jurnal-de-chisinau-12-nov-2013 by Jurnal de Chisinau

Un ziar bun!

apropo

ISNN 1857-3223

supliment

magazin

Anul XIV, numărul 84 (1293) pREŢ: 6 LEI

Marţi, 12 noiembrie 2013

La vatra lui Mateevici

Acasă la autorul poeziei „Limba Noastră” P.7 APROPO

„Mă simt şi arăt ca la 20 de ani!” La 54 de ani, Ana Barbu e într-o formă fizică de invidiat

P.19 PRIVIREA

P.6 A-POLITICE

Hirtenheim, patria din inimă

Flagrant moldovenesc Mircea V. CIOBANU

Un sat din Republica Moldova este vizitat în fiecare an de zeci de turişti din Germania

METEO

Sărbători creştine

Marţi, 12.11.2013 stil nou

(†) Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu; Sf. Ioan cel Milostiv, Patr. Alexandriei; Sf. Cuv. Nil Pustnicul

Miercuri, 13.11.2013

Marţi

†) Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Gridorie Palama, arhiep. Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului)

Min.

Max.

miercuri 13.11.2013

†) Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, Arhiep. Constantinopolului; Sf. Cuv. Mc. Damaschin (Post)

Joi, 14.11.2013

http://meteo.md/

12.11.2013

joi

Min.

Max.

14.11.2013 Min.

Max.

Marţi, 12 noiembrie 2013

Se va menţine scanarea lucrărilor şi se va oferi posibilitate elevilor să vadă lucrările prin internet.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Realitatea

RIGOARE SPORITĂ

Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Ilie Gulca ilie.gulica@jurnal.md Editorialişti: Constantin Cheianu Cornel Ciurea Reporteri: Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Vadim Vasiliu vadim.vasiliu@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md Editor foto: Nadea Roşcovanu nadejda.roscovanu@jurnal.md Design: Oleg Tataru Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79 Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate), PP (publicitate politică) și BP (bani publici) sunt publicate în regim de publicitate plătită. „Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova. Tiraj TOTAL: 14733 ex. Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4. Comanda nr. 1728

Reguli mai aspre de organizare a examenelor de bac în 2014 Pentru a asigura obiectivitatea procesului și a rezultatelor sesiunii de bacalaureat 2014, Ministerul Educației va introduce elemente noi la susţinerea examenelor: se va mări numărul de membri ai comisiilor centrelor de bacalaureat; pragul de trecere va fi de 30% din punctajul maxim; candidaţii vor putea fi verificaţi cu detectorul de metale până la începerea probelor, în timpul examenelor, a anuţat ieri, 11 noiembrie curent, în cadrul unei conferinţe de presă, viceministrul Educaţiei Igor Grosu. Potrivit oficialului, dacă în timpul examenelor vor fi găsite materiale interzise, candidatul va fi rugat să părăsească sala și vor fi anulate toate notele la celelalte examene de bac. Candidatul va putea repeta susţinerea examenului de doar în următorul an de studiu. Oficialul a menţionat că „cea mai mare problemă sunt telefoanele mobile”. „Dacă după susţinerea

Foto: Nadea Roşcovanu

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

examenului de bacalaureat se constată că un anume candidat a fraudat examenul, Ministerul Educației poate întreprinde măsuri și după eliberarea diplomelor de bacalaureat, inclusiv anularea diplomei candidatului prin instanţa de judecată”, anunţă ministerul de resort.

Totodată, metodologia conține aceleași elemente de bază ca în sesiunea 2013: se va utiliza sistemul video pentru monitorizarea desfăşurării examenelor; elevii care au obţinut note insuficiente în sesiunea de bază vor putea susţine repetat probele re-

integrare românească

spective în sesiunea suplimentară; notele în urma contestaţiilor nu se vor micşora; se va menţine scanarea lucrărilor şi se va oferi posibilitate elevilor să vadă lucrările prin internet. Victoria Popa

Pagube

Leancă şi cu Ponta vor merge împreună la Bruxelles RM pierde lunar 3,3 mil.

Prim-ministrul Iurie Leancă şi omologul său român, Victor Ponta, vor discuta pe 14 noiembrie, la Bucureşti, despre proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni, informează MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. A doua zi, pe 15 noiembrie, cei doi oficiali vor avea la Bruxelles o întrevedere cu Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Părţile vor vorbi despre acţiuni concrete, care vor ajuta Republica Moldova în parcursul său european. Oficialii vor discuta des-

pre cooperarea bilaterală, în special cea legată de integrarea în domeniul energetic, dar şi despre reconstrucţia a cel puţin două poduri distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: unul la Ungheni, pentru transport rutier, şi unul în zona raionului Leova. „Depinde doar de noi cât vom accelera aceste lucruri, fiindcă avem un sprijin fără precedent de la Bruxelles”, a subliniat Iurie Leancă. După întrevedere, oficialii vor face declaraţii de presă. Apoi, Premierul moldovean se va întâlni cu Pre-

şedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a discuta agenda europeană a Moldovei. În a doua jumătate a zilei de vineri, Iurie Leancă va purta discuţii separate cu Vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, care este Comisar pentru Transporturi, şi cu Cecilia Malmstrom, Comisar European pentru Afaceri Interne. Iurie Leancă va fi însoţit de vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, şi viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

Alegeri locale

În comuna Ucrainca, raionul Căuşeni, s-au desfăşurat alegeri locale noi În comuna Ucrainca, raionul Căuşeni, s-au desfăşurat duminică alegeri locale noi. Rata de participare a fost de 58,05%, comunică MOLDPRES. Conform rezultatelor preliminare pentru alegerea primarului prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), la votare s-au prezentat 750 de persoane din totalul celor 1292 incluse în

listele electorale. Şapte buletine de vot au fost declarate nevalabile. La scrutin au participat trei candidaţi. Cele mai multe voturi a acumulat candidatul PLDM, pentru care şi-au dat votul 45,2% dintre alegători. Acesta este urmat de candidatul PCRM, care a acumulat puţin peste 31 la sută din voturi. Pentru candidatul PDM au optat 23,4%

dintre cetăţenii care au participat la scrutin. Dat fiind faptul că nici un candidat nu a întrunit mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămâni se va desfăşura al doilea tur de scrutin, la care vor participa candidaţii PLDM şi PCRM, care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.

USD în urma embargoului impus de Rusia

Republica Moldova pierde lunar 3,3 milioane de dolari în urma embargoului impus de Rusia vinurilor moldovenești. Despre aceasta a anunțat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. „Pierderile anuale ale Republicii Moldova de la aceste restricții au fost calculate la 40 de milioane de dolari. Lunar, în funcţie de sezon, pierdem a 12-a parte din această sumă, adică peste 3 milioane de dolari”, a declarat Bumacov. Totuși ministrul s-a arătat optimist că, până la sfârșitul anului, Rusia ar putea ridica aceste restricții. „Nu trece nicio zi să nu ducem negocieri cu Federația Rusă. Sperăm să rezolvăm problema înainte de Anul Nou pentru că atunci avem exporturi masive pe piața rusă. Săptămâna trecută am expediat câteva scrisori în care cer să merg la Moscova în săptămâna curentă ca să mai discutăm cu Rospotrebnadzor”, a mai spus Bumacov. Rusia a impus embargo la vinurile din Republica Moldova din septembrie 2013. Moscova a venit cu o interdicţie similară şi în primăvara anului 2006, când ponderea producţiei vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă era de 75%. În consecinţă, vinificatorii autohtoni au raportat pierderi de aproape 200 de milioane de dolari. Până în 2007, când a fost ridicat embargoul impus de ruşi, dar şi în anii următori, vinificatorii moldoveni s-au reorientat spre alte pieţe. Astfel, în prezent, exportul băuturilor alcoolice din Republica Moldova pe piaţa rusă nu depăşeşte 28%. În ciuda embargoului impus de Rusia, vinul este în topul produselor agroalimentare exportate cu o pondere de 18 la sută în structura exporturilor moldovenești. Jurnal.md

„Nu vei mai găsi astăzi un cântăreţ care să-ţi interpreteze cântecele lui Gruia sau ale lui Novac. Poţi umbla cu lumânarea în toată Moldova şi nu vei găsi pe nimeni care ţi-ar cânta „Mioriţa”, în afară de cea a lui Sulac difuzată la TV şi Radio. Celelalte s-au şters din memoria colectivă. Vin alte generaţii cu altă habitudine”, constată cercetătorul.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Marţi, 12 noiembrie 2013

Pagina bună

Colecţionarul de memorie I-a vizitat şi ascultat, ca şi Pan. Halippa, pe deportaţii basarabeni când aceştia erau proscrişi A străbătut locurile populate de români pentru a ne salva memoria colectivă. A făcut-o în cele mai dificile perioade, când tradiţia şi credinţele ancestrale erau pângărite de regimul comunist. A ştiut întotdeauna adevărul, l-a conservat şi l-a oferit generaţiei tinere ca şi poveştile sale. I-a vizitat şi ascultat, ca şi Pan. Halippa, pe deportaţii basarabeni când aceştia erau proscrişi. A stat de vorbă cu ultimii naratori şi cântăreţi de creaţii populare autentice. Este vorba de folcloristul Grigore Botezatu.

„M-am născut la 14 ianuarie 1929 în comuna Baraboi, județul Bălți, Regatul României”, ultimul cuvânt îl rosteşte cu o anumită mândrie. „Ne-am trezit într-o ogradă largă de 0,5 ha, la o margine de sat. Casele noastre erau văruite cu un alb orbitor, trase cu brâie, acoperite cu şindrilă. Una din case era cea bătrânească, a bunicilor, casă frumoasă ca-n poveşti, cu faţa la soare, de arhitectură tradiţională de la nordul Basarabiei, avea prispă lată vopsită cu humă. În nopţile de vară, cu năduf, bunicul îşi găsea odihna pe prispă”, notează fratele folcloristului, Ion Botezatu. Curtea lor era separată de un gard, pe unul dintre parii căruia era un craniu de cal, „un totem ce se trage din vechime, calul reprezenta la strămoşii noştri divinitatea care protejează curtea”, explică omul de ştiinţă. Copilul Grişa, aşa e numit în familie, era foarte ataşat de bunicul său, anume poveştile bunelului Ion al lui Cozma Botezatu au lăsat urme adânci în sufletul viitorului folclorist, „era mare meșter în ticluirea întâmplărilor neverosimile”.

Descoperirile copilăriei A urmat apoi vremea școlii, „învățătorul nostru ne mângâia cu vorba-i domoală și ne obișnuisem că nu puteam lipsi nicio zi de la lecții. Mai târziu, mi-am dat seama că acesta era un talent împodobit cu cunoștințe. Am prins de la el chiar și gustul poveștilor și al povestirilor populare, încât mă interesam mai târziu la bătrânii satului ce își amintesc ei de la străbunii lor. Așa a început drumul meu spre colectarea folclorului. Miam dat seama că unele istorioare și povești trebuie înregistrate, deoarece autorii lor se trec, însă ele trebuie să rămână”, notează cercetătorul. Şi-a continuat studiile la Liceul Comercial „Regele Mihai I”. „Atâta timp cât părinții au fost lângă noi, eram fericiți. Situația s-a schimbat brusc atunci când tata a fost mobilizat în Armata română, iar mama a căzut la patul de suferințe. Ne susțineau bunicii și surorile tatei

și ale mamei, însă greutățile apăreau la tot pasul. Și noi, în limita puterilor noastre, căutam să facem față dificultăţilor. Grișa suporta stoic necazurile... Surorile mamei, Sășunea și Năstunea, încântate de istețimea și curajul lui Grișa, nu-l slăbeau din adresarea ‚căpitane Grişa’”, relatează Ion Botezatu.

