina aparţine lui Turgheniev... Numai că din nou soneria zbârnâie în ea, ca o păcălitoare de moşi. Ca s-o împrăştii, vorbesc: - Spune-mi ceva despre cântecul românesc. - Interpretându-l, e cea mai mare satisfacţie pe care am trăito în lume. E sensul dăruirii mele colectivităţii. În schimb, avalanşa asta de cântece moderne, în stil românesc, este profundă durere... Continuarea povestei s-a ascuns în lujerul unui stânjenel din glastră. S-o căutăm altă dată, Maria Tănase... Gaby Michailescu (Fragment din cartea: „Maria cea fără de moarte” de Gaby Michailescu, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013. Comenzi la tel.: 0733/13.11.45, 0364/117.246; e-mail: eikondifuzare@yahoo. com)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Poveşti adevărate horoscop săptămânal Berbec Situaţia financiară nu este satisfăcătoare, dar nu reuşeşte să vă descurajeze sau să vă determine să vă pierdeţi încrederea în forţele proprii. Chiar dacă vă simţiţi în formă, vă recomandăm să vă gândiţi bine înainte de a acţiona şi să fiţi prudent. S-ar putea să primiţi o veste neplăcută de la şeful dvs. şi să fiţi nevoit să vă întoarceţi la serviciu. Taur Un bărbat mai în vârstă vă propune o afacere din care puteţi câştiga în scurt timp o sumă importantă de bani. Sunteţi nevoit să plecaţi într-o călătorie în interes de serviciu. Cu acest prilej, s-ar putea să cunoaşteţi un viitor partener de afaceri. Evitaţi speculaţiile de orice fel! Gemeni În prima parte a săptămânii vă ocupaţi de o problemă financiară mai veche. Dacă vi se propune o colaborare, vă sfătuim să nu o refuzaţi. Ar putea să producă o schimbare favorabilă în viaţa dvs. Ţineţi cont de sfaturile partenerului de viaţă! Rac Începeţi săptămâna cu o bucurie. Primiţi o sumă mare de bani dintr-o afacere demarată cu mai multe zile în urmă împreună cu un prieten. Acum puteţi să vă faceţi planuri îndrăzneţe de viitor şi să cumpăraţi un obiect de valoare pe care vi-l doriţi de mult. Vă recomandăm să vă bazaţi pe intuiţie şi să ţineţi cont de sfaturile unei rude apropiate. Leu Energia şi perseverenţa vă ajută să finalizaţi un proiect început cu mai mult timp în urmă. În prima parte a săptămânii, un prieten vă propune o colaborare avantajoasă, care vă va aduce satisfacţii materiale nesperate. Evitaţi discuţiile în contradictoriu cu partenerul de viaţă! În caz contrar, riscaţi să deterioraţi grav relaţiile. Fecioară Va simţiţi în formă şi faceţi planuri îndrăzneţe de viitor. E un moment prielnic pentru investiţii pe termen lung, pentru a începe noi afaceri şi pentru călătorii în interes personal. Profitaţi de moralul ridicat pe care îl aveţi! Aveţi mari şanse de reuşită. Balanţă Sunteţi plin de elan şi aveţi iniţiative inspirate. Puteţi avea mari satisfacţii pe plan profesional şi intelectual, dacă daţi dovadă de perseverenţă. Pe plan sentimental, nu aveţi de ce să vă plângeţi. Vă sfătuim să fiţi modest în relaţiile cu prietenii. Scorpion Faceţi o scurtă călătorie în care îmbinaţi interesele profesionale cu cele personale. Sunteţi foarte sigur în capacităţile dvs. şi aveţi tendinţa să vă asumaţi prea multe riscuri. În relaţiile cu colaboratorii, vă sfătuim să fiţi mai flexibil şi să nu încercaţi să vă impuneţi punctul de vedere. Săgetător Datorită dificultăţilor financiare, s-ar putea să se declanşeze o ceartă în familie. Sunteţi plin de energie şi puteţi să finalizaţi o lucrare începută cu mai mult timp în urmă. Nu pierdeţi ocazia! Vă sfătuim să cheltuiţi cu măsură şi să aveţi în vedere şi necesităţile familiei. Capricorn Începeţi perioada cu elan şi încredere, care vă sporesc randamentul. Nu aveţi niciun fel de probleme de comunicare. S-ar putea să plecaţi întro călătorie de afaceri. Vă recomandăm să acordaţi mai mult timp odihnei, altfel riscaţi să aveţi probleme de sănătate. Vărsător Sunteţi tensionat datorită programului încărcat de la locul de muncă. Vă sfătuim să nu vă manifestaţi nemulţumirea în faţa şefului. Aveţi încredere şi nu vă lăsaţi copleşit! Veţi rezolva cu bine toate sarcinile. Peşti Aveţi mari şanse de reuşită în tot ce faceţi la locul de muncă şi în interes personal. Voinţa şi încrederea în sine vă ajută să depăşiţi toate dificultăţile. E un moment foarte bun pentru a susţine examene, lucrări şi proiecte. Nu neglijaţi problemele persoanei iubite, care aşteaptă de la dvs. mai mult decât îi oferiţi!

Când toate se împleteau atât de frumos în această familie, iar micuţa împlinise un an şi jumătate, Alinei i-a venit gândul să plece la muncă în Spania.

Dragoste mare sau trădare

destine

Ce se întâmplă când unul dintre membrii familiei pleacă peste hotare Şi de atunci nu s-au mai văzut. Alina şi Gabriela, fiica lor de şase ani la acea vreme, i-au fluturat din mână de la geamul autocarului şi duse au fost. Dar el nu ştia cu ce planuri venise soţioara lui după cinci ani de şedere în Spania.

Se întorcea de la gară mai trist ca niciodată şi nu-i venea să intre în casa tăcută şi pustie, care i se părea că freamătă de nelinişte. Era către iarnă şi pe nucul din grădină croncăneau ciori negre...

Lume, soro, lume

A văzut-o la televizor, i-a plăcut Povestea Alinei şi a lui Mihai pare una atipică. Avea 22 de ani când a văzut-o la televizor într-o emisiune pentru tineri. Dar ce-i interesant, i-a plăcut nu cum arăta, ci cum a vorbit. Din emisiune a aflat că îşi face studiile la un colegiu din capitală. Voia neapărat să-i afle numărul de telefon. A sunat la redacţia ce a realizat emisiunea, dar fără rezultat. Apoi şi-a amintit de o colegă de şcoală care îşi făcea studiile la acelaşi colegiu. După jumătate de an i-a aflat numărul de telefon, dar nu i-a telefonat imediat, i-a mai trebuit ceva timp pentru curaj. În cele din urmă, când şi-a luat inima în dinţi, a urcat la volan şi a pornit spre Chişinău. Era în primul an de lucru la şcoală, ca profesor. Aflase mai multe despre ea, ştia şi în care cămin locuieşte. I-a telefonat: „Sunt Mihai. Acum aproape un an, te-am văzut la televizor. Mi-ai plăcut şi aş vrea să te cunosc”. La care fata i-a răspuns: „Dar eu nu mă întâlnesc cu necunoscuţi” şi a închis. Mihai a mai format numărul o dată: „Mă aflu în faţa căminului. Stau în maşină. Te rog să ieşi să ne vedem. Dacă vei dori să ne cunoaştem, bine, dacă nu, voi pleca amărât înapoi”. Fata a ieşit. I-a plăcut de băiat. După un schimb de vorbe şi-au dat întâlnire pentru seara aceleiaşi zile în cel mai apropiat restaurant din zona căminului. Pentru a se simţi mai în apele sale, Alina a hotărât să meargă împreună cu prietena. Ajunsese înaintea lui Mihai. S-au aşezat la o masă şi aşteptau. El a intrat. Era foarte serios. Cât au stat la masă, se uita mai mult la prietenă decât la Alina, încât aveai impresia că o place mai mult pe cealaltă. După aceea au mai urmat câteva întâlniri. Într-o zi, Alina i-a zis: „Eşti prea serios, mie îmi plac băieţii veseli, puşi pe glume, aşa că va trebui să ne

cu Nina Neculce

despărţim”. „E o tactică de-a mea. Aşa am hotărât să fiu pentru început. Dar o să vezi când o să mă cunoşti mai bine cât de vesel pot fi şi eu”.

Formau un cuplu frumos Înainte ca soarele să plece după orizont, au hotărât să intre în biserica de pe strada pe care se plimbau. Se ter-

minase vecernia, aerul înmiresmat cu tămâie îi învăluia ca un duh venit din cer şi el, foarte hotărât, i-a spus: „O să fii soţia mea!”. Plină de emoţie şi de bucuria pe care i-o dădeau icoanele, Alina i-a răspuns: „Cum va fi voia celui de Sus”. Erau atât de emoţionaţi, încât nu înţelegeau ce li se întâmplă. Înainte de a ieşi din biserică s-au privit fericiţi. Afară cădea o ploaie cuminte şi caldă de mai, pe care cei doi o asociau cu o muzică ce nu o poţi uita. Despre muzică au vorbit până la uşa căminului. Aflând că Alina preferă cântece din repertoriul Angelei Similea şi

Anastasiei Lazariuc. Atunci când a invitat-o la ziua lui de naştere, i-a pus muzica ei preferată. De acea seară frumoasă şi de cântecele răscolitoare aveau să-şi amintească încă multă vreme. Pentru că de la acea zi de naştere şi până la o poveste de dragoste frumoasă nu a fost decât un pas. În scurt timp, au simţit amândoi că sunt gata să se căsătorească. Au făcut o nuntă cu tradiţii şi cu emoţii, pornind pe drumul cel bun în viaţa de familie. Alina a ales să se stabilească cu traiul în orăşelul lui Mihai şi în casa bunicului acestuia pe care i-o juruise la nuntă. O casă nu prea mare cu o grădină în care găseai de toate şi în care stăruiau arome dulci şi ameţitoare de cu primăvară până toamna târziu. Cu ce bucurie au prins a-şi trăi zilele Mihai cu Alina în acest colţişor de rai! Cei doi formau un cuplu frumos atât la şcoală, cât şi acasă. Relaţia lor caldă îi bucura pe părinţi şi pe adevăraţii prieteni. Multe clipe frumoase cu emoţii pozitive se scurgeau în clepsidra lor. Niciodată nu avea să uite Mihai

noaptea aceea grozavă cu emoţii de nedescris în care a venit pe lume Gabriela.

S-a prins în capcană sărmanul Mihai Când toate se împleteau atât de frumos în această familie, iar micuţa împlinise un an şi jumătate, Alinei i-a venit gândul să plece la muncă în Spania. Mămica şi soţia ideală a făcut pasul la invitaţia unei colege care muncea deja de un an acolo. A plecat, lăsând fetiţa în grija tăticului şi a bunicilor, adică a părinţilor lui Mihai. „Nu mă aranjează posibilitatea de câştig aici la noi.

