jurnal-de-chisinau-08-nov-2013

13083

ISNN 1857-3223

Un ziar bun!

Vineri, 8 noiembrie 2013

Anul XIV, numărul 83(1292) pREŢ: 6 LEI

STATISTICI Foto SIMBOL

Republica celor 35 de mii de sclavi

Republica Moldova figurează într-un top ruşinos al sclaviei, „30 de milioane de sclavi în lume”. Experţii moldoveni spun că este o făcătură P.3 PAGINA BUNĂ Părintele Vlad, duhovnicul Meandrele căutării de sine sau calea de a-ţi afla trecutul, religia şi rostul în faţa lui Dumnezeu

P.6 Opinii Clasa politică şi şansele noastre de europenizare sau de ce a reuşit adunarea din 3 noiembrie?

P4

5 JUSTIŢIE Continuă cursa pentru fotolii la CSM Judecători cu dosare pierdute la CEDO şi averi dubioase aspiră la mandate în Consiliul Superior al Magistraturii Sărbători creştine

Vineri 8.11.2013

†) †) Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Post)

stil Sâmbătă nou

9.11.2013

†) Sf. Mc. Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat; Sf. Mc. Onisifor şi Porfirie; Sf. Ier. Nectarie din Eghina

Duminică 10.11.2013

†) Sf. Ap. Rodion, Olimp, Erast şi Sosipatru, Terţiu şi Cvart; Sf. Mc. Orest

METEO vineri

http://meteo.md/

8.11.2013

Min.

Max.

10

18

sâmbătă 9.11.2013 Min.

Max.

12

18

duminică 10.11.2013 Min.

Max.

10

17

2

Vineri, 8 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Realitatea

CEDO a obligat Republica Moldova, prin decizia de ieri, să permită TVR să reintre pe piaţa media din această ţară, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Decizia Curţii are putere executorie, fiind imediat aplicabilă, iar aplicarea sa va fi supravegheată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei.

imediat aplicabil

Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Ilie Gulca ilie.gulica@jurnal.md Editorialişti: Constantin Cheianu Cornel Ciurea Reporteri: Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Vadim Vasiliu vadim.vasiliu@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md Editor foto: Nadea Roşcovanu nadejda.roscovanu@jurnal.md Design: Oleg Tataru Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79 Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare.

Textele marcate cu P (publicitate), PP (publicitate politică) și BP (bani publici) sunt publicate în regim de publicitate plătită. „Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

Tiraj TOTAL: 13533 ex.

Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4.

Comanda nr. 1522

TVR intră pe piaţa din Republica Moldova, prin decizia CEDO Potrivit termenilor confirmaţi de decizia CEDO, reintrarea TVR pe piaţa media din Republica Moldova se va face prin următoarele modalităţi: - preluarea imediată (în maximum 30 de zile de la cererea formală a TVR) a programelor TVR dedicate Republica Moldova de către operatorii de cablu de peste Prut; - alocarea imediată (în maximum 30 de zile de la cererea formală a TVR), către TVR, a unui slot din proiectul-pilot pentru transmisia digitală terestră, amplasat în Chişinău; - alocarea unui slot din viitorul multiplexor digital cu acoperire la nivelul întregii ţări şi (în acest scop) eliberarea unei licenţe de emisie în favoarea TVR, fără obligativitatea participării la un concurs, la momentul trecerii la televiziunea digitală în Republica Moldova (2015); acordarea licenţei se va face pe perioada maximă prevăzută de legislaţia Republicii Moldova.

Plângerea introdusă în 2008 de către Societatea Română de Televiziune (actualmente Televiziunea Română – TVR) la CEDO a vizat încălcarea de către autorităţile din Republica Moldova a drepturilor

societăţii reclamante la libera exprimare şi la respectarea bunurilor, generată de retragerea abuzivă, în 2007, a licenţei de utilizare a unei frecvenţe naţionale (care fusese atribuită în 2006 TVR, de

către Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, cu valabilitate până la finalul lui 2011). La data de 25 februarie 2009, Guvernul României a decis să intervină în cauza TVR împotriva Republicii Moldova.

Părţile au convenit, în ianuarie 2013, să soluţioneze amiabil cauza şi au notificat în acest sens Grefa CEDO. Negocierile au început în primele luni ale lui 2013, părţile schimbând mai multe propuneri reciproce de text.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat Republica Moldova, prin decizia de ieri, să permită TVR să reintre pe piaţa media din această ţară, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Decizia Curţii are putere executorie, fiind imediat aplicabilă, iar aplicarea sa va fi supravegheată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei. romanialibera.ro

Găsiţi JURNAL de Chişinău pe jc.md!

Foto: Nadea Roşcovanu

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

JURNAL de Chişinău revine de luni, 11 noiembrie, pe internet cu o nouă interfaţă şi cu o nouă adresă, jc.md . Pe lângă rubricile cu care cititorul JURNALULUI de Chişinău s-au familiarizat deja, noul site va prezenta şi rubrici noi. În Jurnalul Naţiunii vor fi publicate ştiri şi articole despre românii din cele două state româneşti, din diasporă, dar şi din statele în care românii sunt minoritate naţională.

La rubrica Racursi vor fi postate reportaje foto cu oameni speciali

de la evenimente inedite. La Jurnalul Infracţional va putea fi găsită cronica celor mai odioase crime.

Rubrica Oameni Buni va relata despre personaje pozitive şi îndeletnicirile acestora, precum şi despre faptele bune pe care le fac pentru cei din jur. Jurnalul Culinar va vizita restaurantele din Chişinău, dar şi gospodinele moldovence ca să descopere pentru cititori secretele culinare ale acestora.

Poveştile Adevărate vă vor demonstra că telenovelele din viaţa

reală sunt cele mai cutremurătoare.

Site-ul va prezenta Opinii piperate, idei autentice şi consideraţii editorialiste incoruptibile. Reporterul de la Sport va insera materiale despre performanţele sportivilor noştri. Prin intermediul rubricii Jumătatea Ta, veţi putea pune pentru totdeauna capăt singurătăţii, aşa cum au făcut-o mii de cititori ai JURNALULUI. De asemenea, pe site veţi găsi şi varianta imprimată a ziarului JURNAL de Chişinău.

tergiversare

Banii destinaţi primăriilor, împărţiţi la discreţia deputaţilor.

Chirtoacă: „Ghileţchi este avocatul diavolului” Descentralizarea administrațiilor publice locale de la bugetul de stat a fost amânată din cauza unor probleme de caracter tehnic, deoarece aproximativ 1/3 dintre autoritățile locale nu sunt capabile să acumuleze venituri pentru a se autofinanța. Astfel a comentat deputatul PLDM, Valeriu Ghilețchi, decizia majorității parlamentare de a amâna pentru 2015 implementarea legii cu privire la finanțele publice locale, la emisiunea „Politica în direct” de la Televiziunea Publică, scrie deschide.md.

Totodată, deputatul PLDM i-a recunoscut jurnalistei Liliana Barbăroșie faptul că banii din alte fonduri destinați primăriilor, sunt împărțiți administrațiilor publice locale la discreția deputaților. Fiecare dintre aleșii poporului are la dispoziția sa câte 3-5 milioane de lei pe care le împarte anumitor primării după necesitate. „Eu răspund de raionul Fălești, discut cu pri-

marii ce le trebuie, hotărâm, dar nu mă implic în gestionarea lor”, a precizat Ghilețchi. Prezent la emisiune, primarul Dorin Chirtoacă a spus că era convins că Legea finanțelor publice locale nu va fi aplicată din 2014, din cauza că guvernarea nu va dori să scape de sub controlul său administrațiile publice locale, în prag de alegeri parlamentare.

Potrivit edilului capitalei, proiectele-pilot care vor fi aplicate în cele trei raioane și municipiul Chișinău sunt praf în ochi pentru Uniunea Europeană care a cerut implementarea cât mai curând posibilă a acestei legi. Primarul general Dorin Chirtoacă l-a compătimit pe deputatul PLDM, Valeriu Ghilețchi, pentru situația ingrată de a răspunde de deciziile superiorilor săi: „Dl Ghilețchi practică meseria de pastor, dar în aceasta seară este pus în situația de a fi avocatul diavolului.”

Emilia Albu, primarul satului Mereșeuca, raionul Ocnița, una dintre localitățile în care va fi im-

plementat proiectul-pilot, s-a declarat mulțumită de noua strategie care îi va permite libertatea de a gestiona banii publici locali, fără influența partidelor politice.

Expertul în administrația publică locală, Viorel Furdui, organizator al unui flash mob la Bruxelles în susținerea primarilor care cer descentralizarea administrațiilor publice locale de la bugetul de stat, a declarat că este rezervat cu privire la faptul că legea va fi adoptată în 2015. „Când am votat proiectul, ni s-a promis că legea va intra în vigoare din 2014, ce siguranță avem că va fi aplicată în 2015?!”, a spus Viorel Furdui.

Legea cu privire la finanțele publice locale va intra în vigoare din 2015, până atunci majoritatea parlamentară a votat pentru implementarea unui proiect-pilot în acest sens, în trei raioane: Ocnița, Râșcani și Basarabeasca, și în municipiul Chișinău.

Trăind într-o lume săracă, preotul trebuie să poarte de grijă stării sociale a credincioşilor săi, iar biserica trebuie să păstreze o relație strânsă cu știința, „deoarece adevărata știință și adevărata credință se apropie, or, absolutul este doar în Dumnezeu; în timp ce habotnicia este o manifestare a Bisericii ruse. Noi însă avem nevoie de o credință sinceră, şi nu de o supunere oarbă”.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Pagina bună

3

oameni buni

Părintele Vlad, duhovnicul

Meandrele căutării de sine sau calea de a-ţi afla trecutul, religia şi rostul în faţa lui Dumnezeu În zilele de post, la Catedrala „Sf. Teodora de la Sihla” din Chişinău, este acoperit de credincioşi, cu-adevărat! Toţi aşteaptă cât e nevoie ca să i se mărturisească. Pentru mulţi dintre cei care au avut ocazia să-l vadă este o enigmă, un mister care te îndeamnă să-l descoperi. Este vorba de părintele Vlad Mihăilă de la Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”.

S-a născut într-un „un sat pitoresc” de la poalele munţilor Carpaţi, în comuna Ciudei, raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi. Face parte dintr-o familie numeroasă, de opt copii. Părinţii săi nu au fost intelectuali, tatăl său avea şase clase „româneşti”, „cel mai cunoscător membru al familiei noastre”, iar mama sa avea două clase, „dar aveam răspuns la orice întrebare pe care le-o puneam”, spune despre părinţii săi preotul Vlad Mihăilă.

Face parte dintr-o familie de buni creştini, „oameni deosebiţi în trăirea creştinească”, în special în raportul cu semenii lor.

Viaţa pe care a avut-o în familie i-a format o scară de valori pe care o respectă de-a lungul vieţii. „Deşi eram mulți copii şi trăiam sărăcuț, tata ne punea să-i ajutăm pe ceilalţi. Satele de la munte erau mai sărace decât cele de la câmpie. Totuşi noi ţineam multe vite. La vecini, când aceştia nu aveau vaci de lapte, le duceam în fiecare seară câte o căldare. Iar iernile, tata ne spunea aşa: ‚Tu te duci la bătrâna Lucoaia şi îi duci nişte lemne, iar tu te duci la cealaltă bătrână...’ Astfel părinţii au cultivat în noi spiritul de caritate, o obligaţie sfântă”, relatează bucovineanul.

mea m-a sfătuit să-mi depun actele la un seminar teologic, însă n-a mers din cauza că nu am fost comsomolist, asta trebuia să fie scris în caracterizare, şi, sincer vorbind, nu ştiam cum să pregătesc actele pentru a merge la o asemenea instituţie de învăţământ”, se confesează părintele Vlad.

Fire deosebit de sensibilă Până la urmă, a decis să meargă la Şcoală de Arte Plastice din Chişinău, însă n-a reuşit; în cele din urmă, a ajuns la o şcoală de meserii în prelucrarea lemnului la Tiraspol. Firea sa fină şi-a găsit expresia în lucrările sale, unele dintre acestea au fost păstrate în expoziţia şcolii. Din lucrările sale apreciate a păstrat doar un basorelief reprezentându-l pe regele Decebal!

A mai lucrat la o fabrică de mobilă, după care a decis să se stabilească la Chişinău, pentru a face studii. „Am fost întotdeauna obsedat de dorinţa de a afla trecutul, pentru asta am intrat la Facultatea de Litere a Institutului Pedagogic ‚Ion Creangă’. Şi apoi Tiraspolul e un oraş rusesc, străin pentru mine, mie mi-a plăcut să fiu un bun român”, spune părintele Mihăilă.

Caritatea, obligaţie sacră

Bujor şi Codreanu ca modele

Se deosebea de ceilalţi copii prin faptul că îi plăcea să înveţe bine; „când mergeam cu vitele la păscut, îmi luam cărţi şi le citeam pe câmp”. După terminarea şcolii de zece clase, avea dorinţa să facă ceva, să fie util, „nu exista acest scop ca acum de a-ţi alege o meserie din care ai putea să faci cât mai mulţi bani”, remarcă preotul. „Şi atunci, o verişoară de-a

Şi sentimentul său naţional îşi trage seva din traiul bucovinean.

Joaca de-a haiducii Bujor şi Codreanu i-a plăsmuit un spirit patriotic pronunţat, „acestea sunt scenele copilăriei mele pe care le-am redat mai târziu, la Tiraspol, în lucrările mele. Am făcut câteva seturi de şah, unul dintre acestea reprezenta haiducii, altul – nunta moldovenească”. Trebu-

Foto: Nadea Roşcovanu

Ilie Gulca

„Preotul trebuie să fie o slugă atât a lui Dumnezeu, cât și a aproapelui”, spune părintele Vlad Mihăilă” ie să subliniem că pentru acelaşi spirit patriotic a avut de suferit.

Între Tiraspol şi Chişinău La Chişinău era ceva mai bine, însă oricum atitudinea antiromânească l-a afectat mereu. „Nu eram de acord cu teoriile sovietice, tot timpul am apărat interesele neamului”, spune slujitorul bisericii. Ţine să menţioneze că studiile la „Creangă” l-au ajutat să cunoască mai profund literatura şi istoria neamului, ceea ce n-a putut afla la școala medie.

După absolvirea Institutului Pedagogic, a mers în localitatea soţiei sale, Lucreţia Bârlădeanu, Tătărăuca Veche, Soroca. „Am lucrat la școala din sat patru ani (1978–1982), în afară de orele de limba română, am avut un cerc de încrustare în lemn, o făceam din plăcere, gratuit, mai mult pentru copii”. În 1982, a revenit la Chișinău, soţia sa, după facultate, rămăsese la catedră aici, pentru a obţine

i s r u c ra

viză de reşedinţă, a lucrat educator în cămin, ulterior, până în 1990, a predat româna la Şcoala nr. 59. În 1990, a citit în „Tineretul Moldovei” că România oferă burse la Teologie pentru tinerii basarabeni, „asta m-a dat gata!”. „Limita de vârstă era de 35 de ani, eu însă aveam 40 şi mă temeam să nu mă respingă, trebuia să am seminar, nu se permitea să mergi la facultate fără seminar. S-a uitat părintele Vizitiu la mine, ‚Dvs... la vârsta asta?...’. Ei bine, am fost înmatriculat.

Hirotonisit la 44 de ani Ce l-a făcut să meargă la Teologie? „În ‚90, începuseră mitingurile naționale, mi-am amintit de dorința verișoarei mele, și mă gândeam eu că nu e nimic mai scump decât a-ți cunoaște religia. Şi apoi, mai era ce am moştenit de la părinţi.”

A pledat şi pledează pentru predarea religiei în şcoală. „Noi, bucovinenii, suntem credincioși.

Aici, în Basarabia, credința este mai slabă. Speram că după schimbările acestea de după ‚90 încoace lucrurile vor evolua în acest sens, dar, din păcate, nu s-a făcut mare lucru. În timpul stagiului meu la şcolile din Iaşi, am constatat o diferență enormă între ceea ce știau elevii din dreapta Prutului spre deosebire de cei de aici”, susţine preotul.

Satul Rădăcineşti, Judeţul Vrancea.

Pe-aici, vacile mai trag la jug.

Foto: Nadea Roşcovanu

Religia ca echilibru spiritual Spune că, în tinereţe, a avut ocazia să cunoască niște polonezi, „se ştie că polonezii au o cultură religioasă deosebită, aşa de educaţi îmi păreau ei, îi idealizam, nu altceva. Oamenii cu educaţie religioasă au o anumită nobleţe, sunt oameni cu viziune extraordinară. Religia îl ajută pe om, inclusiv pe omul de ştiinţă, să nu cadă în

extreme, să-și mențină echilibrul spiritual”.

Vede salvarea Bisericii Ortodoxe în promovarea carităţii și în misionarism. În opinia sa, trăind într-o lume săracă, preotul trebuie să poarte de grijă stării sociale a credincioşilor săi, iar biserica trebuie să păstreze o relație strânsă cu știința, „deoarece adevărata știință și adevărata credință se apropie, or, absolutul este doar în Dumnezeu; în timp ce habotnicia este o manifestare a Bisericii ruse. Noi însă avem nevoie de o credință sinceră, şi nu de o supunere oarbă”.

Cazurile de corupere a clerului, consideră preotul, lovesc în imaginea Bisericii Ortodoxe. „Și în timpul lui Creangă au fost criticate lacunele clericilor, însă imaginea bisericii nu a fost afectată ca astăzi. Un ban nemeritat nu-ți va aduce fericire și mântuire, preotul trebuie să fie o slugă atât a lui Dumnezeu, cât și a aproapelui. Şi încă ceva, stricăciunea începe de la prima generație, dacă se calcă strâmb într-o familie de preoți, copiii vor proceda de aceeaşi manieră”.

Stricăciunea începe de la prima generație Optează pentru întoarcerea la perioada în care creştinii aveau o atitudine de cinstire a bisericii. „Ţin minte că, la noi, părinții, când mergeau la biserică, îmbrăcau cea mai bună haină, toate se făceau cu sfințenie, nu cu fals.”

Explică atracţia pe care o exercită un preot bun asupra credincioşilor prin „frica de Dumnezeu sau, în termeni moderni, prin responsabilitate”. „Un preot nu trebuie să cadă în rutină, forţa divină trebuie să lucreze în noi. Eu, după mărturisire, trăiesc necazul creştinului, mă doare starea lui, mai rar se întâmplă ca un creştin să vină să-şi împărtăşească bucuria”, conchide duhovnicul.

4

Vineri, 8 noiembrie 2013

„Noi am furnizat rapoartele pentru 2011–2012 şi ei au interpretat cum au vrut aceste statistici, dar nu înţeleg de unde au luat cifra de 35 de mii de sclavi?”, Ecaterina Berejan, secretarul Comitetului Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Observator

STATISTICI

Republica celor 35 de mii de sclavi Republica Moldova figurează într-un top ruşinos al sclaviei, „30 de milioane de sclavi în lume”. Experţii moldoveni spun că este o făcătură

Vadim Vasiliu Pe primele cinci locuri se află Mauritania, Haiti, Pakistan, India şi Nepal.

ONG-ul „Walk Free” din Australia a făcut public un clasament al ţărilor care practică sclavia modernă.

Potrivit studiului, Republica Moldova este în primul rând sursă de sclavie modernă. Numărul sclavilor originari din Republica Moldova este estimat la 32–35 de mii de persoane.

Studiul spune că cetăţenii moldoveni sunt exploataţi în industria sexuală, construcţii, agricultură şi munci casnice.

Definiţia dată de „Walk Free” sclaviei include munca forţată (inclusiv furnizarea de sex) şi copiii forţaţi să se căsătorească. Indicele este realizat în baza analizei acestui fenomen în 162 de ţări. „Walk Free” raportează faptul că practica sclaviei generează profituri de 32 miliarde de dolari pe an pentru cei care îi privează pe alţii de libertate.

32-35 mii de sclavi Mai mulţi experţi din Republica Moldova nu sunt de acord cu rezultatele acestui studiu, invocând faptul că ONG-ul australian se bazează pe date colectate de la organizaţii şi ONG-uri în 2005–2010. Studiul relevă faptul că, în 2011, în Republica Moldova au fost înregistrate 135 de cazuri de trafic, iar în 2012 – 177.

Totodată, studiul vorbeşte despre 32–35 de mii de sclavi, cetăţeni ai Republicii Moldova, însă nu indică sursa acestor cifre.

„Concept la modă” Ecaterina Berejan, secretarul Comitetului Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, consideră că Republica Moldova nu este poziţionată corect în acest raport, deoarece nu este clară metodologia. Mai

mult, definiţia „sclavie modernă” nu este instituţionalizată. „Conceptul ‚sclavie modernă’ este la modă, însă această definiţie nu se găseşte în niciun act oficial internaţional. De aceea nu putem vorbi despre credibilitate, metodologie convenită la nivel naţional de evaluare a 162 de ţări”.

Potrivit funcţionarei, în ceea ce priveşte Republica Moldova, raportul conţine date veridice doar la capitolul traficul de fiinţe umane. „Noi am furnizat rapoartele pentru 2011–2012 şi ei au interpretat cum au vrut aceste statistici, dar nu înţeleg de unde au luat cifra de 35 de mii de sclavi?”.

te Ucraina, peste jumătate din victimele exploatării sunt bărbaţi, iar circa 90% din totalul de victime au fost traficate pentru munci.

OIM nu se pronunţă Nichita Gurkov, purtător de cuvânt la Organizaţia Internaţională a Migraţiei, declară că nu poate să se pronunţe pe marginea raportului în cauză, „întrucât nu ne aparţine, o opinie clară pe marginea acestuia ar putea fi formulată doar după o analiză detaliată a metodologiei de cercetare, a definiţiilor termenilor esenţiali şi a corectitudinii utilizării surselor citate.

Doar în baza unei astfel de analize, în caz de necesitate, împreună cu partenerii noştri din Republica Moldova, am putea formula o viziune consolidată despre concluziile prezentate în raport”.

Raport cu scandal

Nu o cercetare factologică, ci una conceptuală

Contactată de JURNAL, Daniela Nikitin, vicepreşedintele al ONG-ului „La strada”, ne spune că studiul nu promovează o metodologie clară: „Chiar dacă am suma toate datele despre Republica Moldova, statistica OIM, cifrele care le oferă ‚La strada’, cifrele oferite de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Procuratura, MAEIE, cifra nu va ajunge la cea prezentată în raport. Este exagerată”. Daniela Nikitin consideră că asemenea raporturi nu rezolvă problemele, mai curând, generează scandaluri.

Statisticile oferite de Organizaţia Internaţională a Migraţiei arată că, în 2012, cei mai mulţi bărbaţi, femei şi copii din RM au fost exploataţi în Ucraina, apoi urmează Rusia, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Kosovo. În ceea ce priveş-

Ana Revenco, directorul Centrului pentru Combaterea Traficului cu Fiinţe Umane, consideră că studiul ONG-ului australian nu este o cercetare factologică, ci una conceptuală. Ana Revenco constată cu regret că studiul face trimiteri la rapoarte din 2005–2006, iar cele recente, care arată că Republica Moldova nu este considerată o regiune problematică în contextul traficului fiinţe umane, nu sunt luate în consideraţie. „EUROSTAT a făcut public în această primăvară un raport cu privire la traficul de fiinţe umane care arată că, începând cu 2008, nu mai sunt identificate în spaţiul UE, grupul GRETA, care monitorizează progresul ţărilor semnatare a Convenţiei europene în domeniul anti-trafic, de asemenea, a

Foto: Nadea Roşcovanu

Republica Moldova a ajuns într-un top ruşinos: locul şase în lume la capitolul sclaviei moderne din 162 ţări. Oficiali şi membri ai organizaţiilor nonguvernamentale consideră că acesta este un studiu tendenţios şi neprofesionist, similar raportului fundaţiei „Scelles”, care a arătat că 70% din femeile din RM cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani s-au prostituat cel puţin o dată.

făcut o evaluare privind Republica Moldova în care constată o evoluţie pozitivă. Situaţia privind traficul de fiinţe umane nu este alarmantă conform acestor rapoarte”, concluzionează Revenco.

Numărul de victime identificate/asistate pe perioada anului 2012 Instituţia CCTP Centrele de asistenţă repatriate (OIM Moldova) identificate/asistate de către OIM asistate în cadrul SNR, MMPSF

adulţi/copii 266/24 (MAI) 98/12 80 /3 189/16 169 /20

Total 290 110 83 205 189

Amintim că, la începutul anului 2012, Fundaţia franceză „Scelles”, a publicat un studiu tendenţios „Raportul global privind exploatarea sexuală, prostituţia la bazele crimei organizate”. Studiul a menţionat că în R. Moldova „70% din femeile cu vârsta între 15 şi 25 de ani s-au prostituat cel puţin o dată”.

Nici ceilalţi aspiranţi la fotoliile CSM nu o duc mai rău. Potrivit declaraţiei de avere a judecătoarei Domnica Manole, aceasta deţine 11 maşini, dintre care zece sunt date în folosinţă şi care îi aduc anual un venit de 364 de mii de lei.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Actualitate

5 JUSTIŢIE

Continuă cursa pentru fotolii la CSM Judecători cu dosare pierdute la CEDO şi averi dubioase aspiră la mandate în Consiliul Superior al Magistraturii Continuă lupta pentru obţinerea unui fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Adunarea Judecătorilor urmează să aleagă la 22 noiembrie curent, în turul doi, încă trei membri din 16 candidaţi. Şi aceasta după ce, din cei 13 judecători care au candidat în primul tur, au fost aleşi doar trei. Printre cei care râvnesc la funcţia de membru al CSM se numără magistraţi, numele cărora figurează în dosare pierdute la CEDO, care au provocat prejudicii de milioane bugetului RM, ori despre care presa a scris că deţin averi fabuloase ce depăşesc cu mult veniturile lor.

Svetlana COROBCEANU

Actualul preşedinte al CSM Nichifor Corochii candidează repetat la funcţia de membru al CSM, deşi, în primul tur, nu a întrunit voturile necesare. Presa a scris că mandatul de preşedinte al CSM i-a adus lui Corochii premii în valoare de peste 100 de mii de lei şi o pensie mai mare.