Necazurile adolescenţei A urmat şcoala medie din Baraboi, „greutăţile care au fost în învăţământ le-am suportat deplin, abia în clasa IX-a a apărut un manual de fizică, cele româneşti erau interzise. Însă am avut noroc de profesori buni, cu studii universitare la Iaşi şi la Sorbona”. În 1949, a intrat la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii din Chişinău pe care a absolvit-o în 1954. „În anii de studii era încurajată culegerea materialului folcloristic, am cules material valoros, în plus, mai câştigam un supliment la bursă”, relatează profesorul. A străbătut toate raioanele republicii, „mergeam în echipe de doi-trei studenţi, uneori şi singur. Drumurile impracticabile pe care le cutreieram cu o căruţă sau în caroseria unei maşini de ocazie mă învăluiau într-un strat de praf încât, ajuns la destinaţie, cu greu înţelegeai cine sunt. În plus, în magazinele săteşti întâlneai rar ceva pentru a-ţi potoli foamea. Au fost multe greutăţi, însă hotărârea de a merge mai departe a fost mai puternică”, relatează omul de ştiinţă.

A ştiut întotdeauna adevărul Materialul cules venea într-o contradicţie flagrantă cu istoria oficială. Programele cursurilor universitare prevedeau studierea „tematicii revoluţionare”, „a luptei de clasă”, punând la index textele legate de tradiţie, credinţă, superstiţii şi obiceiuri vechi. Ideologii încurajau orientarea lăutarilor şi a naratorilor spre tematică „modernă”, mai exact sovietică, cum ar fi „Marele război pentru apărarea patriei”, „chipul lui Stalin în folclorul moldovenesc”. Cum puteai să găseşti asemenea folclor? Sau să îţi imaginezi nişte lăutari interpretând piese din folclorul sovietic?...

Foto: Nadea Roşcovanu

Ilie Gulca

Grigore Botezatu este unul dintre puţinii oameni de ştiinţă, în afară de Pan. Halippa, care a cules material folcloristic de la basarabeni din Gulag. „În anii 80, am efectuat o expediţie în Kazahstan, sărmanii luaseră cu ei viţă-de-vie din Basarabia. Atunci am băut vin moldovenesc din Kazahstan şi mi-a rămas în memorie cântecul ‚Dorul de Basarabia’: „Dorule, nu mă-nghie, / Basarabia nu-i cole, / Basarabia-i loc departe, / Nici scrisoarea nu răzbate’”. Prin urmare, culegătorii de folclor erau încurajaţi să alcătuiască creaţii populare, adică să falsifice, precizează el. „Trebuie să spun că se culegea serios şi material valoros. S-a înregistrat material despre foamete, deportări, însă acestea nu puteau fi publicate, deoarece erau expuşi pericolului naratorii. Până în anii ‚50–’60, nici informatorii nu erau menţionaţi, dar, dacă era ‚duşman’, fecior sau rudă a unui ‚chiabur’ sau refugiat în România, era imediat încarcerat”, relatează folcloristul.

Poveştile, o preocupare constantă În opinia sa, moldovenii nu sunt mai superstiţioşi decât celelalte popoare, „au magie, su-

perstiţii, credinţă în viaţa de aici şi de dincolo, mai domină religiosul, însă ştiinţa le exclude treptat pe celelalte. Complexul mitologic arhaic se păstrează parţial în formele sale clasice. Însă nu vei mai găsi astăzi un cântăreţ care să-ţi interpreteze cântecele lui Gruia sau ale lui Novac. Poţi umbla cu lumânarea în toată Moldova şi nu vei găsi pe nimeni care ţi-ar cânta Mioriţa, în afară de cea a lui Sulac difuzată la TV şi Radio. Celelalte s-au şters din memoria colectivă. Vin alte generaţii cu altă habitudine”, constată cercetătorul. Primele poveşti, o preocupare constantă a profesorului, le-a publicat în 1955, în volumul „Poveşti norodnice moldoveneşti”. În timpul redactării tezei de licenţă, a avut ingeniozitatea să

anexeze la textul lucrării poveştile pe care le-a cules în timpul expediţiilor efectuate în toată Basarabia, „am găsit povestitori buni”. A urmat o serie amplă de volume cu poveşti publicate în diferite limbi, ultima carte a apărut recent la Editura „Arc”. Basmele culese de Grigore Botezatu, menţionează etnologul Iordan Datcu, chiar dacă nu notate cu scrupulozitatea lui Petre V. Ştefănucă, chiar dacă au fost trecute prin filtrul stilistic al colecţionarului, au o indubitabilă prospeţime, au o notă bine subliniată de inedit, cu deosebire la nivelul expresiei.

„Mă-înghie doru’ în Basarabia” Grigore Botezatu este unul dintre puţinii oameni de ştiinţă, în afară de Pan. Halippa, care a cules material folcloristic de la basarabeni din Gulag. „În anii 80, am efectuat o expediţie în Kazahstan, sărmanii luaseră cu ei viţă-de-vie din Basarabia. Atunci am băut vin moldovenesc din Kazahstan şi mi-a rămas în memorie cântecul ‚Dorul de Basarabia’: „Dorule, nu mă-nghie, / Basarabia nu-i cole, / Basarabia-i loc departe, / Nici scrisoarea nu răzbate’”. La aproape 85 de ani, cercetătorul îşi continuă meseria, nu o face pe teren, ci în arhivă. Şi acum, ca odinioară, se ciocneşte de piedicile legislaţiei restrictive moldoveneşti moştenită de la sovietici, însă nu cedează.

Marţi, 12 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Reportaj

„Ştiţi, pe-aici au fost mulţi străini şi, când le traduceam imnul în limba lor, spuneau că aceste versuri sunt despre ţara din care vin. Aş fi foarte fericit dacă imnul ar fi tradus în toate limbile lumii”, spune Ion Găină

La vatra lui Mateevici

DISPUTĂ

Acasă la autorul poeziei „Limba Noastră” Sute de turişti din toate colţurile lumii vizitează anual casa-muzeu din satul Zaim, raionul Căuşeni. Aici a copilărit poetul Alexei Mateevici. „Când ni s-a oferit oportunitatea de a repara un drum din sat, l-am ales pe cel care duce spre biserica din localitate şi respectiv spre casa poetului Mateevici. Această investiţie va creşte fluxul oaspeţilor străini în satul nostru, care anterior renunţau să vină la muzeu deoarece aveau de înfruntat pe jos 330 de metri de drum de ţară”, spune primarul de Zaim, Ion Veste, conducându-ne spre poarta casei în care a locuit familia Mateevici.

aşteaptă poetul Ion Găină. Era în clasa a cincea, când, aflându-se în treacăt prin satul Zaim, a observat la poarta unei case părăsite din preajma bisericii o plăcuţă pe care scria în rusă: „Aici a locuit Alexei Mateevici”. „De atunci poetul nu mai pleacă din viaţa mea”, ne spune cel care din 1988 este director al casei-muzeu „Alexei Mateevici” din satul Zaim. Vorbeş-

Svetlana Panţa „Duc cioclejii acasă. Drumu-i bun. Mai înainte nu puteam duce nici mortul la biserică”, ne spune moş Valentin, oprindu-şi pentru câteva clipe iapa poreclită Marusea. Drumul bătut astăzi de potcoavele calului a fost asfaltat recent şi a costat Fondul Naţional de dezvoltare Regională peste 1,7 milioane de lei. Valentin, un bărbat în floarea vârstei, care îşi aranjează chipiul pentru a poza pentru JURNAL, este printre puţinii locuitori pe care îi întâlnim în acest sat cu ogrăzi în care se vede că locuiesc oameni gospodari. „Dacă vă întrebaţi unde sunt sătenii, vă spun. Nu sunt plecaţi peste hotare, ci la Chişinău, la expoziţia de pomi fructiferi. Majoritatea zaimenilor se ocupă de creşterea materialului săditor pomicol”, ne comunică primarul Ion Veste. Tot respectul şi pentru domnul primar. Acesta a renunţat la cariera de jurist în România, unde a absolvit facultatea de drept, şi a revenit acasă pentru a fi ales la cârma satului Zaim. „Gustaţi din plăcintele terfoase,

Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din satul Zaim

„Hofberg” (instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga – n.r.) şi câteva cutii de bomboane pe care scrie în rusă „Caramelă de calitate superioară”.

Valentin şi iapa poreclită Marusea pozează pentru JURNAL

aşa bucate nu veţi mai mânca”, ne îndeamnă Veste să ne apropiem de capota maşinii sale de serviciu, unde pe un prosop sunt aranjate câteva rânduri de plăcinte.

În casa lui Mateevici s-au născut zeci de copii Pe o stradă în apropierea bisericii unde-i înmormântat preotul Mihail Mateevici, tatăl poetului Alexei Mateevici, descoperim o curte mare plină de copaci. Aici, în ograda casei-muzeu „Alexei Mateevici”, ne

Camerele păstrează mobilierul familiei Mateevici

te cu sfinţenie despre locul în care ne-am pomenit, iar un stol de cocori în formă de săgeată ce sparge norii este interpretat de director ca un semn pe care ni-l dă poetul din ceruri: „Mateevici vorbeşte cu noi”. Fiecare detaliu din curte, fiecare copăcel sau piatră are istoria sa, despre care ne povesteşte entuziasmat ghidul nostru. În curte se înalţă monumentul poetului Mateevici, iar casa este păstrată aşa cum a fost acum o sută de ani. „Vecinii sunt o familie de profesori, oameni datorită cărora s-a păstrat această casă aşa cum o vedeţi”, remarcă Găină. Ne spune că, din 1953 până în 1980, casa a fost maternitatea satului. „Imaginaţi-vă că în această perioadă nu a murit nici un copil şi nici o mamă. Cred că este un semn că acest loc este ocrotit.”

Un sat bogat în personalităţi

Primarul invită oaspeţii să guste din plăcintele „terfoase” şi să cinstească un pahar de vin „la botul maşinii”

Înainte de a păşi pragul casei unde a copilărit Mateevici, directorul muzeului ne îndeamnă să salutăm poetul, atingând simbolic mânerul uşii de la intrare. „Este mânerul original”, încearcă să ne impresioneze Găină şi reuşeşte. Participanţii la excursie salută, strângând cu mâna bucata de metal acoperită de patina timpului. Totul vorbeşte despre faptul că aici a locuit un poet. Fiecare cameră are specificul său, astfel în camera pentru copii vedem un armoniu

Teza de licenţă a lui Mateevici scrisă în limba rusă

Camerele păstrează mobilierul familiei Mateevici, care poate fi văzut şi în pozele ce aşteaptă să fie studiate sub vitrinele de sticlă. Ion Găină i-a adus aproape de universul lui Mateevici pe clasicii culturii române şi personalităţile care au avut anumite tangenţe cu poetul. „Aici este chilia cu patul, masa, scaunul şi valizele compozitorului Ion Melnic, care a murit în 2009, şi este primul compozitor care a făcut 14 melodii pe versurile lui Mateevici. Sunt cutremurătoare. Trebuie să ascultaţi măcar una”, ne recomandă directorul. Ne captează o centură şi nu ezităm să-l întrebăm pe ghidul nostru ce istorie are aceasta. „Este brâul pe care l-a purtat Grigore Grigoriu în filmul „Şatra” al lui Emil Loteanu.