Vreau să trăim pe picior larg, să ne permitem şi noi mai multe”, i-a spus lui Mihai atunci când a luat decizia. Deşi, la început, soţul era împotrivă, până la urmă, s-a lăsat convins şi i-a permis să plece. Dacă ştia bietul om ce îl aşteaptă, nu-i mai dădea voie. Alina, trebuie să vă spun, era dorită de mulţi bărbaţi în Moldova, s-a bucurat de succes la bărbaţi şi în Spania. Nu numai că începuse să primească avansuri de la stăpânul casei în care făcea curăţenie, dar, până la urmă, s-a înfiripat şi o poveste de dragoste între ei. Oricât a încercat femeia să se opună insistenţelor bărbatului, până la urmă, a cedat. Când i-a spus noului iubit că fetiţa lăsată acasă ocupă primul loc în viaţa ei şi că n-o interesează banul, ci atenţia pe care i-o acordă partenerul, spaniolul s-a făcut luntre şi punte şi, cu gesturi mici, a cucerit-o, a aduso până la aceea că a făcut-o să creadă că o iubeşte mai mult decât soţul lăsat acasă. În ziua în care a aflat că e însărcinată, Dario (aşa îi spune spaniolului) a rugat-o din tot sufletul să nu întrerupă sarcina. „Dar ce fac cu Gabriela?” „Du-te acasă, pune-te bine pe lângă Mihai. Spune-i că vrei să treci fetiţa pe numele tău pentru a o lua pe câteva luni la odihnă în Spania. O aduci aici şi vom trăi fericiţi împreună cu ea şi cu micuţul care se va naşte”. Aşa a făcut Alina. S-a purtat ca o pisicuţă blândă cu Mihai. Nimic nu dădea de bănuit în comportamentul ei. Fără să intuiască ce planuri are, bărbatul a dat acordul ca fetiţa să plece cu mama. Abia peste două săptămâni după plecare avea să înţeleagă de ce croncăneau ciorile negre în nucul din grădină. Primise o scrisoare de la Alina: „Ştiu că nu este corect faţă de tine ceea ce am făcut, dar iartă-mă dacă poţi. M-am dat în dragoste cu altcineva care mă face să trăiesc sentimente pe care nu le-am trăit cu tine şi care este un bun exemplu şi pentru Gabriela. Nu pretind la nimic din ce am agonisit împreună. Refă-ţi viaţa cu cine găseşti de cuviinţă şi uită-mă pe mine...” Nu a fost o rătăcire la mijloc, cum încerca să-şi închipuie. Alina plecase pentru totdeauna, răpindu-i-o şi pe Gabriela. Sunt cinci ani la mijloc de când au plecat şi de atunci nu s-au mai văzut. Unde s-o caute? Când o să vină?...

Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 81 (1290)

Vineri, VINERI, noiembrie 2013 1 NOIEMBRIE

Divertis

Jumătatea TA ta JUMĂTATEA

sudoku SUDOKU dificil DIFICIL

SIMPLU

integramĂ INTEGRAMĂ

şi Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi și vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a găseşti sufletul-pereche. fost niciodată mai simplu să-ţi găsești

publicitate PUBLICITATE

Mama Alina, o forţă divină vine în ajutorul persoanelor cu probleme. Dacă vă simţiţi bolnavi, fără chef de viaţă şi de muncă, nu aveţi spor şi întelegere în familie, dacă sunși teţi despărţiţi de persoana iubită, Mama Alina vine în ajutorul dvs. cu harul sfânt. Apelati cu încredere! Dezlegări de cununie, blesteme, farmece, Mama Alina rezolvă orice problemă garantat.Verificări gratuite. Mulţumiri MULŢUMIRI Olga din raionul Şoldăneşti: „Mulţumesc pentru că m-a ajutat să mă căsătoresc la vârsta de 38 de ani. Multumesc pentru dezlegarea cununiei”. Victoria din Chişinău: „Mii de mulţumiri Mamei Alina pentru că mi-a scăpat soţul de viciul alcoolismului, apelaţi cu încredere, Mama Alina are har sfânt”. Serghei din raionul Teleneşti: „Mulţumesc pentru că m-a ajuat să salvez firma de la faliment”. Ana din Soroca: „Mulţumesc că mi-a dezlegat farmecele şi după o despărţire de doi ani de soţul meu, acum datorită Mamei Alina suntem împreună”.

Trăiesc singură TRĂIESC SINGURĂ la ţară LA ŢARĂ Văduvă de 60 de ani, de la sat, bună gospodină, vrea să facă cunoştinţă cu un bărbat de vârsta 56–65 de ani. Să fie un bun gospodar. De dorit să treacă cu traiul la mine. (1438)

independent, nefumător, angajat, nu fac abuz de alcool, gospodar. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o femeie liberă, fără obligaţii, până la vârsta de 46 de ani, gospodină. Poate avea şi un copil şi ar putea trece cu traiul la mine. (1444)

Pentru PENTRU dragoste DRAGOSTE Bărbat de 35 de ani, 158, 60 kg, de la ţară. N-am fost căsătorit. Am casă şi masă. Aş dori să cunosc o femeie cu vârsta între 28 şi 35 de ani, să nu fie grasă. Poate avea şi un copil. (1439)

Bărbat DE de 52 DE de ANI ani BĂRBAT Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să-şi întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, material asigurat, fără obligaţii. Rog seriozitate. (1445)

Absolut liber ABSOLUT LIBER Bărbat de 55 de ani, locuieşte singur, este în căutarea unei femei cu vârsta între 52 şi 56 de ani, cu înălţimea 160–165 cm, să aibă apartament sau casă, să fie gospodină. (1440)

Îşi CAUTĂ caută ÎŞI jumătatea JUMĂTATEA Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta între 28 şi 33 de ani, gospodină, de dorit fără copii. (1446)

Caut fericirea CAUT FERICIREA Un tânăr de 32 de ani bun la inimă şi gospodar, ochi căprui, 180 cm, caută o femeie cu vârsta între 24 şi 34 de ani, pentru o relaţie serioasă. De dorit ca femeia să fie bună la inimă, gospodină cu loc de trai. (1441) Am CASĂ casă ŞI şi MASĂ masă AM Am 36 de ani, nu sunt căsătorit. Am 60 kg, 158 cm, locuiesc în raionul Teleneşti. Aş vrea să întemeiez o familie cu o femeie de 32–37 de ani, care poate avea şi un copil. Femeia să fie subţirică şi să vrea să treacă cu traiul la mine. (1442) Îşi caută ursita ÎŞI CAUTĂ URSITA Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita. Detalii la numărul de telefon lăsat la redacţie. (1443) Singur şi SINGUR ŞI independent INDEPENDENT Locuiesc singur şi

Aş FORMA forma O o RELAŢIE relaţie AŞ frumoasă FRUMOASĂ Am 45 de ani, locuiesc singură, 170 cm. Aş vrea să întâlnesc un bărbat până la vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai multe detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1447) Fără FĂRĂ obligaţii OBLIGAŢII Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să-şi întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, e asigurat material, fără obligaţii. Rog seriozitate. (1448) Trebuie TREBUIE să SĂ mă MĂ însor ÎNSOR urgent! URGENT! Am 39 de ani, 175 cm, nu am fost căsătorit niciodată, sunt liber şi asigurat material. Locuiesc la sat. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o domnişoară serioasă pentru a întemeia o familie. (1449)

Apelaţi cu încredere garantată: 0040745337526.

afiș AFIȘ

publicitate PUBLICITATE Stimaţi credincioşi, STIMAŢI CREDINCIOȘI, O binefăcătoare de minuni, Maica stareţă Filofteea, vine in ajutorul dvs. cu cele mai puternice rugăciuni şi ştiute numai de ea. Maica stareţă și masluri știute Filofteea a rezolvat cele mai grave cazuri pe care nici medicii nu le puteau rezolva şi și a fost atestată de cei mai mari episcopi de la mănăstiri. Cei care simţiţi că aveţi blesteme pe viaţă şi și pe soartă sau nu vă regăsiţi liniştea liniștea sufletească, apelaţi la Maica Filofteea cu cea mai mare incredere, rezultatul va fi garantat, indiferent de problema pe care o aveţi. Mulţumiri: MULŢUMIRI: Igor din Ungheni: „Sincere mulţumiri maicii Filofteea că mi-a dezlegat cununia şi și m-a scăpat de patima alcoolului doar printr-o rugăciune telefonică.” Svetlana din Ialoveni: „Mii de mulţumiri maicii Filofteea pentru că mi-a vindecat copilul de o boală la care medicii nu găseau leacul.” Liliana din Călăraşi: Călărași: „Mulţumesc maicii Filofteea că doar printr-o rugăciune telefonică mi-a adus soţul înapoi dupa o lungă despărţire. Filofteea vă poate deschide cartea sfântă de luni până luni, pe datele de naştere naștere şi și ale numelui de botez. Tel: 0040741176093, 0040244235597.

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” 1.11 „Amorul dănţuie şi și feste joacă”de William Shakespeare, ora 18.00. 2–3.11 „D’ale Noastre” regie Gigi Căciuleanu, ora 18.00.

Teatrul„Eugene Ionesco” 01.11 „Veghe” de Morris Panych, regia Veaceslav Sambriș, ora 18.30. 2.11 „Improvizându-l pe Godot” de Samuel Beckett, regia Petru Vutcărău, ora 18.30. 3.11 „Clasa noastră” de Tadeusz Slobozianek, regia Luminița Țîcu, ora 18.30.

Teatrul Republican de Păpuși Păpuşi „Licurici” 02.11. „Surioara Alionuşka Alionușka şi și frăţi-

orul Ivanuşka” Ivanușka”de S. Jelezkin, ora 11.00. 03.11 „Răţușca „Răţuşca cea Urâtă” de H.Ch. Andersen, ora 11.00.

Teatrul Municipal de Păpuşi Păpuși „Guguţă” 2.11„Prinţesa broască”de N. Ghernet, ora 11.00. „Hârzobul” de L. Budău, ora 11.00.

Sala cu Orgă 05.11 Recital de chitară clasică. Evgeni Finkelstein, Moscova. În program: lucrări din secolele XVI–XVIII pentru lăută și violă da gamba de Zamboni, Marais, Abel, Dowland, de Saint-Colombe, Forqueray în transcriere pentru chitară clasică de Finkelstein, ora 18.00. 18.00.

Condoleanţe CONDOLEANŢE Colaboratorii Colaboratorii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au primit cu regret şi tristeţe vestea în legătură cu trecerea în nefiinţă a dlui Gheorghe Ion Stratan, tatăl colegei noastre, Gabriela Moraru, consilier al Ambasadei R. Moldova în Estonia. Transmitem condoleanţe condoleanţe familiei îndoliate şi exprimăm profundă compasiune pentru această grea pierdere.