Totodată, acesta s-a ales şi cu o plată ilegală pentru cazare în municipiul Chişinău în valoare de circa 129 mii de lei. Privilegiul privind plata pentru cazare pentru judecători exista pe timpul comuniştilor şi a fost anulat odată cu schimbarea guvernării. Pe atunci, judecătorii primeau câte 500 de lei lunar. În perioada mandatului de preşedinte al CSM, Corochii nu s-a sinchisit să ridice câte 3500 de lei pe lună pentru cazare.

Corochii, respins la Edineţ, acceptat în CSM Despre Corochii se mai ştie că, în 2006, a candidat la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Edineţ.

Candidatura acestuia a fost respinsă de preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, pe motiv că Corochii ar „tutela” antreprenori „implicaţi în afaceri dubioase”. Şi anume pe directorul de atunci al pieţei orăşeneşti din Edineţ, Mina Tomaşevschi, şi fratele acestuia, Nicolae Tomaşevschi. „Datorită acestei tutelări, Mina Tomaşevschi, care activa în calitate de manager al pieţei agricole locale, a reuşit să înstrăineze 58 de magazine şi gherete din cele 75 care existau pe piaţă şi să reducă cu 4-5 ori suma venitului transferat la buget. În calitate de „tutore” al directorului pieţei, Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea directorului pieţei, protejându-i interesele şi restabilindu-l în funcţie după ce acesta a fost eliberat”, se menţionează în documentul de la Preşedinţie trimis pe adresa CSM. În acelaşi document se constată că „lucrările de construcţie a două case luxoase – una care aparţine directorului pieţei şi alta judecătorului Nichifor Corochii – s-au construit simultan”.

Aceste acuzaţii au fost verificate de membrii CSM de atunci, Nicolae

Clima şi Mihai Poalelungi, la faţa locului. Aceştia au constatat că deciziile emise de Corochii păstrate în vigoare de Curtea de Apel de restabilire în funcţie a directorului pieţei Mina Tomaşevschi au fost anulate de CSJ.

„Curtea Supremă de Justiţie a casat hotărârea adoptată în acest caz din cauza aprecierii incorecte a probelor şi aplicării greşite a legii cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii”, se notează în răspunsul lor. În ce priveşte construcţia casei de locuit a judecătorului „sub aspectul invocat de Preşedinte”, a fost imposibil de verificat, se mai spune în documentul semnat de membrii CSM. Reieşind din aceste nereguli, CSM a respins cererea lui Corochii de a propune candidatura sa în mod repetat la funcţia de preşedinte al Judecătoriei din Edineţ.

Cu toate acestea, la scurt timp, Corochii este ales în funcţia de membru CSM şi apoi de preşedinte CSM, funcţii în care e în drept să ceară corectitudine de la alţi judecători. Casa din Edineţ a preşedintelui CSM, potrivit experţilor imobiliari, are o valoare de peste un milion de lei. Şi aceasta în condiţiile în care Corochii s-a plâns, în repetate rânduri, că judecătorii ar avea salarii prea mici.

Pe moment, acesta candidează pentru al doilea mandat la CSM şi, totodată, şi-a propus candidatura pentru funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău

Muruianu, înscris în cursă În cursa pentru obţinerea unui

fotoliu în CSM candidează şi Ion Muruianu, judecător la Curtea de Apel Chişinău. Muruianu a judecat mai multe cauze care au ajuns mai apoi la CEDO. Din cauza acestuia, RM a fost condamnată de opt ori de instanţa europeană, fiind obligată să plătească despăgubiri de aproape trei milioane de euro. În 2010, Ion Muruianu a fost demis de deputați din funcția de președinte al CSJ. Ulterior a fost restabilit după ce Curtea Constituţională a declarat ilegală demiterea sa de către Parlament. În 2011, SIS a dat aviz negativ candidaturii lui Ion Muruianu la şefia CSM tocmai pentru dosarele pierdute la CEDO. Numele lui Muruianu a apărut şi într-un scandal de presă după ce a spus despre jurnalişti că ar fi

„câini turbați, periculoși pentru societate”.

Judecători cu averi impunătoare Un alt candidat este judecătoarea Nina Cernat, care figurează în lista neagră a justiției moldovenești. O investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a relevat că judecătoarea locuieşte într-o casă de lux din complexul „Oraşul poveştilor”, din capitală, imobil care nu se găseşte în declaraţiile sale de avere, întrucât acesta este înscris pe numele soacrei sale, care locuieşte la Ialoveni.

Nici ceilalţi aspiranţi la fotoliile CSM nu o duc mai rău. Potrivit declaraţiei de avere a judecătoarei Domnica Manole, aceasta deţine 11 maşini, dintre care zece sunt date în folosinţă şi care îi

aduc anual un venit de 364 de mii de lei. Şeful Judecătoriei Nisporeni, Grigore Şişcanu, indică în declaraţia de avere o casă în construcţie de 244 de metri pătraţi, în raionul Ungheni, un apartament de 150 de metri pătraţi în oraşul Nisporeni, maşină şi două terenuri în oraşul Durleşti. Şi magistrata Vera Toma de la Curtea de Apel Bălţi are casă de 253 de metri pătraţi, trei terenuri agricole şi două automobile: o Toyota şi un Hyundai.

Amintim că în primul tur numai trei judecători au întrunit numărul necesar de voturi. E vorba despre actualii membri ai CSM, Dumitru Visternicean şi Anatolie Ţurcan, dar şi judecătoarea Curţii Supreme de Justiţie, Tatiana Răducanu. Celelalte trei fotolii rămase vacante urmează să fie ocupate de un judecător de la Curtea de Apel, iar ceilalţi doi – de la primele instanţe.

Abonaţi-vă la JURNAL de Chişinău pentru 2014!

JURNAL de Chişinău, ediţia de Marţi Indice

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni PM 21692 (pers. fizice) 23,65 lei 70,95 lei 141,90 lei 283,80 lei PM 23692 (pens., invalizi) 21,85 lei 65,55 lei 131,10 lei 262,20 lei JURNAL de Chişinău, ediţia de vineri PM 21472 (pers. fizice) 24,00 lei 72,00 lei 144,00 lei 288,00 lei PM 23472 (pens., invalizi) 22,15 lei 66,45 lei 132,90 lei 265,80 lei JURNAL de Chişinău, ediţia Completă PM 23724 (pers. fizice) 44,00 lei 132,00 lei 264,00 lei 528,00 lei PM 21725 (pers. juridice) 68,00 lei 204,00 lei 408,00 lei 816,00 lei

6

Vor reuși oare partidele de la guvernare să-și îmbunătățească această imagine prin lupta eficientă și palpabilă cu corupția și înlăturarea liderilor compromiși sau e nevoie să se mizeze pe o a treia forță necompromisă pentru a face posibilă continuarea politicilor de integrare europeană după alegerile de anul viitor?

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Politică

Clasa politică şi şansele noastre de europenizare sau de ce a reuşit adunarea din 3 noiembrie?

Ce ar zice omul comun, cel care nu este interesat de politică, dar care este fără voia lui ținta mesajelor pe care le transmite mass-media din Moldova, despre viața politică din Moldova?

Cel mai probabil această persoană ar avea o atitudine foarte negativă despre ce se întâmplă, atitudine ancorată pe convingerea că țara este controlată de clanuri mafiote conduse de câţiva lideri politici.

Imaginea guvernării Conform opiniei multor moldoveni, Vlad Plahotniuc controlează justiția, o bună parte din mass-media, unele întreprinderi publice și ramuri profitabile ale economiei, iar Vlad Filat controlează vama, finanțele țării și face contrabandă. Pe de altă parte, este considerat un loc comun deja în RM să se afirme că aceste două persoane, prin partidele pe care le controlează, și-au instalat în funcțiile administrative oamenii lor pentru a permite acumularea de jos în sus a resurselor financiare. Funcționarii în cauză, instalați la rândul lor, în opinia unor guri rele, contra unor sume importante de bani, adună prin mijloacele pe care le au la dispoziție resurse financiare care se acumulează în vârful acestei piramide. Acest sistem are menirea, în opinia multor oameni, să hrănească nu doar oligarhia moldovenească care este reprezentată de cei doi Vlazi, dar și activitatea politică a partidelor carei mențin la putere. Deoarece resursele sunt limitate, iar dorințele de îmbogățire ale

oligarhilor moldoveni sunt nelimitate, oamenii cred ca sunt inevitabile conflictele între ei. Astfel explică mulți cetățeni moldoveni instabilitatea care a marcat viața politică din Moldova până la instalarea guvernului Leancă. Luptele interminabile și declarațiile publice incendiare venite din ambele tabere confirmau de fiecare dată această viziune. Moldova merge deci, conform acestei viziuni observate și în sondaje, cu pași siguri întro direcție greșită. Economia scade, iar viața oamenilor se înrăutățește.

Criză de imagine?

Această imagine este una deja profund înrădăcinată și constituie o axiomă care nu trebuie demonstrată pentru mulți dintre cetățenii acestei țări. O cunoștință de a mea, de exemplu, nu voia să accepte nici în ruptul capului că Moldova a avut una din cele mai mari creșteri economice din Europa în ultimii ani în pofida crizei economice mondiale. Cine nu crede în imaginea prezentată mai sus, a unei guvernări profund corupte, este văzut ca o persoană naivă, care nu înțelege dedesubturile reale ale vieții politice din Moldova sau este considerat o persoană neinformată. Fără nici o îndoială, guvernarea proeuropeană face față unei crize serioase de imagine în interiorul țării.

Mitingul din 3 noiembrie

Astfel, instalarea solidă în opinia publică a convingerii că elita politică aflată la guvernare ar fi cinic de coruptă, întârzierea rezultatelor tangibile ale europenizării (modernizării) țării și conflictele dintre componentele AIE 1 și AIE 2 de până la instalarea în funcție a guvernului Leancă explică căderea dramatică în sondaje a partidelor de la putere. Cum se explică totuși, în aceste condiții, succesul ultimei acțiuni de masă inițiată de aceste forțe politice? În condițiile unei imagini atât de negative a clasei politice aflată la putere, faptul că pe 3 noiembrie a fost organizată, întro manieră care a depășit așteptările, o manifestație în susținerea pilonului cel mai important al politicii acestei clase politice, la care a participat un număr record de participanți, cere o explicație.

Resursele administrative Explicația care decurge coerent din imaginea descrisă mai sus și pe care multă lume o împărtășește este că mitingul din 3 noiembrie a fost organizat utilizându-se din plin resursele administrative aflate la dispoziția guvernării. De pe teren a venit o mulțime de semnale credibile care arată că șefii unor instituții de stat și ai unor întreprinderi au trimis circulare sau scrisori către angajați pentru a-i determina să vină

Lilian Negură la miting. Deși aceste măsuri probabil au avut efecte semnificative asupra prezenței unui număr indefinit de angajați ai statului la această manifestație, eu nu țin minte ca guvernarea comunistă să fi putut organiza o acțiune de o amploare similară în perioada cât a fost la putere, când se știe bine că ea obişnuia să folosească din plin resursele pe care le avea la dispoziție. Din acest considerent cred că explicațiile trebuie căutate și în altă parte.

Organizare și coordonare Pentru ca un cetățean să meargă la o manifestație, nu e suficient ca el să vrea să vină. E nevoie ca el să poată veni. Reușita acestui miting se explică astfel și prin organizarea excelentă a acestui eveniment. Oamenii au avut transport la dispoziție (așa explică organizatorii listele de participanți), traseul și deplasarea au fost coordonate, activiștii partidelor au fost prezenți pentru a-i orienta pe oameni, iar pe piață fiecare aspect a fost gândit și coordonat. De altfel, o altă explicație a reușitei acestei

activități a fost și coordonarea excelentă între cele trei partide care au organizat totul. Fără această coordonare, nu ar fi putut să decurgă totul așa de armonios. Aceasta ar putea indica o maturizare a oamenilor care reprezintă aceste partide, dar și a întregii societăți.

Disocierea imaginii Cel mai important avantaj însă care a făcut posibilă participarea atât de masivă a oamenilor la această adunare a fost, în opinia mea, faptul că partidele și liderii lor au evitat să o asocieze cu ei.

Nici un simbol de partid nu a fost observat pe piață, iar organizarea a fost făcută în numele „adepților cursului european”. Astfel, mobilizarea a fost făcută în numele unui obiectiv național, cel al integrării europene, care încă este susținut de aproape jumătate din populație, dacă e să credem sondajelor, și care se asociază în opinia publică cu o soluție globală pentru multiplele probleme ale moldovenilor.

Dușmanul extern Această mobilizare nu ar

fi fost atât de puternică dacă nu ar fi existat și percepția unor riscuri reale venite din partea „dușmanilor” externi și interni ai opțiunii europene a RM. Acțiunile violente și grosolane ale Rusiei, manifestațiile de mică amploare, dar numeroase și gălăgioase ale promotorilor integrării euroasiatice, precum şi popularitatea critică în rândul populației a apropierii de Rusia au ajutat în mod paradoxal organizatorii adunării proeuropene din 3 noiembrie să asigure o prezență numeroasă.

Cine va continua politica de integrare europeană?

Organizarea reușită a evenimentului din 3 noiembrie poate constitui o turnură în dinamica raportului de forțe în spațiul politic din RM. Cu toate acestea, succesul nu ar fi fost posibil dacă partidele de la putere nu ar fi schimbat modul de funcționare dintre ele și dacă nu disociau imaginea manifestației de imaginea negativă a guvernării. În alegeri însă partidele trebuie să meargă cu propria imagine ca să câștige. Vor reuși oare partidele de la guvernare săși îmbunătățească această imagine prin lupta eficientă și palpabilă cu corupția și înlăturarea liderilor compromiși sau e nevoie să se mizeze pe o a treia forță necompromisă pentru a face posibilă continuarea politicilor de integrare europeană după alegerile de anul viitor?

Iată întrebarea la care trebuie căutat repede un răspuns!

PLANISFERA

John Kerry recunoaşte că există „tensiuni” între Washington şi Berlin după acuzaţiile de spionaj Secretarul de stat american John Kerry a recunoscut joi, într-un interviu acordat cotidianului german „Bild”, că există „tensiuni” între Washington și Berlin din cauza acuzațiilor privind programul de spionaj al SUA, însă a dat asigurări că cei doi aliați au în continuare o „relație puternică”, relatează AFP.

Sub presiunea parlamentarilor, guvernul german studiază în prezent posibilitatea audierii la Moscova a fostului consultant al NSA Edward Snowden, aflat în spatele dezvăluirilor privind programul de spionaj american care a vizat și Germania. Snowden a furnizat presei documente care sugerează că telefonul mobil al cancelarului Angela Merkel a fost spionat de către Statele Unite. „Fără urmă de îndoială, această situație a condus la tensiuni cu Germania”, a sublini-

at șeful diplomației americane pentru „Bild”. „Relația noastră este însă puternică și va rămâne puternică”, a mai spus el. „În momente dificile, prietenii acționează cu onestitate și respect reciproc, iar Germania este unul dintre cei mai mari prieteni ai Statelor Unite și unul dintre aliații noștri cei mai importanți”, a declarat John Kerry.

El s-a referit la cancelarul german Angela Merkel ca fiind un „partener formidabil” și a subliniat că dosare precum Siria, Iranul și acordul de liber schimb

între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt „pur și simplu prea importante pentru a nu acționa împreună”. „Prin urmare, trebuie să depășim împreună această situație”, a spus Kerry, adăugând că „iubește Germania”.

La rândul său, Berlinul a reiterat miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt al guvernului Steffen Seibert, faptul că relațiile transatlantice au „o valoare incomensurabilă” din punct de vedere al securității și politicii externe.

AGERPRES

Păi uite, autorii sondajului de miercuri s-au grăbit deja să ne spună că majoritatea cetățenilor țării sunt pentru ceea ce vrea Plahontiuc, adică pentru sistemul electoral mixt.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

7

Politică

Sondaje pentru PD MAI PE SCURT, am auzit datele unui nou sondaj de opinie, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor. Cetățenii au fost întrebați despre prețuri, sărăcie, despre partide, despre integrarea europeană. Probabil, mulți dintre Dvs. știți că sondajele de opinie sunt de două feluri: secrete, sau interne, și publice, deschise.

Cele secrete sunt aduse la cunoștința doar a celor care le comandă și le plătesc, cele publice ne sunt prezentate nouă. Și de foarte multe ori datele din sondajele secrete și cele care ne sunt aduse nouă la cunoștință se bat cap în cap. Să zicem, partidul X comandă un sondaj secret, din care află că este susținut de doar 4% dintre alegători. După care același partid comandă un alt sondaj, unul public, adică pentru noi, din care aflăm

că partidul respectiv este simpatizat de fapt de 8% de alegători.

Să vorbim despre sondajul de miercuri, nu înainte de a-mi aminti o frază a fostului premier Ion Sturza rostită într-o emisiune din septembrie. Conform unor sondaje secrete, zicea domnia sa, partidele aflate azi la guvernare ar aduna mai puțin de 20% din voturi, în timp ce comuniștii ar urca până la 60%. Sondajul deschis de miercuri ne spune

că partidele de la guvernare ar aduna împreună aproape 30%, cam tot atâta cât comuniștii. În plus, nu știu cum se face că dintre partidele și liderii aflați la guvernare cel mai bine stă Partidul Democrat al lui Marian Lupu, adică al lui Plahotniuc, despre care mulți analiști spun că ar putea să nu ajungă în viitorul Parlament. Da, a căzut și PD-ul în preferințele alegătorilor, dar nu așa de tare ca și partidul lui Filat, de pildă.

Dacă din luna aprilie, când a fost făcut precedentul sondaj, până acum, în noiembrie, partidul lui Filat a pierdut 5% dintre simpatizanți, partidul lui Plahotniuc a pierdut numai 2%.

MAI PE SCURT constantin cheianu Mai departe. Dacă simpatiile față de persoana lui Filat însuși au scăzut, din aprilie până acum, cu tocmai 12%, simpatiile față de Marian Lupu au scăzut... cu cât ați crede? Cu numai 1%. Interesant că, în aprilie, Lupu mai era președinte al Parlamentului și iată că în jumătate de an, timp în care el a fost un

simplu deputat și aproape nu a fost observat, ratingul lui a scăzut cu doar 1%.

O altă cifră interesantă. Știți că Vladimir Plahotniuc, înțelegând că partidul său PD se duce de râpă, vrea să schimbe sistemul electoral.

Adică, la alegeri să nu mai votăm doar partide, ci și persoane, asta chemându-

Conferință

se sistem electoral mixt.

Care sistem îi permite lui Plahontiuc să cumpere nu doar partide, ci și oameni.

Păi uite, autorii sondajului de miercuri s-au grăbit deja să ne spună că majoritatea cetățenilor țării sunt pentru ceea ce vrea Plahontiuc, adică pentru sistemul electoral mixt. Tocmai 21% dintre respondenți! Alte 16% sunt pentru sistemul de astăzi, vreo 15% sunt pentru votul direct etc.

MAI PE SCURT, vă invit, dragii mei, vorba lui Marian Ilici, să nu prea credeți în tot felul de sondaje publice. Mă tem că în Moldova aproape nu a mai rămas nicio instituție de sondaje care să nu-l deservească pe Vladimir Plahotniuc.

SCUMPIRI

Marius Lazurca: Republica Moldova Inflaţie mai mare este o ţară cu vocaţie europeană în 2014; se vor Uniunea Europeană este spațiul valorilor, drepturilor și libertăților, cea mai puternică zonă economică a lumii, cel mai important donator internațional, locul de naștere al primelor universități din lume, scrie radiochisinau.md.

Este opinia exprimată ieri, 7 noiembrie, în fața studenților de către ambasadorul României la Chișinău.

Marius Lazurca a ținut o conferință despre aspirațiile europene ale Republicii Moldova la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Republica Moldova este o țară cu vocație europeană, singurul stat de limbă neolatină rămas în afara comunității europene, iar aceasta este o desincronizare istorică ce trebuie corectată, a declarat ambasadorul Româ-

niei la Chișinău, Marius Lazurca.

Potrivit ambasadorului român, Uniunea Europeană susține aspirațiile Republicii Moldova, iar țara noastră este lideră la capitolul asistență financiară

primită de către un stat nemembru al UE. Fiind întrebat despre construcția gazoductului Iași-Ungheni, ambasadorul și-a manifestat speranța că acesta va fi încheiat până la începutul anului viitor.

El a subliniat importanța gazoductului pentru conectarea Republicii Moldova la piața comunitară a gazelor naturale.

Alături de Marius Lazurca a fost prezent și ambasadorul ungar la Chișinău, Mátyás Szilágyi. Acesta a subliniat sprijinul pe care Ungaria îl acordă aspirațiilor europene ale Republicii Moldova.

Marius Lazurca a fost numit ambasador al României în Republica Moldova în martie 2010. Anterior a exercitat aceeași funcție pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta.

RETRAGERE

Lear Corporation a renunţat la o investiţie de milioane în Republica Moldova Deficitul de braţe de muncă din Republica Moldova i-a forţat pe americanii de la Lear Corporation să renunţe la construcţia unei noi fabrici în Republica Moldova. Cel mai probabil că noua fabrică va fi construită la Iaşi, scrie deschide.md.

Corporaţia americană are o fabrică în Zona Economică Liberă de la Ungheni şi se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi calificaţi. E nevoie de 100–150 de muncitori, cu salarii de 4.500 de lei.

Lear Corporation intenţiona să construiască o fabrică la Chişinău sau Străşeni, cu o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi, evaluată la 10 mil de dolari și să angajeze

circa 2000 de oameni. Însă a renunţat din cauza unor probleme cu Vama şi Fiscul.

Compania a fost obligată să declare în vamă deşeurile de la fabrica din Ungheni şi să achite taxe pentru că acestea erau calificate ca import în

ţară, atunci când erau duse la gunoiştea din Ungheni.

Lear Corporation SRL este rezident al Zonei Economice Libere Ungheni Business din 12 ianuarie 2010 şi produce huse pentru BMW, Mercedes, Ford, Peugeot,

Toyota şi Citroen. Volumul producţiei în primul trimestru 2011 a fost de peste 547 mii de bucăţi de tapiţerie, vânzările ridicându-se la aproape 99 milioane de lei.

Fabrica are în prezent 1240 de angajaţi.

scumpi alimentele şi carburanţii Banca Națională a Moldovei (BNM) și-a revizuit în creștere prognoza asupra inflației pentru anul viitor, potrivit noului Raport asupra inflației pe termen mediu. Astfel, pe parcursul anului 2014, rata anuală a inflației se va plasa la nivelul de 4,7 la sută, în creștere cu 0,9 puncte procentuale față de prognoza fixată anterior, scrie jurnal.md.

„Prețul la compusibili va creşte puțin mai accentuat la mijlocul anului 2014, dar cu ritmuri mai mici decât în anii precedenţi. Prognozele actualizate ale BNM indică o uşoară accentuare a contribuţiei inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare la inflaţia totală”, a declarat guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.

De asemenea, o eventuală scădere accentuată a transferurilor din străinătate a mijloacelor băneşti ar afecta sursele de finanţare a consumului. Riscurile inflaţioniste ar putea surveni din partea redresării cererii interne, precum şi majorarea

preţurilor internaţionale la petrol pe fondul persistenţei tensiunilor din Orientul Mijlociu. În ceea ce privește piața valutară, potrivit prognozelor BNM, în perioada următoare, euro va continua să descrească în raport cu dolarul. „În perioada următoare, nu așteptăm fluctuații semnificative pe piața valutară.

Cererea și oferta și-au găsit echilibrul. Avem un noiembrie mai cald decât ne aşteptam, ceea ce influențează mult consumul de resurse energetice, astfel încât importatorii de resurse energetice și combustibil nu şiau majorat cererea de valută pe piața locală. În cazul în care cererea va crește, suntem siguri că oferta de valută va putea acoperi cererea din partea importatorilor”, a spus guvernatorul BNM. În trimestrul III din 2013, dolarul SUA s-a depreciat cu 1,4 la sută față de moneda europeană.

8

Vineri, 8 noiembrie 2013

Social SONDAJ

Mai mulţi pentru Uniunea Europeană decât pentru Uniunea Vamală Dacă duminica viitoare va fi organizat un referendum privind opţiunile integraţioniste ale RM, aproape 42 la sută din populaţia statului ar vota pentru aderarea RM la UE, în timp ce peste 37 de procente dintre cetăţeni ar vota pentru aderarea RM la Uniunea Vamală Rusia– Belarus–Kazahstan. E concluzia unui studiu prezentat miercuri de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Visul familiei Cătănoi este realizabil!

O familie cu cinci copii stă de doi ani în întuneric şi frig Femeia cu cinci copii, care de mai bine de doi ani roagă autorităţile s-o ajute să-şi procure o locuinţă, continuă să stea în gazdă într-o casă părăsită, deconectată de la energia electrică. Cel mai mic dintre copii are doar jumătate de an.

Pentru casă îi sunt necesari circa 30 de mii de lei. Solicitările sale de ajutor trec din mână în mână de la ministru la consilieri, de la consilieri la alţi minştri, dintr-un sertar al unui funcţionar într-altul. Deocamdată nu s-a găsit suma necesară pentru a ajuta această familie să aibă un acoperiş deasupra capului.

Svetlana COROBCEANU Între timp, Consiliul raional Căuşeni a găsit bani pentru a procura cinci automobile de serviciu. Ce-i drept, nu dintre cele mai luxoase. Trei dintre acestea au fost repartizate în primării, iar două Dacia-Logan le-au revenit vicepreşedinţilor de raion. Una din maşini costa cât două case, la care visează familia Cătănoi.

Potrivit sondajului, peste 19 la sută din populaţia RM, dacă ar avea posibilitatea să plece cu traiul în alt stat, ar alege un stat membru al UE, în timp ce aproape 13 procente ar opta pentru un stat din CSI. Directorul executiv al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Andrei Dumbrăveanu, a anunţat că fiecare al cincilea cetăţean consideră importantă parafarea de către RM a Acordului de Asociere cu UE, iar fiecare al şaselea doreşte regim liberalizat de vize cu UE. „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum şi ar trebui de ales între aderarea RM la UE sau Uniunea Euroasiatică, pentru UE şi-ar da votul 42%, iar, cu un decalaj de 4%, vine Uniunea Euroasiatică, cu 38%. Toate aceste date ne vorbesc că populaţia este aproape înjumătăţită, deşi prevalează opţiunile proeuropene”, a spus Andrei Dumbrăveanu.