„Monumentul lui Mateevici este cea mai reuşită metaforă turnată în bronz. Eu înţeleg, când mătuşa Ileana din Zaim mă întreabă: „Ioane, de ce nu l-ai încălţat pe Mateevici?”, dar când mă întreabă un jurnalist de ce Mateevici este cu picioarele goale e altceva. Mateevici este coborât printre noi ca apostol, iar crucea nu-i atârnă de un lănţişor, ci îi concreşte în piept, din muşchiul şi osul său. Dar vouă ce vă creşte în piept?”, ne pune pe gânduri directorul muzeului, Ion Găină. Excursia se încheie cu prezentarea unui colţişor special al casei. „În aceste cutioare de lemn am adunat câte un pumn de ţărână de la mormintele marilor noştri scriitori. Aşa s-a întâmplat că avem unicul pumn de ţărână de la mormântul lui Grigore Vieru. Acum, după cum ştiţi, acolo e o placă de beton”, spune Ion Găină. „Ştiţi, pe-aici au fost mulţi străini şi, când le traduceam imnul în limba lor, spuneau că aceste versuri sunt despre ţara din care vin. Aş fi foarte fericit dacă imnul ar fi tradus în toate limbile lumii”, cu aceste cuvinte ia sfârşit excursia noastră în casa lui Mateevici. Primarul localităţii speră că turiştii vor da năvală în satul Zaim, iar şuvoaiele de ploaie nu vor mai fi o piedică spre casa lui Mateevici. „Planificăm să găsim bani pentru reparaţia şcolii unde au învăţat Petru Cărare, Ion Ungureanu, Grigore Grigoriu şi alte personalităţi care au dus faima satului nostru în toată lumea”, îşi face planuri primarul Ion Veste.

Coreea de Nord comunistă este condusă cu mână de fier de trei generaţii de aceeaşi familie, Kim. În prezent, liderul nord-coreean este Kim Jong-un, nepotul lui Kim Il-sung.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Marţi, 12 noiembrie 2013

Politică

Milioane pentru procuratură MAI PE SCURT, știți că Procuratura Generală trebuie să fie reformată? Asta le cer europenii guvernanților noștri. Da până a vorbi de reformă, vreau să vă întreb mai întâi, cunoașteți ce e aceea, de fapt, procuratură generală, cu ce se ocupă, ce funcții are? Nu prea, așa e. O să vă recunosc sincer că nici eu nu știu foarte exact. Și, dorind să aflu ceva, am deschis pagina de internet a Procuraturii Generale. Știți că nu am putut afla nimic?! Pagina se deschide cu o adresare ca și cum a procurorului general, dar fără nume. Așa, un procuror general oarecare. Adresarea e veche, e de pe timpul lui Zubco sau poate chiar al lui Gurbulea. Tot de pe atunci au rămas și denumirile unor instituții, cu care Procuratura colaborează și care nu mai există de fapt. De aproape un an

de zile avem CNA – Centrul Național Anticorupție, iar pe pagina PG figurează vechea denumire CCCEC, care, dacă o accesezi, nici nu se deschide. Dacă nu vor să ne spună oamenii de la procuratură ce ocupație au, încercăm noi să ghicim. Începem să ne amintim ce fac procuraturile generale și procurorii generali din alte țări. De pildă, îmi amintesc cum Procurorul General al SUA a fost pe punctul să-l demită pe președintele Bill Clinton în urma scandalului sexual cu Monica Lewinsky. De

aici deduc că o procuratura generală se ocupă probabil printre altele de abuzurile și infracțiunile comise de persoane înalte în stat. Inclusiv de procurorul general. S-a ocupat cumva PG de Zubco atunci când acesta a împușcat un om la vânătoare? A trebuit ca Parlamentul să-l oblige pe Zubco să-și dea demisia. După care el ca și cum a fost amendat cu 6000 de lei, dar a obținut prin judecată să nu plătească nici măcar acești bănuți. Unde e acum Zubco? Lucrează în firmele lui Plahontiuc. Tot acolo unde activează și fostul procuror Gurbulea. Și unde va ajunge și actualul procuror Gurin. Mai departe. S-a autosesizat Procuratura Generală atunci când au fost făcute publice convorbirile tele-

MAI PE SCURT constantin cheianu fonice dintre Filat și Vicol? De ce nu i-a înaintat lui Filat învinuirea de trafic de influență, după care fostul premier să nu fie pur și simplu demis, ci să ajungă pe banca acuzaților? Filat, după cum ați văzut, vorbește poporului în piață. Alt caz. S-a autosesizat Procuratura atunci când Plahotniuc a fost învinuit că este monitorizat de Interpol?

Nu. S-a autosesizat PG după ce deputatul Butmalai a dezvăluit cine, când și cum au pus la cale jaful de la BEM? Nu. Și avem zeci de cazuri din astea. Bun, și acum, această procuratură care nu ne spune cu ce trebuie să se ocupe, mai trebuie să se reformeze. Nici nu mai trebuie să vă spun că pe pagina PG nu e scrisă nicio literă despre

reformă. Nu vă întreb nici pe dvs. cam ce ar însemna reforma procuraturii, în situația în care procurorii înșiși nu știu ce e asta. Îmi era milă de colega noastră care a întrebat vineri vreo şase–şapte procurori ce e aia reformă și niciunul n-a știut să spună. Singurul lucru pe care îl știm sigur despre reforma procuraturii este că UE urmează să dea 17 mil. de euro pentru această reformă. MAI PE SCURT, probabil, reforma procuraturii înseamnă un singur lucru: instituția aceasta să nu mai deservească Plahotniucii și Filații acestei țări, ci să apere drepturile cetățenilor și interesele statului. Dvs. credeți că e posibilă în Moldova o asemenea reformă? Nici eu.

PLANISFERĂ

Guvernul grec se teme de o „nouă lovitură” extremistă Ministrul grec al Ordinii Publice, Nikos Dendias, a declarat că se teme de o „nouă lovitură” extremistă după asasinarea a doi membri ai partidului neonazist Zori Aurii, după uciderea unui antifascist, scrie mediafax.ro. „Îmi este teamă de o nouă lovitură (...) şi de o nouă lovitură de răzbunare, care a fost cea mai mare teamă a mea după asasinarea lui Pavlos Fyssas”, muzicianul antifascist ucis la jumătatea lui septembrie de un membru al partidului Zori Aurii, a subliniat ministrul pentru săptămânalul duminical „To Vima”. Dendias a declarat că se teme „de declanşarea unei spirale de atacuri teroriste şi o vendetă sângeroasă care va duce la lipsă de siguranţă în societate”. Ancheta uciderii de către doi necunoscuţi, la 1 noiembrie a lui Emmanuel Kapelonis, în vârstă de 22 de ani, şi a lui Giorgos Foudoulis, în vârstă de 27 de ani, două gărzi locale ale Zori Aurii, pe un bulevard de la periferia de nord a Atenei, este încredinţată luptei împotriva terorismului. Autorităţile examinează în special pista grupurilor anarhiste sau a extremei stângi elene care au revendicat periodic, în ultimii ani, mai multe antentate, în general fără victime. Această dublă crimă comisă cu 12 gloanţe şi de la distanţă de un

metru, potrivit poliţiei, a avut loc la o lună şi jumătate după ce muzicianul Pavlos Fyssas, în vârstă de 35 de ani, a fost înjunghiat mortal de un membru al partidului Zori Aurii la ieşirea dintr-un bar de la periferia de sud-est a Atenei. Uciderea acestui militant antifascist a şocat Grecia şi a determinat autorităţile să lanseze în premieră o ofensivă împotriva Zori Aurii, acuzat de violenţe de mai mulţi ani dar care a beneficiat de un mediu de impunitate aproape totală. Trei deputaţi ai partidului, între care fondatorul şi numărul doi în ierarhia formaţiunii, au fost plasaţi

în arest preventiv la începutul lui octombrie, fiind inculpaţi pentru „apartenenţă la o organizaţie infracţională”. Intrat pentru prima dată în Parlament în urma alegerilor legislative din iunie 2012, cu 7 la sută din voturi, Zori Aurii are un discurs xenofob şi antisemit şi crescut în sondajele de opinie, devenind în prezent al treilea partid al ţării. Dendias se teme că, în pofida ofensivei împotriva acestui partid, asasinarea a doi dintre membrii săi va avea un efect de „victimizare” a neonaziştilor, ceea ce ar putea consolida politic formaţiunea.

COREEA DE NORD: 80 de persoane, executate public pentru că au urmărit emisiuni televizate sud-coreene Coreea de Nord a executat public, la începutul lui noiembrie, aproximativ 80 de persoane, dintre care mai multe au fost acuzate că au urmărit emisiuni ale televiziunii sud-coreene, activitate strict interzisă în Nord, a anunţat luni un cotidian sud-coreean. „JoongAng Ilbo”, un cotidian conservator, nu citează decât o singură sursă anonimă dar cel puţin un grup de transfugi nord-coreeni ajunşi în Coreea de Sud a declarat că a primit informaţii care confirmă articolul cotidianului. Execuţiile au avut loc la 3 noiembrie, în şapte oraşe din ţară, afirmă această sursă descrisă drept „familiară” cu afacerile interne ale Coreei de Nord, unde a fost recent. În oraşul portuar Wonsan (Est), autorităţile au reunit 10.000 de persoane pe un stadion pentru a asista la execuţia prin împuşcare a opt condamnaţi, potrivit acestei surse care citează un martor ocular. Cei mai mulţi dintre condamnaţi au fost executaţi pentru că au urmă-

rit emisiuni televizate sud-coreene, introduse clandestin pe DVD-uri sau stick-uri de memorie. Alţii au fost acuzaţi de prostituţie. Daily-NK, un site de ştiri administrat de transfugi nord-coreeni, care dispune de o reţea de surse în Coreea de Nord, a declarat că nu are informaţii în legătură cu acest subiect. Un alt site, administrat tot de refugiaţi, North Korea Intellectual Solidarity, subliniază că mai multe surse l-au informat, în urmă cu câteva luni, despre un viitor val de execuţii publice. „Regimul pare să se teamă de posibilitatea de schimbare a stării de spirit a oamenilor şi încearcă să le inducă teamă”, apreciază un oficial al site-ului. Coreea de Nord comunistă este condusă cu mână de fier de trei generaţii de aceeaşi familie, Kim. În prezent, liderul nord-coreean este Kim Jong-un, nepotul lui Kim Ilsung.