Vineri, 1 noiembrie 2013

Cataplasmă de usturoi – se curăţă un căţel de usturoi, se răzuieşte, se împachetează într-o cârpă umedă şi se aplică pe genunchiul dureros. Se ţine timp de 20 de minute. Efect garantat în calmarea durerilor.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Sănătate

remedii

Tratamente pentru gonartroză şi alte tipuri de artroze Gonartroza presupune localizarea reumatismului degenerativ la articulaţia genunchiului Este una dintre cele mai frecvente forme de reumatism degenerativ. Deşi mai puţin severă decât coxartroza, rămâne totuşi o afecţiune supărătoare, uneori chiar invalidantă. La nivelul genunchiului există două articulaţii: articulaţia femurorotuliană şi femuro-tibială. Procesul de uzură le poate afecta separat sau de obicei împreună. Există două categorii de gonar troză: gonartroze primitive – fără o cauză identificabilă şi gonartroze secundare – cu cauze cunoscute. Combaterea durerii se face cu analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene, administrate pe cale generală sau în aplicaţii locale. Cele mai utili zate astfel de medicamente sunt: aspirină, indome tacin, diclofe nac, fenil butazonă. Ele trebuie însă administrate cu precauţie, datorită efectelor secundare de fa vorabile pe care le au (iritabilitatea gas trică, retenţia hidrosodată). De asemenea, trebuie evitată administrarea prelungită a acestor medicamente. Cor ticosteroizii se folosesc rar. Ei sunt indicaţi atunci când există un proces inflamator important, cu lichid sinovial abundent. Administrările repetate pot produce dete riorări ale carti lajului. În scopul protecţiei şi refacerii car tilajului se adminis trează condroprotectoare, obţi nute din extracte de cartilaj şi mă duvă osoasă. Ele au scopul de a normaliza şi a stimula metabolismul perturbat al cartilajului. Remedii naturiste Hrean – se prepară un unguent din: 50 g unt topit la 40 grade; se adaugă şapte linguri de hrean ras fin şi se amestecă până ce se omogenizează. Se lasă la rece şi pentru macerat, timp de o zi, după care se reîncălzeşte

şi se strecoară. Se pune într-un re cipient, păstrân du-se la răcoa re; se unge zona dureroasă de două ori pe zi, timp îndelungat. Jneapăn – infuzie de jneapăn, se beau câte două căni pe zi. Frunze tinere de nuc – peste frunze tinere de nuc se pune ulei de măsline şi se lasă 3-4 ore, apoi se aplică frunzele în 3-4 straturi pe articulaţiile dureroase. Se lasă să lucreze toată noaptea. Se mai poate face masaj la articulaţiile dureroase cu ulei de măsline, în amestec cu zeamă de lămâie. Se aplică un bandaj şi se lasă să lucreze peste noapte. Cataplasmă de usturoi – se curăţă un căţel de us turoi, se răzuieşte, se împachetează întro cârpă umedă şi se aplică pe genunchiul dureros. Se ţine timp de 20 de minute. Efect garantat în calmarea durerilor.

Suplimente naturale Joint Protex – produs naturist ce conţine substanţe prezente în mod normal în celulele cartilajului şi care

acţionează îmbunătăţind funcţia articulaţiei, în plus, ca şi antiinflamatoarele şi analgezicele, atenuează durerea şi inflamaţia, dar fără efecte secundare. Shark Aid (cartilaj de rechin) – participă la rege nerarea cartilajelor, reduce inflamaţia, durerea, redă mobilitatea articulaţiilor şi inhibă vascularizaţia locală în artrită, artroză, reumatism. Super Soya Lecithin (sau Triple Potency Lecithin)

– Lecitina este indicată ca tratament naturist în aceste afecţiuni pentru reducerea dure rilor articulare. Este un bun lubrifiant al articu laţiilor şi este de mare ajutor persoanelor meteosensibile. Vein Care (hirudină din salivă de lipitori) – diminu ează semnificativ inflamaţia

articulară şi scade depozitele intra-articulare de fibrină, are efect calmant şi anestezic.

Reţetă Unguent din gelatină pentru gonartroză Se prepară crema de bază: în 250 g unt se fierb 4 căţei de usturoi, 1 linguriţă flori de gălbenele, 1 lingu riţă rădăcină de tătăneasă, 1 linguriţă de hrean, 1 lin-

guriţă frunze de viţă-devie, 1 linguriţă lemn-dulce, 1 linguriţă flori de arnică, 1 lingu riţă foi de dafin, 1 linguriţă frunze de nuc şi 1 linguriţă muguri de pin. Se fierbe 3-4 zile, sau chiar o săptămână, apoi se strecoară. După strecurare, se adaugă 50-100 ml ulei de măs line sau ulei de brad.

Separat, într-o cană de porţelan se pun 10 g de gelatină (Dr. Oetker), peste aceasta se toarnă 100 ml apă călduţă, se amestecă continuu, se lasă vreo 20 de minute până se întăreşte, se face ca piftia. Se amestecă cu crema de bază topită, dacă este nevoie se mai pune la încălzit. Se amestecă bine. Se adaugă în topitură uleiuri volatile de: ienupăr, de brad şi rozmarin, câte o pipetă din fiecare ulei volatil (pipeta mică cu pară de cau ciuc, cumpărată de la farmacie). Se pun şi 30 ml de glicerină. Preparatul cu gelatină nu se fierbe, căci se degra dează gelatina. Încă în stare lichidă, se toarnă în recipiente corespunzătoare. Indicaţii: gonartroză, dar şi artroza cotului, hernie de disc. Concomitent (odată cu întrebuinţarea acestui un gu ent) se ia zilnic câte o linguriţă (5 g) de gelatină ali men tară, aşa cum este ea în pliculeţ (neprelucrat). Se consumă mult lichid când se ia gelatina. După 6 luni, se re face lichidul sinovial dintre cartilaje. M-am uns într-o seară la încheie tura mâinii şi mi-a trecut durerea pe loc. A doua zi s-a făcut un strat lucios în locul unde m-am uns. Aşa trebuie, căci astfel gelatina intră în piele. Nu se şterge acest strat.

Tratament intern pentru artroze şi osteoporoză Două reţete de preparare a calciului natural 1. Prima metodă este mai simplă. Se macină în pulbere coajă de ou (după ce în prealabil s-au spălat bine); se amestecă 1 linguriţă de

praf de coajă de ou cu 1 lingură de suc de lămâie proaspăt. Se amestecă până apare spuma. Se adaugă în mâncare sau se consumă separat câte 2-3 linguriţe pe zi. 2. A doua metodă este puţin mai complicată şi se adre sează persoanelor cu afecţiuni în stadii mai avansate. 7 ouă albe de casă spălate foarte bine se pun în tregi într-un borcan sterilizat şi peste ele se toarnă sucul a 12 lămâi. Se închide bine borcanul şi se păstrează la frigider 12 zile. Zilnic, se amestecă atent con ţinutul borcanului cu o lingură de lemn. La sfârşitul perioadei, se trece conţinutul borcanului prin sită şi se amestecă cu 0,5 1 de coniac şi 200 g de miere de albine. Ames tecul obţinut se păstrează în frigider şi se consumă de trei ori pe zi, între mesele principale.

Brânză cu calciu Se încălzesc 5 l de lapte, se adaugă 1 litru de lapte bă tut sau lapte acru, 300 g de smântână, 1 lingură de pulbere din coajă de ou sau pastile pisate de calciu din far macie. Se ia de pe foc înainte de fierbere şi se răceş te. Strecuraţi brânza. Zerul obţinut îl puteţi folosi pen tru prepararea mâncă rurilor sau în cosmetică.

Cură cu coada-calului 50 g coada-calului uscată se pun la macerat timp de trei ore într-un litru de apă rece. Se fierbe 30 de minu te, se lasă în repaus 10-20 de minute, acoperit, se stre coară. Se beau trei căni de ceai pe zi, timp de 3 luni (atunci se vede rezultatul). Formula AS

Grădinăritul, meşteritul şi spălatul maşinii fac bine inimii persoanelor vârstnice Meșteritul, grădinăritul, culesul de ciuperci sau spălatul mașinii sunt activităţi simple de zi cu zi care pot reduce riscul de criză cardiacă sau atac cerebral cu aproape 30% la persoanele de peste 60 de ani, arată un studiu menţionat de AFP. Potrivit studiului desfășurat

în Suedia, persoanele de peste 60 de ani care nu practică sport intensiv, dar care au de obicei astfel de activităţi sunt mai sănătoase vreme mai îndelungată decât sedentarii ce aleg să stea pe canapea. „O viaţă zilnică în general activă, independent de practicarea regulată sau nu a unor exerciţii fizice, se asociază cu o sănătate cardiovasculară și cu longevitatea”, se arată în studiul apărut marţi în

„The British Journal of Sports Medicine”. Cercetarea s-a desfășurat pe 4.000 de locuitori ai capitalei suedeze, Stockholm, cu vârsta de peste 60 de ani, observaţi din 1997 în medie 12 ani și jumătate. Oamenii au declarat dacă practică anumite activităţi și cu ce frecvenţă. Acestea includeau reparaţii în casă, tunsul ierbii sau al gardului viu, întreţinerea mașinii, pescuitul sau vânătoa-

rea, mersul pe bicicletă sau culesul de ciuperci. Conform cercetătorilor, în cazul persoanelor cu un nivel ridicat de activitate fizică, riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară (infarct de miocard, accident vascular cerebral — AVC) a reieșit a fi cu 27% mai mic decât în cazul persoanelor inactive, iar riscul de deces din orice cauză — cu 30% mai mic, în perioada studiului. Promovarea practicării zilnice a

unor activităţi fizice ca grădinăritul și meșteritul în casă ar putea fi la fel de importantă ca îndemnul de a face gimnastică, jogging, adresat adulţilor spre vârsta a treia, mai ales în condiţiile în care vor exista tot mai mulţi vârstnici în multe regiuni ale lumii, menţionează autorii. Ei au ţinut seama și de alţi factori care ar fi putut influenţa rezultatele, cum ar fi consumul de alcool, fumatul, alimentaţia, nivelul de educaţie și starea civilă. AGERPRES

Antrenorul principal al lupilor galbeni a fost suspendat pentru şase etape după ce a intrat pe teren şi a ofensat arbitrul în meciul cu FC Tiraspol.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Vineri, 1 noiembrie 2013

Sport

DIVIZIA NAŢIONALĂ

Veris vs Dacia Chişinău, meciul etapei Sheriff îşi va putea întări poziţia de lider în meciul cu Rapid Ghidighici, care se confruntă cu probleme financiare În acest sfârşit de săptămână, se vor disputa meciurile din cadrul etapei a XIV-a a Diviziei Naţionale la fotbal. Meciul etapei va fi jucat la Vadul lui Vodă, unde FC Veris o va găzdui pe Dacia Chişinău. Liderul campionatului, Sheriff Tiraspol, îşi va putea întări poziţia de lider în meciul cu Rapid Ghidighici, care se confruntă cu probleme financiare.

CLASAMENT 1. FC Sheriff – 32 de puncte, 2. FC Veris – 25 de puncte, 3. FC Costuleni – 25 de puncte, 4. FC Tiraspol – 25 de puncte, 5. FC Dacia – 24 de puncte, 6. FC Milsami – 21 de puncte, 7. FC Zimbru – 21 de puncte, 8. FC Rapid – 13 puncte, 9. FC DinamoAuto – 11 puncte, 10. FC Olimpia – 8 puncte, 11. FC Speranţa – 8 puncte, 12. FC Academia – 4 puncte.