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare vor fi organizate alegeri, în Parlamentul RM ar accede aceleaşi partide politice care sunt şi în prezent.

Directorul Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu, a precizat că pentru PCRM ar vota

peste 28 la sută dintre cetăţeni, cu 2 procente mai puţin comparativ cu sondajul prezentat în luna aprilie.

Pentru PLDM şi-ar exprima opţiunea de vot puţin peste 12 procente dintre cetăţeni, cu 5 procente mai puţin, comparativ cu sondajul precedent. PD ar acumula peste 7 la sută din sufragii, cu 3 procente mai puţin decât ar fi luat în luna aprilie, iar PL ar lua puţin peste 5 la sută din voturi, cu 2 procente mai puţin decât ar fi obţinut acum jumătate de an. „Majoritatea în anchetă scria că doreşte o forţă nouă, oameni în care să aibă încredere, un partid nou. Este mare şi rata celor indecişi – 20%. Fiecare a 5-a persoană nu poate face o alegere întemeiată. „Nu aş vota” – 8%. În comparaţie cu sondajul din aprilie au scăzut partidele de la guvernare. Oamenii se simt dezamăgiţi de situaţia economică precară, de costurile înalte”, susţine Victor Mocanu.

Sondajul a fost realizat în perioada 21 octombrie – 2 noiembrie, pe un eşantion de 1192 de persoane din 79 de localităţi ale RM. Marja de eroare a acestuia este de aproape 3 %.

Politicon.md

În camera nu prea mare este un pat fără picioare şi nişte scânduri aşezate pe câteva pietre. Pe tavan se văd nişte fisuri ameninţătoare. Când plouă afară, plouă şi în casă.

Valentina Buliga e blondă?

Liderul fracţiunii PD din Consiliul raional Căuşeni, Serghei Eremei, ne-a informat că luni a avut o vizită de lucru în teritoriu preşedintele Parlamentului Igor Corman. Tamara Cătănoi, femeia cu cinci copii, din s.

Ursoaia, Căuşeni, a fost una din persoanele primite în audienţă. După ce i-a ascultat oful, Corman a îndreptat-o la preşedintele organizaţiei teritoriale a partidului ca acolo să întocmească un demers pe care să-l trimită ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga. „Deja nu ştiu a câta oară mă adresez Valentinei Buliga. Cu un an şi ceva în urmă am mers împreună cu copiii la ea în audienţă.

Am fost minţită că vorbesc cu Valentina Buliga. A venit o doamnă blondă şi s-a prezentat Valentina Buliga.

Apoi, când a fost deja chiar doamna Buliga în teritoriu, m-am apropiat, i-am cerut ajutorul. I-am transmis solicitarea. Ne-am adresat şi domnului Filat, şi domnului Leancă, dar cum am stat în întuneric aşa stăm”, spune femeia.

Protest la Guvern Tamara Cătănoi a pro-

testat acum doi ani, împreună cu cei patru copii ai săi, în faţa Guvernului. După o ceartă cu rudele bărbatului cu care are doi copii, acestea din urmă au alungat-o în stradă şi femeia nu ştia încotro s-o apuce. După două săptămâni de stat în soare în PMAN, Tamara s-a întors la Ursoaia cu câteva mii de lei pe care i le-au dat trecătorii. Şi liderul PL, Mihai Ghimpu, le-a întins nişte bani, dar nu i-a luat deoarece, spune femeia, atunci era în aşteptarea unor paşi „concreţi” din partea politicienilor, nu să i se arunce nişte bani în poală.

De atunci locuiesc într-o casă fără energie electrică.

Tamara are doi copii gemeni care merg la grădiniţă, un

Cei doi fii gemeni ai Tamarei Cătănoi

me, terciurile seci şi turtele pe tigaie sunt bucatele obişnuite în această casă.

Pe lângă indemnizaţia de doar 300 de lei, primesc de ceva timp un ajutor sub formă de produse alimentare din partea organizaţiei „Pro Familia” din Căuşeni. Recent, Primăria le-a oferit un

în care trăia. Dar casa aparţinea fratelui soţului, şi ulterior între ei s-a iscat o ceartă şi femeia cu copiii au ajuns în stradă. Locuinţa de 30 de mii de lei identificată de angajatele secţiei Asistenţă Socială împreună cu femeia, ulterior n-o mai aranja pentru că era în alt sat şi mama copiilor sta la îndoială s-o cumpere ori nu. A găsit o casă în Ursoaia, dar care costă 5000 de dolari.

Dacă e vorba de 30 de mii de lei, noi îi cumpărăm casă, dar nu o putem ajuta cu mai mult căci sunt şi alte familii nevoiaşe”, afirmă preşedintele raionului.

O rază de speranţă

Ion Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni

băieţel – Dumitru, de cinci ani, Nistor, de doi ani, şi acum şase luni a mai adus pe lume un copil. Cei doi taţi ai acestora s-au făcut nevăzuţi motivând că nu vor creşte unul copiii celuilalt. În camera nu prea mare este un pat fără picioare şi nişte scânduri aşezate pe câteva pietre. Pe tavan se văd nişte fisuri ameninţătoare. Când plouă afară, plouă şi în casă.

Copiii îmbrăcaţi sumar nu prea ştiu gustul cărnii ori al lactatelor, nici de dulciuri nu au parte. Ciorba de legu-

ajutor „pentru căldură” – 1 cub de lemne (sic!).

30 de mii de lei se găsesc!

Solicitat de JURNAL, preşedintele raionului Căuşeni, Ion Ciontoloi, ne-a spus că femei în situaţia Tamarei Cătănoi sunt mai în toate satele raionului Căuşeni. Ce-i drept, cu mai puţini copii şi nu atât de insistente, dar tot mame singuratice în situaţii dificile. „Am ajutat această femeie să-şi repare prima locuinţă

În luna iulie, JURNAL de Chişinău a mai publicat un articol despre această familie. Zilele acestea, la redacţie a telefonat o familie care s-a oferit s-o ajute, de comun acord cu autorităţile raionale, pe Tamara Cătănoi să-şi cumpere locuinţă. Persoana care a dorit să facă acest gest a solicitat să nu-i facem public numele. „Familia cu care am vorbit ne-a dat o speranţă. Sperăm în curând să avem o casă a noastră”, spune Tamara. La rândul lor, copiii visează ziua când nu-şi vor mai face lecţiile la lumina candelei ori a lumânărilor.

Vor avea şi un televizor, spune Dumitru, deasupra acestuia nu va ploua, se zgâieşte în pod copilul, şi va fi pus în priză toată ziua.

Acţionarul majoritar al Victoriabank, compania olandeză Generashon Financial B.V., care deţinea 26,75% din capitalul social al băncii, şi-a vândut participaţia pe parcursul săptămânii trecute.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

9

Privirea

NATO

„Batalionul Baltic” Republicile baltice vor forma un singur batalion în cadrul forțelor de reacție rapidă ale NATO Republicile baltice intenționează să formeze, până în 2016, un singur batalion în cadrul forțelor de reacție rapidă ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat joi comandantul Forțelor de Apărare ale Estoniei, general-maiorul Riho Terras, potrivit ITAR-TASS. Potrivit lui Terras, în timpul reuniunii pe care a avut-o recent la Riga cu comandanții armatelor Lituaniei și Letoniei, s-a decis ca o propunere în acest sens să fie înaintată pentru aprobare ministerelor apărării republicilor baltice. „Aliații din cadrul NATO văd în Es-

tonia, Letonia și Lituania un spațiu al securității comun.

Formarea unui batalion unitar va constitui o dovadă a faptului că putem, cu ajutorul forțelor noastre, realiza în mod operativ acțiunile planificate atât la nivel de Stat Major, cât și la nivel de unități”, a subliniat Terras.

Noua unitate militară, care se va numi „Batalionul Baltic”, se va forma pe baza batalionului estonian Scouts. Estonia va fi reprezentată de o companie de infanterie, de un grup de recunoaștere, de poliție militară și de câțiva experți geniști — în total circa 200 de militari. Letonia și Lituania vor participa prin companii de infanterie, unități de cercetare, grupuri antitanc, poliție militară și dispeceri pentru apărarea antirachetă.

AGERPRES

Drumurile locale şi comunitare vor fi reparate din Fondul rutier Drumurile locale, comunitare şi străzile vor fi reparate din Fondul rutier. Un proiect de lege în aceste sens a fost votat astăzi în primă lectură de Parlament, informează MOLDPRES. Iniţiativa aparţine deputaţilor PLDM şi a fost susţinută de majoritatea legislatorilor. Potrivit autorilor, aproximativ 68 la sută din lungimea totală a drumurilor din ţară sau 6866 km sunt drumuri locale, comunitare şi străzi. „Resursele disponibile în prezent, alocate prin intermediul Fon-

dului rutier sau al Legii bugetului de stat sunt doar pentru întreţinerea parţială şi reparaţia curentă a drumurilor locale. Mecanismul de finanţare a drumurilor locale a rămas ambiguu din punct de ve-

dere legal şi neviabil din punct de vedere economic, deoarece autorităţile locale nu au bani, iar din Fondul rutier surse nu se alocă”, a spus deputatul liberaldemocrat Liliana Palihovici.

Ea a adăugat că modificarea legislaţiei era eminamente necesară deoarece în situaţia actuală nu poate fi asigurată deplasarea în siguranţă a cetăţenilor pe drumurile din Republica Moldova.

MOLDPRES

Guvernul va aloca 2 milioane de lei pentru evacuarea apei de pe terenurile agricole inundate la Cahul şi Cantemir Guvernul va aloca 2 milioane de lei pentru evacuarea apei de pe terenurile agricole inundate la Cahul şi Cantemir, relatează MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

Suma va fi oferită în baza unei hotărâri votate ieri de membrii Cabinetului de Miniştri. În proiect se arată că în urma ploilor din luna septembrie, în lunca râului Prut s-a acumulat un volum mare de apă. Drept urmare, peste 8200 de hectare de terenuri agricole au fost inundate în raionul Cahul şi 2500 de hectare în raionul Cantemir.

Prejudiciul adus producătorilor agricoli este de circa 32 de mil. de lei, dar suma ar putea creşte în condiţiile în care nu vor fi luate măsuri urgente de evacuare a apei de pe terenurile inundate.

Calculele estimative arată că pentru evacuarea apei este nevoie de 2 milioane de lei. Suma este necesară pentru acoperirea cheltuielilor pentru consumul de curent electric al staţiilor de pompare. În şedinţa Guvernului s-a menţionat că decizia a fost aprobată de principiu, urmând să se decidă din ce fonduri vor fi alocaţi banii.

Abonează-te la ziarul Economist în toate oficiile „POŞTA MOLDOVEI” din ţara

Titlurile ediţiei din 6 noiembrie ale săptămânalului ECOnomist: Schimbare în acţionariatul Victoriabank. Cel mai mare acţionar şi-a vândut participaţia

Acţionarul majoritar al Victoriabank, compania olandeză Generashon Financial B.V., care deţinea 26,75% din capitalul social al băncii, şi-a vândut participaţia pe parcursul săptămânii trecute, prin intermediul mai multor operaţiuni efectuate prin sistemul interactiv al Bursei de valori. Surse din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) au relatat că este vorba anume despre această companie, care ar fi, potrivit mai multor relatări din presă, controlată de vicepreşedintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Cât de protejate sunt cardurile emise de băncile moldoveneşti şi cum îţi recuperezi banii în caz de furt?

De la apariţia primelor carduri bancare,

tehnologiile folosite de bănci s-au schimbat esenţial, însă nici infractorii nu au rămas în urmă şi excelează cu noi şi noi invenţii în materie de furturi de bani. Ce trebuie să faci pentru a nu cădea în capcana hoților de carduri şi cum poţi recupera banii care ţi-au fost retraşi în mod fraudulos?

Moldovenii îşi pot permite doar patru plinuri de benzină dintr-un salariu mediu

O statistică destul de interesantă, care raportează puterea de cumpărare a cetăţenilor statelor UE la preţurile şi accizele la carburanţi, a fost întocmită de ziariştii de la „Gândul”. Pornind de la aceleaşi date, am introdus în ecuaţie şi Republica Moldova, care, cu toate aspiraţiile sale proeuropene, rămâne cu mult sub capacitatea de cumpărare chiar şi a celor mai sărace ţări din Comunitate. Şi asta în condiţiile în care carburanţii la noi sunt încă destul de ieftini faţă de ţările UE, iar accizele mai mici.

Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 022 85 91 46; e-mail: vlad.vasilcov@eco.md

€c nomist succesul tău

magazin economic

în afaceri

Indice

1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM 21749 Persoane fizice

18,00 lei

54,00 lei

108,00 lei

216,00 lei

PM 23749 Persoane juridice

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

240,00 lei

10

Vineri, 8 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

In memoriam

„Pot să recit şi acum cîteva mii de versete din Virgil sau Horaţiu, din Ovidiu în latineşte.

Nu mai spun de Arghezi, de Minulescu, Voiculescu, pe care-i ştiam foarte bine.”

Interviu

„Este un singur critic mai mult sau mai puţin obiectiv, care este Timpul.

Dar până şi acesta poate greşi” Interviu inedit cu Aureliu Busuioc (23 decembrie 2003) PN: Aţi reglat puţin conturile cu trecutul...

AB: Posibil, eu ştiu? În orice caz, mai am în lucru vreo două, nu ştiu dacă am să reuşesc pentru că-s bătrîn totuşi. Am început să respir mai greu, să mă mişc mai greu. Deşi sufleteşte mă simt ca la 18 ani, ca pe vremea aceea cînd încă în România ne adunam tineri şi ne îmbătam de poezia lui Arghezi, a lui Minulescu, Voiculescu, Pilat, discutam, făceam mai puţină politică, dar în politica literară ne simţeam atît de liberi, polemizam, în sensul direct al cuvîntului, nu în ceea ce se înţelege „polemică”... s-a înţeles pe timpul sovietelor şi din păcate şi astăzi se mai înţelege. Ai spus cuiva despre cutare frază... gata, ţi l-ai făcut duşman. Asta e o chestie tipic sovietică. Ştiu că în Franţa am fost şi eu şi am rătăcit un pic şi am mai avut şi nişte cunoştinţe. Nu mă mira deloc faptul ca un comunist convins să discute cu un anticomunist convins, la aceeaşi masă, orice probleme, fără să se împuşte reciproc, fără să se scuipe, ca nişte oameni normali. Mă simt intrat cumva în normalitate sufleteşte, deşi exterior mi-am permis, cînd n-am lucrat la acest roman Spunemi Gioni, sau la altele, am avut rubrici la săptămînalul Săptămîna, de tristă aducere aminte, deşi eu am scris cu totul altceva decît era politica acestui săptamînal. Am scris despre limbă. În apărarea limbii, în apărarea demnităţii... Ei aveau nevoie de numele meu, aşa mi s-a spus, şi îmi tipăreau orice, şi apărea un fel de discrepanţă între politica lor şi conţinutul publicisticii mele de acolo, după care, cînd au început să promoveze moldovenismul ăsta tîmpit şi obtuz, am plecat. Dar am luat o rubrică la Timpul şi timp de doi ani de zile am ţinut-o săptămînă de săptămînă. Am făcut luări de poziţie împotriva regimului din zilele noastre.

Aşa, momente mai curioase: în 1965 am avut un congres al Uniunii Scriitorilor, unde mi-am permis, luînd primul cuvîntul, să dau tonul acelui congres. În 1965, în Uniunea Sovietică, condus de Bodiul ş.a.m.d.

Să vorbeşti despre limbă, despre alfabet latin, despre întoarcerea la valori ş.a.m.d., a fost un act destul de teme-

rar cu urmări destul de ticăloase, în sensul că trei ani de zile am fost lăsat să mor de foame. Nu mi se tipărea nimic, făceam traduceri cu pseudonim pentru alţii. Dar am avut prieteni care m-au susţinut. Au mai fost atunci, şi Druţă, era cu totul altfel, cu totul altcineva, Vieru, au mai fost alţii care au făcut ca acest congres să ajungă pe buzele tuturor aici, în republică, şi să fie observat şi în Uniunea Sovietică şi chiar în Europa. Dar urmările au fost aspre şi ticăloase.

PN: Şi pentru dvs, şi pentru Druţă?

AB: Pentru toţi. Eu am avut dangaua, stigmatul pus pe umăr cu fierul călit şi nu am mai avut acces la nici un fel de posturi. Decît în 1977 am fost ales secretar al Uniunii Scriitorilor, dar asta a fost o chestie care se hotăra pe la Comitetul Central, dar în ultimă instanţă scriitorii trebuia să-l aleagă pe cel pe care îl voiau. M-au ales şi am fost de vreo trei ori reales.

După care, am plecat, puteam să mai rămîn, dar am simţit că încep să mă descompun ca scriitor. Trebuia să mă ocup de chestii din astea: locuinţe pentru scriitori, tot felul de lucruri care nu au nimic de a face cu scrisul.

Alte lucruri curioase, dacă te interesează aşa ceva... Uite, la o sărbătoare am tras cîte un şpriţ, două şi am luat un steag al Uniunii Sovietice şi i-am dat foc şi eram speriaţi a doua zi cînd ne-am dat seama ce am făcut. Dar s-a întîmplat să fie o companie cu băieţi de ai noştri toţi.

PN: Eraţi cu Nicolae Sulac şi cu Maria Drăgan, dacă nu mă înşel...

AB: Nu, nu... Aici a fost aşa, cu Gagiu, cu Strîmbeanu, cu Cimpoi. În general, ce să-ţi spun, în toată bălăceala aceasta s-a făcut cîte ceva.

Cimpoi, urmărit în fel şi chip, a reuşit în timpul ăsta totuşi să înghită tone de literatură şi să ajungă enciclopedistul de astăzi, pentru că, într-adevăr, e un talent bine hrănit cu informaţie. Alţii au luat-o hăisa, dar oricum. Întîmplări din astea, dar asta mai puţin te interesează...

A fost... poţi să o numeşti o boemă în iad. În ţarcul acesta, în lagărul acesta înconjurat de sîrmă ghimpată din toate părţile am fost mai mulţi care au ajuns pînă astăzi... alţii au mai dispărut... am reuşit să organizăm o

boemă, dar nu în sensul să zicem franţuzesc sau american, playboy... în sensul mai mult politic aş spune, politic şi literar, filozofic. Pentru că vînam literatura română, pentru că aicea au fost închise librăriile unde se vindea carte românească, şi trebuia să călătorim şi să o aducem, ba în republicile baltice, ba la Moscova, ba la Cernăuţi unde o vreme a fost librărie românească. Plasam unii altora fel de fel de cărţi.

A apărut, de exemplu, în România Marx şi Engels despre români, un volum.

Imediat aici s-a sesizat, să nu ajungă şi aici! Ei bine, la Moscova, primul secretar al ambasadei – era un băiat foarte bun de altfel, era bun pe atunci, nu ştiu, nu i-am întîlnit numele nici printre ambasadori nici printre şefii de direcţii de la Ministerul de Externe. Probabil că a lucrat pe vremea lui Ceauşescu şi a fost concediat sau i s-a dat ceva de lucru mai puţin important... El mi-a dat cartea aceasta. Am adus-o. Domnule, a circulat ca o... ştiu eu?... cum circulau bibliile. Uite aşa a circulat vreo 2-3 săptămîni. Pînă cînd într-o zi s-a prezentat la mine un tip şi mi-a spus să-i dau cartea. S-a legitimat şi mi-a spus să-i dau cartea. „N-ai mai dat-o la nimeni?” – „Nu, au mai văzut-o vreo doi-trei.” Şi după aceea am stat şi am început să mă gîndesc cine o fi fost acela care... Dar era imposibil pentru că i-o dădeam unuia şi acela o citea cu alţii doi-trei. Pe urmă, aceia – mai departe şi... în sf îrşit.

N-am mai aflat eu cine a fost cel care a informat instanţa.

PN: Dar boemă din asta a existat şi în anii ‚50 sau mai tîrziu?

AB: Nu, abia după anii ‚60. Pînă în ‚60 a fost o... Nu, atunci cînd a venit... Prin ‚58-’59 a început, cînd a venit Hruşciov şi a mai slăbit puţin chingile. Dar au fost copilaşi tineri... Ce să-ţi spun? Şi Vieru şi Matcovschi, Strîmbeanu şi mulţi mulţi alţii au aflat de la mine de Minulescu, de Voiculescu, de Arghezi, de Eminescu încă nu ştiau.

Deja prin 1954-55 abia a început să apară aici cîte ceva, şi atunci foarte bine dozat.

Iar eu care am avut o memorie chiar foarte bună aş zice la versuri, recit şi acuma, la vîrsta asta, pe Verlaine sau

Foto: Nicolae RĂILEANU

(Continuare din numărul din 1 noiembrie)

Ponomari ş.a.m.d. Ca pînă la urmă, cînd au început să se răstoarne lucrurile, au început oamenii să mai înţeleagă că mai există şi altceva decît poezia lor şi să caute un fel de relaţii cu mine şi cu oameni de teapa mea, ca pînă la urmă să-i îngropăm, cum era şi firesc, pentru că ei nu aveau nimic de a face cu literatura. Dacă făcuseră ceva, au făcut doar stricînd, nu construind.

pe Lamartine. Lamartine nu mi-a plăcut niciodată, dar îl citeam de vreo, două trei ori şi îl reţineam. Pot să recit şi acum cîteva mii de versete din Virgil sau Horaţiu, din Ovidiu în latineşte. Nu mai spun de Arghezi, de Minulescu, Voiculescu, pe care-i ştiam foarte bine. Eram un fel de bibliotecă a lor, unde ascultau şi nu le venea să creadă că se poate scrie aşa. Mai ales, i-a impresionat foarte mult... drept să-ţi spun eu niciodată nu l-am considerat pe Minulescu un poet minor, a fost un poet foarte important, aşa cu toată... cu duhul ăsta uşurel, din aer... a fost un poet cu miez. Şi însăşi muzicalitatea limbii în care scria te obliga să pătrunzi mai adînc în sufletul acestui popor. În sf îrşit, nu ăsta-i rostul poeziei, dar nu le venea să creadă că se putea scrie aşa. Îţi imaginezi, după „Ce frumos păşeşte oastea/ pas la pas şi cot la cot” sau „Eu trec pe Piaţa roşie măreaţă/ şi simt că pasul meu îi cadenţat”. Sau Cruceniuc, sau Darienco, sau Ponomari. „Eu aiasta n-oi da voie/ Glasul meu îi tare/ Dac-a fi din nou nevoie,/ Eu oi arde iară!”

După chestiile astea, îţi închipui, un Minulescu sau un Voiculescu era o revelaţie pentru ei... Şi îmi pare bine că mulţi din băieţii ăştia recunosc azi că le-am fost aşa, o mică bibliotecă poetică...

Bine, proza, cum era să reciţi Ion sau Răscoala? Nu puteai să reciţi pe de rost proză. Dar cu poezia a fost cam aşa.

A fost o perioadă tragică dar pe care am încercat să o transformăm într-o viaţă aproape normală. Întîlnirile acestea, şezătorile acestea improvizate. Şi şezătorile acestea aveau loc de obicei

pe la cafenele, pe la restaurante. Pentru că, închipuieţi, ne-am adunat la cineva în casă, gata! A fost o conjuraţie! Dar aşa, în public. Ce faci? Spun poezii. A, spui poezii, nu-i periculos, lasăl să spună. Am reuşit totuşi să scoatem şi ceva luminos din mizeria în care trăiam. Şi acest luminos a fost asta...

PN: Dar abia înspre anii 60. Pînă atunci nu au fost aşa cenacluri?

AB: Nu, nu... Care cenacluri? Mi-aduc aminte la institutul acesta pedagogic era un concurs anual de poezie, dar se ştiau dinainte cîştigătorii. Era un idiot din Transnistria, Ion Robu – ceva înspăimîntător: despre oastea sovietică, despre Stalin. Era garantat, el ocupa locul întîi întotdeauna, înainte de a începe concursul, se ştia că el o să ia locul întîi. Venea cineva cu ceva mai aşa, nu trecea. Şi dacă se făceau cenacluri din astea pe la universitate sau în alte părţi, dacă începeau, nu durau mult pentru că începeau oamenii să mai pună întrebări, dar asta nu mai era interesant pentru autorităţi.

Pentru că dacă se pun întrebări, trebuie să mai şi răspunzi. Cam aşa, se dizolvau foarte repede.

PN: Şi totuşi atunci cînd aţi venit, aşa, puţin cîte puţin, v-aţi făcut nişte prieteni printre scriitorii care existau atunci sau aţi păstrat...

AB: Nu puteai să-ţi faci prieteni din aşa indivizi, membri ai Uniunii Scriitorilor, gata, era cineva – mare personalitate. Nu puteai săţi faci prieteni. De altfel, am intrat foarte greu în Uniune, cu un minim de voturi. Prieteni aşa, mă mai tolerau alde Cruceniuc, alde Darienco,

PN: Nici măcar între basarabeni, cei cu liceul la Iaşi, la...

AB: Îl aveam pe... erau mai în vîrstă, Meniuc, care mi-a fost... a fost o fire închisă, un tip foarte retras, dar care a fost un poet adevărat, care cedase şi el la timpul lui. Apăruse cu un poem stupid despre colectivizare... Dar după aceea, spre sf îrşitul vieţii, şi-a revenit, şi-a revenit încă frumos şi onorabil. Ei, cu Lupan ce aveai să discuţi? Era Domnul Lupan, domnul în sens de domnitor, cu care nu puteai să schimbi două vorbe la un pahar de vorbă, doar să răspunzi la întrebările lui cînd te chema la dînsul. Sau să încerci să polemizezi cu el, zadarnic de altfel, numai la adunarea Uniunii Scriitorilor... Era Roşca, un om care nu ştia să aibă contacte normale cu colegii, un tip foarte violent şi egoist. Ei, contacte mai armonioase le aveam cu Mihnea, Paul Mihnea. Deşi şi el prin anii ‚50 scria nişte versuri imposibile. A scris un volumaş înainte de război, foarte interesant, o poezie foarte interesantă, dar apoi a renunţat, s-a băgat în limba asta moldovenească: „Directivă după directivă/ Se deschide aievea-n perspectivă” sau „Marea Uniune... şi Stalin...” – aiureli din astea. S-a dezis de ele mai tîrziu, şi a revenit, dar la un moment dat s-a retras total din viaţă, era sărac ca un şoarece de biserică şi şi-a scris opera fundamentală.