Marţi, 12 noiembrie 2013

Faptul fixării „luării de mită” într-un „flagrant organizat” este unul fals. Banii (corpul delict) nu sunt adevăraţi, ci obiecte de recuzită într-un scenariu organizat. Ei nu îndeplinesc funcţia de monedă de schimb în societate, nu sunt puşi în circulaţie, sunt marcaţi în mod special şi destinaţi doar „operaţiei” speciale.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Observator

Flagrant moldovenesc

Unul dintre arhitecţii reformelor educaţionale de film este următorul: Gleb în RM povestea cum un coleg al său (profesor Jeglov, un ofiţer al poliţiei universitar!) reacţiona la reforme. Era vor(pardon, miliţiei) judiciare ba, pare-mi-se, de modificările structurale în (jucat expresiv, cu nerv, de contextul aderării la „Procesul Bologna” (studii actorul şi cantautorul Vlasuperioare în două trepte, sistemul de credite dimir Vîsoţki), încearcă să transferabile etc.). prindă în flagrant un hoţ de Pe geamul troleibuzu- stituim o primă de încura- buzunare. Hoţul reuşeşte să lui (călătoriţi cu troleibu- jare, o tombolă, o loterie cu arunce portmoneul furat. Şi zul, domnilor, ca să simţiţi premii mari pentru cei care atunci, în drum spre secţia trupul poporului!) stă lipit plătesc amenda în casă şi nu de miliţie, ofiţerul îi streun slogan foarte principial: în buzunarul funcţionaru- coară hoţului, în buzunar, „Spune NU corupţiei!”, iar lui? Ori poate raţionalizăm portmoneul sustras. Lumea mai jos, cu litere mai mici, cumva utilizarea amenzilor, aplaudă în gând această meurmează explicaţia juridi- ca să fie convenabil să le plă- todă de a băga hoţul după că: „Returnarea biletului de teşti, în loc să dai mită. Mă gratii (conform principiucălătorie taxatoarei este un gândesc că dacă banii din lui: „вор должен сидеть в act de ilegalitate.” Uite-aşa! amenzile poliţiei rutiere ar тюрьме”), ignorând josnicia Aici se ascunde corupţia. Nici mai mult, nici mai puţin! Fraza poate fi luată şi în Propunerile recente, „reformatoare”, de serios. Or, lupta cu corupţia a mângâia judecătorii cu mâna salariilor începe de la lucrurile mărunte. Şi începe, desigur, grase şi de a-i ameninţa concomitent de la fiecare dintre noi. Noi cu cravaşa pedepsei pentru mită sunt o putem genera, tot noi îi putem pune frâu. Numai că emblematice în contextul vorbelor de am presimţirea că toată lupmai sus. Sigur că ideea cu „testarea ta noastră cu corupţia se va incoruptibilităţii” e interesantă. Dar, ca să termina tot aici. Sigur că falsa noastră genu transformăm serviciul responsabil al nerozitate alimentează un unui om într-un permanent joc de-a sabia flagel, o ilegalitate în lanţ. lui Damocles pe post de sabia dreptăţii, Facem „prezenturi” (ce cuvânt!) profesorului şi funceu zic să-i testăm cumva pe juraţi încă ţionarului din bună creştere. înainte de a fi angajaţi. Adică, pe lângă Plătim medicului pentru că nu-l plăteşte statul (poliţa alte teste pentru angajare, să fie şi noastră de asigurare chiar acesta. Şi, în final, să i se spună: „Bravo se duce – asta e percepţia! – ţie, ai trecut cu brio testele de erudiţie într-un sac fără fund). Bine, în cazul medicinei există şi o şi competenţe. Dar ai picat (ireversibil!) fundamentare, fie şi obscutestul integrităţii. La revedere.” ră, a necesităţii unei solidarităţi şi nu ştiu dacă e cazul să discutăm. Sunt instanţe merge, să zicem, la reparaţia faptei şi ilegalitatea ei! Deşi care cunosc mai bine situa- drumurilor şi la dezvoltarea „metoda” e de pe la sfârşitul ţia. infrastructurii rutiere, poate războiului mondial, poliţia că şoferii nu s-ar grăbi să dea judiciară încă nu a inventat mită poliţiştilor, ci ar achita nimic nou. „Prezenturi” din bună amenda la casă. Bineînţeles, creştere Metode josnice cu dreptul de a ataca în ininspirate de eroi gen Dar noi plătim şi celor stanţă mărimea amenzii. Şi Jeglov care ne penalizează cumva cu obligaţia poliţistului de a argumentat-justificat, pen- compensa daunele, în cazul Ascult o istorie povestitru anumite delincvenţe, nu- excesului de zel. Descinderile în forţă ale tă (captivant, un adevărat mai să nu plătim legal! Este aiuristică, în esenţă, situaţia mascaţilor la vamă (foarte trihller) de un fost şef de când poliţistul te ia la rost că teatrală reprezentaţia, nu instituţie. Esenţa naraţiunii ai încălcat legea (ai trecut la degeaba tipii poartă măşti), e simplă: cineva a vrut să roşu sau ai depăşit limita de rapoartele-semnalările in- acapareze o bucată de teren viteză) şi pentru asta trebu- termitente (exclusiv pentru care aparţinea instituţiei şi ie (?!) s-o mai încalci o dată, presă, fără a se ajunge până directorul s-a împotrivit. dându-i mită! Amenda în la judecată) despre profe- Şi atunci, ca să se răzbune, formă de mită e ceva schizo- sori, medici şi primari luă- gangsterul cu relaţii în sfetori de mită mi-a amintit de rele înalte ale justiţiei i-a idal-oximoronic. Aceste moravuri ne „flagrantul-model” al cine- organizat şefului instituţiei amintesc încă o dată că in- matografiei sovietice (venim un „flagrant”: o înscenare tangibila pentru noi Europa cu experienţa culturală, po- de luare de mită. Norocul a nu e o categorie geografică, litică, judiciară şi criminală fost că, în momentul culmici una culturală. Poate in- a vechiului imperiu). Cadrul nant al scenariului, în biroul

A-POLITICE Mircea V. CIOBANU său se afla un jurist, care l-a avertizat să fie atent. Urmările trebuia să fie crâncene. Să rupă un destin. Marea majoritate a cazurilor de „corupţie” sunt nişte elementare răzbunări, ranchiune, scenarii de şantaj. Sunt pedepsiţi oamenii fie incomozi pentru cineva, fie necooperanţi în anumite situaţii oportune, fie necesarii ţapi ispăşitori ai păcatelor altora. „Flagrantul” organizat mi se pare o enormitate logică, lingvistică şi juridică. Definiţia din DEX a cuvântului este următoarea: „FLAGRANT – Care sare în ochi; izbitor, evident. ◊ Flagrant delict = infracţiune descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. – Din fr. flagrant.” Desigur că ne interesează nu cuvântul, ci sintagma „flagrant delict”, ea este cea care se subînţelege. Luat de noi din franceză, cuvântul trimite la latinul flagrare, care indică ideea de ardere (In flagrante delicto înseamnă „în infracţiune arzândă”). A spune „în flagrant”, înseamnă a zice „pe urme fierbinţi”, imediat, fără amânare. Una e că acest sens al cuvântului nu conduce în niciun caz la ideea pe care o sugerează flagrantul „organizat”, alta e că este împotriva logicii şi a semanticii pentru că un flagrant nu poate fi decât spontan. Poţi să fii atent şi pregătit pentru a-l remarca, pentru a-l anticipa (în anumite cazuri – pentru a-l evita), dar ilogic – pentru a-l „organiza”. „Flagrantul organizat”, o ilegalitate crasă Sub aspect etic, a organiza cuiva un anume comportament, a-l provoca la anumite fapte e un delict indiscutabil. Este o atentare la libertatea omului şi este un act imoral, prin provocare

la un comportament regizat discret. Până şi o glumă de acest gen ar trebui taxată ca una proastă. Desigur că cineva va spune că logica, semantica şi morala trebuie să se retragă când e vorba de aspectul legal, juridic. Dar tocmai sub aspect juridic mi se pare că „flagrantul organizat” este o ilegalitate crasă. Să le luăm pe îndelete. Faptul fixării „luării de mită” într-un „flagrant organizat” este unul fals. Banii (corpul delict) nu sunt adevăraţi, ci obiecte de recuzită într-un scenariu organizat. Ei nu îndeplinesc funcţia de monedă de schimb în societate, nu sunt puşi în circulaţie, sunt marcaţi în mod special şi destinaţi doar „operaţiei” speciale. Mă mir că avocaţii îi acceptă ca pe un corp delict, când ei nici măcar nu aparţin „victimei”, ci instituţiei care organizează „flagrantul”. Maximul pe care îl poate demonstra această formă de investigaţie e disponibilitatea celui prins în „flagrant” de a lua mită. Dar asta interesează, la modul direct, instituţiile sociologice, presa, televiziunea de divertisment, nu organele de urmărire penală. Acestea din urmă doar îşi uşurează munca prin piste artificiale (deci false) de descoperire a crimelor (false în esenţa lor, în lipsa obiectului-corpului delict şi chiar în lipsa „flagrantului delict” autentic). A „ispiti”, pe de altă parte, e nu numai un act penalizabil, ci şi unul imoral. Un păcat, în sens biblic. Cel mai trist (chiar tragic) e altceva. În foarte multe cazuri, aceste false „flagrante” sunt metode de şantaj ori de răzbunare. Şi e dificil să contrapui ceva, în cazul unei bune „organizări”. Nu există deosebire esenţială între a „arunca” cuiva nişte bani

şi a-i strecura, în maniera filmelor americane, nişte pachete cu droguri. Pentru a-l compromite, pentru a-l face maleabil, „vorbăreţ” (sau, dimpotrivă, pentru a-l reduce la tăcere) etc. Viaţa oricui poate fi distrusă printr-o elementară „operaţie”, bine pusă la punct sub aspect tehnic. Iar cei care au organizat spectacolul obţin fie o sumă incomparabil mai mare decât cea „marcată”, fie anumite cedări economice, sau politice. Capcane pentru persoane incomode şi necooperante

Aceste „demascări” pot să mimeze şi să substituie (şi chiar substituie!) lupta cu corupţia. Persoanele corupte cu adevărat vor prospera, pentru că vor şti cum să „rupă” din banul furat porţia cuvenită pentru persoanele sus-puse, care le vor organiza „flagrante” nu lor, ci doar celor incomozi şi îndărătnici sau necooperanţi în ale hoţiei colective. În fine, cel mai important lucru: odată ce ne-am propus să ieşim din metehnele totalitarismului, pentru care omul nu însemna mare lucru, trebuie să ne reamintim: mai bine 10 (sau 100!) potenţiali puşcăriaşi în libertate decât un singur om nevinovat după gratii. Cine crede altfel, îl rog să mediteze la cazul în care chiar el va fi acea victimă a „greşelii judiciare”. Vreun deceniu după gratii, din cauza unei „erori” sau, mai rău, din cauza unei ranchiune, a unui „flagrant” organizat oricând, de „ştiutori”, cum vi s-ar părea? Este limpede că rechinii justiţiei nu iau mita în plic. Banii sunt transferaţi, de o manieră modernă şi elegantă, pe conturile respective, anonime sau… pseudonime. Jocurile cinematografice de-a Puia-Gaia sunt pentru tabloide şi televiziunile de divertisment, implicând actorii insignifianţi ai procesului. Prezentarea rezultatelor acestui joc copilăresc ca pe efecte ale luptei cu corupţia este nu numai un show pentru proşti, ci şi un evident act de sabotaj. Unul antieuropean prin definiţie.