Diego Gherman Meciurile de sâmbătă vor începe la aceeaşi oră. La Ghidighici, campioana Sheriff Tiraspol va fi găzduită de FC Rapid. Echipa din Ghidighici se confruntă cu probleme mari în interiorul clubului. Din cauza datoriilor faţă de jucători, Rapid a fost pentru a doua oară depunctată cu un punct, riscând să fie retrogradată într-o divizie inferioară. Sheriff ar putea profita de această criză a formaţiei din Ghidighici şi ar putea acumula încă trei puncte importante în cursa pentru locul întâi, mai ales că, în ultima etapă, tiraspolenii au

surclasat-o pe FC Veris cu scorul de 3-0. Într-un alt meci, care va avea loc la Orhei, una dintre revelaţiile actualului sezon, FC Costuleni va juca contra Olimpiei Bălţi. În ultimele cinci partide, elevii lui Lilian Popescu au obţinut patru victorii şi au suferit o înfrângere la limită. Pe moment, FC Costuleni se află pe poziţia a treia

în clasament, având acelaşi număr de puncte cu FC Veris şi FC Tiraspol. Bălţenii, la rândul lor, după treisprezece etape, au acumulat doar opt puncte şi se află în zona de retrogradare.

Derby fără antrenorii principali Meciul etapei se va juca la Vadul lui Vodă, la Centrul

de Pregătire a selecţionatelor, între FC Veris şi Dacia Chişinău. În acest meci, finalista cupei din sezonul trecut va fi condusă de la marginea terenului de un antrenor nou. După înfrângerea cu Sheriff, tehnicianul echipei Dănuţ Oprea şi-a dat demisia, menţionând că este „cea mai bună decizie” în acest moment. În meciul din

şaisprezecimile cupei, care a avut loc pe 30 octombrie, Veris a fost condusă de la marginea terenului de secundul lui Oprea, Eugen Molovata. La rândul său, Dacia, de asemenea, nu-l va avea la marginea terenului pe Igor Negrescu. Antrenorul principal al lupilor galbeni a fost suspendat pentru şase etape după ce a intrat pe teren şi a ofensat arbitrul în meciul cu FC Tiraspol. În meciul din etapa precedentă, Dacia a fost condusă de la margine de patronul echipei, Adlan Şişhanov. Veris se află pe locul doi în campionat, având cu un punct mai mult decât Dacia. Cel de-al patrulea meci de sâmbătă prezintă mai puţin interes pentru microbişti. În această partidă vor juca două echipe care se află la coada clasamentului. Dinamo-Auto va găzdui, la Ternovca, formaţia Speranţa-Crihana Veche. Potrivit unor surse,

PERFORMANŢĂ

MACABRU

Fost fotbalist brazilian, decapitat la Rio de Janeiro

Fostul fotbalist brazilian Joao Rodrigo Silva Santos, în vârstă de 35 de ani, a fost ucis la Rio de Janeiro, informează presa internaţională, care menţionează că victima a fost decapitată şi capul lăsat

în pragul locuinţei sale, pentru a fi găsit de soţie. Restul corpului fostului fotbalist nu a fost găsit. Soţia lui Silva Santos a găsit capul fostului sportiv, marţi dimineaţă, într-un rucsac, în pragul casei, cu limba tăiată şi cu ochii scoşi. Joao Rodrigo Silva Santos s-a retras din activitatea de fotbalist în urmă cu doi ani, după ce a jucat, de-a lungul carierei, pentru mai multe cluburi din Rio de Janeiro, Suedia şi Honduras. Recent, el şi-a deschis o firmă de vânzare de alimente sănătoase şi suplimente alimentare. Potrivit poliţiei locale, Santos ar fi fost răpit luni seară, după ce şi-a închis magazinul. Unii martori au văzut câţiva bărbaţi urcându-l pe fostul jucător cu forţa în maşina sa şi plecând în viteză, înainte de miezul nopţii.

Cumnatul lui Santos a declarat pentru presa braziliană că soţia fostului fotbalist, Geisa Silva, în vârstă de 31 de ani, a stat trează toată noaptea, după ce soţul ei nu a venit acasă. „De fiecare dată când trecea prin zonă o maşină, mergea la geam să vadă dacă e el. Se pregătea să plece la muncă, în jurul orei 05.30, când a auzit un zgomot, a deschis uşa şi a văzut rucsacul. Când l-a deschis, a văzut capul lui. Din câte ştiu, el nu avea duşmani şi nici soţia sa nu avea duşmani”, a afirmat el. Investigatorii verifică varianta uciderii lui Santos de către o bandă de traficanţi de droguri, având în vedere faptul că soţia fostului sportiv lucrează în poliţia militară. Însă, potrivit poliţiştilor, femeia are îndatoriri de asistent social, nu face parte din patrule şi nu face arestări, ca alţi ofiţeri de poliţie.

jucătorii de la Speranţa nu au primit până acum niciun ban, transmite site-ul www.sport1.md. În semn de protest, jucătorii nu vor să facă deplasarea pentru meciul din această etapă. Dinamo-Auto se poate bucura de aceste circumstanţe, deoarece astfel ar putea obţine uşor trei puncte şi s-ar putea distanţa de zona de retrogradare. Etapa se va încheia duminică, cu meciurile FC Zimbru – FC Academia şi FC Tiraspol – FC Milsami. După două egaluri în derbiurile cu Sheriff şi Dacia, galben-verzii vor avea ocazia să ia cele trei puncte în meciul cu ultima clasată a campionatului. Iar în celălalt meci, FC Tiraspol va juca cu Milsami, care îşi revine după criza din ultima vreme în care şi-a pierdut antrenorul principal. Meciurile de sâmbătă vor începe la ora 14:00, iar cele de duminică, la ora 17:00.

CR7 scrie istorie în Spania Etapa a 11-a din Spania, disputată miercuri seară, a avut parte de un regal fotbalistic pe „Santiago Bernabeu”. Cu orgoliul rănit, după eșecul din El Clasico, 1-2 cu FC Barcelona, Real Madrid și-a vărsat năduful pe FC Sevilla (7-3), echipa la care, din nou, Rusescu n-a prins nici măcar lotul, scrie digisport.ro Unul dintre cei mai buni fotbaliști ai partidei a fost Cristiano Ronaldo, care și-a trecut de trei ori numele pe tabela de marcaj. Cu această triplă, atacantul portughez a ajuns la un to-

tal de 18 hattrick-uri în La Liga, cu unul mai mult faţă de eternul rival, Leo Messi. Ronaldo are însă, în total, 22 de hattrick-uri marcate pentru Real, în toate competiţiile, egalândul astfel pe legendarul Di Stefano. Într-un clasament, exclusiv pe întrecerea internă, Zarra și Di Stefano împart primul loc cu 22 de „triple”, ei fiind urmaţi de Mundo (19), Ronaldo (18) și Messi (17). Nici cei de la Sevilla nu vor uita mult timp de acum înainte această partidă contra Realului, mai ales că Ronaldo a devenit deja o „bestia nera” pentru ei. Este pentru al patrulea sezon consecutiv în care Cristiano le-a înscris un hattrick andaluzilor. De altfel, echipele „preferate” ale portughezului sunt: Sevilla, cărora le-a marcat 15 goluri, Getafe – 13 goluri și Barcelona – 12 goluri. Totodată, Cristiano Ronaldo, care a ajuns la 219 goluri marcate pentru Real, în 213 partide, a bifat miercuri seară a 11-a partidă din actualul sezon, în care are deja 11 reușite.

luni, LUNI, 4 noiembrie NOIEMBRIE 2013 Jurnal JURNAL TV, 20:30 Film: „Strălucirea eternă a minţii neprihănite” n  Joel este şocat șocat de

faptul că prietena sa, Clementine, şi-a și-a şters șters din minte, la propriu, toate amintirile tumultuoasei lor relaţii. Însă, pe măsură ce amintirile sale dispar treptat, Joel începe să-şi să-și redescopere dragostea pentru Clementine şi… și…

jurnal JURNAL tv TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Deşteptarea! 06:55 Earth TV 07:00 Jurnalul orei 07 07:05 Deşteptarea! 07:55 Earth TV 08:00 Jurnalul orei 08 08:05 Deşteptarea! 08:55 Earth TV 09:00 Dr. House, Serial TV S02E24 09:45 Teleshopping 09:55 Earth TV 10:00 Film Shorts (2009) Piatra fermecată 11:45 Păpuşefii Păpuşei 11:55 Earth TV 12:00 Ora expertizei 12:55 Earth TV 13:00 Jurnal extern 13:30 Modern Family (2009) - Serial TV O familie modernă, S02E09 13:55 Earth TV 14:00 Ghost Whisperer (2005) Mesaje de dincolo Serial TV S03E11 14:45 Acasă Devreme 15:58 Earth TV 16:00 Gossip Girl, Intrigi la New York, Serial TV, S03E07 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Mai pe scurt 19:40 Jurnal Sportiv 19:50 Criminal minds, Minţi criminale, Serial TV S07E19 20:30 Film Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004), Strălucirea eternă a minţii neprihănite 22:30 Jurnalul serii 22:55 Mai pe scurt 22:58 Earth TV

prime PRIME

Pro PRO TV, 21.00 În Profunzime

Moldova MOLDOVA 1, 23.35 Film: „Crimini”  Dramă. Regia: Sten

fano Sollima, Antonio Manetti, Marco Manetti, Andrea Manni, Davide Marengo. Cu Genti Kame, Rodolfo Corsato.

06.00 Новости 06.10 Все во имя любви 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.10 Teleshopping 09.25 Смак 10.00 Новости 10.15 Х/ф Офицеры 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 К 400-летию царской династии. Романовы 13.20 Х/ф Москва слезам не верит 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Х/ф Москва слезам не верит 16.00 Про доброе старое кино 16.55 Праздничный концерт 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Ледниковый период 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.45 ДОстояние РЕспублики: Марк Бернес 00.45 Primele stiri (rus) 01.00 Х/ф Поклонница 02.40 Primele stiri (rom) 03.10 Х/ф Скверный анекдот

tvr TVR 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.10 Preţuieşte viaţa! 12.20 Oameni care au schimbat Lumea 12.30 In grădina Danei 13.00 Germana…la 1 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Vreau să fiu u sănătos! 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 35 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 36 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Întrebări şi răspunderi 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Dosar România 22.00 Dispăruţi fără urmă 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Maşini, teste şi verdicte 00.00 Nocturne 01.00 Exclusiv în România 01.50 Întrebări şi răspunderi 02.40 Vreau să fiu u sănătos! 03.05 Oameni care au schimbat Lumea

acasă ACASĂ 06.45 Doctorul casei 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Doctorul casei 15.30 Serial: Suflet Suet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Casa Ibacka 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Casa Ibacka 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Doamne de poveste 06.00 Serial: Suflet Suet de gheata

tvr TVR 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Planeta însetată 08.00 Eritreea, măgăruşul cărăuş 09.00 România frumoasă 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Pescar hoinar 12.30 Natură şi sănătate 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 13.50 Poate nu ştiai 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 Academicienii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 47 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 În Pirinei, la şcoala de ciobani 20.10 Teatru 21.40 In loc de epilog 22.00 Ora de ştiri 23.10 Filmul de artă 00.40 România la Miss Universe 2013 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 În Pirinei, la şcoala de ciobani 02.30 România frumoasă 03.20 Academicienii 04.10 Master Class Mariana Nicolesco 05.00 Cap compas 05.25 Mesager 06.00 Ora de ştiri

sts STS 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Улетное видео по-русски 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Бобби 00.30 Улетное видео по-русски 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova MOLDOVA 1 6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 1.20 ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Magazinele FIFA. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. CRIMINI (Italia). 3.10 Rtno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