A avut Cunună de cununi – sonete, o poezie lirică foarte interesantă, absolut apolitică. El scria de altfel apolitic pe atunci, scria pentru că se temea de tot ce era pe atunci: de deportare...

PN: El fiind şi evreu, la un moment dat, în 1953...

AB: Da, da... Dar a fost un poet foarte interesant. Mai departe n-aveai cu cine.

Sursa: blogul lui Petru Negură (va urma)

Ceea ce mă miră în această tevatură „hermeneutică” e că scriitorul (era să scriu din inerţie Bătrânul Poet!) nu a protestat. Folcloristica interpretării pozitive a sintagmei cu pricina evoluase într-atât, încât părea că acesta e purul adevăr „literar şi artistic”. Nimeni nu se mai îndoia că ar fi posibilă şi altă tâlcuire.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Observator

11

Bătrânul poet?

O caricatură!

Eugen LUNGU Bătrânul Poet este probabil cea mai populară poezie a lui Aureliu Busuioc. Dar şi cea mai prost înţeleasă.

Ajuns la senectute, poetul era identificat cu propriul personaj din respectivul poem. Aniversările scriitorului, mai ales din ultimul deceniu şi ceva, speculate jubilativ de presa republicană, includeau în tam-tamul lor bubuitor şi nelipsita sintagmă. Ziariştii îşi titrau astfel articolele omagiale dedicate lui Aureliu Busuioc. Îmbinarea ajunsese deja un clişeu. Mai mult: sintagma devenise o marotă care îşi eclipsa propriul creator. Ţin minte o serată dedicată lui A. Busuioc la o bibliotecă din centrul capitalei când cineva citise cu mult patos poemul, punând tot focul emotiv în buclucaşa îmbinare. Omagiatul doar surâdea reticent.

Exegetica a mers şi ea pe mâna clişeului, agăţându-i cozi multicolore şi franjuri măiestrite. Astfel, expresia a ajuns o cheie de boltă în forul Busuioc. Iată una dintre solemnele definiţii înjghebate în baza ei: „Bătrânul Poet (emblemă a geniului)”. Putem să şi continuăm: „Depozitar de valori perene, omul care s-a consacrat Creaţiei, întruchipării artistice a omenescului şi adevărului absolut. Metonimie a cuvântului inspirat, Bătrânul Poet dispune de acea «iarbă a fiarelor» cu ajutorul căreia îl îmblânzeşte pe Cronos, îl ţine în frâu, îl hipnotizează chiar. Gradele de comparaţie subliniază calificativul bătrân (citeşte – etern)”.

Exemplele vă aşteaptă nenumărate în articolele „de specialitate”.

Unul aţi putea să-l citiţi chiar în România literară: „E notabilă imaginea din poemul Bătrânul poet, ca o autoreflectare a propriei situaţii biografice”.

Ceea ce mă miră în această tevatură „hermeneutică” e că scriitorul (era să scriu din inerţie Bătrânul Poet!) nu a protestat.

Folcloristica interpretării pozitive a sintagmei cu pricina evoluase într-atât, încât părea că acesta e purul adevăr „literar şi artistic”.

Nimeni nu se mai îndoia că ar fi posibilă şi altă tâlcuire, că sintagma ascunde în miezul ei semantic un alt concept, mult prea departe de cel reverenţios-poetic pe care i-l inoculase uzul „folcloric”.

Adevărul e că poemul Bătrânul Poet de Aureliu Busuioc este o replică parodică şi uşor caricaturală la poezia cu un titlu absolut identic (Bătrânul poet, doar că fără majusculă!) scrisă de Andrei Lupan. Bucata în cauză a lui Lupan e datată cu anul 1964. Aureliu Busuioc şi-a publicat pentru prima dată poemul în revista Nistru, nr. 12 din 1968, adică patru ani mai târziu. Reluăm mai jos întreaga poezie a lui Andrei Lupan, cândva destul de populară (fusese tradusă în rusă şi ucraineană, iar scriitorul lituanian Eugenijus Matuzevicius, aproape leat cu Lupan, o tălmăcise în limba patriei sale). Azi poemul e mai mult uitat.

BĂTRÂNUL POET Trece îndârjit, Ca pe grele talazuri, cu anii războindu-se, cu zilele – noian.

Ochii iubirilor mari îl urmează, iar setea lor bântuie fără alean. Şi nu e răgaz de cei fără număr, purtaţi ca pe umeri în conştiinţă, îl strigă de pe măgurile lumii, cu neînduratul tribut al credinţei.

Unde e pavăza ce i-ar ascunde fruntea pleşuvă, spinarea gârbovită?

Pe fiece zi, ca pe-o carte profundă, gândul drumeţ în tremur ezită.

Vitregă trece ora hodinei, dar nu-s oboseli pentru ciudata-i fire, apare cu verbul sclipind de lumină, cu harul năstruşnic al înnoirii. Şi iar e de faţă cu cei ce-l aşteaptă, înalt în tărie, purtând diademă, stăpân pe a graiului taină şi faptă şi nebiruit făurar de poemă.

1964 Este puţin probabil că Andrei Lupan a avut drept prototip un poet anume. E mai degrabă un personaj generic, plămădit după reţetarul stalinist – scriitorul este „inginerul sufletelor omeneşti”.

Poetul trebuie să fie neapărat tribun, neapărat militant tenace.

Verbul său e obligat să fie mereu „pe fază” pentru a-şi onora comandamentul social. Acest profil robotizat al bardului sovietic e transpus perfect în poemul lui Lupan şi funcţionează ca un angrenaj

bine uns. Poetul trece „îndârjit, ca pe grele talazuri”, cei mulţi îi aşteaptă cântările: „Ochii iubirilor mari îl urmează,/ iar setea lor bântuie fără alean”. Bătrânul poet e pătruns de sacra sa misiune, responsabilitatea în faţa chemărilor vremii şi a aşteptărilor poporului îl copleşeşte: „Şi nu e răgaz de cei fără număr,/ purtaţi ca pe umeri în conştiinţă,/ îl strigă de pe măgurile lumii,/ cu neînduratul tribut al credinţei”. Bătrâneţea nu e o scuză pentru apostolatul său, uzura fizică nu-l deviază de la „înalta misiune” de primenire a lumii: „Unde e pavăza ce i-ar ascunde/ fruntea pleşuvă, spinarea gârbovită?/ Pe fiece zi, ca pe-o carte profundă,/ gândul drumeţ în tremur ezită.// Vitregă trece ora hodinei,/ dar nu-s oboseli pentru ciudata-i fire,/ apare cu verbul sclipind de lumină,/ cu harul năstruşnic al înnoirii”. În antiteză, poetul imaginat de A. Busuioc e un tip nu pur şi simplu bătrân, ci „grozav de bătrân”, un ramolit fără speranţă: „Când trece pe stradă Bătrânul Poet,/ bătrânul, grozav de bătrânul Poet,/ Se scurge şi timpul atunci mai încet,/ ei bine, cu mult mai încet”.

Pentru a spori efectul acestui uzaj biologic, scriitorul repetă obsesiv pasajul-refren pe tot parcursul poemului. Mai mult, autorul ne lasă să înţelegem că „grozav de bătrânul Poet” nu a fost nici în tinereţe mai plin de foc şi mai original: „Priviţi-l, bătrânul acel desuet,/ e-un tânăr acum desuet”.

Spre deosebire de poetul-tribun, urmat de „ochii iubirilor mari” şi de „setea fără alean” a mulţimilor, „grozav de bătrânul Poet” are o suită de fani atinşi şi ei de marasmul senilităţii: „Bătrâni şi bătrâne în scuaru-amurgit,/ pe scaune-n scuaru-amurgit,/ Încep să declame cu glasul dogit,/ cu glasul extrem de dogit./ Când versuri ştiute demult pe de rost/ răsună şi-acum pe de rost”. (Urmăriţi cum funcţionează în acest poem repetiţia – e un truc poetic de mare efect sonor şi ideatic!)

Deşi înaintat în etate, nobilul mânuitor de cuvânt din poemul lui Lupan stăpâneşte pe deplin timpul, situându-se cumva, zeieşte, deasupra vremii (te joci cu tribunii!?). El se „războieşte” „cu anii…, cu zilele – noian”, el înfruntă trecerea: „Pe fiece zi, ca pe-o carte profundă,/ gândul drumeţ în tremur ezită...// Vitregă trece ora hodinei,/ dar nu-s oboseli pentru ciudata-i fire,/ apare cu verbul sclipind de lumină,/ cu harul năstruşnic al înnoirii”. El manipulează deci timpul şi deţine ca un supermag „harul năstruşnic al înnoirii”.

Pe când „grozav de bătrânul Poet” sleieşte timpul. Când apare el „Se scurge şi timpul atunci mai încet,/ ei bine, cu mult mai încet”.

Personajul conturat de Aureliu Busuioc e mai mult al trecutului, un trecut imemorial din epoca balurilor cu mazurci. Busuioc operează foarte sugestiv cu aceste metafore ale unui timp revolut – cât face doar puntea asociativă amurgit-dogit! Crepuscularul său poet e atât de depăşit de vremea în care se mişcă, încât moşul pare că alunecă din timp: „Dar el e atât de voinic şi absent,/ Poetu-i atât de absent,/ Că nu mai desparte trecut de prezent/ şi nici viitor de prezent./ El vede, dar unde anume în timp,/ Ei, unde anume în timp?”. Dacă remarcaţi, bătrânul nu e o epavă, o dărâmătură umană ca poetul lui Lupan („fruntea pleşuvă, spinarea gârbovită”); dimpotrivă „e atât de voinic”. Însă e absent din prezentul pe care îl traversează, deoarece e confiscat de trecut şi depăşit de prezent. Într-un cuvânt, e un retardat care nu mai face faţă solicitărilor emise de actualitate.

Generaţiile tinere prind imediat acest defazaj al uncheşului, această întârziere morală şi profesională a „grozav de bătrânului Poet” şi îşi cam bat joc de el. „Ba fug chiar din urmă şi-l strâmbă grozav,/ ei bine, îl strâmbă grozav”. În această semantică a retardării, deosebit de ingenioase sunt remarcile dintre paranteze, care par adevărate aparteuri în drama trecerii iremediabile. E şi aici un joc antagonic al lexemelor. Neologismul estival nu poate intra în vocabularul tombaterei care descinde din arhaic: „(auzi ce cuvânt: estival!)”; la fel repugnă tinerilor tempoul moşneagului încremenit în timp: „(aiurea, copiii – încet!)”.

Această polaritate caricaturală pe care A. Busuioc o construieşte cu vicleană subtilitate (iată de ce cei mai mulţi dintre noi am căzut în aurita cursă pe care ne-a întinso, meşteşugit, scriitorul!) are un corolar – finalul poemelor. În ultima strofă a poeziei sale, A. Lupan îşi proiectează personajul pe un fundal eroic. Încununat cu diademă, bătrânul poet apare în postura funambulescă de stăpân al graiului şi chiar al lumii: „Şi iar e de faţă cu cei ce-l aşteaptă,/ înalt în tărie, purtând diademă,/ stăpân pe a graiului taină şi faptă/ şi nebiruit făurar de poemă”. Scena e de un monumentalism biblic – poetul-patriarh pare a fi un alt Moise înaintând, cu tablele legii în mână, într-o lumină aurorală. Creatorul de mit se arată poporului pe care

trebuie să-l conducă prin verb „stăpân pe a graiului taină şi faptă/ şi nebiruit făurar de poemă”.

„Grozav de bătrânul Poet” vede nu o diademă, ci doar un cap cu gambetă (simbol al frivolităţii mondene!) şi intimidat, ba chiar timorat de cântecul de glorie pe care şi-l doresc tinerii, se întoarce, falit spiritual, spre caietul său preistoric: „Şi-aude cum tinere voci ca prin vis,/ îngână anume ca-n vis,/ Un cântec de glorie încă nescris,/ un cântec cum nu s-a mai scris.// Şi-atunce se-ntoarce Bătrânul Poet/ şi-aleargă Bătrânul Poet,/ Să scrie, să şteargă-n acelaşi caiet,/ de-o viaţă-n acelaşi caiet…”.

Nu e exclus ca acest detaliu burlesc (vechiul caiet) să fie nu un simplu moment ficţional, ci un amănunt real din biografia unui versificator depăşit de vremi pe care A. Busuioc îl ştia (e cumva Lupan însuşi?). Simbolul este însă magnific: caietul „reformat” sugerează un canon artistic apus care îl mai ţine pe bătrân în mrejele sale.

Antagonismul situaţiei e tranşant: Moise, pardon! bătrânul Poet, eroicul personaj al lui Lupan, merge el în fruntea maselor (de, ideologia!), pe când „grozav de bătrânul Poet” e târât sau împins înainte de cei tineri.

Aureliu Busuioc contrabalansează astfel parodic, element cu element, magnificienţa tribunului. În consecinţă, Bătrânul Poet din poemul său este un nimeni, un ins fără însuşiri, o fosilă a unui timp apus. Sintagma nu comportă în ea nimic pozitiv, e o poreclă parodică, o etichetă lipită unui ageamiu căzut din graţiile artei! Şi noi am făcut din ea, pe parcursul a cel puţin un deceniu şi ceva, un simbol cultural de tot dichisul! Doar pasa lui V. Beşleagă ne-a avertizat că suntem pe picior greşit! Altfel o lălăiam şi de acum înainte.

Este inutil, cred, să adaug că a pune semnul identităţii între Aureliu Busuioc şi Bătrânul Poet (grozav de bătrânul!) e cel puţin riscant. Dacă nu cumva chiar o blasfemie! Mai ales că poemul cu pricina nu înglobează nicio iotă din parcursul biografic al autorului: Busuioc avea doar 40 de ani când publica această poezie.

Mă întreb acum, detaşat de particularul subiectului de mai sus, câte bazaconii de acest gen va fi conţinând istoria literaturii cu referire la secolii trecuţi, dacă noi rămânem atât de aproximativi în faţa unor fapte de cultură ce s-au petrecut aievea, la doar o întindere de mână distanţă!

31 octombrie 2013

12

Vineri, 8 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Investigaţie

Astfel, majoritatea protagoniştilor materialelor de presă apărute în ultimul an nu doar că nu au fost traşi la niciun fel de răspundere (penală sau disciplinară), dar şi-au păstrat funcţiile şi lucrează nestingheriţi în continuare, iar unii chiar au fost avansaţi.

Averile judecătorilor rămân doar o preocupare a presei, nu şi a instituţiilor de drept În ultimul an, de când Centrul de Investigaţii Jurnalistice a început să descopere proprietăţi vădit neconforme cu salariile judecătorilor moldoveni, pe paginile ziarelor au tot fost publicate fotografii şi documente cu imobilele sau vehiculele luxoase care i-au şocat pe bugetarii de rând. Mai departe însă nu s-a mişcat nimic.

Toţi judecătorii îşi continuă nestingheriţi activitatea şi nu au fost sancţionaţi cel puţin disciplinar pentru prejudicierea imaginii justiţiei. Atât instituţiile de drept, cât şi Comisia Naţională de Integritate (CNI), creată special pentru a veghea veniturile şi averile funcţionarilor, dau vina pe lipsa de probe şi pe carenţele din legislaţie.

Nina Cernat Prima care a deschis seria „milioanelor” a fost magistrata Nina Cernat. În august 2012, s-a aflat că preşedinta Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Nina Cernat, locuieşte într-un imobil de lux, trecut în acte pe numele soacrei sale, în vârstă de 80 de ani. Ultima se afla întrun litigiu cu firma care a construit casa şi pretindea despăgubiri de milioane de lei. Atunci, procuratura a verificat dacă nu cumva este vorba de o „deţinere deghizată a proprietăţii”, aşa cum a numit-o ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, însă în luna decembrie a venit decizia – nu există elemente de infracţiune, de aceea magistrata nu va fi cercetată penal. Totuşi, după publicarea investigaţiei, judecătoarea a pierdut în instanţă litigiul cu firma, iar la scurt timp a nimerit în lista judecătorilor transferaţi să muncească în instanţe inferioare. Acum, Nina Cernat este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău. Totuşi, un document recent arată că Nina Cernat urmează să primească o diplomă de onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

paginile ziarelor. Palatul de la Poşta Veche (foto) în care locuieşte judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, s-a dovedit a fi de asemenea de neatins pentru oamenii legii. Proprietatea este trecută pe numele soţiei magistratului, doar că, deşi locuiesc în aceeaşi casă, cei doi, în acte, sunt divorţaţi. Mai mult, când au vrut să-şi extindă curtea, au obţinut o bucată de teren cu ajutorul Curţii de Apel Bălţi, generând indignarea vecinilor, care practic nu mai au pe unde trece. Atunci Procuratura Anticorupţie şi CNA au efectuat investigaţii ample, însă acestea nu au dus nicăieri. Pentru că era divorţat din 2004, ju-

decătorul nu era obligat să treacă în declaraţia de ave-

Sergiu Arnăut La scurt timp, o altă locuinţă de lux a apărut pe

Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu

re casa. Iar faptul că imobilul luxos a fost înregistrat mai întâi ca proprietate a mamei magistratului, apoi lăsat prin testament soţiei acestuia în 2005, adică după divorţ, a fost catalogat de toată lumea ca o manevră isteaţă care nu poate fi nicicum penalizată legal.

Alte voci au fost de părere că Arnăut trebuia pedepsit disciplinar pentru denigrarea imaginii justiţiei, însă nici pentru intentarea unei proceduri disciplinare nu s-au găsit suficiente argumente. „Desigur că toţi îşi dau seama că este un divorţ de ochii lumii. El locuieşte acolo, se foloseşte de această proprietate, de acolo se duce la serviciu. Eu consider totuşi că este o acţiune care denigrează justiţia, întrucât se încalcă art.

21 din Legea cu privire la statutul judecătorului, care spune că judecătorii sunt traşi la răspundere pentru abateri disciplinare, dar şi pentru comportările care dăunează interesului serviciului şi prestigiului justiţiei. Acesta este un comportament care dăunează prestigiului justiţiei şi dacă s-ar fi întâmplat în altă ţară el demult pleca din sistem.

Să ne uităm din alt punct de vedere: odată ce ei nu sunt căsătoriţi, sunt divorţaţi de atâţia ani, de ce au mai transmis dosarul la Bălţi?

Putea să-l examineze un judecător de aici. L-au trimis ca să fie o altă instanţă care ca şi cum nu este implicată.

Sunt sigur că el face pentru sine”, este opinia preşedintelui Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Roşca.

primit aproape imediat în avocatură.

Astfel, majoritatea protagoniştilor materialelor de presă apărute în ultimul an nu doar că nu au fost traşi la niciun fel de răspundere (penală sau disciplinară), dar şi-au păstrat funcţiile şi lucrează nestingheriţi în continuare, iar unii chiar au fost avansaţi.

Ion Timofei

Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu, spune că în 99% din cazurile de averi aparent nejustificate despre care a scris presa, CNI s-a autosesizat şi a iniţiat proceduri de control. Dar şi comisia are mâinile legate, spune Anatolie Donciu, întrucât cele trei legi în baza cărora sunt verificate veniturile şi proprietăţile funcţionarilor conţin prevederi contradictorii. Una ar fi referitoare la noţiunea de „diferenţă vădită” dintre venituri şi cheltuieli. „Potrivit legii, diferenţa vădită este diferenţa dintre venituri şi proprietatea obţinută pe o distanţă de timp care se numeşte perioada declară-

Şi preşedintele Judecătoriei Râşcani, Ion Timofei, a dat dovadă de „spirit gospodăresc” şi şi-a ridicat o casă cu etaje, cu piscină şi garaj (foto), doar că le-a trecut pe toate pe numele soţiei. Când a fost întrebat cum de a acumulat atât, având în vedere că şi el, şi soţia sa nu au muncit în viaţa lor altundeva decât la buget, Ion Timofei a spus că dacă aduni tot ce a primit de-a lungul anilor, obţii costul actualei case (!). Nici cazul lui nu a fost discutat decât în presă, iar la scurt timp după apariţia investigaţiei Ion Timofei s-a pensionat şi a fost

Erori legislative care acoperă abuzurile

După procedurile de control iniţiate în baza materialelor din presă, Anatolie Donciu spune că CNI a expediat la Procuratură cel puţin 12 materiale care vizează diverşi funcţionari, între care judecători şi procurori. CNI a solicitat deschiderea pe numele lor a dosarelor penale în baza art. 352 Cod Penal, care pedepseşte falsul în declaraţii.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Investigaţie

Casa judecătorului Sergiu Arnăut

rii. Adică, pe anul 2012, de exemplu, trebuie să vedem care sunt veniturile persoanei şi ce proprietate a acumulat. Şi dacă proprietatea este mai scumpă decât veniturile, avem o situaţie clasică de avere nejustificată şi aceasta ar fi o formă ideală de iniţiere a unui dosar de control. Cu părere de rău însă acest segment din lege nu lucrează, pentru că Legea cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţilor prevede, la art. 2, că diferenţa vădită este diferenţa dintre proprietatea dobândită şi veniturile obţinute, care depăşeşte de cel puţin şase ori salariul mediu obţinut în perioada de declarare de către subiectul declarării şi membrii familiei.

Perioada declarării este o altă noţiune care, aşa cum este formulată în prezent în legislaţie, generează impedimente în calcularea diferenţei vădite”, spune Anatolie Donciu.

Termene diferite referitoare la depunerea declaraţiilor Preşedintele CNI spune că în lege prin perioada declarării se are în vedere anul calendaristic. Respectiv, veniturile persoanei trebuie indicate pentru un an calendaristic. Însă, în ceea ce priveşte proprietăţile, trebuie declarate toate proprietăţile pe care le deţine persoana în momentul depunerii declaraţiei, adică şi cele obţinute după maxim trei luni de la încheierea anului calendaristic, dată până la care funcţionarii sunt obligaţi să depună de-

Acesta este un comportament care dăunează prestigiului justiţiei şi dacă s-ar fi întâmplat în altă ţară el demult pleca din sistem. Să ne uităm din alt punct de vedere: odată ce ei nu sunt căsătoriţi, sunt divorţaţi de atâţia ani, de ce au mai transmis dosarul la Bălţi? Putea să-l examineze un judecător de aici. L-au trimis ca să fie o altă instanţă care ca şi cum nu este implicată. claraţiile. „Astfel, nu putem identifica diferenţa vădită pentru că legea ne spune că proprietatea se indică până în momentul declarării, iar veniturile – pe anul calendaristic. Şi se întâmplă că funcţionarii anume aşa fac: indică veniturile obţinute pe parcursul perioadei de declarare, dar proprietatea – pe cea acumulată până la data depunerii declaraţiei.

Este o absurditate, o lacună în legislaţie care întotdeauna va fi tratată în folosul celui care depune declaraţia”, explică Anatolie Donciu.

O a doua carenţă ar fi faptul că într-o lege scrie că funcţionarii trebuie să depună declaraţiile pe venituri şi proprietăţi acumulate într-un an calendaristic, iar în alta – pe perioada deţinerii funcţiei. Şeful CNI crede însă că mai indicat ar fi ca ambele acte să conţină „perioada deţinerii funcţiei”: „Avem un caz în care o persoană a lucrat 20 de ani procuror. Casa i-a fost estimată la peste 3 milioane de lei. L-am întrebat dacă poate justifica provenienţa

casei. A recunoscut că nu, dar a spus că nici Dvs. nu mă puteţi controla, pentru că legea prevede că trebuie să verificaţi doar ce am acumulat pe perioada

declarării, şi nu pe perioada deţinerii funcţiei. Şi are dreptate. Cele trei legi trebuie să conţină noţiuni conforme una cu alta, astfel ca să putem lucra în baza lor. În prezent, avem un blocaj”.

Anatolie Donciu susţine că CNI a elaborat şi propus Parlamentului modificări la legislaţie pentru a înlătura aceste deficienţe şi a face legislaţia funcţională, dar deocamdată acestea nu au ajuns pe ordinea de zi a Legislativului. Una dintre modificări se referă la o altă problemă descoperită de CNI – termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor de venituri şi proprietăţi. Conform Legii cu privire la activitatea

Imobilul de lux al judecătoarei Nina Cernat

CNI, acest termen nu poate depăşi un an de la depunere. „Şi dacă vă referiţi la cazurile semnalate de presă, atunci termenul de prescripţie nu permite să controlăm din urmă”, mai spune Anatolie Donciu, care concluzionează că s-a ajuns la o asemenea situaţie pentru că CNI a fost creată fără ca mai întâi să fie pregătită temeinic baza legislativă şi mecanismele de funcţionare.

Totuşi, după procedurile de control iniţiate în baza materialelor din presă, Anatolie Donciu spune că CNI a expediat la Procuratură cel puţin 12 materiale care vizează diverşi funcţionari, între care judecători şi procurori. CNI a solicitat

13

deschiderea pe numele lor a dosarelor penale în baza art. 352 Cod Penal, care pedepseşte falsul în declaraţii: „Am mers pe altă cale – am calificat decalajul dintre avere şi proprietate ca declaraţie necorespunzătoare adevărului. Indicarea datelor inexacte – dacă persoana nu a declarat un garaj, ce rezultă? Că a ascuns o avere nejustificată, adică a inclus date eronate în declaraţia de venituri şi proprietăţi. Sub aspectul acesta am rezolvat multe probleme abordate de presă, adică am calificat multe ca indicarea în declaraţie a datelor incomplete”.

La 16 octombrie curent, Guvernul a aprobat un nou pachet de legi anticorupţie, elaborat de Ministerul Justiţiei cu scopul de a „curăţa” sistemul de drept. Nu se ştie dacă noile modificări vor fi eficiente fără înlăturarea lacunelor legislative descoperite de CNI. Între altele, Ministerul Justiţiei propune testarea obligatorie cu detectorul de minciuni a persoanelor care candidează pentru funcţia de judecător, astfel ca în sistem să intre doar cei cu o „reputaţie ireproşabilă”.