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

magazin

exclusiv

„Mă simt şi arăt ca la 20 de ani!” La 54 de ani, Ana Barbu e într-o formă fizică de invidiat

S-a obişnuit deja că de câte ori iese din casă i se fac complimente pentru felul în care arată. Cum de reuşeşte? Ana Barbu spune că secretul tinereţii sale vine de la iubirea şi atenţia pe care i-o oferă în fiecare zi cei dragi, dar şi fanii săi. Aflaţi din articolul de mai jos cum a fost răsfăţată interpreta de ziua ei, dar şi care este slăbiciunea sa secretă. Veronica VLADEI Anul acesta, Ana Barbu a avut o zi de naştere de pomină, pe care a ales să o petreacă la Bucureşti. Chiar dacă nu toţi cei dragi au fost prezenţi la masa de sărbătoare, aceştia i-au transmis mesaje de felicitare şi daruri deosebite. Cel mai frumos cadou însă rămâne a fi nepoţelul ei, Victoraş, care o face mândră pe bunica în fiecare zi.

au fost invitaţi prietenii şi rudele”, ne-a spus Ana Barbu. Şi cei din R.Moldova au ţinut să-i fie aproape artistei, măcar şi prin intermediul internetului. „Am primit pe siteurile de socializare foarte multe mesaje din partea colegilor de breaslă şi a prietenilor de familie. Din păcate, încă nu am avut timp să le răspund tuturor”, a mărturisit interpreta.

consacrați din România. Nu e prima oară când muncesc de ziua mea, şi în alți ani mi s-a întâmplat să cânt pe la nunți sau petreceri. Dar nu mă plâng: pot să-mi sărbătoresc ziua de naștere și a doua zi, căci pentru un artist e mai important să se facă auzit”, a menţionat cântăreaţa. Ana Barbu nu a regretat nici pentru o clipă participarea la emisiune, mai ales că Fuego i-a făcut o surpriză care a emoţionat-o. „În timpul emisiunii el mi-a oferit un tort și un buchet de flori, după care, alături de ceilalţi artişti prezenţi pe platoul televiziunii, a ţinut să-mi cânte neapărat şi „Mulți ani trăiască”, povesteşte vedeta. „Soţul mă alintă în fiecare zi” Şi cum ziua de naştere e o dată pe an, soţul Anei Barbu, Vasile, nu a putut s-o lase singură la Bucureşti şi a avut grijă s-o alinte cu vorbe dulci, ca în fiecare zi, de altfel. „De obicei la aniversări el mă lasă să-mi

face zilnic complimente și îmi spune cât de mult însemn pentru el. E un obicei frumos ca să-mi amintească în fiecare zi că mă iubeşte, că pentru el am fost şi voi fi mereu cea mai frumoasă”, ne-a mărturisit doamna Barbu.

de engleză, căci merge la o grădiniţă cu predare în engleză. Este înalt pentru vârsta lui și zâmbește tot timpul. Cu siguranță, va frânge inimile multor fete când va crește mare!”, spune bunica.

Victoraş, „copilminune”

„Hainele sunt slăbiciunea mea”

Pe durata şederii sale la Bucureşti, îndrăgita artistă s-a bucurat de clipele petrecute alături de nepoţelul ei, care s-a făcut băiat mare şi frumos. „În cele patru zile, cât am fost la Natalia, am stat cât am putut de mult cu nepoţelul meu, Victoraș. E un copil atât de special, deschis și vesel, cald şi cu un umor aparte. Deşi are doar un an şi zece luni, ştie toate mărcile de mașini. De exemplu, când se trezeşte dimineața, întreabă cu ce mașină va merge la grădiniță: „Cu mami cu Porche sau cu tati?”. Iar când îmi spune „bunica Ana”, mă topesc cu totul!”, ne povesteşte interpreta cu mândrie în glas.

Atunci când merge la București, vedeta nu se poate abţine să nu treacă prin magazinele de haine, să vadă care sunt ultimele tendinţe în materie de fashion, dar şi să-şi înnoiască garderoba. „Acum, când m-am întors din România, mi-am adus vreo șapte ţinute noi. Dar știți cum e, pentru o femeie niciodată nu e de ajuns. Îmi plac hainele frumoase și calitative, de asta prefer să le iau de peste Prut sau din America”, ne spune cântăreaţa. Când merge în State, mezina ei, Irina, e cea care o sfătuieşte pe mama unde să facă shopping. „Acolo sunt foarte multe magazine și am nevoie de sfatul cuiva care ştie preţurile şi împrejurimile. Și fiica mă mai ajută, mai ales că eu nu vorbesc engleza”. Ana Barbu e una dintre cele mai bine îmbrăcate vedete de la noi, dar spune că nu apelează la serviciile niciunui stilist. „Am încredere în gustul meu. Îmi place să fiu în pas cu moda, nu sunt conservatoare și sunt mereu gata de noi schimbări. Chiar azi am îmbrăcat o pereche de jeanşi mulați și mă întrebam dacă nu cumva, văzându-mă, lumea va zice că-s prea slabă. De multe ori mi se spune că am corpul unei domnișoare de douăzeci de ani și, desigur, îmi face mare plăcere să aud asta”, spune mândră Ana Barbu.

I-a cântat Fuego Surpriză de la ginere Ana Barbu e soacra pe care şi-ar dori-o orice ginere, iar acest lucru e demonstrat de gesturile frumoase ale lui Toni Sota pentru mama soţiei lui. „Ziua mea de naștere am sărbătorito la București, cu fiica, nepoțelul şi ginerele meu. Dis-de-dimineață ei mi-au adus flori, un tort și un cadou – telefonul pe care mi-l doream de mult timp. Iar spre seară Toni mi-a organizat şi o petrecere, la care

Chiar dacă mulţi dintre noi obişnuiesc să se odihnească de ziua lor ori să uite de toate grijile şi să petreacă la maxim, neobosita artistă a ţinut ca şi în acest an să combine munca şi distracţia. „Toată ziua am fost la filmări, căci am fost invitată într-o emisiune de-a lui Fuego, care se difuzează la un canal românesc. Mi-a făcut plăcere să mă aflu alături de multă lume bună, cum ar fi Silvia Dumitrescu, Corina Chiriac și alți artiști

Colegii de breaslă din România i-au cântat „Mulţi ani trăiască” de ziua ei

aleg singură cadoul, ca să-mi facă pe plac. Dar de data aceasta nu am avut timp să mergem împreună la cumpărături, aşa că mi-a dăruit doar un buchet mare de flori de toamnă. Dar Vasile nu aşteaptă ocazii speciale ca să fie galant: soţul îmi

Ana Barbu zice că băieţelul a moştenit frumuseţea mamei şi caracterul tatălui. „Se vede încă de pe acum că are personalitate puternică. Dacă nu vrea să facă un lucru, zice un „nu!” răspicat. Cunoaşte deja și un pic

Recunoaşte că atunci când era tânără nu prea-şi permitea să-şi ia haine noi, deoarece mai tot ce câştigau în familie investeau în creşterea copiilor. „Acum, că ambele mele fete sunt bine și-s la casele lor, cred că e timpul să mă răsfăț și eu un pic. Dar şi cei dragi mă alintă, căci îmi cunosc slăbiciunea! De curând soțul meu s-a întors din America, de unde mi-a adus o felicitare de la nepoțică și haine frumoase de la fiica mea”, mărturiseşte artista. Realizări şi dorinţe Ana Barbu are toate motivele să se simtă împlinită şi pe plan profesional, ba chiar recunoaşte că 2013 a fost un an bun pentru cariera ei. „Tocmai am lansat o melodie nouă, „Iubirea mea”, scrisă de Eugenia Andrieș-Carabut, aranjament – Vitalie Andrieș. Piesa e energică şi îmi doresc foarte mult să-i realizăm și un videoclip, mai ales că ar fi prima dintre melodiile de muzică ușoară din repertoriul meu care va avea un clip”. Atunci când a suflat în lumânările de pe tortul aniversar, interpreta şi-a pus mai multe dorinţe. „Ne-am dori un cuibușor în România, ce-i drept, nu chiar în Bucureşti. Îmi place foarte mult localitatea Gura Humorului, din Bucovina. E un loc extraordinar, situat la poale de munţi, cu aer curat, lume frumoasă, oameni gospodari. De fiecare dată când merg acolo parcă mă umplu de energie. Mai vreau și o mașină pentru mine, cu cutie de viteze automată. Dar cel mai mult îmi doresc să fiu cât mai des alături copiii mei, pentru că nu există pe lume fericire mai mare ca asta”, ne-a spus la final Ana Barbu.

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

exclusiv

magazin

A plâns când şi-a vândut arma de vânătoare Din cauza problemelor de sănătate, Mihai Volontir a trebuit să renunţe la hobby-ul său de-o viaţă

Natalia TUTUNARU Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi actori din R.Moldova, Mihai Volontir, suferă de diabet din 1980. Din cauza bolii nemiloase a orbit, dar susţinut financiar de fani şi de colegii de breaslă, artistul a suferit o intervenţie chirurgicală costisitoare ce i-a redat vederea. Până anul trecut însă puţini au ştiut că actorul, acum în vârstă de 79 de ani, suferea şi de cancer. Celebrul „Budulai” a fost operat de nouă ori, de chirurgi celebri din Rusia şi din R.Moldova. Dar vârsta înaintată, plus complicaţiile din cauza diabetului zaharat, au

făcut ca lupta pentru supravieţuire să fie grea atât pentru actor şi familia lui, cât şi pentru medici. Ca să-i fie alături, soţia lui, Eufrosinia Dobândă-Volontir, practic a locuit în spital mai mult de un an, din iulie 2012 până în toamna acestui an, cât actorul a fost internat la Spitalul de Oncologie din Chişinău. Reprezentanţii massmedia s-au obişnuit cu faptul că artistul nu prea oferă interviuri. Acum două luni însă reporterul APROPO a reuşit să vorbească la telefon cu legenda vie a cinematografiei moldoveneşti. Întrebat atunci dacă după externare se simte mai bine, Mihai

Foto: Leonid Kalatanciuc/hotnews.md

Mihai Volontir a moştenit pasiunea pentru vânătoare de la tatăl său, Ermolai, care a avut trei arme. Actorul vânează de la vârsta de 18 ani, iar mândria lui era un Winchester de anticariat, pe care însă a fost nevoit să-l vândă când a început să aibă tulburări de vedere.