2 plus PLUS 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter buletin informational 11:10 O dată-n viaţă 13:00 Reporter buletin informational 13:10 Romania turistica 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter buletin informational 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 O dată-n viaţă 19:00 Reporter buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 1:25 Reporter (R) 1:50 Întrebări şi răspunderi 2:40 Vreau să fiu u sănătos! 3:05 Tezaur folcloric 3:10 Sport 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:40 Reporter (R) 5:05 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro PRO tv TV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Apropo tv 12.00 Promotor 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4608 15.00 Masterchef - Proba celebrităţii 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 21.00 În Profunzime 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 1, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 04.45 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici AICI tv TV 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 Consumăm în Moldova (reluare) 7.20 Retrospectiva săptămânii (reluare) 7.22 Meteo 7.24 Povestea zilei 7.26 Între DEX și STRADĂ 7.30 Fără scenă (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 Consumăm în Moldova (reluare) 13.20 Retrospectiva săptămânii (reluare) 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 Fără scenă (reluare) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 AICI Știri 19.50 Rata de schimb 19.52 Meteo 19.54 Povestea zilei 19.56 Între DEX și STRADĂ 20.00 Eu am dreptul 20.25-22.55 Program al posturilor locale 22.55 Povestea zilei 22.58 Între DEX și STRADĂ

tv7-ntv TV7�NTV 05.30 Х/ф Отставник 07.00 Сегодня 07.20 Х/ф Отставник-2 09.00 Сегодня 09.25 Х/ф Отставник-3 11.05 Т/с Шеф 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Шеф 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Т/с Шеф 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom) 01.30 Х/ф Отставник 02.55 Х/ф Отставник-2 04.30 Сotidian (rom)

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара. Открытая кухня 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 Комеди Клаб 14.00 Комеди Клаб в Юрмале. 1 с. 15.00 Комеди Клаб в Юрмале. 2 с. 16.00 Комеди Клаб в Юрмале. 3 с. 17.00 Комеди Клаб в Юрмале. 4 с. 18.00 Istorii urbane 18.30 Комеди Клаб в Юрмале. 5 с. 19.30 Комеди Клаб в Юрмале. 7 с. 20.00 Комеди Клаб в Юрмале. 8 с. 21.00 Комеди Клаб в Юрмале. 9 с. 22.00 НЕZЛОБИН. КОНЦЕРТ 23.00 Дом 2. Город любви 23.00 Istorii urbane 23.40 Дом 2. После заката 00.10 Т/с Счастливы вместе 01.00 Экстрасенсы ведут расследование 01.50 Istorii urbane 02.20 Почувствуй нашу музыку! 03.20 Istorii urbane 03.50 Comedy Woman 05.30 Т/с Женская лига

jurnal Jurnal tv TV 22:30

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 81 (1290)

Luni — Joi

Vineri, VINERI, noiembrie 2013 1 NOIEMBRIE

Programe TV

Cei 4400

marţi, 5 noiembrie MARŢI, NOIEMBRIE 2013 TV7, 20.30 Segodnea v Moldove

Jurnal TV, 20.30 JURNAL Film: „Detectivul Alex Cross” n Alex Cross, celebrul  detectiv psiholog din romanele lui James Petterson, face trecerea pe marele ecran în interpretarea lui Tyler Perry. Neîntrecut în a citi indicii, Alex Cross dă de probleme când în cale îi iese un criminal în serie sadic.

jurnal JURNAL tv TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Deşteptarea! 06:55 Earth TV 07:00 Jurnalul orei 07 07:05 Deşteptarea! 07:55 Earth TV 08:00 Jurnalul orei 08 08:05 Deşteptarea! 08:55 Earth TV 09:00 Dr. House, Serial TV S03E01 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Ora de ras 11:45 Pastila de ris 11:55 Earth TV 12:00 Ora expertizei 12:55 Earth TV 13:00 Jurnal extern 13:30 Serial TV O familie modernă, S02E10 13:55 Earth TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV S03E12 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 15:58 Earth TV 16:00 Gossip Girl,Intrigi la New York, Serial TV 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Mai pe scurt 19:40 Jurnal Sportiv 19:50 Criminal minds, Minţi criminale, Serial TV S07E20 20:30 Film Alex Cross (2012) Detectivul Alex Cross 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:30 Jurnalul serii 22:55 Mai pe scurt 22:58 Earth TV 23:00 Serial TV (1999) Clanul Soprano 00:00 Serial TV, Prietenie pe muchie de cuţit

prime PRIME

TVR 2, 23.55 Serial: „Trei regate” n Serialul este bazat  pe cronica celor trei regate care au fondat şi cu siguranţă China și va captiva cu scene şi de război, înfruntări și intrigi complicate.

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Жди меня 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Сын отца народов 00.05 Primele stiri (rus) 00.15 Германская головоломка 01.50 Prima Ora 03.40 Жди меня

tvr 1 TVR 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Duminica în familie 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu Beneficiar 16.50 Bene ciar România 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 37 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 38 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Studio UCL 21.40 Fotbal. Liga Campionilor 2013-2014 23.50 Rezumatele UCL 01.20 Dispăruţi fără urmă 01.45 Sport 02.00 Revizie tehnică

acasă ACASĂ 06.45 Serial: Furtuna din adancuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei Suflet 15.30 Serial: Su et de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Dincolo de poveştiri 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Dincolo de poveştiri 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei Suflet 06.00 Serial: Su et de gheata

tvr 2 TVR

moldova MOLDOVA 1

pro TV tv PRO

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Planeta însetată 08.00 În Pirinei, la şcoala de ciobani 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 47 11.00 Teatru 12.30 Planeta însetată 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 13.50 Poate nu ştiai 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor 15.00 Memorialul Durerii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 48 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Descurcaretii: In Cuba se gasesc de toate 20.00 Destine ca-n filme lme 21.00 Festivalul International de Circ de la Monte-Carlo, editia a 35-a 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House sez. VI, ep. 17 23.50 România la Miss Universe 2013 23.55 Serial: Trei regate, ep. 68 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 5 x 5 minute de istorie 02.00 REVIZIE TEHNICA 02.00 Descurcaretii: In Cuba se gasesc de toate

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.45 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.25 Săptămâna sportivă. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Legendele muzicii. 14.18, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. Monumente de arhitectură. 15.35 Documentar. Plăcerea din farfurie. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră! Prezentarea filmului lmului CINE SEAMĂNĂ, a tinerei producătoare Marcela Chisruga. 23.55 Festivalul Internaţional Regina Vioară. Selecţiuni. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Documentar. Apa, aurul

07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Călătorul în timp 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4609 15.00 Film: Sunt plecat în oraş 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Masterchef - Proba celebrităţii 22.30 Ştirile 23.00 Promotor 23.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 2, an 1 00.30 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.00 O seară perfectă 02.00 Fabricat în Moldova 03.45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

sts STS 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Юленька 23.40 Улетное видео по-русски 00.05 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

plus 2 PLUS 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter buletin informational 11:10 O dată-n viaţă 13:00 Reporter buletin informational 13:10 Romania turistica 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter buletin informational 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 Reporter buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 1:00 Reporter (R) 1:25 Interes general 2:15 Între bine şi rău 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:35 Reporter (R) 5:00 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

aici tv AICI TV 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Eu am dreptul (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Eu am dreptul (reluare) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Generaţia Contra 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv TV7�NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Квартирный вопрос 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Чудо техники 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.05 Сotidian (rom) 01.35 Прокурорская проверка 02.30 Суд присяжных 03.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов 11.30 Д/ф Школьная любовь-2 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Реальные пацаны 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Универ. Новая общага 19.30 Т/с НЕZЛОБ 20.00 Х/ф Ворошиловский стрелок 22.00 Дом 2. Город любви 23.00 Istorii urbane 23.40 Дом 2. После заката 00.10 Т/с Счастливы вместе 01.00 Битва экстрасенсов 01.50 Istorii urbane 02.20 Почувствуй нашу музыку! 03.20 Istorii urbane 03.50 Comedy Woman 05.30 Т/с Женская лига

miercuri, 6 noiembrie MIERCURI, NOIEMBRIE 2013 Jurnal TV, 20.30 JURNAL Film: „Fracul Magic” n Jimmy Tong, de pro

fesie şofer șofer de taxi, află că atunci când lucrezi pentru un milionar precum Clark Devlin, trebuie să ştii știi o singură regulă. Niciodată să nu pui mâna pe fracul său de mare valoare.

TVR 2, 23.00 Serial: „Dr. House”

TVR 1, 23.30 Film: „Să ucizi un rege” n Având loc într-una  dintre cele mai dramatice perioade din istoria Angliei, să omori un rege e o poveste desşi pasiune. pre loialitate și E anul 1645, iar Anglia se află la sfârsitul unui război civil de trei ani.

jurnal JURNAL tv TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Deşteptarea! 06:55 Earth TV 07:00 Jurnalul orei 07 07:05 Deşteptarea! 07:55 Earth TV 08:00 Jurnalul orei 08 08:05 Deşteptarea! 08:55 Earth TV 09:00 Dr. House, Serial TV S03E02 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Paparazzi 11:30 Pastila de ris 11:55 Earth TV 12:00 Ora expertizei 12:55 Earth TV 13:00 Jurnal extern 13:30 Serial TV O familie modernă 13:55 Earth TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 15:58 Earth TV 16:00 Gossip Girl,Intrigi la New York, Serial TV, S03E09 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Mai pe scurt 19:40 Jurnal Sportiv 19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Film The Tuxedo (2002) Fracul Magic 22:30 Jurnalul serii 22:55 Mai pe scurt 22:58 Earth TV 23:00 The Sopranos - Serial TV (1999) Clanul Soprano S03E13 00:00 Serial TV, Prietenie pe muchie de cuţit 00:30 Film Şef şi puţin mai mult!

prime PRIME 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Сын отца народов 00.05 Primele stiri (rus) 00.15 Германская головоломка 01.50 Prima Ora 03.40 Давай поженимся!

tvr 1 TVR 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 De la A la infinit innit 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Vreau să fiu u sănătos! 13.00 Opre Roma - Ora romilor 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 39 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 40 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Film: Iris 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Să ucizi un rege 01.15 Garantat 100% 02.05 La vârf 02.55 Parteneri de week-end 03.20 Oameni care au schimbat Lumea 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 3

acasă ACASĂ 06.45 Serial: Furtuna din adancuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei Suflet 15.30 Serial: Su et de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 friendzone 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 friendzone 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei Suflet 06.00 Serial: Su et de gheata

tvr 2 TVR

moldova MOLDOVA 1

pro TV tv PRO

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Planeta însetată 08.00 Descurcaretii: In Cuba se gasesc de toate 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 48 11.00 Destine ca-n filme lme 12.00 Festivalul International de Circ de la Monte-Carlo, editia a 35-a 12.30 Cap compas 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 13.50 Poate nu ştiai 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 D’ale lu’ Mitică 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 49 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Bacanul ambulant din Letonia 20.10 8 într-o barcă 21.30 Drumul succesului 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 18 23.50 România la Miss Universe 2013 23.55 Serial: Trei regate, ep. 69 00.50 Concertele Festivalului George Enescu 01.40 Bacanul ambulant din Letonia 02.35 România frumoasă 03.25 Serial: Trei regate, ep. 69