Două schimbări mai categorice sunt includerea în Codul Penal a unei noi măsuri de siguranţă – „confiscarea extinsă”, şi a unei noi componente de infracţiune – „îmbogăţirea ilicită”.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei!

Fii activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

14

Vineri, 8 noiembrie 2013

Opinii

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Modelul basarabeanului incomod ne duce la Hasdeu. Înaintea lui Stere cu vreo jumătate de secol, venise şi el la Iaşi, apoi Bucureşti; intrase în viaţa publică, politică, literară şi ştiinţifică, iniţial nedumerit că nu este primit cum i se cuvine unui prinţ, descendent din os domnesc.

totul este text

Incomozii Lectura în „Pavilionul canceroşilor” de Al. Soljeniţîn A ieşit de sub tipar romanul-fapt al lui Serafim Saka Pe mine mie redă-mă. În ideea citatului din Oda lui Eminescu, titlul sugerează o carte despre căutarea de sine. O versiune basarabeană a căutării timpului pierdut... O evocare emoţionant-sentimentală a parcursului dramatic al unui intelectual veşnic neîmpăcat cu sine şi cu lumea.

Manuscrisul cărţii a cunoscut şi el un lung şi chinuitor periplu. Înainte de a fi adunat în carte (şi de a fi călătorit apoi pe la câteva edituri), unele fragmente au apărut în diferite publicaţii. Venea un timp când textul, tot mai masiv, tot mai deranjant, nu mai încăpea în ziarul sau revista care-l găzduia. Autorul credea că dezvăluirile sale (semănând cu un fel de reglări de conturi) vizează întreaga societate, iar protagoniştii se considerau calomniaţi.

Povestind despre viaţa beaumonde-ului artistic şi politic de la noi, cartea lui S. Saka conturează o veritabilă (subiectivă, bineînţeles) istorie a intelectualităţii basarabene. Faptele sunt povestite de unul dintre incomozii literaturii, fire sensibilă şi intransigentă, neiertătoare şi principială. Justiţiar, deranjat de comportamentul ne-cavaleresc al multor confraţi de breaslă, Saka era o instanţă etică absolută, un arbitru sever şi un incomod.

Dintre contemporani, cel mai apropiat, structural, în acest sens al spunerii tranşante (şi care, asemeni lui Saka, îşi converteşte confraţii în personaje – deloc idealizate – de roman), este, bineînţeles, Paul Goma.

Un incomod, un justiţiar şi un polemic cronicar al vieţii sociale şi culturale, privite cu ochi critic. Iar dacă vorbim de Goma, nu putem să nu-l amintim pe Stere... Paul Goma remarcase o serie de similitudini între destinul său şi cel al lui Stere, făcând chiar o cronologie paralelă (vezi romanul Altina), stabilind coincidenţele biografice la diferite vârste, începând cu primii ani de viaţă.

Mihai Ralea, care scria că „Stere a descălecat (în România) ca un erou wagnerian, misterios şi neaşteptat, din ceţurile răsăritului îndepărtat”, îl numea „simbol etic al democraţiei româneşti”.

Criticul îl pune pe Stere, fire deloc amabilă, dimpotrivă, „ursuză, orgolioasă, ironică, dispreţuitoare”, într-un rând cu doar câţiva titani care îl puteau concura: Kogălniceanu, Hasdeu, Maiorescu, Iorga.

Romanul-fluviu În preajma revoluţiei, în tomurile care cuprind viaţa personajului în România

Ruperea rândurilor

cu Mircea V. Ciobanu

(Ciubăreşti, În ajun), descrie evenimente care pot fi interpretate ca memorii sublimate, cu personaje recognoscibile. Portretele nu sunt întotdeauna foarte graţioase, dimpotrivă, adesea sunt groteşti. Un fel de scriitură „în maniera Goma”. Criticii (ca să-i amintesc doar pe Şerban Cioculescu şi Perspessicius), apreciindu-i opera, i-au reproşat codificarea numelor şi romanţizarea biografiei, în loc să scrie memorii.

Urmaşii Goma şi Saka şi-au botezat personajele cu numele protagoniştilor, chiar dacă i-au inclus în scrieri de factură declarat romanescă. În romanele lui Goma acestea vin pe filiera eseistică şi polemică, iar paginile respective din romanul lui Saka (o simbioză între biografia romanţată şi memoriile afective) sunt cele care îmbină memorialistica cu publicistica.

Modelul basarabeanului incomod ne duce la Hasdeu. Înaintea lui Stere cu vreo jumătate de secol, venise şi el la Iaşi, apoi Bucureşti; intrase în viaţa publică, politică, literară şi ştiinţifică, iniţial nedumerit că nu este primit cum i se cuvine unui prinţ, descendent din os domnesc. Inadaptat, neordinar, a fost unul din titanii ştiinţei, literaturii şi culturii româneşti şi... un veşnic incomod, polemizând toată viaţa cu somităţile.

Incomozii nu numai că pigmentează viaţa culturală lâncedă şi incoloră, dându-i contur şi oferindu-i distincţie şi personalitate.

Incomozii sunt cei care pun (şi îşi pun) întrebări şi care ridică ştacheta unor principii şi comportamente morale. Ei construiesc coloana vertebrală a unei societăţi, în ultimă instanţă. Într-o lume în eternă derivă, ei nu pot să fie decât etern neîmpăcaţi.

«Книги в печку совал и размышлял. А что ж я? Мукой своей и предательством не заслужил хоть немного мысли?» (Bibliotecarul Şulubin din romanul lui Al. Soljeniţîn «Раковый корпус») Romanul „Pavilionul canceroşilor”, care a luat Premiul Nobel pentru Literatură în 1970, este interesant şi ca test al personajelor la capitolul „lecturi”. Ce şi cum citeau oamenii sovietici la începutul anului 1955 într-un spital oncologic din Uzbekistan?

Cititorii sunt majoritatea ruşi, „naţmenii” fiind consideraţi de noul venit în pavilion, Rusanov, «какие-то прибитые или нерусские». Uzbecii şi tătarii din roman nu citesc şi nu participă la discuţiile despre cărţi, iar unul care spune sub nasul lui rugăciuni este pus la punct cu dispreţuitorul „deranjezi, aksakalule!”

Это мерзкое, длинное слово «реа-би-ли-тиро-ван» Ideea principală a romanului o prinde cel care urmăreşte cum citesc gazeta „Pravda” două dintre personajele din pavilionul canceroşilor: bolnavul-activist Pavel Nicolaevici Rusanov şi bolnavul„bandit” Oleg Kostoglotov (poreclit de activist şi „Gurămare”), exilatul „pe veci” în Kazahstan, după şapte ani de lagăr. Primul cere să i se aducă gazeta proaspătă, necitită de alţii, şi o descifrează ca unul care ştie codul, limbajul utilizat de partidul comunist în presă. Rusanov încremeneşte când citeşte «Сменили весь Верховный Суд» sau când constată într-o zi anume absenţa portretului lui Stalin, înlocuit cu un mic articol despre greşelile lui. Kostoglotov descifrează înainte de lectură, observând reacţiile activistului la cele citite. Simte astfel că va fi posibilă punerea pe tapet a problemei gulagului, pe care NKVD-iştii o vor lăsată baltă.

Personajele sunt încondeiate cu fineţe extraordinară; din te miri ce cuvinte, îţi dai seama de profunda ticăloşie a unuia şi de profunda nefericire a celuilalt. La cei doi inamici naturali spaimele provocate de cancer sunt eclipsate de cele ale fricii de răzbunarea victimelor (obsesia lui Rusanov) şi de pierderea sensului vieţii în cazul tratării bolii cu preţul renunţării la fericirea conjugală (obsesia lui Kostoglotov).

Nu vi-s cunoscute oare aceste argumente ale lui Rusanov împotriva reabilitării victimelor comunismului: «Они там привыкли, они

там смирились, зачем же пускать их сюда, баламутить людям жизнь? Зачем возбуждaть мстительные чувства?» Alla, fiica activistului, care este sigură că va deveni membru al Uniunii Scriitorilor (scriitor pentru copii, în cel mai rău caz), gândeşte la fel: «Да вообще, как можно ворошить этот ад, не подумав о людях, кто тогда работал? Ведь о них-то надо было подумать! Как им перенести эти внезапные перемены? » Ce mare este grija faţă de călăi – să nu fie traumatizaţi cumva. Oare şi în rândurile victimelor comunismului există această solidarizare a generaţiei tinere?

Nu, căci partidul a avut grijă ca „acestor ţânci să le rupă gâtul cât n-au făcut ochi”.

Lipsa totală de răspundere pentru crimele comise sub dictatura comunistă este asigurată prin lege. De asta este sigur Rusanov, omul de la Cadre, care nu se teme de nimic decât de faptul că victimele ar putea să-l prindă şi să-l bată.

Oameni şi cărţi

cu nina negru

Dar cine a îndrăznit să-i bată ori să-i vâneze ca pe nazişti?

Tipuri de cititori Bolnavii din pavilionul nr.

13 evadează în lectura cărţilor uitate într-un dulap din cabinetul unei asistente. Unii le ţin sub saltea în pauzele dintre lecturi, alţii – pe pervaz ori pe paturi. Cum în spital poate nimeri oricine, autorul trece în revistă toate tipurile de cititori, după criteriile de clasificare: viteza lecturii, tehnici de lectură, gradul de asimilare a celor citite etc.

Efrem Podduev, şoferul, a absolvit şcoala primară şi nişte cursuri acolo. Nu i-a plăcut niciodată să citească:

n-a avut pregătirea necesară, nici mediul în care cartea să fie preţuită. Acest tip de cititor cuprinde o bună parte din persoanele care au învăţat alfabetul, dar nu le foloseşte la ceva. Fenomenul se numeşte analfabetism funcţional.

Kostoglotov, care devorează cartea după ce în lagăr i-a fost interzisă, îi împinge lui Efrem una cu povestioare scurte. Ei bine, acest personaj analfabet funcţional se converteşte la lectură şi îşi cercetează conştiinţa înainte de moarte după discuţia pe marginea unei cărţi despre „Ce-l ţine pe om în viaţă? Iubirea”.

Rusanov nu citeşte cărţi la spital, iar în discuţii arată dispreţ pentru marii prozatori ruşi şi recomandă tuturor pe scriitorii sovietici Ostrovski sau Gorki. Un tânăr de 16 ani, Diomka, şi-a propus să citească toate cărţile care luau Premiul Stalin, câte 40 anual. Alţii – Vadim Zaţîrko şi „geologul” – vin cu cărţi de specialitate de acasă, intră ţinându-le subţioară, nu pierd timpul, învaţă. Mai pe scurt, atmosferă ca într-o sală de lectură. Doar pacientul-bibliotecar Şulubin trece tăcut pe lângă cărţi şi nu le atinge. El priveşte îndelung faţa oamenilor. Are un limbaj elevat şi idealuri înalte: l-a citit pe Soloviov, Mihailovski şi Kropotkin înainte să le ardă cărţile în sobă, conform indicaţiilor primite de sus.

Poporul sovietic citeşte cel mai mult

Al. Soljeniţîn

Lipsa totală de răspundere pentru crimele comise sub dictatura comunistă este asigurată prin lege. De asta este sigur Rusanov, omul de la Cadre, care nu se teme de nimic decât de faptul că victimele ar putea să-l prindă şi să-l bată. Dar cine a îndrăznit să-i bată ori să-i vâneze ca pe nazişti?

Când intră medici sau vizitatori, în pavilionul 13 se declanşează discuţii despre inutilitatea cărţii şi nesinceritatea autorilor. Deşi citesc mult, despre boala lor cumplită canceroşii nu au dreptul să ştie nimic. Oleg împrumută un manual de la asistenta Zoia şi află că medicii ascund de pacienţi consecinţele radioterapiei.

Cel mai cumplit diagnostic al acestei literaturi sovietice supraevaluate îl pune o femeie care din motiv de dosar este încadrată în personalul tehnic al spitalului. Elizaveta Anatolievna, cititoarea de cărţi franţuzeşti, întreabă indignată de ce despre blocada Leningradului este permis să se scrie, dar nu şi despre tragediile din anii precedenţi şi cei postbelici? „Când vom citi despre soţul meu, închis în lagăr? Peste 100 de ani?”

Soljeniţîn, care a scris „despre asta”, constata însă cu tristeţe că generaţia tânără nu-i citeşte cărțile. Nici măcar acest roman de dragoste cu final sfâşietor.

În opera ilustrului artist tradiţiile artei populare s-au îmbinat cu tendinţele novatoare ale picturii contemporane.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Cultură

15 VERNISAJ

Veniţi să revedeţi tablourile lui Mihail Grecu!

Ieri, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Parter, s-a deschis expoziţia comemorativă Mihail Grecu (1916 – 1998) Expoziţia prezintă picturi realizate de maestrul Mihail Grecu, opere din colecţia familiei artistului, mai puţin cunoscute publicului larg, precum şi din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

Mihail Grecu s-a născut la 22 noiembrie 1916 în s. Faraoani (acum Faraonovca), sudul Basarabiei. În perioada anilor 19161928, a copilărit în s. Taşlâc în familia părinţilor adoptivi Elena şi Grigore Pascaru. În anul 1929 îşi urmează studiile la Şcoala Normală din Cetatea Albă, unde l-a avut ca profesor de desen pe Rostislav Ocuşco. Între anii 19371940, a fost student la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, România, iar în 1940-1941 şi 1945-1946, a studiat la Şcoala Republicană de Arte Plastice I. Repin (în prezent, Colegiul republican de arte plastice Al. Plămădeală) din Chişinău, clasa profesorului M. Gamburd. În 1945, M. Grecu a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici din RSSM şi URSS. Începând cu anul 1946 artistul a avut numeroase expoziţii în ţară şi străinătate.

Mihail Grecu a fost deţinător a numeroase premii şi distincţii printre care Medalia de aur a

EREN a URSS pentru tabloul Zi de toamnă (1966); Premiul juriului pentru tabloul Tinereţea la expoziţia Tinereţea lumii, Bulgaria (1970); Medalia de aur a EREN a URSS pentru tripticul Istoria unei vieţi (1970); Premiul de Stat al RSSM (1978); Laureat al Premiului de Stat al URSS (1990); Marele Premiu pentru tabloul Omagiu strămoşilor, Saloanele Moldovei, prima ediţie, România (1991); Ordinul „Insigna de Onoare” (1960); Maestru Emerit al Artei din RSSM (1972); Artist al Poporului din RSSM (1987); „Ordinul Republicii”, Moldova (1992); Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992); Premiul de excelenţă a UAP RM (1997). În anul 1999, a fost instituit Premiul „Mihail Grecu” decernat în cadrul „Saloanelor Moldovei”, Bacău-Chişinău.

Lucrările artistului se păstrează în numeroase colecţii publice, printre acestea: Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei,

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Muzeul Literaturii Române M. Kogălniceanu, Chişinău, Colecţia UAP din Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Colecţia Primăriei or. Chişinău, Colecţia Agroindbank, Chişinău, Galeria de artă A. V. Losev din Tighina, Galeria de Stat Tretiakov din Moscova, Galeria de Artă din or. Novosibirsk, Muzeul Rus de Stat din or. Sankt Petersburg, Centrul de Artă Contemporană din Moscova, Confederaţia Internaţională a Uniunilor Artiştilor Plastici, or. Moscova, Muzeul de Artă Modernă din Moscova.

Artistul a decedat la 9 aprilie 1998 în or. Chişinău.

Mihail Grecu este un nume de primă mărime în pictura naţională, un talent viguros care în timpul studiilor sale la Academia de Arte din Bucureşti (1937-1940) a asimilat valori esenţiale ale culturii europene, dezvoltând principiile estetice de bază ale artei occidentale în condiţiile sistemului sovietic opresiv. În opera ilustrului artist tradiţiile artei populare s-au îmbinat cu tendinţele novatoare ale picturii contemporane.

Prin numărul impresionant

Băiatul cu boii (Copilărie) din tripticul „Istoria unei vieţi”

de pânze, prin expoziţiile sale, adevărate evenimente artistice, Mihail Grecu şi-a impus opera şi personalitatea într-un context istoric marcat de influenţa nefastă a factorului politic, creaţia pictorului trezind dezbateri şi conflicte turbulente cu caracter ideologic.

Creaţia lui Mihail Grecu este recunoscută şi apreciată în întreg spaţiul post-sovietic, tablourile

sale se păstrează în galerii şi muzee de prestigiu, fiind menţionate în ediţii de specialitate din multe ţări.

Ludmila Toma/Mihail Grecu, „Editura ARC” Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 8 decembrie 2013.

Povestea celor „12 scaune” aplaudată la Arad

Recent, trupa Teatrului Naţional „M. Eminescu” s-a întors de la Arad, unde a participat la Ediţia a XIX-a a Festivalului Internaţional de Teatru Clasic, Reper Fest.

Este pentru a doua oară când trupa Naţionalului chişinăuean participă la acest Festival, prima evoluare producându-se cu doi ani în urmă, când publicul de peste Prut a aplaudat minute în şir

actorii ce au jucat faimoasa comedie „Amorul dănţuie şi feste joacă”, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Se pare că şi de această dată actorii noştri au reuşit să impresioneze publicul cu

povestea celor „12 scaune” (moderne!) în scena Festivalului. Timp de trei ore, aflaţi în scenă, au intrigat publicul prin dans, mişcare şi o prestaţie pe măsură. Ostap Bender, plin de carismă (în interpretarea actorului Leo Rudenco), este cel care dă tonul comediei, alături de bunii amici, Ippolit Mat-

veevici (în interpretarea actorului Petru Hadârcă, care semnează de asemenea scenariul şi regia spectacolului) şi Părintele Fiodor (actorul Anatol Durbală). Tustrei sunt în goană după comoara ascunsă care îi face neîntrecuţi mincinoşi, farmazoni şi tâlhari în toată firea!

Nu putem trece cu vederea nici coregrafia Victoriei Bucun, care pune accent pe mişcarea scenică ce potenţează grotescul subiectului, ritmul muzicii dansante imprimând multă culoare acestui spectacol. Costumele Stelei Furdui sunt impresionante, acestea fiind schimbate pe parcursul spectacolului de

câteva ori. În ritmul muzicii, uneori mai lină, alteori mai vioaie şi plină, scrisă de Vali Boghean, comedia ne spune iar că lumea e plină azi de pungaşi, iar bogăţia şi banul îl fac pe om de nesuferit.

Până la urmă, Ostap Bender este un tip de-al nostru, aventurierul etern – pungaş, hoinar, flecar, făţarnic şi...

băiat de dobă. Ce mai vorbă, din ăştia avem astăzi câţi vrei! Încă o prestaţie de succes în palmaresul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”.

Sper să ne audă cei de sus, vorba lui Alhen: „Să ni se dea fonduri suficiente!”

Consemnare: Eleonora STĂNCUŢĂ

Mulţumiri medicilor Lilia Surchicean aduce sincere mulţumiri medicului Alecu Garaba de la SCR, Secţia de chirurgie generală, asistentelor din această secţie, precum şi celor din secţia de reanimare: Natalia Ţurcan, Elena Răilean şi infirmiera Maria Sula. Le urez sănătate şi mult noroc!

CONDOLEANŢE Condoleanţe şi gânduri de compasiune transmite colectivul Catedrei de Literatură Universală a Universităţii de Stat din Moldova doamnei dr. hab. Tatiana Ciocoi. Suntem alături de colega noastră la marea tristeţe şi durere pricinuită de moartea tatălui drag.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

16

Vineri, 8 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Poveşti adevărate horoscop săptămânal Berbec V-aţi propus să faceţi schimbări în casă, spre bucuria celor mici. Puteţi să vă ocupaţi de afaceri, pentru că sunt şanse să câştigaţi bani frumoşi.

Vă recomandăm să nu începeţi mai multe treburi deodată, altfel riscaţi să nu terminaţi nici una.

Persoana iubită vă impresionează cu un cadou deosebit.

Taur După o perioadă mai nefavorabilă pe plan sentimental, situaţia se îmbunătăţeşte pe neaşteptate. Reuşiţi să vă afirmaţi în societate. Totuşi, vă sfătuim să nu exageraţi. Aveţi grijă să nu deveniţi pisălog!

Gemeni Vă este imposibil să respectaţi programul stabilit anterior, dar nu este cazul să vă îngrijoraţi.

Schimbările care intervin sunt de bun augur.

Aflaţi că anul viitor veţi pleca într-o delegaţie în străinătate. Aveţi musafiri de care nu sunteţi prea încântat. Fiţi diplomat!

Rac Intenţionaţi să organizaţi o petrecere. Vă cuprinde febra pregătirilor şi agitaţia din casă începe să vă irite. Vă sfătuim să vă păstraţi calmul şi să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu partenerul de viaţă. Ar fi bine să daţi dovadă de diplomaţie şi să ascultaţi părerile celorlalţi. Vă sfătuim să renunţaţi la ideea de a pleca într-o călătorie.

Leu Sunteţi nevoit să faceţi mai multe drumuri scurte în interes familial. Puteţi să fiţi optimist, vă veţi descurca repede şi bine. Relaţiile cu prietenii sunt foarte bune. Aveţi tendinţa de a exagera şi s-ar putea ca o persoană mai în vârstă din familie să încerce să vă pună la punct. Vă recomandăm să vă ascultaţi intuiţia şi să fiţi mai prudent.

Fecioară Cu toate că sunteţi hotărât să staţi mai mult cu familia, o situaţie neprevăzută vă obligă să plecaţi de acasă. Faceţi cunoştinţă cu un important om de afaceri, cu care s-ar putea să colaboraţi.

Vă sfătuim să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu o rudă mai în vârstă.

Balanţă S-ar putea să aveţi musafiri din altă localitate şi să nu mai puteţi pleca la o petrecere. Vă sfătuim să nu vă arătaţi nemulţumirea faţă de oaspeţi, mai ales că este posibil să puneţi împreună bazele unei afaceri. Fiţi cumpătat la masă! Sunteţi predispus la indigestii.

Scorpion Sunteţi nevoit să faceţi cumpărături neprevăzute, dar bine primite de familie. S-ar putea să vă schimbaţi programul şi să vă ocupaţi de problemele unui membru mai tânăr al familiei. Vă recomandăm să nu faceţi eforturi prea mari, pentru că sunteţi în pragul extenuării.

Săgetător Este o perioadă favorabilă planurilor de viitor.

Puteţi să vă dedicaţi unor noi activităţi, mai ales în domeniul social. Vă simţiţi foarte bine împreună cu prietenii şi cu persoana iubită. Vă sfătuim să nu luaţi decizii pripite.

Capricorn Deşi aveţi mult de alergat, vă sfătuim să nu vă neglijaţi sănătatea. Odihniţi-vă mai mult! S-ar putea să faceţi schimbări prin casă, ceea ce vă îmbunătăţeşte viaţa sentimentală. Intenţionaţi să cumpăraţi un obiect de valoare. Vă sfătuim să fiţi prudent, pentru că nu este un moment bun pentru investiţii.

Vărsător Nu pierdeţi vremea! Aveţi o perioada foarte încărcată. Sunteţi nevoit să faceţi cheltuieli neprevăzute pentru cămin. Partenerul de viaţă vă apreciază iniţiativă. Vă schimbaţi planurile în ultimul moment şi vă ocupaţi de o problemă urgentă a unui partener de afaceri.

Peşti Vă sfătuim să vă concentraţi asupra problemelor de familie, chiar dacă vă preocupă foarte mult viitorul profesional. Puteţi să vă ascultaţi intuiţia, dar ar fi bine să ţineţi seama şi de părerile partenerului de viaţă. O rudă mai în vârstă vă roagă să o ajutaţi.

Când toate se împleteau atât de frumos în această familie, iar micuţa împlinise un an şi jumătate, Alinei i-a venit gândul să plece la muncă în Spania.

Ce îi lipseşte unei femei împlinite

destine

„Nu-mi doresc nimic mai mult decât să vin acasă, să mănânc plăcinte pe prag şi să beau un pahar de vin” Destinul Anei începe într-un sat frumos de pe malul Nistrului. Stabilită de ani buni în Austria, în ultimul timp, tot mai des vede în vis casa părintească cu cerdac, cu iarbă multă pe după casă.

Se vede copilă nebunatică, alergând după bondari prin lunca Nistrului, iar mama strigând-o acasă la plăcintele cu ceapă şi mărar, care, peste ani, avea să le facă şi ea la fel de gustoase şi aveau să devină un brand în orăşelul din sud-vestul Bavariei, unde a pus pe roate o mică afacere.

Lume, soro, lume

Aşa o frumuseţe de bărbat Ana nu mai văzuse Ana şi cele două surori mai mari au rămas fără tată de mici. Cea care le-a crescut şi le-a ajutat să capete o profesie a fost mama, care nu s-a mai căsătorit după ce a rămas văduvă. Ana a devenit bucătăreasă, iar surorile – croitorese. Frumoase ca nişte Cosânzene, toate trei munceau în sat. Rând pe rând, surorile mai mari s-au căsătorit, aveau familiile lor, copii, numai Ana nu-şi găsea alesul. În sezonul estival din 1993, a plecat la Constanţa, în baza unui contract de muncă. Avea 32 de ani, muncea într-un restaurant al unui hotel de cinci stele. Într-o seară, după o zi istovitoare de muncă, în timp ce se plimba pe ţărm, doi ochi frumoşi şi un chip luminos de bărbat o urmăreau cu admiraţie. A întrebat-o ceva. Fata n-a înţeles, i-a răspuns cu un zâmbet şi a continuat să privească valurile mării ce se amestecau cu amurgul şi loveau ţărmul cum ar fi lovit într-o inimă. Necunoscutul a repetat întrebarea într-o română schimonosită, care suna ca glas de înger: „Aţi dori să vă însoţesc?”.

Cum să refuzi o plimbare alături de un bărbat aşa de frumos! Nu mai văzuse asemenea frumuseţe de bărbat.

Blond, cu ochii verzi şi buzele vişinii, i se citea pe chip multă căldură. O fascinase.