Volontir a răspuns cu tristeţe în glas: „Bine nu mai am de unde să fiu, dragă domniţă. Mi s-a dus şi vocea… asta e! Îmi este greu şi să vorbesc ”. Totuşi, el s-a arătat optimist, spunând că nu-şi pierde speranţa că într-o zi se va simţi mai bine. Şi în presa din Rusia apar adesea articole despre starea de sănătate a actorului de la teatrul din Bălti, iar la tv chiar se organizează emisiuni

despre cel numele căruia se asociază cu filmul ce i-a adus celebritatea – „Budulai”. Recent la un post de televiziune din Rusia a fost organizat un talkshow întitulat „Budulai revine? Adevărul despre cel mai celebru „ţigan”. Prezentatorul emisiunii a pomenit şi de probleme de sănătate ale actorului, dar şi despre cele financiare cu care s-a confruntat familia lui

Mihai Volontir în ultima vreme. Atunci când şi-a pierdut vederea, el a trebuit sa uite de marea sa pasiune – vânătoarea, iar când şi-a vândut arma de anticariat pe care o deţinea – un Winchester, chiar a plâns. Iar soţia lui, Eufrosinia DobândăVolontir, nu-i permite nimănui să se apropie de actor. Spusele prezentatorului au fost confirmate de unul dintre prietenii lui „Budulai”, jurnalistul Leonid Riabkov: „E greu sa ajungi la el, iar situaţia aceasta nu e de o zi sau de două. Nici eu nu pot intra în casă la ei. Totuşi, reuşesc să mai vorbesc cu el din când în când, deşi de cele mai multe ori mă ciocnesc de refuzul soţiei lui, care încearcă din răsputeri să-l ţină departe de jurnalişti, de societate…”. Conform kp.md, prietenul actorului consi-

deră că nu doar boala l-a făcut pe „Budulai” să se retragă din viaţa publică. „Volontir visa să facă un film după propriul scenariu, pe care-l scrisese deja. I s-au promis bani pentru realizarea acestuia, dar nu i s-a dat nimic. Asta l-a demoralizat”, a mai spus jurnalistul. Menţionăm că Mihai Volontir este actor de teatru şi film. A debutat în cinematografie în anul 1967, în filmul lui Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță „Se caută un paznic”, iar rolul țiganului Budulai din serialul TV „Țiganii” i-a adus celebritate, transformându-l într-o figură marcantă a filmului moldovenesc din anii ’70-’80. Actorul este unul din cei 278 de delegați ai primului Parlament al fostei R.S.S.M., care au votat în unanimitate Declarația de Independență a Republicii Moldova, la 27 august 1991.

apropo magazin

necesare pentru exhumare. „Trebuiau să aibă certificate de la sanităria preventivă, trebuia să fie reprezentantul medicului sanitar. Această permisiune o pot primi doar rudele de gradul întâi”, a subliniat funcţionarul. Potrivit Regulamentului cu privire la cimitire, reînmormântarea osemintelor se admite cu avizul Centrului de medicină preventivă teritorial şi în prezenţa rudelor de gradul întâi. Împotriva exhumării osemintelor sunt şi unele rude ale poetului din Pererâta. „Pe mama Dochiţa nu a iubit-o nicicând. S-o lase aici, să se odihneas-

că în mormânt, să n-o dezgroape şi s-o ducă”, a precizat verişoara lui Grigore Vieru, Lucia Ciutac, pentru sursa citată. Şi casa părintească a poetului a ajuns obiect de dispută. Deşi au trecut aproape patru ani de la decizia de a transforma casa părintească a lui Grigore Vieru în muzeu, acest lucru nu s-a întâmplat. Atât rudele poetului,

cât şi autorităţile locale, se acuză reciproc de tergiversarea procesului. Grigore Vieru a murit pe 18 ianuarie 2009, în

urma unui stop cardiac. Moartea sa a survenit la două zile după ce a fost implicat într-un grav accident rutier.

„apropo” de bancul săptămânii

director Fondator: Val Butnaru

Redacţia:

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, birou 306, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Redactor-şef: Lena Negru lena.negru@apropomagazin.md

Telefoanele redacţiei: 85.70.28, 85.70.29 GSM 060.00.21.08 Orange fax: 23.42.30 e-mail: apropo@apropomagazin.md internet: www.apropomagazin.md

Redactor stilizator: Nina Tofan nina.tofan@apropomagazin.md

Fata lunii octombrie

Conform rudelor, regretatul Grigore Vieru şi-a dorit să aibă alături de mormântul său pe cel al mamei sale, Eudochia Vieru, iar primarul localităţii ar împiedica nejustificat exhumarea. Iniţial, poetul şi-a dorit să fie înmormântat în Pererâta, lângă mama sa. Dar, pentru că acolo nu i-au mai rămas rude, Grigore Vieru şi-ar fi schimbat dorinţa. „I-a spus lui

Călin: să mă înmormântaţi aici la Chişinău şi să aduceţi şi osemintele mamei şi să le puneţi lângă mine, aşa cum miam dorit dintotdeauna”, a declarat soţia lui Grigore Vieru, Raisa Vieru, pentru publika.md. Familia a încercat să-i îndeplinească dorinţa, în spiritul tradiţiilor religioase. „Am venit să facem ectenia respectivă, cu stropirea aghesmei, cu depunerea în sicriu. Care ar fi problema ca să fie ridicate câteva oseminte?”, a spus preotul Bisericii Sf. Teodora de la Sihla, Ioan Ciuntu. Primarul localităţii, Anatol Ciobanu, spune însă, că familia poetului nu are toate actele

Valentina Ursu,

Acuze şi supărări între familia lui Grigore Vieru pe de o parte şi primarul localităţii Pererâta, unde este înmormântată mama poetului, pe de altă parte.

Foto: timpul.md

Cine împiedică exhumarea osemintelor mamei lui Grigore Vieru?

reporter: Veronica Vladei veronica.vladei@apropomagazin.md

Doi prieteni stau de vorbă: - Cum, tu joci poker, acasă, cu soţia? - Ce sa fac? E singura modalitate de a-mi recupera o parte din salariu...

Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

Director Departament Contabilitate Victoria Ursu

Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4.

Design: Oleg Tataru

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

magazin

oameni de succes

„Peştişorul de aur” al Angelei Chelaru

Acum 19 ani ea a lansat pe piaţa autohtonă „Fresh&Joy”, o nouă marcă de produse de curăţenie şi menaj Pentru o femeie, mai ales dacă e mamă, este foarte important să-şi păstreze casa curată, dar şi să economisească timpul preţios. La aceasta s-a gândit Angela Chelaru când, ghidată de instinct, şi-a lansat propria afacere specializată în produse de curăţenie şi menaj. Veronica VLADEI Pentru Angela Chelaru (44 de ani), bunelul Gheorghe a fost dintotdeauna etalon. De la el a învăţat că nimic nu cade din cer şi că, dacă ţii cont de proverbul „cine ştie carte ajunge departe”, culegi şi roade. După ce absolvit facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova, a lucrat timp de doi ani în domeniul comerţului, apoi a luat hotărârea de a-şi deschide propria afacere. Acum, după multe urcuşuri şi coborâşuri ale vieţii, femeia de afaceri şi-ar dori ca, de Sus, bunelul s-o vadă şi să fie mândru de ea.

un automobil, dar şi pe acela a trebuit să-l vând mai târziu”, îşi aminteşte directoarea. În 2001, după şapte ani în care importase mărfuri din România, Bulgaria şi Ucraina, a realizat că ar putea substitui produsele de import cu cele fabricate la noi în ţară. Aşa că a creat o marcă proprie. „Am găsit peste

face faţă instabilităţii economice din ţară, proprietara mărcii a decis să nu se dea bătută. „N-aş putea să dau cu piciorul în afacerea pe care am construit-o timp de 19 ani. Şi apoi, am ştiut că pot să mizez pe echipa pe care tot eu o formasem. Intuiţia mea de femeie nu m-a amăgit: am cultivat loialitatea angajaţilor şi pot avea încredere în ei”, mărturiseşte femeia de afaceri. Peştişorul „fermecat” Alegerea denumirii mărcii şi a siglei i-au

gostit” de peştişorul Nemo, un personaj de desen animat. Unde mai pui că acesta te duce cu gândul la Peştişorul de aur din basmul rusesc. Aşa că am decis că ar fi cel mai potrivit simbol pentru firma noastră”, ne spune Angela Chelaru. Şi într-adevăr, prin produsele sale ar vrea să împlinească visul etern al multor gospodine – de a face curat rapid şi eficient. „Dacă până la apariţia mărcii noastre gospodinele ştergeau praful cu cârpe făcute din haine vechi, acum ele aleg lavete pentru diferite

Nebunia începutului Dacă ar fi să definească existenţa sa de până acum printr-un singur cuvânt, acesta ar fi „nebunie”. „La 24 de ani am început afacerea importând produse de curăţenie şi menaj din România, apoi şi din alte ţări. În 1998 însă criza din Federaţia Rusă şi scăderea puterii de cumpărare a leului s-a răsfrânt şi asupra afacerii mele. Am dat faliment. Nici nu se putea altfel, în condiţiile în care dolarul crescuse peste noapte de la 4,7 până la 9 lei, iar apoi la 12 lei. Am rămas doar cu

Femeia de afaceri alături de fiica Veronica şi fiul Alexandru

hotare furnizori de materie primă, am adus utilaj, astfel a luat naştere marca înregistrată „Fresh&Joy” (în română, „savuraţi prospeţimea” n.a.)”. Deşi multe dintre partenerele sale de afaceri au plecat peste hotare, deoarece nu puteau

cam dat bătăi de cap – trebuia să se gândească la ceva deosebit, care să fie un fel de paşaport al produselor sale. Ideea cea mai inspirată a venit tot din familie. „Simbolul mărcii noastre mi-a fost sugerat de fiul meu, Alexandru, care pe atunci era „îndră-

suprafeţe. Trăim totuşi într-o lume modernă, în care femeile vor să-şi păstreze manichiura îngrijită. Pentru mine, de exemplu, nu e plăcere mai mare decât să-mi văd casa strălucind de curăţenie”, mărturiseşte femeia de afaceri.

Fiica îi merge pe urme Angela Chelaru este mamă a doi copii, care ştiu să-i readucă lumina pe chip după o zi grea de muncă. Femeia de afaceri mai şi glumeşte uneori, zicând că are trei copii, cel de-al treilea fiind firma ei. „Feciorul meu, Alexandru, este student la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Finanţe şi bănci. Oficial, întreprinderea poartă numele lui şi mi-aş dori ca într-o bună zi să preia conducerea ei. Până atunci însă va trebui să se manifeste, să absolvească studiile şi să facă un masterat peste hotare”, spune exigenta mămică. Mezina sa, Veronica, este elevă în clasa a şaptea, iar în timpul liber studiază pianul. Despre ea, mama spune că are deja vână de antreprenor. „La toate expoziţiile la care participăm cu produsele noastre, ea este prezentă cu propriile sale creaţii – brăţări handmade. M-a moştenit întrutotul, chiar ţin minte un caz emoţionant de pe când avea doar 7 anişori. Eu mă pregăteam să merg la un seminar în Dubai, iar acea deplasare costa destul de mult. Veronica probabil auzise când îi spuneam cuiva că voi fi nevoită să fac mai multe cheltuieli pentru această plecare. La întoarcere, ea mă aştepta în prag. Mi-a spus: „Mamă, ştiu că ai cheltuit mult, de aceea cât timp ai lipsit,

am făcut nişte economii pentru tine”. Mi-a întins mânuţele ei în care ţinea vreo 17 lei. Un alt caz, de data asta mai amuzant, a fost când a văzut pentru prima oară un copiator. „Mami, uite ce simplu, e să faci bani! Noi de că nu folosim această metodă?”, m-a întrebat atunci”, îşi aminteşte ea zâmbind. Viaţa în ritm activ Îi place viaţa activă pe care o are şi nu şi-ar imagina-o într-un ritm mai lent. „Pe lângă administrarea firmei, mai fac parte şi din Clubul Femeilor de Afaceri, cu care organizăm diverse activităţi şi conferinţe. Aceasta ne permite să ne împărtăşim una alteia experienţe şi strategii de business. Paralel lucrez şi la teza mea de doctor despre competenţa şi performanţa femeilor în afaceri, pe care sper s-o finalizez în acest an. Iar ca să mă relaxez, fac yoga”, declară antreprenoarea, care are şi experienţă de lector universitar, activând pe parcursul mai multor ani la catedra Administrarea afacerilor a Facultăţii de Ştiinţe Economice, USM. „Din păcate, a trebuit să renunţ la activitatea didactică deoarece numi mai ajungea timp. Dar era ocupaţia mea de suflet. Întotdeauna îi sfătuiam pe studenţii mei să înveţe din propria experienţă, chiar şi din eşecuri. Eu aşa am făcut şi nu am dat greş”, a spus la final Angela Chelaru.