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 14.50 Fii tânăr! 15.35 Documentar. Almanah cinematografic. cinematograc. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Ñâiòàíîê. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Paul Goma, revine acasă. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Ultimele ore ale Terrei 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4610 15.00 Film: Crima din casa mea 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Serviciul Român de Comedie, ep. 5 21.45 Tanti Florica, ep. 6 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 3, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

sts STS

plus 2 PLUS

aici tv AICI TV

06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Сердце дракона 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter buletin informational 11:10 Preţuieşte viaţa! 13:00 Reporter buletin informational 13:10 Romania turistica 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter buletin informational 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 Reporter buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 0:50 Reporter (R) 1:10 Garantat 100% 2:00 La vârf 2:50 Parteneri de week-end 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:40 Reporter (R) 5:00 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Generaţia Contra (reluare) 7.55 – 12.55 program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Generaţia Contra (reluare) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Eu am dreptul 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv TV7�NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Кулинарный поединок 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.30 Главная дорога 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom) 01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Битва экстрасенсов - Финал 11.30 Д/ф Пропавшие 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Универ. Новая общага 19.30 Т/с НЕZЛОБ 20.00 Х/ф Любовная лихорадка 22.30 Дом 2. Город любви 23.30 Istorii urbane 00.10 Дом 2. После заката 00.30 Т/с Счастливы вместе 01.20 Битва экстрасенсов - Финал 02.10 Istorii urbane 02.40 Почувствуй нашу музыку! 03.40 Istorii urbane 04.10 Х/ф Ворошиловский стрелок 05.40 Т/с Женская лига

Vineri, VINERI, 1 noiembrie NOIEMBRIE 2013

jurnal Jurnal tv TV

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 81 (1290)

19:50

Programe TV

Luni — Joi

Minţi criminale

joi, JOI, 7 noiembrie NOIEMBRIE 2013 Pro PRO TV, 20.00 Film: „Peştele ucigaş” n  Când corpul unui

bărbat este găsit complet distrus în mlaştinile mlaștinile din Louisiana, investigatorul Sam Rivers este însărcinat cu anchetarea crimei.

jurnal JURNAL tv TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Deşteptarea! 06:55 Earth TV 07:00 Jurnalul orei 07 07:05 Deşteptarea! 07:55 Earth TV 08:00 Jurnalul orei 08 08:05 Deşteptarea! 08:55 Earth TV 09:00 Dr. House, Serial TV 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă 11:30 Pastila de ris 11:55 Earth TV 12:00 Ora expertizei 12:55 Earth TV 13:00 Jurnal extern 13:30 Serial TV O familie modernă 13:55 Earth TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 15:58 Earth TV 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Mai pe scurt 19:40 Jurnal Sportiv 19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:30 Jurnalul serii

prime PRIME

Jurnal JURNAL TV, 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru

Moldova MOLDOVA 1, 21.25 Serial: „Agrodolce” (Italia)

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Х/ф Высоцкий. Спасибо, что живой 00.35 Primele stiri (rus) 00.50 Германская головоломка 02.25 Prima Ora 04.05 Давай поженимся!

tvr TVR 1

tvr TVR 2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Tezaur folcloric 10.00 Parteneri de week-end 10.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 4 11.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 5 11.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 6 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Dispăruţi fără urmă 18.15 Maşini, teste şi verdicte 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 O dată-n viaţă. Partea I 22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 00.00 Legenda vişinie 00.35 Dosar România 01.30 Europa mea 01.55 Ora de business

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Planeta însetată 08.00 Bacanul ambulant din Letonia 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 49 11.10 8 într-o barcă 12.30 Planeta însetată 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Ferma 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 50 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Spania - Pompierii din cer 20.10 În ţara minunilor 21.30 Lumea şi noi 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 19 23.50 România la Miss Universe 2013 23.55 Zon@ IT 00.30 Serial: Trei regate, ep. 70 01.25 Concertele Festivalului George Enescu 02.15 Spania - Pompierii din cer 03.10 România frumoasă 04.00 Serial: Trei regate, ep. 70 04.50 Poate nu ştiai 04.55 Zon@ IT 05.20 Mesager

acasă ACASĂ 06.45 Serial: Furtuna din adancuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet Suet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Serial: Friendzone 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Serial: Friendzone 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet Suet de gheata

moldova MOLDOVA 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Ñâiòàíîê. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. Almanah cinematograc. cinematografic. 14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto 5 din 35. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. LUMEA E MINUNATĂ (Italia, 2005). 5.30 Art-club (rus).

sts STS 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Большой куш 00.05 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

pro PRO tv TV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Crima din casa mea 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4611 15.00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.00 Film: Peştele ucigaş 22.30 Ştirile 23.00 Film: Semnul morţii 01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.30 O seară perfectă 02.30 Fabricat în Moldova 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

2 plus PLUS 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter buletin informational 11:10 Preţuieşte viaţa! 13:00 Reporter buletin informational 13:10 Maşini, teste şi verdicte 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:30 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter buletin informational 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Biziday 19:00 Reporter buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 23:55 Emisiune divertisment 1:30 Reporter (R) 1:55 Ora de business 2:45 In grădina Danei 3:10 Sport 3:25 Telejurnal 4:15 Emisiune divertisment 4:40 Reporter (R) 5:05 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

aici AICI tv TV 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Eu am dreptul (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Eu am dreptul (reluare) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Documentar 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv TV7�NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Дачный ответ 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Спасатели 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom) 01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Школа гоблинов 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.00 Т/с НЕZЛОБ 15.30 Т/с Деффчонки 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 19.00 Т/с Универ. Новая общага 19.30 Т/с НЕZЛОБ 20.00 Х/ф Дневник его жены 22.40 Дом 2. Город любви 00.40 Istorii urbane 01.15 Дом 2. После заката 01.40 Экстрасенсы ведут расследование 02.30 Istorii urbane 03.00 Почувствуй нашу музыку! 04.00 Х/ф Любовная лихорадка

Vineri, VINERI, 8 noiembrie NOIEMBRIE 2013 Jurnal JURNAL TV, 19:50 Film: „În mintea criminalului” n  Este cunoscut pentru faptul că a elucidat un număr impresionant de crime datorită talentului deosebit de a observa până la cele mai mici detalii. În echipă, Patrick, este notoriu pentru lipsa de protocol şi și aşa-zisa așa-zisa faimă de medium, deşi deși acum recunoaşte recunoaște că în trecut s-a prefăcut că are abilităţi paranormale.

Jurnal JURNAL TV, 20:30 Film: „Gazda” n  Terra a fost invada-

dușman invită de un duşman zibil, iar oamenii devin acești gazde pentru aceşti invadatori. În timp ce corpurile lor rămân și îşi își contiintacte şi nuă vieţile, aparent neschimbate, minţile le sunt luate de către aceste entităţi.

TVR 1, 21.10 Film: „Neîmblânzita Angelica”

jurnal JURNAL tv TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Deşteptarea! 06:55 Earth TV 07:00 Jurnalul orei 07 07:05 Deşteptarea! 07:55 Earth TV 08:00 Jurnalul orei 08 08:05 Deşteptarea! 08:55 Earth TV 09:00 Dr. House, Serial TV S03E04 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Patrula Jurnal TV 11:45 Pastila de ris 11:55 Earth TV 12:00 Ora expertizei 12:55 Earth TV 13:00 Jurnal extern 13:30 Serial TV O familie modernă 13:55 Earth TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 15:58 Earth TV 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 16:45 Teleshopping 16:55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:40 Jurnal Sportiv 19:50 În mintea criminalului, The mentalist, Serial TV S04E21 20:30 Film The Host (2013) Gazda 22:30 Film La limita supravieţuirii 00:30 Прямой Разговор R 02:00 Film The Rundown (2003) - Bun venit în junglă! 04:00 Documentar

tvr TVR 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 O dată-n viaţă. Partea I 10.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 11.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 12.00 Europa mea 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie 13.30 M. A. I. aproape de tine 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 41 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 42 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Calea europeană 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Film: Neîmblânzita Angelica 22.50 Film: O crimă perfectă 00.45 Film: Totul pentru Chile! 02.10 Calea europeană 03.00 Lumea modei 03.10 Sport 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului,

prime PRIME

acasă ACASĂ

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.05 Человек и закон 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Поле чудес 21.00 Primele stiri (rom) 21.10 Время 21.40 Moldova are Talent 23.25 Универсальный артист 01.15 Primele stiri (rus) 01.25 Вечерний Ургант 02.10 Х/ф Чужой против хищников 03.35 Х/ф Королевская регата

06.45 Serial: Furtuna din adancuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet Suet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00.00 O seară perfectă 01.00 Doamne de poveste 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 03.30 Serial: Iubiri vinovate 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet Suet de gheata

tvr TVR 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Planeta însetată 08.00 Spania - Pompierii din cer 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 45 11.10 În Ţara minunilor 12.30 Planeta însetată 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 13.50 Poate nu ştiai 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Rezistenţa prin cultură 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 51 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Georgia - Din dragoste pentru vin 20.10 Film: Ultimul swing 21.40 Muzica DP 2 22.00 Oa de ştiri Ştiri Meteo Sport 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 20 23.50 România la Miss Universe 2013 23.55 Motomagia 00.25 Serial: Trei regate, ep. 71 01.20 Concertele Enescu 02.10 Georgia - Din dragoste pentru vin 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 71 04.45 Poate nu ştiai

sts STS 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Сердцу не прикажешь 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Т/с Одноклассники 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Уральские пельмени 20.00 6 кадров 21.00 Х/ф Фанат 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova MOLDOVA 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. Euromaxx. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 10.50 Legendele muzicii. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. Drumeţii. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. SIMULATORII (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Petalo romano. 5.35 Reporterul de gardă.