France, aşa îi zicea tânărului, era din Austria. Era în vacanţă la Constanţa împreună cu un grup de antrenori din ţara sa. Vorbea puţin româna şi destul de bine rusa.

Seara caldă, senină cu lună plină, a pus începutul unei frumoase poveşti de dragoste, în care s-au perindat, ca într-un vis frumos, încă multe seri încântătoare pe ţărm de mare.

Cu câtă emoţie se lăsa

cu Nina Neculce

Ana dusă pe spatele lui în apa mângâietoare a mării!

France, cu sufletul plin de frumuseţea fetei, n-a mai putut să se întoarcă fără de ea în Austria.

Grupul lui vesel de antrenori a plecat, iar el a mai rămas încă pentru o lună până

când Ana şi-a onorat obligaţiile prevăzute de contract, după care au plecat împreună la părinţii lui.

Părinţi cu timpul aşezat frumos pe feţele lor Părinţii locuiau în Austria, la hotar cu Germania.

Erau soiul de oameni care au ştiut atât de frumos să aşeze timpul pe faţa lor. Aveau sufletele largi şi au primit-o cu bucurie pe aleasa inimii fiului lor: „Fii binevenită în casa noastră, dragă Ana! Avem o doză de analiză des-

tul de corectă, nu trebuie să ne spună cineva cine eşti, vedem şi singuri cine stă în faţa noastră. France zice că ai crescut cu simţul datoriei şi dreptăţii. Vrem să-ţi spunem că la fel a crescut şi el. E nebunatic şi plin de vise. Iar nebunia lui se îngemănează cu o teribilă seriozitate profesională. Suntem convinşi că o să aveţi linişte şi bucurie în casă”. Şi au avut dreptate părinţii, cei doi au format un cămin liniştit, plin de voie bună şi înţelegere. La început, Ana a stat acasă cu socrii, a călătorit împreună cu ei prin Austria şi Germania, a admirat priveliştile minunate din partea locului.

Au impresionat-o clădirile istorice, acoperişurile mult­ i­ colore, peisajele ademenitoare.

A descoperit în poporul german un popor talentat, prietenos şi educat, nu aşa cum i se spunea la şcoală, că nemţii sunt foarte răi, reci,

severi cu copiii lor, nu au simţul umorului. Familia li s-a mărit repede. Au venit pe lume doi băieţi frumuşei, între ei fiind o diferenţă de doi ani.

Drapelul RM, alături de cel al Germaniei şi al Austriei France, o fiinţă puternică, se bucura de respect la clubul sportiv în care lucra, el asigura existenţa familiei. Şi era gata să o asigure toată viaţa, dar Ana, deprinsă de mică cu munca, nu putea sta acasă. S-a pus la cale cu so-

ţul şi au decis să deschidă o mică brutărie.

Zis şi făcut. Au găsit local, au cumpărat utilaj şi treaba s-a pus pe roate. În afară de pâinea ecologică pe care o propuneau consumatorilor, Ana mai cocea şi prăjituri moldoveneşti, plăcinte cu ceapă şi mărar, învârtite cu brânză de oi. Punea suflet în tot ce făcea. Astfel, în scurt timp, produsele ei au cucerit orăşelul. De la o zi la alta, comenzile creşteau.

Din veniturile obţinute şi-au cumpărat propria casă, au cumpărat un lot pentru cultivarea legumelor şi verdeţurilor necesare pentru umplutura din plăcinte. Şi aşa, cu pace şi bucurie, au prins a se rândui anii. Verile erau mult aşteptate de întreaga familie. Veneau cu toţii în Moldova. France era îndrăgostit de frumuseţea locurilor noastre. Îi spunea Anei: „Când vin în Moldova, parcă mă retrag într-o altă lume. Îmi place psihologia ţăranilor de aici”.

A venit pentru prima dată într-o toamnă frumoasă şi de atunci s-a îndrăgostit pentru toată viaţa. A umblat o zi întreagă prin Chişinău în căutarea drapelului RM şi, în clipa în care l-a găsit, l-a sărutat, l-a luat cu el şi l-a dus acasă unde l-a pus alături de cel al Austriei şi al Germaniei.

Totul a mers cum nu se poate de bine în familia lui France şi a Anei doar 17 ani. Peste bărbatul drag, cu o răbdare infinită şi o dăruire totală, a venit năpasta. S-a îmbolnăvit subit şi, în mai puţin de un an, s-a stins. A rămas Ana văduvă cu doi copii de 16 şi 18 ani, doi socri trecuţi de 90 de ani şi cu un dor nestins de locurile în care s-a născut şi a copilărit. Afacerea îi merge bine.

Dar, la 50 de ani, spune că a cam obosit de ritmurile grăbite ale vieţii, de munca multă, o muncă teribilă pe care i-o cere afacerea. Din 2010, de când i-a murit soţul, nu a mai fost în Moldova. În sat nu i-a rămas decât casa părintească şi nepoţii de la cele două surori, mama şi surorile s-au mutat la Domnul. În ultimul timp, aproape în fiecare noapte se visează la casa părintească. Vorbind pe Skype cu prietena care mi-a povestit istoria, Ana i-a spus: „Am toate comodităţile aici, dar nu-mi doresc nimic mai mult decât să vin acasă, să mănânc plăcinte pe prag şi să beau un pahar de vin”.

Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Divertis

Jumătatea ta

publicitate Mama Alina, o forţă divină vine în ajutorul persoanelor cu probleme.

Dacă vă simţiţi bolnavi, fără chef de viaţă şi de muncă, nu aveţi spor şi întelegere în familie, dacă sunteţi despărţiţi de persoana iubită, Mama Alina vine în ajutorul dvs. cu harul sfânt. Apelati cu încredere! Dezlegări de cununie, blesteme, farmece, Mama Alina rezolvă orice problemă garantat.Verificări gratuite.

Mulţumiri Olga din raionul Şoldăneşti: „Mulţumesc pentru

că m-a ajutat să mă căsătoresc la vârsta de 38 de ani. Multumesc pentru dezlegarea cununiei”.

Victoria din Chişinău: „Mii de mulţumiri Mamei Alina pentru că mi-a scăpat soţul de viciul alcoolismului, apelaţi cu încredere, Mama Alina are har sfânt”.

Serghei din raionul Teleneşti: „Mulţumesc pentru că m-a ajuat să salvez firma de la faliment”.

Ana din Soroca: „Mulţumesc că mi-a dezlegat farmecele şi după o despărţire de doi ani de soţul meu, acum datorită Mamei Alina suntem împreună”.

Apelaţi cu încredere garantată: 0040745337526.

afiș Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” 08.11 „Panică la Grand Hotel” de Ray Cooney, ora 18.00.

09.11 „pomul vieţii” de Dumitru Marcovschi, ora 18.00.

10.11 „Take, Ianke şi Cadâr” de Victor Ion Popa, 18:00.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet 10.11 „Copelia”, balet în trei acte de Leo Delibes, ora 16.00.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” „Fata babei şi fata moşneagului” după Ion Creangă, ora 11.00

Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” 08.11 „Farmecul muzicii marelui Ceaikovski”.

Participă Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale. Director artistic şi prim-dirijor – Mihai Agafiţa, Maestru în Artă, dirijor: Victor Moldovanov, Odesa, ora 18.00.

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 09.11 „Cocoşelul neascultător” de A.Machek, ora 11.00.

Sala cu Orgă 08.11 Concert al Orchestrei Prezidenţiale a Republicii Moldova.

17

Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Trăiesc singură la ţară Văduvă de 60 de ani, de la sat, bună gospodină, vrea să facă cunoştinţă cu un bărbat de vârsta 56–65 de ani. Să fie un bun gospodar. De dorit să treacă cu traiul la mine. (1438) Pentru dragoste Bărbat de 35 de ani, 158, 60 kg, de la ţară. N-am fost căsătorit. Am casă şi masă. Aş dori să cunosc o femeie cu vârsta între 28 şi 35 de ani, să nu fie grasă. Poate avea şi un copil. (1439) Absolut liber Bărbat de 55 de ani, locuieşte singur, este în căutarea unei femei cu vârsta între 52 şi 56 de ani, cu înălţimea 160–165 cm, să aibă apartament sau casă, să fie gospodină. (1440)

şi gospodar, ochi căprui, 180 cm, caută o femeie cu vârsta între 24 şi 34 de ani, pentru o relaţie serioasă.

De dorit ca femeia să fie bună la inimă, gospodină cu loc de trai.

(1441) Am casă şi masă Am 36 de ani, nu sunt căsătorit.

Am 60 kg, 158 cm, locuiesc în raionul Teleneşti. Aş vrea să întemeiez o familie cu o femeie de 32–37 de ani, care poate avea şi un copil. Femeia să fie subţirică şi să vrea să treacă cu traiul la mine.

(1442) Îşi caută ursita Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita. Detalii la numărul de telefon lăsat la redacţie. (1443)

Singur şi independent Caut fericirea Locuiesc singur şi independent, Un tânăr de 32 de ani bun la inimă nefumător, angajat, nu fac abuz de alcool, gospodar. Aş vrea să fac cunoştinţă integramĂ cu o femeie liberă, fără obligaţii, până la vârsta de 46 de ani, gospodină.

Poate avea şi un copil şi ar putea trece cu traiul la mine. (1444) Bărbat de 52 de ani Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar

dori să-şi întemeieze o familie.

Bărbatul are studii superioare, fără vicii, material asigurat, fără obligaţii. Rog seriozitate.(1445) Îşi caută jumătatea Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta între 28 şi 33 de ani, gospodină, de dorit fără copii.

(1446) Aş forma o relaţie frumoasă Am 45 de ani, locuiesc singură, 170 cm. Aş vrea să întâlnesc un bărbat până la vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai multe detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1447) Fără obligaţii Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să-şi întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, e asigurat material, fără obligaţii.

Rog seriozitate. (1448) Trebuie să mă însor urgent!

Am 39 de ani, 175 cm, nu am fost căsătorit niciodată, sunt liber şi asigurat material. Locuiesc la sat. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o domnişoară serioasă pentru a întemeia o familie. (1449)

sudoku SIMPLU

dificil

Condoleanţe

18

Vineri, 8 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Sănătate

De cele mai multe ori, meteodependenţii anunţă cu mai multa precizie schimbările de vreme decât meteorologii, deoarece le sunt activate o serie de boli existente, precum reumatismul şi, dacă ştiu să interpreteze mesajele care li se transmit odată cu aceste dureri, pot spune când plouă ori dacă se modifica temperatura.

VREMEA ŞI NOI

Meteosensibilitatea – dependenţa de capriciile vremii Temperatura, precipitaţiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferică influenţează în mod negativ un număr foarte mare de oameni Se crede că meteosensibilitatea, care nu este altceva decât o reacţie a organismului, uneori destul de dură, la schimbările meteorologice bruşte, afectează mai ales persoanele care-şi petrec cea mai mare parte a timpului în spatii închise. Ieşind rar din casă, organismul îşi pierde capacitatea de adaptare la transformările vremii şi de aici apar o serie întreagă de probleme care influenţează sănătatea, ducând la disconfort.

Persoanele meteosensibile devin depresive, au dureri de cap, ameţesc, sunt agitate şi nervoase, nu se pot concentra, sunt complet dezinteresate de ceea ce se întâmplă în jurul lor, sunt chinuite de dureri de oase, dar şi de insomnie. Toate aceste neplăceri dispar odată ce vremea se stabilizează.

Când afară este foarte frig ori excesiv de cald, dar mai ales în perioadele de tranziţie, cum este cea prin care trecem, bolile latente de care suferă unii oameni se pot acutiza din cauza diferenţelor bruşte de temperatură şi a deviaţiilor de presiune atmosferică.

La persoanele tinere şi sănătoase impactul schimbărilor meteorologice bruşte poate trece, de cele mai multe ori, neobservat.

Dependenţa de vreme, anticipările meteo, durerile reumatice care-l chinuiesc pe meteosensibil nu sunt simptome ale unei boli, ci o stare care trece, se normalizează odată ce organismul se adaptează noilor condiţii.

Eşti meteosensibil?

Iată simptomele!

Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocările, ameţelile, starea de slăbiciune, irascibilitatea sau transpiraţiile excesive.

Creşte tensiunea arterială, apar palpitaţii şi senzaţia de sufocare şi de greutate din piept. Din pricina aerului rece şi umed, durerile reumatice şi de articulaţii devin adesea de nesuportat.

Specialiştii spun că schim­ bările atmosferice au

influenţă şi asupra echilibrului psihic al meteodependenţilor. Toamna, anotimp de tranziţie, ca şi primăvara, de altfel, meteosensibilii suferă mai mult ca oricând. În astfel de situaţii, cel mai indicat este să-ţi păstrezi calmul, să înveţi să te cunoşti, spionându-ţi atât fizicul, cât şi psihicul şi, mai ales, să te informezi. Un ceai calmant, un duş cald, urmat de un masaj, parţial sau total, o lectură uşoară şi plăcu-

iciune şi optimism. Infuzia de sunătoare, o cană de apă clocotită peste o linguriţă de plantă uscată şi mărunţită are efecte calmante. Şi nu te izola, nu sta în casă. Ieşi şi înfruntă vremea cu curaj chiar dacă plouă, bate vântul şi e frig. Mergi într-un parc şi răsfaţă-ţi ochii cu coloritul unic şi inimitabil al frunzişului, mergi în piaţă, nu să cumperi, dar să priveşti şi să simţi în nări aroma fructelor de toamnă sau opreşte-te la gardul unei şcoli şi priveşte-i pe copiii care se joacă, nepăsându-le de capriciile vremii.

Ne afectează vremea buna dispoziţie?

Ideea că vremea urâtă ne strică dispoziţia nu este

Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocările, ameţelile, starea de slăbiciune, irascibilitatea sau transpiraţiile excesive. Creşte tensiunea arterială, apar palpitaţii şi senzaţia de sufocare şi de greutate din piept. Din pricina aerului rece şi umed, durerile reumatice şi de articulaţii devin adesea de nesuportat.

Specialiştii spun că schimbările atmosferice au influenţă şi asupra echilibrului psihic al meteodependenţilor. Toamna, anotimp de tranziţie, ca şi primăvara, de altfel, meteosensibilii suferă mai mult ca oricând. tă pot fi cele mai puternice leacuri.

Ceaiul de sunătoare, cel mai potrivit Studiile arată că dintre plantele medicinale, tratamentul cu sunătoare este cel mai indicat în asemenea perioade. Persoanele care suferă din cauza vremii pot apela cu încredere la sunătoare, deoarece planta are ca efect un tonus psihic pozitiv, vio-

fundamentată ştiinţific, în sensul că nu există o relaţie de cauzalitate, însă foarte des oamenii reacţionează la schimbările de mediu. Nu suntem victime ale vremii de afară, spun cercetătorii, care au arătat în mai multe rânduri că oamenii iau decizii care le modifică dispoziţia în bine sau în rău, şi nu neapărat din cauza vremii.

Cercetătorii au arătat de multă vreme că umiditatea crescută şi expunerea limi-

tată la soare poate fi asociată cu o dispoziţie proastă.

Un studiu din octombrie 2008 realizat pe 1.200 de participanţi din Germania a arătat, de exemplu, că impactul pozitiv al vremii frumoase asupra dispoziţiei a fost minim. În plus, în zilele cu vânt puternic, răcoroase şi cu mai puţină lumină a soarelui mulţi participanţi au spus că se simt obosiţi.

Pentru persoanele extrem de sensibile la vremea urâtă, iarna e un anotimp foarte greu, iar psihologii au clasificat chiar afecţiunea ca fiind o tulburare afectivă sezonieră.

Se pare că tulburarea este legată de modul în care reacţionează creierul la lipsa luminii solare: atunci când este întuneric, glanda pineală începe să producă melatonină, hormonul care reglează ciclul de somn. Atunci când suntem expuşi la soare, se opreşte producţia de melatonină şi începe să fie produsă serotonina, un hormon care ajută la îmbunătăţirea dispoziţiei.

Cu toate acestea, oamenii nu sunt neputincioşi în a se apăra de vreme: la fel precum îţi pui o pălărie să te protejezi de ploaie şi frig, în acelaşi mod îţi poţi îmbunătăţi singur starea afectivă.

Profesorul de psihologie Ani Kalayjian, de la universitatea Fordham, sugerează să acţionăm, atunci când simţim că dispoziţia ni se schimbă: să ascultăm muzică veselă, să citim un roman bun sau să ne uităm la pozele făcute în vacanţă. Dacă este posibil, poţi şi să îţi iei o mică vacanţă şi să mergi într-un loc unde e cald.

Tipuri de meteosensibilitate Alte metode eficiente de a-ţi îmbunătăţi dispoziţia sunt sportul, tehnicile de management al stresului sau meditaţia.

Vremea optimă este considerată aceea care influen-

ţează favorabil, producând buna dispoziţie şi are o acţiune menajantă asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizează prin menţinerea relativ uniformă a elementelor meteorologice: umiditate moderată, viteză relativ mică de mişcare a aerului, zile senine, când temperatura medie diurnă nu oscilează cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea – cu mai mult de 4 milibari.

Specialiştii deosebesc în prezent patru tipuri de meteosensibilitate: Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbările bruşte. Ei se acomodează uşor cu orice fluctuaţii.

La meteodependenţi, influenţele atmosferice se repercutează direct asupra echilibrului psihic şi a stării de sănătate. Ei reacţionează cu irascibilitate, dureri de cap, indispoziţii şi tendinţe depresive.

Anticipativii presimt modificarea vremii chiar şi cu 48 de ore în avans, de pildă sub forma durerilor apărute într-o cicatrice.

Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglările sistemului neurovegetativ.

O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbările de vreme: organismul sănătos se descurcă bine cu variaţiile climaterice şi suportă fără probleme diferenţele mari de temperatură.

O altă treime sunt afectaţi uşor, adică se simt puţin mai obosiţi, iar ultima treime au probleme de sănătate im-

portante. Doar în cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbările de vreme.

La loc de frunte între factorii meteo negativi se află presiunea atmosferică.

Un studiu efectuat în Franţa arată că atunci când temperatura zilei scădea cu 10grade, numărul infarctelor creştea cu 13 procente. Iar când presiunea atmosferică se modifica cu 10 milibari, rata infarctului creştea cu până la 12%. În mod evident, odată cu vremea, se modifică şi tensiunea arterială a pacienţilor. Iar acest fapt demonstrează că vremea influenţează starea de sănătate.

Unii cercetători presupun că instabilitatea presiunii atmosferice dereglează cantitatea de lichid şi organul de echilibru existent în urechea internă, influenţând astfel tensiunea arterială şi coagularea sângelui.

Alţii suspectează electricitatea atmosferică: s-ar părea că, mai ales pe furtună, ionii invizibili „răpăie” pe creierul nostru, afectând producerea serotoninei. În acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul şi digestia.

Fulgere, căldură, ploaie, umezeală şi soare – vremea, că este frumoasă sau că e urâtă, are un efect profund asupra vieţii noastre. Ne influenţează organismul, voinţa şi emoţiile. În numeroase cazuri, legătura este clară şi în mod cert biologică. Alteori, felul în care vremea acţionează asupra noastră este obscur, dar impresionant.

După ziare.com şi meteo.ro

Partida contra Suediei din prima manşă s-a încheiat cu victoria scandinavilor cu scorul de 54-6, iar în Germania moldovenii au pierdut cu scorul de 14-32.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Vineri, 8 noiembrie 2013

Sport

19

DIVIZIA NAŢIONALĂ

Meciurile decisive pentru naţionala R. Moldova Naţionala de rugby a Republicii Moldova va înfrunta naţionala Suediei Naţionala noastră va întâlni mâine, 9 noiembrie, pe stadionul Dinamo, naţionala Suediei, într-un meci din cadrul Cupei Europene pe Naţiuni. Peste o săptămână, băieţii noştri vor juca pe acelaşi stadion contra Germaniei. R. Moldova trebuie să învingă în aceste meciuri pentru a-şi păstra şansele de promovare în prima grupă.

Diego Gherman Selecţionata de rugby a R. Moldova este în plin proces de pregătire pentru meciurile decisive contra Suediei şi Germaniei. La aceste două meciuri vor lipsi câţiva titulari, care joacă la cluburi din străinătate. Vor absenta fraţii Arhip, care nu vor putea ajuta selecţionata noastră cel puţin în meciul cu Suedia.

De asemenea, sunt tra-

umaţi jucătorii Sergiu Castraveţ (va putea reveni pentru meciul cu Germania) şi Gheorghe Voloşciuc.

Cu toate acestea, jucătorii speră şi se gândesc numai la victorie în cele două meciuri. „Aceste două meciuri sunt foarte importante, la fel ca şi cele trei care ne aşteaptă în aprilie 2014. Sunt meciuri importante pentru toată Moldova şi noi suntem obligaţi să învingem.

Victoriile vor deschide naţionalei noastre uşile spre următoarea grupă şi, în plus, ne vom încerca şansa de a ajunge la Campionatul Mondial. Aceasta ar fi ideal pentru noi. Şi dacă vom învinge, va fi o nouă pagină, nu doar din istoria rugbyului moldovenesc, ci şi din cea a întregului sport moldovenesc”, a declarat unul dintre liderii selecţionatei, Veaceslav Titica, într-un interviu pentru portalul sports.md „Haiducii” ocupă locul patru în grupă, cu 15 puncte la activ, se află în spatele Poloniei şi Germaniei, care au câte 21 de puncte, dar care au şi câte unul, respectiv, două meciuri mai multe.

Moldova se află şi în spate-

le Ucrainei care, datorită victoriei contra Suediei, a reuşit să-i ajungă pe moldoveni.

Partida contra Suediei din prima manşă s-a încheiat cu victoria scandinavilor cu scorul de 54-6, iar în Germania moldovenii au pierdut cu scorul de 14-32. În caz de victorie în cele două partide, naţionala noastră va urca pe locul întâi şi va avea şanse reale de a se califica în prima grupă.

Reamintim că meciul dintre R. Moldova şi Suedia va avea loc mâine pe stadionul Dinamo din capitală, cu începere de la ora 12:00. Biletele pot fi procurate la casele stadionului.

Preţul acestora constituie 20 de lei.

PERFORMANŢĂ

FOTBAL AMERICAN

USPEE-Sentinels vs. Wariors Unica echipă de fotbal american din Republica Moldova, USPEE-Sentinels, va disputa pe stadionul Dinamo din Chişinău un meci amical contra unei echipe din Bucureşti, transmite site-ul sporter.md.

USPEE-Sentinels va întâlni duminică fotbaliştii Wariors Bucureşti. Aceasta va fi deja a patra partidă dintre cele două echipe. Chişinăuenii au învins până acum de două ori, iar bucureştenii se pot bucura doar de un singur succes.

Reamintim că meciul va avea loc la stadionul Dinamo, începând cu ora 12:00.

Intrarea pe stadion este gratuită.

D.Gh.

ATLETISM

Cea mai bătrână femeie care a terminat un maraton Joy Johnson, cea mai bătrână femeie care a terminat un maraton, s-a lovit la cap în timpul cursei, dar a refuzat să primească îngrijiri medicale, scrie gsp.ro.

Americanca Joy Johnson, 86 de ani, cea mai în vârstă alergătoare care a luat startul la maratonul de la New York, de duminică, a decedat a doua zi! În timpul cursei, la kilometrul 32, bunicuţa din San Jose s-a împiedicat şi s-a lovit la cap.

A refuzat să primească îngrijiri medicale atunci, mergând la cortul de prim ajutor după ce a parcurs cei 42,195 kilometri în mai puţin de opt ore. A mers apoi la hotel pentru a se odihni după cursă, dar a decedat în somn.

„Vreau să mor în pantofii de alergat!”

Intervievată cu o zi înaintea cursei de reporterii de la New York Daily News, Joy Johnson a declarat că „tot timpul am spus că o să alerg până voi muri. Îmi doresc să mor în pantofii mei de alergat.

Chiar nu ştiu când am de gând să renunţ să alerg”.

Cursa de la New York a fost a 25-a consecutivă pe care americanca a terminat-o, cel mai bun timp al său fiind sub patru ore, tot la maratonul de la New York, în 1991.

anunț

Experienţa face diferenţa Samuel Eto’o a marcat două goluri pentru Chelsea în victoria de miercuri seară, scor 3-0, cu Schalke, ambele reuşite fiind produsul experienţei camerunezului.

Eto’o a marcat pentru a patra echipă în Ligă după Barcelona, Inter şi Mallorca, scrie gsp.ro. Într-o prezentare a lui Timo Hildebrand (34 de ani), ziarul „Kicker” scria că goalkeeperul lui Schalke este un portar cu reflexe bune, intervenţii de efect, dar care comite şi greşeli impardonabile.

Ultimul punct din caracterizare nu a fost demonstrat în acest sezon al Ligii Campionilor, până în meciul de aseară, cu Chelsea. În care Hildebrand şi-a îngropat propria echipă.

A fost nevoie de o singură gafă! Dar ce eroare! Una imensă care i-a permis

lui Samuel Eto’o să deschidă scorul după o fază care se vede rar şi la jocurile de juniori.

Cu balonul la picior, pregătit de o degajare spre vârful Szalai, Hildebrand nu l-a văzut pe vicleanul vârf camerunez. Care s-a plasat excelent şi a blocat balonul expediat de german, pe care l-a recuperat şi l-a transformat în gol (31). De aici, Chelsea a jucat exact ce îi place lui Mourinho. Iar pe un contraatac executat perfect de „albaştri”, Eto’o a făcut 2-0 (54). Din pasa lui Willian. Adică exact cei doi jucători pe care Abramovici i-a luat de la solduri în vară de la Anji Mahacikala. Iar Ba, intrat în locul camerunezului, a făcut 3-0, rezultat care o duce pe Chelsea la un pas de calificare.

anunț

luni, LUNI, 11 noiembrie NOIEMBRIE 2013 TVR 1, 11.30 Profesioniştii...

Pro PRO TV, 21.00 În Profunzime

JURNAL TV, 20.30 Film: „Fever Pitch/ Dragoste în ofsaid” n  Ben Wringhman este un profesor fermecător, iar Lindsey Meeks, o tânără drăguţă, dar dependentă de muncă.