10 monden Fără complexe

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

magazin

Jasmin spune că n-o deranjează faptul că are câteva kilograme în plus La un an şi nouă luni de la naşterea fetiţei sale, Sara Shor alias Jasmin nu adoptat niciuna dintre dietele extreme de slăbit, care sunt atât de celebre printre vedete. Natalia TUTUNARU Spre deosebire de colegele ei de scenă, soţia miliardarului moldovean Ilan Shor preferă să ducă o luptă „blândă” cu kilogramele în plus. Interpreta slăbeşte cu masaj de remodelare plus multă mişcare, iar ca să-şi dea seama cât a slăbit i-i de ajuns să

măsoare hainele pe care le-a purtat înainte de sarcină. „Nu sunt obsedată de această idee, ca unele femei care se cântăresc în fiecare zi. Eu însă nu vreau să mă impacientez, să mă stresez fără motiv şi să-mi umplu mintea cu tot felul de prostii”, a declarat aceasta pentru

publicaţia ucraineană „Світське життя”. Iar la începutul acestei luni, Jasmin şi-a prezentat oficial noul album, al optulea la număr, întitulat „От любви до любви”. Lansarea a avut loc în restaurantul moscovit „The Sad”, proprietari ai căruia sunt showmenii Aleksandr Ţekalo şi Ivan Urgant, iar moderator al evenimentului a fost Valdis Pelş. În afară de colegii ei de breaslă, în sală au mai fost prezente şi rudele

Reprezentanta Venezuelei este „Miss Universe 2013”

„Sunt o fată simplă. Am venit aici pentru a mă distra”

Miss Universe 2013, concurs organizat pentru prima dată la Moscova, a fost cucerit de Gabriela Isler, reprezentanta Venezuelei. În vârstă de 25 de ani, Gabriela Isler este prezentatoare de televiziune şi a mărturisit că nu se aştepta să câştige pentru că e doar „o fată simplă”, care a venit la concurs pentru a se „distra”, iar după primirea coroanei şi-a petrecut aproape întreaga noapte vorbind la telefon, cu prietenii şi familia sa, scrie evz.ro. Coroana cu diamante i-a fost înmânată câştigătoarei, sâmbătă, în cadrul unui show grandios, de câştigătoarea de anul trecut, Olivia Culpo din Statele Unite ale Americii. „Sunt încă în şoc. Mă simt atât de binecuvântată, sunt foarte fericită să mă aflu aici”, a spus ea imediat după ce a primit titlul. La prima ei apariţie oficială Gabriela Isler a purtat un costum de baie alb, împodobit cu 900 de pietre preţioase în valoare de 1 milion de dolari. Concursul, care în acest an s-a desfăşurat în capitala rusă, a fost jurizat de o echipă de celebrităţi, printre care Steve Taylor, Filipp Kirkorov şi Anna Vyalitsina. N.T.

apropiate ale interpretei, iar de la lansare nu avea cum să lipsească soţul cântăreţei, care o susţine în tot ce-şi propune, inclusiv material. Menţionăm că în cei patru ani cât a trecut de la lansarea celui de-al şaptelea album al ei, în viaţa interpretei s-au schimbat multe: în octombrie 2011 ea s-a căsătorit cu milionarul moldovean Ilan Shor, iar în februarie 2012 a devenit mămică pentru a doua oară.

„Nu-mi vând părul!” Câteva firme din Bucureşti achiziţionează podoaba capilară a femeilor, contra cost, însă Maria Dragomiroiu nu e interesată de ofertă Maria Dragomiroiu este vedeta cu cel mai frumos şi mai lung păr (aproximativ un metru) din showbizul românesc. Ea susţine că nu s-a îndurat niciodată să-şi tundă mai mult decât vârfurile, pentru regenerare, şi cu atât mai puţin a fost interesată să-l vândă. Podoaba capilară i-ar rotunji bugetul cu aproximativ 400 de euro, conform tarifelor practicate de unele firme bucureştene care colectează păr de dimensiuni apreciabile. Însă interpreta nu s-ar tunde nici pentru zeci de mii de euro! Maria Dragomiroiu a povestit pentru libertatea.ro cum îşi îngrijeşte singură superba podoabă capilară, căci are acelaşi ritual de ani buni: „Mă spăl cu un şampon obişnuit, apoi aplic un balsam. Îl spăl doar o dată pe săptămână,

în lighean, de câteva ori, apoi îl clătesc foarte bine. Niciodată nu îl spăl cu duşul. Ocazional, fac o masca din gălbenuş şi vitamina A uleioasă. Nu îl ţin despletit decât pe scenă, pentru a-l feri de impurităţi. Mă tund singură, iar părul tăiat

îl toc mărunt cu foarfeca şi îl arunc în iarbă, la mine în livadă, sau într-un parc. Niciodată părul meu nu ajunge la gunoi. Nu l-aş vinde niciodată, mi-a adus atâta bucurie”, a spus celebra cântăreaţă de muzică populară.

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

actualitate

magazin

„Am făcut tot posibilul ca să scap de sărăcie” Înainte de a deveni celebră, Vera Brejneva a câştigat bani spălând podeaua şi vesela prin localuri

Astăzi are tot ce şi-a dorit: e bogată, celebră şi a fost declarată sex-simbol în Rusia. Dar acum 10 ani Vera Galuşka (numele real al interpretei) era doar o fată simplă şi nici nu îndrăznea să viseze la întorsătura pe care avea s-o ia soarta ei. Atunci îşi câştiga pâinea muncind fizic şi spera doar să aibă suficienţi bani pentru a-şi cumpăra produse alimentare.

era gata să facă orice! Umbla la strâns cartofi, vindea îngheţată, spăla vasele şi podelele prin cafenele. „Chiar şi bonă am fost! Când reuşeam să chiulesc de la ore, îngrijeam de copii contra plată”, spune ea.

Natalia TUTUNARU

„Era şansa mea. Şi n-am ratat-o!”

De câte ori îşi aminteşte de copilărie, i se aşterne o umbră pe chip. „Am 31 de ani şi un „stagiu de muncă” de 20 de ani. Am crescut într-o familie săracă şi făceam tot ce-mi stătea în puteri ca să scăpăm de sărăcie. Aveam doar 11 ani când am câştigat primii mei bani”, îşi aminteşte interpreta. Bonă şi femeie de serviciu Vedeta are trei surori: Galya (36 de ani) şi gemenele Nastya şi Vika (28 de ani). „Familia noastră a devenit atât de numeroasă pentru că părinţii mei îşi doreau un băieţel, dar li se năşteau doar fete. Eu purtam hainele care rămâneau de la sora mea mai mare, gemenele – ce rămânea de la mine şi de la Galya. Îmi amintesc cum dimineaţa mă trezeam devreme, căci dacă dormeam până târziu, riscam să rămân fără micul

dejun – mi-l mâncau fetele. Ce mai, sărăcia ne ţinea strâns în mrejele ei!”, a declarat frumoasa blondă pentru taini-zvezd.ru. Nimeni dintre surorile Galuşka nu îndrăzneau să le ceară părinţilor păpuşi Barbie sau bomboane – erau conştiente că acesta era un lux pentru familia lor. Li se părea că mai rău nu se putea. Viaţa însă le-a arătat că se putea. Vera avea 10 ani când tatăl ei a nimerit într-un grav accident rutier, iar din cauza traumatismelor suferite el nu a mai putut lucra o bună perioadă de timp. Ca să-şi hrănească fetele, mama acestora lucra din greu. „Îmi amintesc că ni se dădeau ajutoare materiale. Ştiam că altfel nu se putea, dar tot mă simţeam umilită. Colegii de clasă râdeau de noi, iar unii, părinţii cărora erau mai bogaţi, se uitau cu dispreţ şi batjocură”, a mai spus ea. Ca să o ajute pe mama şi să aducă şi ea un ban în casă,

După absolvirea şcolii medii a făcut tot posibilul să obţină un loc la buget la o instituţie superioară de învăţământ. Şi a reuşit. „Am ales facultatea de economie, vroiam să devin contabilă pentru că era o profesie bine plătită. Iar dacă mi se oferea ocazia, studentă fiind, mai lucram pe unde apucam, căci aveam deja un copil de crescut – pe Sonya. Sărmănica, ea încă mai ţine minte hăinuţele pe care i le cumpăram de la secondhand, pătuţul vechi şi puţinele ei jucării, dăruite de prietenii mei”, spune artista. Dar într-o zi în orăşelul lor a venit formaţia ViaGRA. În timpul concertului, fetelor care erau prezente în sală li se propunea urce pe scenă ca să cânte împreună cu vedetele. „Chiar dacă până atunci numi mai încercasem vreodată forţele în acest domeniu, mi-am zis să risc. Aveam o

dorinţă nebună să trăiesc mai bine, iar viaţa tocmai îmi oferea o şansă. Şi nu am ratat-o”, afirmă Vera Brejneva cu mândrie. Peste doar câteva luni a venit celebritatea, iar odată cu ea – şi banii. Totuşi, de complexul de inferioritate nu putea scăpa atât de uşor.

„Eram complexată, mă supăram pentru orice fleac şi nu puteam să iert. Dar eram conştientă că nu era bine ce mi se întâmpla, de aceea am mers la psihanalist. Abia după acele şedinţe am învăţat să fiu răbdătoare şi fericită”, a mai spus blonda sexy a showbizului rusesc.

Au dat uitării supărările Foştii soţi s-au împăcat de dragul fiicei lor

Andreea Marin şi Ştefan Bănică Jr. au avut multe comentarii acide la adresa celuilalt, mai ales după ce s-a aflat că artistul are o relaţie cu Lavinia Pârva, femeia cu

care ar fi înşelat-o pe „Zână”. Prietena Andreei Marin, Roxana Iliescu, a recunoscut că atât Andreea, cât şi Ştefan, îşi pun fiica pe primul loc

şi că, deşi nu vrea să discute în detaliu subiectul, tensiunile care au existat între ei în trecut au dispărut de dragul fiicei lor. „Ştefan e un om care îşi iubeşte copiii. Sunt

amândoi nişte oameni maturi care înţeleg că Violeta are nevoie de dragoste. Orice copil suferă la divorţ sau mai bine spus înainte de divorţ. Lucrurile s-au liniştit, dar detaliile trebuie să le dea Andreea”, a declarat Roxana pentru „Poveştiri adevărate”, citat de click.ro. Cât despre relaţia

cu iubitul turc, Roxana a povestit că Tuncay s-a implicat complet, mai ales că a ales să se mute în România pentru Andreea. „Eu nu am văzut-o pe Andreea decât în relaţii serioase. Dacă lucrurile nu merg bine între ei, va spune acest lucru. În Tuncay văd un bărbat foarte matur, care judecă lucrurile aşa

cum sunt şi care vrea să construiască. Cât timp? Nu ştiu, cât o să le fie aţa. Au o relaţie normală, lucrurile evoluează cum vor ei. Faptul că el s-a mutat aici e cea mai importantă declaraţie de dragoste pe care a făcut-o. El poate trăi şi aici, a înţeles că ea nu poate să trăiască acolo”, a explicat Roxana.