2 plus PLUS 7:00 Telejurnal 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00 Reporter buletin informational 11:10 Preţuieşte viaţa! 13:00 Reporter buletin informational 13:10 Ora de business 14:00 Telejurnal 14:35 Serial 16:25 Teleshopping 16:45 Teleenciclopedia 17:00 Reporter buletin informational 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Teleenciclopedia 18:00 Ora de business 19:00 Reporter buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 Reporter (R) 0:00 Emisiune divertisment 0:40 Reporter (R) 1:00 O dată-n viaţă 3:30 Tezaur folcloric 3:50 Finanţe şi afaceri 4:15 Emisiune divertisment 4:35 Reporter (R) 5:00 Emisiune divertisment 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro PRO tv TV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4612 15.00 Film: Cruciada copiilor 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Dansez pentru tine 01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.30 O seară perfectă 02.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici AICI tv TV 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Documentar 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Documentar 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 În grădina dorului 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv TV7�NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Ты не поверишь! 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.25 Медицинские тайны 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Следствие вели... 22.00 Reporter in misiune 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.30 Т/с Карпов 01.05 Сotidian (rom) 01.35 Прокурорская проверка 02.35 Суд присяжных 03.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.10 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Не хочу быть как все! 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.30 Х/ф Универ 18.00 Istorii urbane 18.30 Т/с Интерны 20.00 Comedy Woman 21.00 Комеди Клаб 22.00 Comedy Баттл. Без границ 23.00 ХБ Комедийная 23.40 Дом 2. Город любви 00.40 Istorii urbane 01.20 Дом 2. После заката 01.45 Х/ф Дневник его жены 03.50 Istorii urbane 04.20 Почувствуй нашу музыку! 05.20 Istorii urbane

jurnal Jurnal tv TV

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 81 (1290)

15.00

Vineri, VINERI, noiembrie 2013 1 NOIEMBRIE

Programe TV

Sâmbătă — Duminică

White Collar

sâmbătă, SÂMBĂTĂ, 9 noiembrie NOIEMBRIE 2013 TVR 2, 21.10 Film: „Şcoala dragostei ”

Jurnal TV, 21.45 JURNAL Film: „La graniţă” n De la viaţa de 

lux din Londra la realităţile tragice şi ale sărăciei și foametei din cel mai periculos loc din lume. „La graniţă” este o aventură romantică având-o în rolul principal câştigătoarea pe câștigătoarea premiului Oscar, Angelina Jolie.

jurnal TV tv JURNAL

tvr 1 TVR

06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Film de animaţie Tărîmul uitat de timp 07:55 Earth TV 08:00 Deşteptarea de week-end 08:55 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Film de animaţie Bambi II (2006) Bambi 2 11:50 Mai pe scurt 11:55 Earth TV 12:00 Film The Greatest Game Ever Played (2005) Cel mai faimos joc 13:55 Earth TV 14:00 Once Upon a Time (2011), A fost odată ca niciodată, Serial TV, S01E03 14:55 Earth TV 15:00 Chuck (2007), Serial TV S01E13 15:45 Teleshopping 15:55 Earth TV 16:00 Film Moonrise Kingdom (2012), Aventuri sub clar de lună 17:55 Earth TV 18:00 Patrula Jurnal TV 18:55 Earth TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Film O Brother, Where Art Thou? (2000), Marea hoinăreală 21:30 Păpuşe Păpuşefiii 21:45 Film Beyond Borders (2003) La graniţă 00:00 Film Young Adult (2011)

06.00 Oameni care au schimbat Lumea 06.10 Exclusiv în România 06.55 Zestrea românilor 07.30 Dosar România 08.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 4 09.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 5 09.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 6 Beneficiar 10.00 Bene ciar România 10.35 37°C Partea I 11.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.30 37°C Partea a II-a 12.15 Benjamin Fondane 12.45 Oameni care au schimbat Lumea 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end infinit 15.00 De la A la in nit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film: Preţul morţii 01.15 Profesioniştii... 05.30 Teleshopping

prime PRIME

TVR 1, 23.10 Film: „Preţul morţii”

06.00 Новости 06.10 Гении и злодеи 06.35 Х/ф Приезжая 08.10 Играй, гармонь любимая! 08.45 Teleshopping 09.00 Умницы и умники 09.45 Слово пастыря 10.00 Новости 10.15 Moldova are Talent 12.00 Новости 12.15 Идеальный ремонт 13.05 Х/ф Небесный тихоход 14.30 Х/ф Петровка, 38 16.00 Жизнь как сенсация 17.00 Куб 18.00 Новости 18.25 Ледниковый период 21.00 Primele stiri (rom) 21.25 Время 21.50 Сегодня вечером 23.30 Что? Где? Когда? 00.35 Х/ф Кейптаунская афера 02.15 Муз/ф Табачный капитан 03.35 Х/ф Они были актерами 05.05 Поле чудес

tvr TVR 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Ferma 08.30 Magazin UEFA Champions League 09.00 Zon@ IT 09.30 Motomagia 10.10 8 într-o barcă 11.30 Drumul succesului 12.00 Cap compas 12.30 5 x 5 minute de istorie 13.00 Popasuri folclorice 14.10 Film: În umbra unui vis 16.00 Memorialul Durerii 17.00 Master Class Mariana Nicolesco 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Lumea azi Evenimentele internaţionale 19.00 Rugby. Meci test: România - Tonga 20.55 Poate nu ştiai 21.10 Film: Şcoala dragostei 22.50 Muzica DP 2 23.10 Film: Agenţia de casting 00.45 România la Miss Universe 2013 00.50 Serial: Trei regate, ep. 72 01.50 Film: Şcoala dragostei 03.25 5 minute de istorie 03.30 Lumea azi 04.00 Miss Universe 2013 04.00 Memorialul Durerii 04.50 Cap compas 05.20 Mesager 06.05 Descurcaretii: In Cuba se

acasă ACASĂ 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Cântec de iarnă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 Serial: Diamantul nopţii 18.45 Serial: Maricruz 19.30 Serial: Iubiri vinovate 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00.00 O seară perfectă 01.00 Doamne de poveste 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri adevărate 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Cântec de iarnă

moldova 1 MOLDOVA 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. Global 3000. 6.45 Film. GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ. 8.15 Documentar. Drumeţii. 8.45 Cinemateca universală. 9.00 Desene animate. Andersen povestitorul. 9.30 Film-copiilor. ATLASUL LUMII ANIMALE. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Rugby. Campionatul European pe Naţiuni. Moldova - Suedia. Transmisiune în direct. }n pauză: Legendele muzicii. 13.45 Ştiri pozitive. ecare 14.05 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.25 Cine vine la noi. Program de divertisment. 15.20 Motanul încălţat. Spectacol. 16.00 Documentar. Euroboxx. 16.30 Documentar. Euromaxx. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). Prol de savant. Dumitru 17.50 Profil Noroc, doctor habilitat în medicină. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Film. CRIMINI (Italia).

sts STS 06.00 Истории в деталях 06.30 Коллекция идей 07.30 М/ф Губка Боб квадратные штаны 08.00 М/ф Аватар 08.30 Люди и традиции 09.00 Съешьте это немедленно! 09.30 Сладкие истории 10.00 Свадебное платье 10.30 Главные люди 11.00 Живые истории 12.00 Д/ф Никогда не изменял 13.00 Fitnessstar 13.30 6 кадров 14.00 Анекдоты 15.00 Дорожные войны 16.00 Улетное видео по-русски 17.00 Уральские пельмени 18.00 6 кадров 18.30 Наше время 19.00 Семейное кино 21.00 Х/ф Ирония любви 23.00 6 кадров 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Музыка

pro PRO tv TV 07.00 Ştirile

05.05 Т/с Бездна

10.00 Teleshopping

06.30 Смотр

10.15 Ce se întâmplă, doctore?

07.00 Сегодня

10.35 I like IT

07.30 Сегодня в Молдове

11.00 Promotor

08.00 Reporter in misiune 08.30 Сotidian (молд.)

11.30 În Profunzime

09.00 Сегодня

13.00 Ştirile

09.25 Главная дорога

13.30 Teleshopping 13.45 Serial: Căutătorii de mistere, ep. 4, an 1 14.30 Dansez pentru tine 19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Vocea României 22.45 Film: Furtul perfect 01.00 O seară perfectă

10.00 Кулинарный поединок 11.00 Квартирный вопрос 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Охота на гения 17.00 Я худею 18.00 ДНК 19.00 Центральное телевидение 19.55 Следствие вели... 20.50 Очная ставка

02.00 Promotor

21.55 Остров

02.30 Film: Furtul perfect

23.25 Х/ф Дело чести

04.30 Fabricat în Moldova

01.10 Авиаторы

06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

01.40 Т/с Охота на гения

2 plus PLUS 7:00 Emisiune divertisment 8:00 100 De Moldoveni Au Zis 9:00 Teleshopping 9:15 Serial 11:55 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Emisiune divertisment 14:55 Teleshopping 15:10 37°C* 17:00 Tema saptamanii 18:00 Serial 19:00 Reporter buletin informational 19:25 100 De Moldoveni Au Zis 20:30 Serial 0:00 Emisiune divertisment 0:40 Tezaur folcloric 1:10 Profesioniştii 2:00 37°C 2:45 Andonevralgicul de sâmbătă 2:55 37°C 3:20 Viaţa satului 4:35 Viaţa satului 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Teleenciclopedia

tv7-ntv TV7�NTV

aici AICI tv TV 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 In grădina dorului (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 In grădina dorului (reluare) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 Trasee 19:50 Meteo 19:54 Retrospectiva săptămânii 20:00 Regăsiri 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 Trasee (reluare) 23:20 Meteo 23:24 Retrospectiva săptămânii 23:30 Regăsiri (reluare) 23.55 – 6.55 Program al posturilor locale

tnt TNT 06.00 Экстрасенсы ведут расследование 07.00 Comedy Woman 08.00 Т/с Счастливы вместе 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 AI Show Talk show 11.00 Два с половиной повара 11.30 Про декор 12.00 Школа ремонта 13.00 Дурнушек.net 13.30 Битва экстрасенсов 15.00 Comedy Woman 16.00 Комеди Клаб 17.00 Comedy Баттл. Без границ 18.00 STAND UP 19.00 Т/с НЕZЛОБ 20.00 Х/ф Паркер 22.30 Наша Russia 23.00 Дом 2. Город любви 00.00 Istorii urbane 00.35 Дом 2. После заката 01.00 Т/с Счастливы вместе 01.50 Istorii urbane 02.20 Почувствуй нашу музыку! 03.20 Istorii urbane 03.50 Школа ремонта Гранатовая палата… для брата 04.35 Comedy Баттл. Без границ 05.20 STAND UP

duminică, DUMINICĂ, 10 noiembrie NOIEMBRIE 2013 Jurnal TV, 19:30 JURNAL Film: „Vine Polly!” n Reuben Feffer este 

un analist de risc pentru o companie de asigurări, care tocmai s-a căsătorit. Dar în timpul lunii de miere o prinde pe proaspăta sa soţie în timp ce-şi ce-și făcea de cap cu instructorul lor de scufundări.