Ben, împreună cu clasa lui, face o vizită la firma unde lucrează Lindsey şi și astfel cei doi se întâlnesc şi și se îndrăgostesc fulgerător unul de altul…

jurnal JURNAL tv TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV 09.45 Teleshopping 09.55 Earth TV 10.00 Film Stop! Oprește-te! sau nama va impuşca 11.45 Păpuşefii Păpuşei 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV S03E16 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Gossip Girl, Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Criminal minds, Minţi criminale, Serial TV S07E23 20.30 Film Fever Pitch (2005), Dragoste in ofsaid 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos - Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E02

prime PRIME 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.)

09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.)

12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.)

15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.)

18.10 Новости 18.55 Жди меня 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rus.)

21.40 Время 22.15 Х/ф Двое на дороге 00.15 Primele ştiri (rus.)

00.30 Германская головоломка 02.05 Prima Oră 03.55 Жди меня

tvr TVR 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 11 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 12 10.30 Ora regelui 11.30 Profesioniştii...

12.30 În grădina Danei 13.00 Germana…la 1 14.00 Telejurnal SportMeteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Vreau să fiu u sănătos!

17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 43 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 44 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Întrebări şi răspunderi 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Distractis - Distilat de comedie 22.00 Film: Charlot ucenic 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Maşini, teste şi verdicte 00.00 Nocturne 01.00 Exclusiv în România

acasă ACASĂ 06.45 Doctorul casei 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Doctorul casei 15.30 Serial: Suflet Suet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Casa Ibacka 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Casa Ibacka 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Doamne de poveste 06.00 Serial: Suflet Suet de gheaţă

tvr TVR 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Georgia - Din dragoste pentru vin 09.00 România frumoasă 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Pescar hoinar 12.30 Natură şi sănătate 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 Academicienii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 52 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 India – Parul ofrandă 20.10 Teatru 21.30 Eveniment cultural TVR 2 22.00 Ora de ştiri 23.10 Filmul de artă 00.40 Concertele Festivalului George Enescu 01.30 India – Parul ofrandă 02.25 România frumoasă 03.15 Academicienii 04.05 Master Class Mariana Nicolesco 04.55 Cap compas 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

sts STS 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Улетное видео по-русски 10.00 Т/с Танец нашей любви 11.00 Д/с Бабье лето 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Веселые истории 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Ледяной урожай 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova MOLDOVA 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Reporterul de gardă.

11.00 Bună seara! Talk-show.

12.00 World stories - lumea în reportaje.

12.30 Documentar. Global 3000.

13.10 Festivalul Internaţional Regina vioara. Selecţiuni.

14.15, 3.15 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.00 Desene animate. Andersen povestitorul.

15.30 Documentar. Atlasul lumii animale.

15.55 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul Eurovision Junior 2013.

16.00 Orchestra Fluieraş. Program muzical.

16.25 Săptămâna sportivă.

18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice.

20.25 Vector European.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 ARTelier.

2 plus PLUS 7.00 Telejurnal 9.00 Serial 10.00 Emisiune divertisment 10.20 Teleshopping 11.00 Reporter buletin informational 11.10 O dată-n viaţă 13.00 Reporter buletin informational 13.10 România turistică 14.00 Telejurnal 14.35 Serial 16.30 Teleshopping 16.45 Teleenciclopedia 17.00 Reporter buletin informaţional 17.20 Emisiune divertisment 17.50 Teleenciclopedia 18.00 O dată-n viaţă 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 Emisiune divertisment 20.00 Telejurnal 20.30 Serial 21.30 Serial 22.30 Serial 23.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 0.00 Emisiune divertisment 1.25 Reporter buletin informaţional (Reluare) 1.50 Întrebări şi răspunderi 2.40 Vreau să fiu u sănătos!

3.05 Tezaur folcloric 3.10 Sport 3.25 Telejurnal 4.15 Emisiune divertisment 4.40 Reporter buletin informaţional (Reluare) 5.05 Emisiune divertisment

pro PRO tv TV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 12.00 Promotor 12.00 România, te iubesc!

13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4613 15.00 MasterChef - Proba celebrităţii 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 21.00 În Profunzime 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 4, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 04.45 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici AICI tv TV 6.55 6.55 Povestea zilei 6.58 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 7.00 Consumăm în Moldova (reluare) 7.20 7.20 Retrospectiva săptămânii (reluare) 7.22 7.22 Meteo 7.24 7.24 Povestea zilei 7.26 7.26 Între DEX și STRADĂ 7.30 7.30 Fără scenă (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 Consumăm în Moldova (reluare) 13.20 Retrospectiva săptămânii (reluare) 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 Fără scenă (reluare) 13.55 – 19.25 rogram al posturilor 19.25P Program locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 AICI Știri 19.50 Rata de schimb 19.52 Meteo 19.54 Povestea zilei 19.56 Între DEX și STRADĂ 20.00 Eu am dreptul 20.25-22.55 Program al posturilor locale 22.55 Povestea zilei 22.58 Între DEX și STRADĂ

tv7-ntv TV7�NTV 05.00 Х/ф Дело чести 06.30 Первая передача 07.00 НТВ утром 08.30 Луч света 09.00 Сегодня 09.20 Кулинарный поединок 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Поедем, поедим!

15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom.)

18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.)

23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom.)

01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom.)

tnt TNT 06.00 Школа ремонта 07.00 Перезагрузка 08.00 Два с половиной повара. Открытая кухня 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Эй, толстый!

12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.00 Т/с НЕZЛОБ 15.30 Т/с Счастливы вместе 18.00 Istorii urbane 18.35 Т/с Интерны 19.05 Т/с Универ. Новая общага 19.40 Т/с НЕZЛОБ 20.10 Х/ф Тайные агенты 22.15 Дом 2. Город любви 23.15 Istorii urbane 23.55 Дом 2. После заката 00.20 Т/с Счастливы вместе 01.10 Экстрасенсы ведут расследование 02.00 Istorii urbane 02.30 Почувствуй нашу музыку!

03.30 Istorii urbane 04.00 Comedy Woman 05.40 Т/с Женская лига

jurnal tv 22:30

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Luni — Joi

Vineri, 8 noiembrie 2013

Programe TV

Cei 4400

21

marţi, 12 noiembrie 2013 MOLDOVA 1, 7.10 Bună dimineaţa!

TVR 1, 20.55 Clubul celor care muncesc în România

Jurnal TV, 20.30 Serial: „Paycheck / Cecul sau viaţa” n Michael Jennings este un strălucit inginer, capabil să facă şi să desfacă echipamente super sofisticate şi să le utilizeze în a obţine dispozitive şi mai avansate. Pentru ultimul său proiect, la care a lucrat peste trei ani, se aşteaptă la un salariu de opt cifre, însă tot ce primeşte este un plic cu diverse obiecte şi i se spune că el a fost de acord să renunţe la suma ce i se cuvenea…

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E06 09.45 Documentar Life in cold blood, Viaţa cu sânge rece ep.1 10.30 Teleshopping 10.45 Ora de ras 11.45 Pastila de râs 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Gossip Girl,Intrigi la New York, Serial TV, S03E13 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Minţi criminale, Serial TV S07E24 20.30 Film Red Eye (2005) Zbor de noapte 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos - Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E03

prime 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.)

09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.)

12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.)

15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.)

18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rom.)

21.40 Время 22.15 Х/ф Крик совы 00.15 Primele ştiri (rus.)

00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Свобода и справедливость 02.05 Prima Oră 03.55 Давай поженимся!

tvr 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 13 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 14 10.30 Distractis - Distilat de comedie 11.30 Film: Charlot ucenic 12.00 Maşini, teste şi verdicte 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu Merinde - rubrică familială 16.50 Beneficiar România 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 45 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 46 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Între bine şi rău 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Teoria zborului

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan.ro 23.30 Dincolo de povestiri 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Dincolo de povestiri 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan.ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheaţă

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 India – Parul ofrandă 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 52 11.10 Teatru 12.30 Aerul Munţilor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor 15.00 Memorialul Durerii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 53 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Secretul ceasurilor elveţiene 20.00 Destine ca-n filme 21.00 Lumea azi Evenimentele internaţionale 21.30 Cap compas 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House sez. VI, ep. 21 23.50 Serial: Trei regate, ep. 73 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 Secretul ceasurilor elveţiene 02.30 România frumoasă 03.20 Serial: Trei regate, ep. 73 04.10 Poate nu ştiai 04.25 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Portrete în timp. Tudor Cataraga.

11.00 Accente economice.

11.30 Baştina. Magazin agricol.

12.15 Evantai folcloric.

13.10, 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment.

14.05 Cinemateca universală.

14.20, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.05 Documentar. Monumente de arhitectură.

15.35 Documentar. Plăcerea din farfurie.

16.30 Gagauz ogea.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Dialog social.

22.40 Prezentarea filmului CINE SEAMĂNĂ.

23.40 Festivalul Internaţional Regina Vioară. Selecţiuni.

4.35 Etno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania).

5.30 Vector European.

sts 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Танец нашей любви 11.00 Д/с Игры судьбы 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Веселые истории 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Вирус 00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

2 plus 7.00 Telejurnal 9.00 Serial 10.00 Emisiune divertisment 10.20 Teleshopping 11.00 Reporter buletin informational 11.10 O dată-n viaţă 13.00 Reporter buletin informaţional 13.10 România turistică 14.00 Telejurnal 14.35 Serial 16.30 Teleshopping 16.45 Teleenciclopedia 17.00 Reporter buletin informaţional 17.20 Emisiune divertisment 17.50 Teleenciclopedia 18.00 Biziday 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 Emisiune divertisment 20.00 Telejurnal 20.30 Serial 21.30 Serial 22.30 Serial 23.30 Reporter buletin informaţional 23.50 Emisiune divertisment 1.00 Reporter buletin informaţional 1.20 Interes general 2.10 Între bine şi rău 3.25 Telejurnal 4.15 Emisiune divertisment 4.40 Reporter buletin informaţional 5.00 Emisiune divertisment 5.25 Imnul României 5.30 Reporter buletin informaţional 6.00 Telejurnal

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Zidul secretelor 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4614 15.00 Film: Simfonia iubirii 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 MasterChef - Proba celebrităţii 22.30 Ştirile 23.00 Promotor 23.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 5, an 1 00.30 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.00 O seară perfectă 02.00 Fabricat în Moldova 03.45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 AICI Știri (reluare) 7.20 Rata de schimb 7.22 Meteo 7.24 Povestea zilei 7.26 Între DEX și STRADĂ 7.30 Eu am dreptul (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 AICI Știri (reluare) 13.20 Rata de schimb 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 Eu am dreptul (reluare) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 AICI Știri 19.50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADĂ 20:00 Generația Contra 20:25-22:55 program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADĂ 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.)

07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Квартирный вопрос 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Чудо техники 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom.)

18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.)

23.00 Сегодня. Итоги 23.25 ЧП. Расследование. Кто хочет разделить Россию?

23.55 Т/с Карпов 01.25 Сotidian (rom.)

01.55 Прокурорская проверка 02.50 Суд присяжных 03.40 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.30 Сotidian (rom.)

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Как найти жениха?

12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.00 Т/с НЕZЛОБ 15.30 Т/с Реальные пацаны 18.00 Istorii urbane 18.35 Т/с Интерны 19.05 Т/с Универ. Новая общага 19.40 Т/с НЕZЛОБ 20.10 Х/ф Двойная рокировка 22.10 Дом 2. Город любви 23.10 Istorii urbane 23.50 Дом 2. После заката 00.15 Т/с Счастливы вместе 01.05 Экстрасенсы ведут расследование 01.55 Istorii urbane 02.25 Почувствуй нашу музыку!

03.25 Istorii urbane 03.55 Х/ф Тайные агенты 05.35 Т/с Женская лига

miercuri, 13 noiembrie 2013 MOLDOVA 1, 19.55 Moldova în direct

PRO TV, 20.45 Serviciul Român de Comedie, ep. 6

JURNAL TV, 20.30 Film: „Knight and Day / Întâlnire explozivă” n Provinciala June

este ghinionistă în dragoste, motiv pentru care atunci când îl cunoaşte pe atrăgătorul şi misteriosul Milner crede că l-a întâlnit pe bărbatul visurilor ei. Numai că Milner este un agent secret…

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E07 09.45 Documentar 10.30 Teleshopping 10.45 Paparazzi 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Minţi criminale, Serial TV S08E01 20.30 Film Knight and Day (2010), Întâlnire explozivă 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos – Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E04 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV, Prietenie pe muchie de cuţit S03E14 00.30 Film Sclipire de geniu

prime 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.)

09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.)

12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.)

15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.)

18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rom.)

21.40 Время 22.15 Х/ф Крик совы 00.15 Primele ştiri (rom.)

00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Политика 02.05 Prima Oră 03.55 Давай поженимся!

tvr 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 15 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 16 10.30 Între bine şi rău 11.50 Oameni care au schimbat Lumea 12.00 Beneficiar România 12.30 Vreau să fiu sănătos!

13.00 Opre Roma – Ora romilor 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 47 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 48 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.40 Ediţie specială 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Pământul făgăduinţei 01.05 Garantat 100% 01.55 La vârf 02.45 Parteneri de week-end 03.10 Sport

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan. ro 23.30 Friendzone 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan. ro 03.00 Friendzone 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheaţă

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Secretul ceasurilor elveţiene 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 53 11.00 Destine ca-n filme 12.00 Lumea azi Evenimentele internaţionale 12.30 Cap compas 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 D’ale lu’ Mitică 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 54 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Taietorii de lemn din Canada 20.10 8 într-o barcă 21.30 Drumul succesului 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 22 23.50 Serial: Trei regate, ep. 74 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 Tăietorii de lemn din Canada 02.30 România frumoasă 03.20 Serial: Trei regate, ep. 74 04.10 Poate nu ştiai 04.25 D’ale lu’ Mitică 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

sts 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Танец нашей любви 11.00 Д/с Игры судьбы 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Веселые истории 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Нет вестей от Бога 00.30 Чо происходит?

00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova 1

pro tv

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea.

6.45 Profil de savant.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi.

12.45 Tezaur.

13.10, 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment.

14.05 Documentar. Arts 21.

14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.15 Fii tânăr!

16.00 Magazinul copiilor.

16.30 .

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Avangaraj.

23.20 Paul Goma, revine acasă.

0.00 Săptămâna sportivă.

0.40 Orchestra Fluieraş. Program muzical.

5.30 Accente economice.

07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Simfonia iubirii 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4615 15.00 Film: O lună de miere de coşmar 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Serviciul Român de Comedie, ep. 6 21.45 Tanti Florica, ep. 7 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 6, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

2 plus

aici tv

7.00 Telejurnal 9.00 Serial 10.00 Emisiune divertisment 10.20 Teleshopping 11.00 Reporter buletin informaţional 11.10 Preţuieşte viaţa!

13.00 Reporter buletin informaţional 13.10 România turistică 14.00 Telejurnal 14.35 Serial 15.30 Serial 16.30 Teleshopping 16.45 Teleenciclopedia 17.00 Reporter buletin informaţional 17.20 Emisiune divertisment 17.50 Teleenciclopedia 18.00 Biziday 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 Emisiune divertisment 20.00 Telejurnal 20.30 Serial 21.30 Serial 22.30 Serial 23.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 0.00 Emisiune divertisment 0.45 Reporter buletin informaţional (Reluare) 1.05 Garantat 100% 1.55 La vârf 2.45 Parteneri de week-end 3.10 Sport 3.25 Telejurnal 4.15 Emisiune divertisment 4.40 Reporter buletin informaţional (Reluare)

6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 AICI Știri (reluare) 7.20 Rata de schimb 7.22 Meteo 7.24 Povestea zilei 7.26 Între DEX și STRADĂ 7.30 Generația Contra (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 AICI Știri (reluare) 13.20 Rata de schimb 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 Generația Contra (reluare) 13.55 – 19.25 program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 AICI Știri 19.50 Rata de schimb 19.52 Meteo 19.54 Povestea zilei 19.56 Între DEX și STRADĂ 20.00 Eu am dreptul 20.25-22.55 program al posturilor locale 22.55 Povestea zilei 22.58 Între DEX și STRADĂ 23.00 AICI Știri (reluare) 23.20 Rata de schimb 23.22 Meteo 23.24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.)

07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Очная ставка 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Главная дорога 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom.)

18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.)

23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom.)

01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom.)

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Мужчина и способы его дрессировки 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 18.00 Istorii urbane 18.35 Т/с Интерны 19.05 Т/с Универ. Новая общага 19.40 Т/с НЕZЛОБ 20.10 Х/ф Герой семьи 22.10 Дом 2. Город любви 23.10 Istorii urbane 23.50 Дом 2. После заката 00.20 Т/с Счастливы вместе 01.10 Экстрасенсы ведут расследование 02.00 Istorii urbane 02.30 Почувствуй нашу музыку!

03.30 Istorii urbane 04.00 Х/ф Двойная рокировка 05.40 Т/с Женская лига

22

Vineri, 8 noiembrie 2013

jurnal tv

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

19:50

Programe TV

Luni — Joi

Minţi criminale

joi, 14 noiembrie 2013 TVR 1 18.50 Ora de business

Jurnal TV, 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru

Jurnal TV, 00.30 Film: „Man on Fire / Pus pe jar” n Creasy este un fost agent CIA care a devenit mercenar din cauza faptului că a văzut prea multă violenţă şi corupţie în lume şi astfel s-a transformat într-un tip tăcut şi retras. Este angajat ca bodyguard pentru Pita, o fată de zece ani.

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E08 09.45 Documentar Life in cold blood, Viaţa cu sânge rece ep.3 10.30 Teleshopping 10.45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Criminal minds, Minţi criminale, Serial TV S08E02 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos - Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E05

prime 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.)

09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.)

12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.)

15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.)

18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rom.)

21.40 Время 22.15 Х/ф Крик совы 00.15 Primele ştiri (rus.)

00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 На ночь глядя 01.55 Prima Oră 03.45 Давай поженимся!

tvr 1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 17 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 18 10.30 Dosar România 11.30 Din Ţara de Foc la Tijuana 12.00 Europa mea 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi Calendarul emisiunii 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Din Ţara de Foc la Tijuana, ep. 1 18.10 Maşini, teste şi verdicte 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 O dată-n viaţă. Partea I 22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 00.00 Legenda vişinie 00.35 Distractis – Distilat de comedie 01.30 Europa mea

acasă 06.45 Serial: Furtună din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Serial: Îngeri pierduţi 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Poveştiri de noapte 23.00 Cancan.ro 23.30 Serial: Friendzone 00.00 Serial: Îngeri pierduţi 01.00 O seară perfectă 02.00 Poveştiri de noapte 02.30 Cancan.ro 03.00 Serial: Friendzone 03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Poveştiri de noapte 04.45 Cancan. ro 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheaţă

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Tăietorii de lemn din Canada 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 54 11.10 8 într-o barcă 12.30 Aerul Munţilor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Ferma 16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 1 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Sarea incaşilor 20.10 În ţara minunilor 21.30 Lumea şi noi 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1 23.50 Zon@ IT 00.25 Serial: Trei regate, ep. 75 01.20 Concertele Festivalului George Enescu 02.10 Sarea incaşilor 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 75 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Zon@ IT 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 6.45 Cântec, Dor şi Omenie.

Program muzical.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Vector European.

11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie.

13.10, 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment.

14.05 Documentar. Euromaxx.

14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.15 Erudit-cafe. Concurs.

16.00 Părinţi şi copii.

16.30 Comunitate.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct.

20.50 Super-loto 5 din 35.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Reporterul de gardă.

22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

23.05 Festivalul cântecului de cătănie.

0.10 Ştiri pozitive.

0.30 World stories – lumea în reportaje.

5.30 Portrete în timp.

sts 06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Танец нашей любви 11.00 Д/с Игры судьбы 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Веселые истории 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Т/с Ангел или демон 20.00 Т/с Молодежка 21.00 Даешь молодежь 22.00 Х/ф Карты, деньги, два ствола 00.30 Чо происходит?

00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: O lună de miere de coşmar 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4616 15.00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Las Fierbinţi, ep. 8, 9 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 7, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

2 plus 7.00 Telejurnal 9.00 Serial 10.00 Emisiune divertisment 10.20 Teleshopping 11.00 Reporter buletin informaţional 11.10 Preţuieşte viaţa!

13.00 Reporter buletin informaţional 13.10 Maşini, teste şi verdicte 14.00 Telejurnal 14.35 Serial 15.30 Serial 16.30 Teleshopping 16.45 Teleenciclopedia 17.00 Reporter buletin informaţional 17.20 Emisiune divertisment 17.50 Teleenciclopedia 18.00 Biziday 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 Emisiune divertisment 20.00 Telejurnal 20.30 Serial 21.30 Serial 22.30 Serial 23.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 23.55 Emisiune divertisment 1.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 1.55 Ora de business 2.45 În grădina Danei 3.10 Sport 3.25 Telejurnal 4.15 Emisiune divertisment 4.40 Reporter buletin informaţional (Reluare) 5.05 Emisiune divertisment

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADA 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADA 7:30 Eu am dreptul (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADA 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADA 13:30 Eu am dreptul (reluare) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADA 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADA 20:00 Documentar 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADA 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.)

07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.25 Дачный ответ 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Спасатели 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom.)

18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.)

23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.05 Сotidian (rom.)

01.30 Прокурорская проверка 02.30 Суд присяжных 03.20 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom.)

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Опасные игры 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.00 Т/с НЕZЛОБ 15.30 Т/с Деффчонки 18.00 Istorii urbane 18.35 Т/с Интерны 19.05 Т/с Универ. Новая общага 19.40 Т/с НЕZЛОБ 20.10 Х/ф Исходный код 22.20 Дом 2. Город любви 23.20 Istorii urbane 00.00 Дом 2. После заката 00.30 Т/с Счастливы вместе 01.10 Экстрасенсы ведут расследование 02.00 Istorii urbane 02.30 Почувствуй нашу музыку!

03.30 Istorii urbane 04.00 Х/ф Герой семьи 05.40 Т/с Женская лига

Vineri, 15 noiembrie 2013 TVR 1, 12.00 România deşteaptă

PRO TV, 17.30 Film: „Gazda” n Terra a fost invada-

tă de un duşman invizibil, iar oamenii devin gazde pentru aceşti invadatori. În timp ce corpurile lor rămân intacte şi îşi continuă vieţile, aparent neschimbate, minţile le sunt luate de către aceste entităţi.

JURNAL TV, 20.30 Film: „Avatar” n Avatar este un

film epic științificofantastic american apărut la sfârșitul anului 2009, scris și regizat de regizorul canadian James Cameron (cele mai cunoscute producții ale acestuia fiind seria Terminator și Titanic).

Acțiunea filmului se petrece în anul 2154 pe Pandora, o lună din sistemul stelar Alpha Centauri. Aici oamenii și-au stabilit o bază stelară pentru a exploata rezervele naturale de un prețios minereu…

jurnal tv

tvr 1

tvr 2

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E09 09.45 Documentar 10.30 Teleshopping 10.45 Patrula Jurnal TV 11.45 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Прямой Разговор 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 În mintea criminalului, The mentalist, Serial TV S04E22 20.30 Film Avatar (2009) 23.30 The Fourth Kind (2009) Al patrulea gen 01.00 Прямой Разговор R 02.30 Film The Hours (2002), Orele 04.30 Documentar

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 19 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 20 10.30 37°C Partea I 11.20 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.25 37°C. Partea a II-a 12.00 România deşteaptă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie 13.30 M. A. I. aproape de tine 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri Un talkshow care 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 49 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 50 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Calea europeană 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Film: Angelica şi sultanul 22.55 Film: Cum să-ţi recunoşti sfinţii

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Sarea incaşilor 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 1 11.10 În Ţara minunilor 12.30 Aerul Munţilor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Rezistenţa prin cultură 16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.10 Exploratorul - România, 2013 20.30 Film: Iubirea nu-i o crimă!

22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1 23.50 Motomagia 00.25 Serial: Trei regate, ep. 76 01.20 Concertele Enescu 02.10 Bacanul ambulant din Letonia 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 76 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Motomagia 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

prime

acasă

sts

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.)

09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.)

12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.)

15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.05 Человек и закон 18.00 Primele ştiri (rus.)

18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Поле чудес 21.00 Primele ştiri (rom.)

21.10 Время 21.40 Moldova are Talent 23.25 Универсальный артист 01.15 Primele ştiri (rus.)

01.25 Вечерний Ургант 02.10 Х/ф Чужие против хищника: Реквием 03.30 Х/ф Путешествие мсье Перришона 04.45 Муз/ф Фантазия на тему любви

06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Îngeri pierduţi 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Suflet de gheaţă 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 O seară perfectă 19.00 Serial: Maricruz 19.45 Serial: Iubiri vinovate 20.30 Iubiri vinovate- în culisele succesului 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!

00.00 O seară perfectă 01.00 Doamne de poveste 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!

03.30 Serial: Iubiri vinovate 04.15 Iubiri vinovate- în culisele succesului 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Suflet de gheaţă

06.00 Одна за всех 06.30 Утро на СТС 09.00 Т/с Ангел или демон 10.00 Т/с Танец нашей любви 11.00 Д/с Игры судьбы 12.00 Спросите повара 13.00 Т/с Не родись красивой 14.00 М/ф Губка Боб квадратные штаны 14.30 М/ф Аватар 15.00 Т/с Дрейк и Джош 15.30 Т/с Папины дочки 16.00 Галилео 17.00 Веселые истории 18.00 Т/с Закрытая школа 19.00 Уральские пельмени 20.00 Люди хэ 21.00 Х/ф Разумное сомнение 23.00 6 кадров 23.30 Чо происходит?

00.00 С.У.П 00.55 Истории в деталях 01.20 Музыка 02.30 Истории в деталях 03.00 Утро на СТС 05.00 Музыка 05.30 Истории в деталях

moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Comunitate.

6.45 Profil de savant.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.45 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30, 0.10 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

10.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul Eurovision Junior 2013.

11.00, 4.30 Moldova în direct.

12.00 Dor. Program muzical.

12.30 Poftiţi la masă.

13.10, 18.00 Cine vine la noi.

Program de divertisment.

14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.00 Documentar. Arts 21.

15.30 Ring Star. Concurs muzical.

16.30 Stil nou.

17.15 Dragostea ce opreşte sori şi stele. Doina Aldea Teodorovici.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Bună seara! Talk-show.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Fii tânăr!

23.05 Serial. SIMULATORII (Argentina).

0.30 Festivalul Internaţional Regina

2 plus 7.00 Telejurnal 9.00 Serial 10.00 Emisiune divertisment 10.20 Teleshopping 11.00 Reporter buletin informaţional 11.10 Preţuieşte viaţa!

13.00 Reporter buletin informaţional 13.10 Ora de business 14.00 Telejurnal 14.35 Serial 16.25 Teleshopping 16.45 Teleenciclopedia 17.00 Reporter buletin informaţional 17.20 Emisiune divertisment 17.50 Teleenciclopedia 18.00 Ora de business 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 Emisiune divertisment 20.00 Telejurnal 20.30 Serial 21.30 Serial 22.30 Serial 23.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 23.55 Emisiune divertisment 0.35 Reporter buletin informaţional (Reluare) 0.55 O dată-n viaţă 3.25 Telejurnal 4.15 Emisiune divertisment 4.35 Reporter buletin informaţional (Reluare) 5.00 Emisiune divertisment 5.25 Imnul României 5.30 Reporter buletin informaţional (Reluare)

pro tv 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4617 15.00 Film: Benjamin, recrut fără voie 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Dansez pentru tine 01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.30 O seară perfectă 02.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7:00 AICI Știri (reluare) 7:20 Rata de schimb 7:22 Meteo 7:24 Povestea zilei 7:26 Între DEX și STRADĂ 7:30 Documentar 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12:58 Între DEX și STRADĂ 13:00 AICI Știri (reluare) 13:20 Rata de schimb 13:22 Meteo 13:24 Povestea zilei 13:26 Între DEX și STRADĂ 13:30 Documentar 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19:28 Între DEX și STRADĂ 19:30 AICI Știri 19:50 Rata de schimb 19:52 Meteo 19:54 Povestea zilei 19:56 Între DEX și STRADĂ 20:00 În grădina dorului 20:25-22:55 Program al posturilor locale 22:55 Povestea zilei 22:58 Între DEX și STRADĂ 23:00 AICI Știri (reluare) 23:20 Rata de schimb 23:22 Meteo 23:24 Povestea zilei

tv7-ntv 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.)

07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Ты не поверишь!

10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 15.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Медицинские тайны 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom.)

18.00 Сегодня 18.30 Романовы. Последние сто лет 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Следствие вели...

22.00 Reporter in misiune 22.30 Сotidian (rom.)

23.00 Сегодня 23.30 Т/с Карпов. Сезон второй 01.15 Сotidian (rom.)

01.40 Прокурорская проверка 02.40 Суд присяжных 03.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.20 Обзор. Чрезвычайное

tnt 06.00 Школа ремонта 07.00 Про декор 07.30 Дурнушек.net 08.00 Фитнес 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.30 Экстрасенсы ведут расследование 11.30 Д/ф Не такой, как все 2 12.30 Т/с Счастливы вместе 13.30 Т/с Универ 14.30 Т/с Универ. Новая общага 15.30 Х/ф Универ 18.00 Istorii urbane 18.35 Т/с Интерны 20.10 Comedy Woman 21.10 Комеди Клаб 22.10 Comedy Баттл. Без границ 23.10 ХБ Комедийная 23.40 Дом 2. Город любви 00.40 Istorii urbane 01.20 Дом 2. После заката 01.50 Х/ф Исходный код 03.35 Istorii urbane 04.05 Почувствуй нашу музыку!

05.05 Istorii urbane 05.35 Наша Russia

jurnal tv

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

15.00

Vineri, 8 noiembrie 2013

Programe TV

Sâmbătă — Duminică

White Collar

23

sâmbătă, 9 noiembrie 2013 TVR 2, 09.00 Zon@ IT

MOLDOVA 1, 19.50 O seară în familie

Jurnal TV, 21.45 Film: „Schindler’s List / Lista lui Schindler” n Filmul prezintă o

poveste adevărată a enigmaticului Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, un afemeiat şi un profitor, dar care reuşeşte să salveze vieţile a mai bine de 1100 de evrei în timpul Holocaustului.

jurnal tv

tvr 1

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Film de animaţie The Land Before Time IV. Journey Through the Mists (1996) Tărîmul uitat de timp 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Film de animaţie Everyone’s Hero (2006) Fiecare este erou 11.50 Mai pe scurt 11.55 Earth TV 12.00 Film The Sisterhood of the Traveling Pants (2005), Patru prietene şi o pereche de blugi 13.55 Earth TV 14.00 Once Upon a Time (2011), A fost odată ca niciodată, Serial TV, S01E05 14.55 Earth TV 15.00 Chuck (2007), Serial TV S02E02 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Film Scott Pilgrim vs. the World (2010) Scott Pilgrim împotriva tuturor 17.55 Earth TV 18.00 Patrula Jurnal TV 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Film How Do You Know (2010) Cum ştii dacă ai noroc?

21.30 Păpuşefii 21.45 Film Schindler’s List (1993) Lista lui Schindler 01.00 Film Ruby Sparks (2012) 02.45 Film de animaţie The Land Before Time IV. Journey Through the Mists (1996) 04.00 Film How Do You Know (2010) Cum ştii dacă ai noroc?

05.55 Earth TV

06.00 Oameni care au schimbat Lumea 06.10 Exclusiv în România 06.55 Zestrea românilor 07.30 Dosar România 08.30 Clubul desenelor animate Ciocănitoarea Woody 09.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 6 09.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 7 10.00 Beneficiar România 10.35 Garantat 100% 11.30 Parteneri de week-end 12.00 Tezaur folcloric 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.35 37°C. Partea I 15.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15.30 37°C Partea a II-a 16.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film: Sora Betty 01.05 Profesioniştii...

02.00 Lumea modei 02.15 Sport 02.30 Telejurnal Meteo 03.20 Viaţa satului. Partea I 04.35 Viaţa satului. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

prime 06.00 Новости 06.10 Гении и злодеи 06.35 Х/ф В последнюю очередь 08.05 Играй, гармонь любимая!

08.45 Teleshopping 09.00 Умницы и умники 09.45 Слово пастыря 10.00 Новости 10.15 Moldova are Talent 12.00 Новости 12.20 Идеальный ремонт 13.10 Ледниковый период 16.05 Т/с Вепрь 18.00 Новости 18.15 Куб 19.15 Угадай мелодию 19.45 Минута славы. Дорога на Олимп!

21.00 Primele ştiri (rom.)

21.25 Время 21.50 Сегодня вечером 23.35 Успеть до полуночи 00.10 Х/ф Девять месяцев 01.55 Х/ф Китайский сервизъ 03.30 Х/ф Позови меня в даль светлую 05.05 Т/с Замороженная планета

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Ferma 08.30 Magazin UEFA Champions League 09.00 Zon@ IT 09.30 Motomagia 10.10 8 într-o barcă 11.30 Drumul succesului 12.00 Cap compas 12.30 5 x 5 minute de istorie 13.00 Popasuri folclorice 14.10 Film: Prieteni pe viaţă 15.50 Poate nu ştiai 16.00 Memorialul Durerii 17.00 Gala Master Class Mariana Nicolesco 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Lumea azi Evenimentele internaţionale 19.00 Rugby: România - Canada 20.55 Poate nu ştiai 21.10 Film: Provocarea 23.10 Film: Trauma 00.50 Serial: Trei regate, ep. 77 01.45 Film: Provocarea 03.35 Serial: Trei regate, ep. 77 04.25 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 India - Parul ofrandă

acasă 06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Iubiri vinovate 13.00 Teleshopping 13.15 VideoClipuri 13.30 Serial: Iubiri vinovate 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Cântec de iarna 16.30 VideoClipuri 17.00 Poveştiri adevărate 18.00 Serial: Diamantul nopţii 18.45 Serial: Maricruz 19.30 Serial: Viaţa de împrumut 21.30 Serial: Furtuna din adâncuri 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!

00.00 O seară perfectă 01.00 Doamne de poveste 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!

03.30 Serial: Viaţa de împrumut 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Cântec de iarna

moldova 1 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. Pinul nordic.

7.10 Orchestra Fluieraş. Program muzical.

7.30 Film. GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ.

9.05 Documentar. Teoria improbabilităţii.

9.30 Documentar. Atlasul lumii animale.

10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Părinţi şi copii.

11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou.

12.00 Rugby. Campionatul European pe naţiuni.

Moldova - Germania.

Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii.

13.45 Ştiri pozitive.

14.05 Cine vine la noi. Program de divertisment.

15.00 Festivalul Maria Tănase.

Partea I. 16.00 Documentar. Euroboxx.

16.30 Dor de Teodor Negară.

Selecţiuni de la Festivalul Teodor Negară.

17.00, 22.00 - ŞTIRI. 17.15 Art-club.

17.50 Chişinăul de ieri şi de azi.

18.10 Erudit-cafe. Concurs.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 O seară în familie.

21.25 Destine de colecţie.

sts 06.00 Истории в деталях 06.30 Коллекция идей 07.30 М/ф Губка Боб квадратные штаны 08.00 М/ф Аватар 08.30 Иностранная кухня 09.00 Съешьте это немедленно!

09.30 Сладкие истории 10.00 Свадебное платье 10.30 Главные люди 11.00 Живые истории 12.00 Д/ф Мне 30, а я еще не замужем 13.00 Fitnessstar 13.30 6 кадров 14.00 Анекдоты 15.00 Дорожные войны 16.00 Улетное видео по-русски 17.00 Уральские пельмени 18.00 6 кадров 18.30 Наше время 19.00 Семейное кино на СТС 21.00 Х/ф Грязные танцы 2 23.00 6 кадров 23.30 Улетное видео по-русски 00.00 С.У.П 00.55 Музыка на СТС

pro tv 07.00 Ştirile

05.05 Т/с Семин. Возмездие

10.00 Teleshopping

06.30 Смотр

10.15 Ce se întâmplă, doctore?

07.00 Сегодня

10.35 I like IT

07.30 Сегодня в Молдове 08.00 Reporter în misiune

11.00 Promotor

08.30 Сotidian (rom.)

11.30 În Profunzime

09.00 Сегодня

13.00 Ştirile

09.20 Главная дорога

13.30 Teleshopping

10.00 Кулинарный поединок

13.45 Serial: Căutătorii de mistere,

11.00 Квартирный вопрос 12.00 Сегодня

ep. 5, an 1 14.30 Dansez pentru tine

12.25 Т/с Охота на гения

19.00 Ştirile

17.00 Я худею

20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Vocea României 23.30 O seară perfectă 00.30 Promotor

18.00 ДНК 19.00 Центральное телевидение 19.55 Следствие вели...

20.50 Очная ставка 21.55 Остров

01.00 Vocea României

23.25 Х/ф Я покажу тебе Москву

04.00 Fabricat în Moldova

01.05 Авиаторы

06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

01.35 Т/с Охота на гения

2 plus 7.00 Emisiune divertisment 8.00 100 De Moldoveni Au Zis 9.00 Teleshopping 9.15 Serial 13.45 Teleshopping 14.00 Telejurnal 14.30 Emisiune divertisment 14.55 Teleshopping 15.10 37°C* 17.00 Tema săptămânii 18.00 Serial 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 100 De Moldoveni Au Zis 20.30 Serial 0.00 Emisiune divertisment 0.40 Tezaur folcloric 1.05 Profesioniştii 2.00 Tezaur folcloric 2.15 Sport 2.30 Telejurnal 3.20 Viaţa satului 4.35 Viaţa satului 5.25 Imnul României 5.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 6.00 Teleenciclopedia

tv7-ntv

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 AICI Știri (reluare) 7.20 Rata de schimb 7.22 Meteo 7.24 Povestea zilei 7.26 Între DEX și STRADĂ 7.30 În grădina dorului (reluare) 7.55 – 12.55 Program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 AICI Știri (reluare) 13.20 Rata de schimb 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 În grădina dorului (reluare) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 Trasee 19.50 Meteo 19.54 Retrospectiva săptămânii 20.00 Regăsiri 20.25-22.55 Program al posturilor locale 22.55 Povestea zilei 22.58 Între DEX și STRADĂ 23.00 Trasee (reluare) 23.20 Meteo 23.24 Retrospectiva săptămânii 23.30 Regăsiri (reluare) 23.55 – 6.55 Program al posturilor locale

tnt 06.00 Экстрасенсы ведут расследование 07.00 Comedy Woman 08.00 Т/с Счастливы вместе 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 AI Show Talk show 11.00 Два с половиной повара 11.30 Про декор 12.00 Школа ремонта 13.00 Дурнушек.net 13.30 Битва экстрасенсов 15.00 Comedy Woman 16.00 Комеди Клаб 17.00 Comedy Баттл. Без границ 18.00 STAND UP 19.00 Т/с НЕZЛОБ 20.00 Х/ф 2 дня 22.00 Comedy Woman 23.00 Дом 2. Город любви 00.00 Istorii urbane (Городские истории) 00.35 Дом 2. После заката 01.00 Т/с Счастливы вместе 01.50 Istorii urbane (Городские истории) 02.20 Почувствуй нашу музыку!

03.20 Istorii urbane (Городские истории) 03.50 Школа ремонта - Городское кафе 04.30 Comedy Баттл. Без границ 05.20 STAND UP

duminică, 10 noiembrie 2013 TVR 1, 06.55 Zestrea românilor

MOLDOVA 1, 18.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul Eurovision Junior 2013

Jurnal TV, 19.30 Film: „Along Came Polly / Surpriză, vine Polly!” n Reuben Feffer

(Ben Stiller) are o viaţă frumoasă, o slujbă bună şi ţelul lui principal este să nu-şi asume niciun risc, deşi este expert în asigurări contra riscurilor la o firmă foarte importantă de asigurări. În tot ceea ce face alege calea cea mai sigură şi lipsită de pericol şi poate fi considerat un tip foarte calculat.

jurnal tv 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Film de animaţie The Land Before Time V. The Mysterious Island (1997) Tărîmul uitat de timp 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Asfalt de Moldova - Revenirea acasă 10.55 Earth TV 11.00 Documentar Nature’s great event, Marile intimplari ale naturii ep.3 11.55 Earth TV 12.00 Film Sabrina (1995) 13.55 Earth TV 14.00 Once Upon a Time (2011), A fost odată ca niciodată, Serial TV, S01E06 14.55 Earth TV 15.00 Chuck (2007), Serial TV S02E03 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Concert Kylie Minogue. Aphrodite Les Folies - Live In London 2011 17.55 Earth TV 18.00 Paparazzi 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Film Along Came Polly (2004), Surpriză. vine Polly!

21.15 Ora de ras 22.15 Film A Good Day to Die Hard (2013) Şi mai greu de ucis 00.00 Film Peaceful Warrior (2006) Calea luptătorului paşnic 02.00 Film Along Came Polly (2004), Surpriză. vine Polly!

03.30 Film A Good Day to Die Hard (2013) Şi mai greu de ucis 05.00 Documentar Nature’s great event, Marile intimplari ale naturii ep.3

tvr 1 06.00 Teleenciclopedia 06.55 Zestrea românilor 07.30 Universul credinţei. Prima parte 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei. Partea a II-a 09.30 Pro patria 10.00 In grădina Danei 10.35 Viaţa satului 11.50 Minutul de agricultură 12.00 Viaţa satului 13.00 Ultima ediţie 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.45 Preţuieşte viaţa!

00.00 Garantat 100% 01.00 Duminica în familie 03.35 Oameni care au schimbat Lumea 03.45 Universul credinţei. Prima parte 04.30 Simbolica 04.35 Universul credinţei. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

prime

acasă

06.00 Новости 06.10 Х/ф Пристань на том берегу 07.15 Х/ф Мерседес уходит от погони 08.30 Армейский магазин 09.00 Здоровье 10.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 Непутевые заметки 10.45 Пока все дома 11.30 Фазенда 12.00 Новости 12.20 К 400-летию царской династии. Романовы 13.25 Свадебный переполох 14.15 Игорь Угольников. Шутить изволите?

15.30 Т/с Виктория 19.00 Replica 20.00 100 de moldoveni au zis 21.00 Sinteza săptămânii (rom.)

21.40 Воскресное Время 22.45 Ледниковый период 01.40 КВН-2013. Кубок мэра Москвы 03.30 Т/с Замороженная планета 04.20 Играй, гармонь любимая!

06.45 Serial: Furtuna din adâncuri 07.45 O seară perfectă 08.45 VideoClipuri 09.00 Teleshopping 09.15 Serial: Diamantul nopţii 10.15 VideoClipuri 10.45 Serial: Maricruz 11.45 Teleshopping 12.00 Serial: Viaţa de împrumut 13.00 Teleshopping 13.15 Dincolo de povestiri 13.45 Serial: Viaţa de împrumut 14.30 Triumful dragostei 15.30 Serial: Cântec de iarna 16.30 Doctorul casei 17.30 Serial: Diamantul nopţii 18.30 Serial: Maricruz 19.30 Serial: Viaţa de împrumut 21.30 Bingo Romania 22.30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!

00.00 O seară perfectă 01.00 Bingo Romania 02.00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti!

03.30 Serial: Viaţa de împrumut 05.15 Triumful dragostei 06.00 Serial: Cântec de iarna

tvr 2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Cap compas 08.00 Popasuri folclorice 09.00 Ferma 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 6 12.45 Poate nu ştiai 13.00 Pescar hoinar 13.30 Natură şi sănătate 14.10 Film: Tănase Scatiu România, 1976 16.20 Rezistenţa prin cultură 17.00 D’ale lu’ Mitică 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Sport Plus. Magazin sportiv 19.00 Academicienii 20.10 Film: Medalia de onoare România, 2009 22.00 Serial: Lumini şi umbre, ep. 7 23.10 Teatru 00.30 Film: Tănase Scatiu România, 1976 02.35 Film: Medalia de onoare România, 2009 04.25 D’ale lu’ Mitică 05.20 Mesager 06.00 Secretul ceasurilor elvetiene

sts 06.00 6 кадров 06.30 Практическая магия 07.30 М/ф Губка Боб квадратные штаны 08.00 М/ф Аватар 08.30 Красота без жертв 09.30 Наше время 10.00 Fitnessstar 10.30 Женская форма. Красота требует!

11.30 Д/ф Мне 30, а я еще не замужем 12.30 Дорожные войны 13.00 Улетное видео по-русски 14.00 Золотое наследие на СТС 17.00 Семейное кино на СТС 19.00 Даешь молодежь 20.00 Анекдоты 21.00 Х/ф Повелитель приливов 00.00 С.У.П 00.55 Музыка

moldova 1 6.05, 21.00, 0.15 - ŞTIRI. 6.15 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp 8.30 Legendele muzicii.

8.40 Dialog social.

9.00 Poftiţi la masă.

9.30 Documentar 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.05 Paul Goma revine acasă.

11.35 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar 14.00 Baştina. Magazin agricol.

14.45 Tezaur.

15.00 Film. GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ.

16.30 World stories – lumea în reportaje.

17.00, 22.00 – ŞTIRI. 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat.

18.40 Loteria Milioane pentru Moldova.

18.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul Eurovision Junior 2013.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 Vladimir Serbuşcă. La o aniversare. Program muzical.

21.20 Săptămâna sportivă.

22.20 O înţelegere cu anii am să fac.... A. Puică. Spectacol muzical.

2 plus 7.00 Reporter buletin informaţional (Reluare) 7.25 Жди меня 8.20 Preţuieşte viaţa!

9.15 Teleshopping 9.30 Preţuieşte viaţa!

10.25 Preţuieşte viaţa!

11.20 37°C 12.50 Serial 13.45 Teleshopping 14.00 Telejurnal 14.30 Teleshopping 14.45 Serial 18.35 Tezaur folcloric 19.00 Reporter buletin informaţional 19.25 Emisiune divertisment 20.00 Telejurnal 21.00 Moldova Are Talent 23.00 DA sau NU 0.15 Tezaur folcloric 1.00 Duminica în familie 1.55 Duminica în familie 2.45 Duminica în familie 3.35 Tezaur folcloric 3.45 Universul credinţei 4.30 Simbolica 4.35 Universul credinţei 5.25 Imnul Romaniei 5.30 Reporter buletin informaţional (Reluare) 6.00 Telejurnal

pro tv 07.00 Ştirile 10.00 Teleshopping 10.15 După 20 de ani 11.00 Film: Răpirea tatălui 13.00 Ştirile 13.05 Teleshopping 13.05 Apropo Tv 14.00 Serial: Merlin, ep. 11, an 4 15.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc!

19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Film: Cei patru fantastici 22.45 Film: Sub anestezie 00.45 O seară perfectă 01.45 Film: Cei patru fantastici 02.45 Film: Sub anestezie 04.15 Fabricat în Moldova 06.15 Ştirile cu Cristina Gheicean

aici tv 6.55 Povestea zilei 6.58 Între DEX și STRADĂ 7.00 Trasee (reluare) 7.20 Meteo 7.24 Retrospectiva săptămânii 7.30 Regăsiri (reluare) 7.55 – 12.55 program al posturilor locale 12.55 Povestea zilei 12.58 Între DEX și STRADĂ 13.00 Trasee (reluare) 13.20 Retrospectiva săptămânii (reluare) 13.22 Meteo 13.24 Povestea zilei 13.26 Între DEX și STRADĂ 13.30 Regăsiri (reluare) 13.55 – 19.25 Program al posturilor locale 19.25 Povestea zilei 19.28 Între DEX și STRADĂ 19.30 Consumăm în Moldova 19.50 Meteo 19.54 Retrospectiva săptămânii 20.00 Fără scenă 20.25-22.55 Program al posturilor locale 22.55 Povestea zilei 22.58 Între DEX și STRADĂ 23.00 Consumăm în Moldova (reluare) 23.20 Meteo 23.24 Retrospectiva săptămânii 23.30 Fără scenă (reluare) 23.55 – 6.55 program al posturilor locale

tv7-ntv 05.30 Т/с Семин. Возмездие 07.00 Сегодня 07.25 Их нравы Швейцария. Македония. Израиль 07.55 Спасатели 08.30 Готовим с Алексеем Зиминым 09.00 Сегодня 09.25 Первая передача 09.55 Чудо техники 10.30 Поедем, поедим!

11.00 Дачный ответ 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Расплата 16.25 Следствие вели...

17.20 Враги народа. (заключит.)

18.20 ЧП. Обзор 19.00 Сегодня 19.55 Новые русские сенсации 20.55 Ты не поверишь!

21.45 Грузия: история одного разочарования 22.50 Луч света 23.20 Егор 360 00.05 Школа злословия. Марина Козлова 00.45 Авиаторы 01.10 Т/с Расплата 04.20 ЧП. Обзор

tnt 06.00 Комеди Клаб 07.00 Comedy Woman 08.00 Т/с Счастливы вместе 08.30 Istorii urbane 09.05 Дом-2. Lite 10.00 Два с половиной повара. Открытая кухня 10.30 Фитнес 11.00 Школа ремонта 12.00 Д/ф Приключения иностранцев в России 13.00 Перезагрузка 14.00 Т/с Деффчонки 18.00 Комеди Клаб. Лучшее 18.30 ТНТ. MIX 19.00 AI Show Talk show 20.00 Битва экстрасенсов 21.30 STAND UP 22.30 Наша Russia 23.00 Дом 2. Город любви 00.00 Istorii urbane 00.40 Дом 2. После заката 01.10 Х/ф 2 дня 02.45 Istorii urbane 03.15 Почувствуй нашу музыку!

04.15 Istorii urbane 04.45 Комеди Клаб 05.35 Про декор

24

Vineri, 8 noiembrie 2013

Zigzag

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 83 (1292)

Naomi Campbell: Toată lumea ar trebui să ţină post o dată pe săptămână

Naomi Campbell este convinsă că detoxifierea regulată a organismului contribuie la prelungirea vieţii. „Cred că toată lumea ar trebui să postească cel puţin o dată pe săptămână. Mâncăm atâtea lucruri, cred că este bine să detoxifiem organismul, îţi poate prelungi viaţa”, a declarat fotomode-

lul pentru revista „Heat”.

Top-modelul în vârstă de 43 de ani ţine cure de detoxifiere înaintea prezentărilor de modă, în vara aceasta urmând o dietă bazată pe sucuri din fructe şi legume, înainte de a defila pe podium la Săptămâna modei haute couture de la Paris. Naomi Campbell a

Cu sens aproape definit, Femeii dulce ca o floare, Îi ceri, de ai greşit, iertare, Sau, mai ales… de n-ai greşit.

Gheorghe bâlici

DEZVĂLUIRI

Top-modelul de origine britanică Naomi Campbell consideră că oamenii ar trebui să ţină post cel puţin o dată pe săptămână, ceea ce i-ar putea ajuta să trăiască mai mult.

O precizare

devenit foarte atentă la ceea ce mănâncă, mai ales după ce mama acesteia, Valerie Morris, a pierdut bătălia cu cancerul. „Nu beau alcool şi nu mai mănânc carne de porc şi de pui. Când membrii familiei tale au avut cancer, devii mai atent la ceea ce mănânci”, a explicat Naomi Campbell pentru revista „Heat”.

Naomi Campbell este unul dintre cele mai cunoscute şi mai bine plătite top-modele din lume şi a lucrat pentru mari creatori de modă, precum Ralph Lauren, Versace şi Dolce & Gabbana. S-a născut pe 22 mai 1970, la Londra. Naomi Campbell este de origine jamaicană cu rădăcini chineze, bunica ei dinspre tată purtând numele de familie Ming.

Prima ei apariţie publică a avut loc la vârsta de şapte ani, în videoclipul „Is This Love?” al lui Bob Marley. La 15 ani, pe când studia la Italia Conti Academy, Naomi Campbell a realizat un spot pentru marca de automobile Ford. La puţin timp după aceasta, ea s-a hotărât să îşi încerce norocul ca model, dând o probă la Elite Model Management.

A fost primul manechin de culoare care a apărut pe coperta revistei „Time” şi în ediţiile franceze şi britanice ale revistei „Vogue”.