TVR 2, 20.10 Film: „Balanţa” n București, Bucureşti, anul 

1988. Nela, o tânără profesoară, are grijă de tatăl ei, fost colonel în Securitate, acum pe moarte.

Jurnal TV, 22.15 JURNAL Film: „A Good Day to Die Hard” n Bruce Willis încă 

de la primul „Die Hard”, s-a aflat în locul nepotrivit la timpul nepotrivit, şi cu abilităţile și atitudinea ce l-au făcut de neînfrânt, devenind astfel inamicul numărul 1 al teroriştilor din toată teroriștilor lumea.

jurnal TV tv JURNAL 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Film de animaţie The Land Before Time III: The Time of the Great Giving (1995) Tărîmul uitat de timp 07:55 Earth TV 08:00 Deşteptarea de week-end 08:55 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 09:55 Earth TV 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova - Revenirea acasă 10:55 Earth TV 11:00 Documentar Nature’s great event. Marile intimplări ale naturii ep.2 11:55 Earth TV 12:00 Film Sky Captain and the World of Tomorrow (2004) Căpitanul Sky şi Lumea Viitorului 13:55 Earth TV 14:00 Once Upon a Time (2011), A fost odată ca niciodată, Serial TV, S01E04 14:55 Earth TV 15:00 Chuck (2007), Serial TV S02E01 15:45 Teleshopping 15:55 Earth TV 16:00 Concert Christina Aguilera Back To Basics Live And Down Under (2008) 17:55 Earth TV 18:00 Paparazzi 18:55 Earth TV

prime PRIME 06.00 Новости 06.10 Михаил Калашников. Человек и автомат 07.05 Х/ф Хозяин тайги 08.30 Служу Отчизне! 09.00 Здоровье 10.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 Непутевые заметки 10.45 Пока все дома 11.30 Фазенда 12.00 Новости 12.15 К 400-летию царской династии. Романовы 13.10 Свадебный переполох 14.05 Х/ф Огарева, 6 15.35 Х/ф Процесс 19.00 Replica 20.00 100 de moldoveni au zis 21.00 Sinteza saptamanii (rom) 21.40 Воскресное Время 22.45 Концерт к Дню сотрудника органов внутренних дел 01.15 Повтори! Пародийное шоу 03.15 Х/ф Одноклассники

tvr 1 TVR 06.00 Teleenciclopedia 06.55 Zestrea românilor 07.30 Universul credinţei. Prima parte 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei. Partea a II-a 09.30 Pro patria 10.00 In grădina Danei 10.35 Viaţa satului 11.50 Minutul de agricultură 12.00 Viaţa satului 13.00 Ultima ediţie 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.45 Preţuieşte viaţa! 00.00 Garantat 100% 01.00 Duminica în familie 03.35 Oameni care au schimbat Lumea 03.45 Universul credinţei. Prima parte 04.30 Simbolica 04.35 Universul credinţei. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

tvr TVR 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Cap compas 08.00 Popasuri folclorice 09.00 Ferma 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 5 12.45 Poate nu ştiai 13.00 Pescar hoinar 13.30 Natură şi sănătate 14.10 Film: Reconstituirea 16.00 Rezistenţa prin cultură Când vom fi din nou împreună 17.00 D’ale lu’ Mitică 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Sport Plus. Magazin sportiv 19.00 Academicienii 20.10 Film: Balanţa 22.00 Serial: Lumini şi umbre, ep. 6 22.55 Poate nu ştiai 23.10 Miss Universe 2013 01.20 Film: Reconstituirea 03.10 Pescar hoinar 03.40 Natură şi sănătate 04.10 Poate nu ştiai 04.25 Rezistenţa prin cultură 05.20 Mesager 06.00 Bacanul ambulant din Letonia

acasă ACASĂ 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 Dincolo de poveştiri 13.45 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Cântec de iarnă 16.30 Doctorul casei 17.30 Serial: Diamantul nopţii 18.30 Serial: Maricruz 19.30 Serial: Iubiri vinovate 21.30 Bingo România 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00.00 O seară perfectă 01.00 Bingo România 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 03.30 Serial: Iubiri vinovate 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Cântec de iarnă

sts STS 06.00 6 кадров 06.30 Практическая магия 07.30 М/ф Губка Боб квадратные штаны 08.00 М/ф Аватар 08.30 Красота без жертв 09.30 Наше время 10.00 Fitnessstar 10.30 Женская форма. Красота требует! 11.30 Д/ф Нет штампу в паспорте 12.30 Дорожные войны 13.00 Улетное видео по-русски 14.00 Золотое наследие на СТС 17.00 Семейное кино на СТС 19.00 Даешь молодежь 20.00 Анекдоты 21.00 Х/ф Провинциалка 23.00 6 кадров 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Музыка

moldova 1 MOLDOVA 6.05, 21.00, 0.40 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. . 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. Global 3000. 8.25 Profil Prol de savant. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. Monumente de arhitecură. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Paul Goma revine acasă. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. Plăcerea din farfurie. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria Milioane pentru Moldova. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Documentar. Drumeţii. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Anastasia Lazariuc. O seară albastră. Concert. 0.50 Serial. SIMULATORII. 1.50 Film. BĂIATUL ŞI MAREA (Italia).

2 plus PLUS 7:00 Reporter (R) 7:25 Жди меня 8:20 O dată-n viaţă 9:15 Teleshopping 9:30 O dată-n viaţă 10:25 O dată-n viaţă 11:20 37°C 12:50 Serial 13:45 Teleshopping 14:00 Telejurnal 14:30 Teleshopping 14:45 Serial 18:35 Tezaur folcloric 19:00 Reporter buletin informational 19:25 Emisiune divertisment 20:00 Telejurnal 21:00 Moldova Are Talent 23:00 DA sau NU 0:15 Tezaur folcloric 0:45 Duminica în familie 3:20 Parteneri de week-end 3:45 Universul credinţei 4:30 Simbolica 4:35 Universul credinţei 5:25 Imnul Romaniei 5:30 Reporter (R) 6:00 Telejurnal

pro PRO tv TV 07.00 Ştirile 10.00 Teleshopping 10.15 După 20 de ani 11.00 Film: Iubitul meu din viitor 13.00 Ştirile 13.05 Teleshopping 13.20 Apropo TV 14.00 Serial: Merlin, ep. 10, an 4 15.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Film: Glonţ în cap 22.30 Film: Teleportaţi în adolescenţă 00.45 O seară perfectă 01.45 Film: Glonţ în cap 03.30 Film: Teleportaţi în adolescenţă 05.15 Fabricat în Moldova 06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

aici AICI tv TV 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 Trasee (reluare) 7:20 Meteo 7:24 Retrospectiva săptămânii 7:30 Regăsiri (reluare) 7.55 – 12.55 program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 Trasee (reluare) 13:20 Retrospectiva săptămânii (reluare) 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Regăsiri (reluare) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 Consumăm în Moldova 19:50 Meteo 19:54 Retrospectiva săptămânii 20:00 Fără scenă 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 Consumăm în Moldova (reluare) 23:20 Meteo 23:24 Retrospectiva săptămânii 23:30 Fără scenă (reluare) 23.55 – 6.55 program al posturilor locale

tv7-ntv TV7�NTV 05.30 Т/с Семин. Возмездие 07.00 Сегодня 07.30 Их нравы Эфиопия. Польша. Швеция 08.00 Спасатели 08.30 Готовим с Алексеем Зиминым 09.00 Сегодня 09.25 Первая передача 09.55 Чудо техники 10.25 Поедем, поедим! 11.00 Дачный ответ 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Расплата 16.15 Советские биографии. Владимир Ленин 17.00 Железный еврей Сталина 18.00 Враги народа 19.00 Сегодня 19.55 Новые русские сенсации 20.50 Ты не поверишь! 21.40 Луч света 22.25 Егор 360 22.55 Х/ф Жестокая любовь 00.55 Как на духу. Татьяна Васильева - Жанна Эппле 01.45 Т/с Расплата

tnt TNT 06.00 Комеди Клаб 07.00 Comedy Woman 08.00 Т/с Счастливы вместе 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 Два с половиной повара. Открытая кухня 10.30 Фитнес 11.00 Школа ремонта 12.00 Д/ф Почему мужчины не хотят жениться, но все-таки женятся? 13.00 Перезагрузка 14.00 Т/с Деффчонки 18.00 Комеди Клаб. Лучшее 18.30 ТНТ. MIX 19.00 AI Show Talk show 20.00 Битва экстрасенсов 21.30 STAND UP 22.30 Наша Russia 23.00 Дом 2. Город любви 00.00 Istorii urbane 00.40 Дом 2. После заката 01.10 Х/ф Паркер 03.00 Istorii urbane 03.30 Почувствуй нашу музыку! 04.30 Istorii urbane 05.00 Про декор 05.25 Наша Russia

Vineri, 1 noiembrie 2013

Zigzag

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 81 (1290)

Dezvoltare intelectuală Adună multă minte vărul, Ca să cunoască adevărul, Dar şi mai multă el adună, Ca să înveţe să nu-l spună!... Gheorghe bâlici

AFIȘ

DEZVĂLUIRI

Adevăratul rol al Domnicăi pe „Costa Concordia”

La aproape doi ani de la tragedia de pe Costa Concordia, în care au murit 32 de oameni, dansatoarea din Chişinău a recunoscut că avea o relaţie cu căpitanul pachebotului. După ce a tot ezitat, tânăra a vorbit marţi în faţa unui magistrat italian, în cadrul procesului în care căpitanul e acuzat că ar fi abandonat nava înainte ca cei 3200 de pasageri să fie evacuaţi. Judecătorii îl consideră responsabil şi pentru moartea celor 32 de oameni. Bărbatul, care riscă 20 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat, neagă că şi-ar fi abandonat vasul. Mai mult, susţine că de vină pentru naufragiu e timonierul. Domnica a fost mult

mai comunicativă cu magistraţii, după ce a aflat că riscă să fie şi ea acuzată. „Domnica: Da, am avut o relaţie sentimentală. Traducător: Spune că da, au avut o relaţie. Domnica: Stop, întreabă: putem acum să ne concentrăm la accident?”, se arată în transcriptul de la tribunal. Dansatoarea a răspuns interogatoriului în limba română, aşa că şi-a permis să-l ia peste picior pe procuror. „Procuror: În timpul con-

trolului pentru îmbarcare ţi-a fost înregistrat numele? Domnica: Când eşti amanta cuiva nu prea se înregistrează... Zi, nu... Traducător: Trebuie să traduc. Domnica: Aşteaptă, draga mea... Procuror: Rog traducătorul să ne traducă şi primul răspuns. Domnica: Spune că eu nu am înţeles. Nu poţi să zici asta. A fost o glumă. Nu pot, îmi pare rău. A zis că atunci când eşti amanta cuiva nu îţi cere nimeni explicaţii”, se mai arată în transcript. Abia la ieşirea din tribunal Domnica a renunţat la glume. „Aş vrea să vă spun că azi am murit pentru a doua oară. Prima oară, am murit în acea noapte pe vas, am rămas marcată de ce s-a întâmplat. Iar acum am murit din nou, pentru că oamenii au aflat un lucru pe care am încercat să îl ascund vreme de doi ani. E viaţa mea privată, am un copil şi de aceea a trebuit să ascund această poveste”, a spus Domnica. Alături de căpitanul Francesco Schettino, în acest caz mai sunt anchetate alte zece persoane. Pachebotul de 114 mii de tone a fost recuperat luna trecută din apă, în cadrul unei operaţiuni de amploare care a durat 19 ore şi a costat 600 de milioane de euro.

BIG BANC Doi tineri îndrăgostiţi ce erau împreună de 3–4 ani se aflau la o cină romantică. El: Draga mea, ne cunoaştem de atâta timp. E timpul să ducem relaţia noastră la un alt nivel. Tipa este entuziasmată.

El: Vrei să fim prieteni pe Facebook? *** Un tânăr căsătorit vine la un hotel unde este întâmpinat de managerul acestuia: – În hotelul nostru vă veţi simţi ca acasă... – Atunci plec, eu voiam să am linişte.