12 frumuseŢe

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

magazin

Tot ce trebuie să ştii despre BB Cream Brand-urile de renume au lansat, fiecare, propria formula BB Cream

Inovaţia în make-up care a cucerit Orientul a dat naştere unui nou fenomen cosmetic în industria frumuseţii. Cunoscut ca Beauty Balm sau Blemish Balm, BB Cream este noua opţiune de machiaj care îmbină cele mai importante proprietăţi de îngrijire: hidratare, factor de protecţie, acoperire uşoară, întâmpinând, în acelaşi timp, nevoile tenului cu probleme. Cele mai noi formule sunt îmbogăţite, în acest sens, cu acid hialuronic şi antixodanţi, asigurând matifierea şi regenerarea pielii. Inovaţia în make-up care a cucerit Orientul a dat naştere unui nou fenomen cosmetic în industria frumuseţii. Cunoscut ca Beauty Balm sau Blemish Balm, BB Cream este noua opţiune de machiaj care îmbină cele mai importante proprietăţi de

îngrijire: hidratare, factor de protecţie, acoperire uşoară, întâmpinând, în acelaşi timp, nevoile tenului cu probleme. Cele mai noi formule sunt îmbogăţite, în acest sens, cu acid hialuronic şi antixodanţi, asigurând matifierea şi regenerarea pielii.

Ce înseamnă, de fapt, BB Cream? Considerat secretul tenului perfect al actriţelor coreene, BB Cream a pătruns pe piaţa europeană în 2011, după ce succesul înregistrat pe teritoriul asiatic a convins marile nume din industria machiajului şi a dermatocosmeticelor să investească în acest concept revoluţionar. Ştiinţa şi progresul au şlefuit formula iniţială iar în prezent un BB Cream promite să reunească până la 8 funcţii într-un singur produs inovator. Este interesant de ştiut faptul că, în Orient, acest con-

beauty

Culori care se poartă în toamna asta Personalitatea şi starea de spirit influenţează şi felul în care alegi să te îmbraci. Te simți jucăuşă, tristă, atrăgătoare, cu picioarele pe pământ, elegantă, sofisticată?

şină putredă îți dau o alură mai elegantă, dar poţi să te afişezi în ele şi în timpul liber. Fii îndrăzneaţă şi alege să porţi bluze cu decolteu „parte peste parte“, care îţi evidenţiază bustul, echilibrând în acelaşi timp zona şoldurilor.

Ai grijă cum redai aceste informaţii şi... în principiu, orice ai face, renunţă la negru! Optează pentru o culoare din cele în tendinţe, care ţi se potriveşte și fii curajoasă! Asortează la aceasta alte piese, pentru a obţine ţinute inspirate şi vesele.

Când porţi verde, ai un look original Verdele atrage evenimente pozitive în viaţa ta. În plus, aceasta este o culoare uşor de asortat şi o poţi folosi în combinaţii variate, alături de bej, bleumarin, cărămiziu. Sezonul acesta e în vogă şi verdele-turcoaz!

Accesoriile oranj, o alegere îndrăzneaţă Această culoare lasă impresia de optimism şi veselie, dar nu exagera cu folosirea ei în ţinute complete! Nuanţele de oranj, în combinaţie cu maro sau verde, denotă originalitate. Poartă-le cu moderaţie, alegând cu precădere accesorii (genţi, curele, eşarfe).

Albastru, uşor de integrat în ţinutele de serviciu De cele mai multe ori, albastrul poate atrage combinaţii cu nuanţe mai cuminţi, dar şi cu unele mai vii. Cumpără-ţi bluze bleumarin sau sacouri, perfecte pentru timpul petrecut la locul de muncă. Asortează-le atât la fuste, sarafane, cât şi la jeanşi închişi la culoare.

Roşu, ca să fii în centrul atenţiei Nuanţele de roşu te fac să te simţi feminină, puternică şi sigură pe tine. Toamna aceasta, e indicat să-ţi cumperi accesorii în tonuri de roşu, pe care să le asortezi unor piese în nuanţe „nude”, pastelate ori pământii. Bordo, pentru o apariţie elegantă Hainele în accente de roşu-stins sau vi-

În bej, te simţi mereu confortabil În garderoba oricărei femei se regăseşte cel puțin o piesă în nuanţe de bej, fiindcă această culoare comunică sinceritate, putere şi maturitate şi poate fi asortată cu orice. Toamna asta, ca să fii în tendinţe, combină bejul cu obiecte vestimentare bordo, verdepădurar şi bleumarin.

cept a fost lansat pentru a întâlni nevoile persoanelor care au fost supuse tratamentelor cu laser, asigurând numeroase beneficii tenului şi, mai mult decât atât, oferind o acoperire uşoară, echivalentă cu efectul unei creme pigmentate sau a unui fond de ten light. Cui se adresează produsul BB Cream? În primul rând, persoanelor care vor să ascundă imperfecţiuni minore ale pielii, fără a obţine efectul de ten încărcat. Acoperirea variază, însă, de la un produs la altul, astfel încât anumite brand-uri oferă o

camuflare mult mai eficientă a problemelor tenului. În al doilea rând, BB Cream, reunind proprietăţile de bază în rutina de frumuseţe, înseamnă economie de timp, un atu fundamental în zilele noastre. Dacă îţi petreci dimineţile în graba şi machiajul nu reprezintă o prioritate, aceasta este soluţia pentru tine. Şi, nu în ultimul rând, BB Cream oferă o îngrijire adecvată, pentru pielea sensibilă, pentru tenul matur sau pentru tenul cu probleme. Ai nevoie de un produs delicat care să ascundă imperfecţiunile şi să regenereze, în acelaşi timp? BB Cream este alternativa ideală.

SFATUL STILISTULUI

Stilul franţusesc, mereu în vogă Când vorbim de frumuseţe, modă şi romantism, gândul ne duce la stilul parizienelor. Chiar şi tendinţele în materie de coafuri tot acolo se definesc. Şi în acest sezon puteţi urma sfaturile stiliştilor din Franţa pentru a vă simţi speciale. Coafuri în stilul anilor ’80 - Brun Moka

strălucitor”, explică specialistul în frumuseţe.

Coafurile acestui sezon îşi găsesc inspiraţia în anii ’80, având ca punct de plecare de data aceasta nuanţele intense şi tomnatice de Brun Moka. „Se mai poartă şi volumul amplu, completat de câteva bucle mari şi delicate”, spune Andrei Cocieru.

Romantic Rock Stilul Romantic Rock se pretează de minune coafurilor acestui anotimp. „Se cere acoperirea frunţii cu un breton ultramodern, bucle lungi şi şuviţe naturale”, declară hairstilistul.

Curbele

Bobul anilor ’60

În vogă sunt şi curbele, dar şi liniile grafice. „Ultrafeminitatea şi eleganţa sunt cuvintele cheie ale acestui stil. Bucle relaxate, valuri mlădioase şi un păr

„Un stil extrem de feminin, plin de senzualitate şi profunzime. Această tunsoare trebuie să obţină un volum geometric şi o atitudine autumnală”, a conchis stilistul.

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

sĂnĂtate

magazin

Durerile în gât se tratează cu Septolete Plus Spray!

Durerea în gât este o problemă atât de comună, fiind unul dintre cele mai importante motive pentru care un pacient merge la medic sau la farmacie. În cele mai multe cazuri, este provocată de un virus, mai rar este vorba de o infecţie bacteriană care necesită un tratament complex. Cauzele care determină apariţia durerilor de gât: Virusurile şi bacteriile intră în organism prin gură sau nas, prin inhalarea particulelor care sunt eliberate în aer atunci când cineva bolnav tuşeşte sau strănută. Deoarece germenii care cauzează durerile de gât sunt contagioşi, se pot răspândi cu usurinţă oriunde se găseşte un număr mare de persoane, cum ar fi şcoli, grădiniţe şi birouri. Factori de risc pentru durerile de gât: Deşi oricine poate avea faringită, există o serie de factori care pot favoriza această maladie: • Vârsta. Copiii şi tinerii sunt mult mai susceptibili de a dezvolta o faringită. • Fumatul sau expunerea la fum. Fumul de tutun conţine sute de substanţe chimice toxice

care pot irita mucoasa faringelui. • Alergiile. Cei care suferă de alergii sezoniere sau care sunt alergici la praf, la mucegai sau la părul animalelor de companie, este mult mai probabil să aibă frecvent faringită. • Alte cauze: aerul uscat, inhalarea de substanţe iritante, boala de reflux gastro-esofagian. Simptomele faringitei: • senzaţie de gât uscat, • durere la înghiţire. Faringita mai poate fi asociată cu tuse, febră, strănut ş.a. Cum tratăm gâtul inflamat? Primul pas şi cel mai important este tratamentul local. După cum am văzut, durerile în gât apar predilect în urma unei infecţii, fie virale, fie bacteriene, ar trebui să acţionăm anume

la acest nivel, deci să înlăturăm cauza. Un alt aspect, nu mai puţin important, ar fi înlăturarea durerii de gât, astfel ca să putem activa normal, să nu avem disconfort când vorbim, când înghiţim etc. Compania KRKA vine cu un remediu modern, cu un spray revoluţionar, Septolete Plus. Acesta acţionează rapid împotriva durerii puternice de gât. Este o combinaţie perfectă între un antiseptic de spectru larg, eficient împotriva viruşilor, bacteriilor şi fungilor şi un anestezic local care ameliorează rapid durerea. De ce Septolete Plus Spray este revoluţionar? Pulverizatorul său scurt asigură dispersia fină şi uniformă a medicamentului în arii extinse ale faringelui. Când avem o inflamaţie în faringe, agenţii infecţioşi – virusurile şi bacteriile, se găsesc nu numai în gât, dar populează întreaga cavitate bucală – limbă, gingii, obraji etc. De aceea, pentru a

obţine un efect garantat, este decisiv ca substanţa antiseptică pulverizată să cuprindă o suprafaţă cât mai mare. Alte avantaje ale Septolete Plus Spray: Pulverizatorul scurt nu contactează cu mucoasa orofaringiană şi previne astfel apariţia reflexului de vomă – moment important mai ales pentru copii Nu conţine zahăr Posedă capac de protecţie – previne pulverizările accidentale şi este comod să fie purtat în geantă, în buzunar etc. Poate fi administrat şi copiilor, de la vârsta de 6 ani Simte şi tu efectul plus… imediat. De asemenea, şi în formă pastilată: Septolete Plus mentol şi Septolete Plus miere şi limetă. P

Şi gâtul tău îşi revine Citiţi cu atenţie prospectul.

Beneficiile nebănuite ale perelor Toamna este anotimpul perfect pentru a mânca pere pe săturate. Pulpa zemoasă, extrem de aromată şi dulce, are un efect revigorant asupra organismului. În plus, perele sunt recunoscute pentru efectul expectorant şi capacitatea extraordinară de a curăţa corpul de toxine. O pară pe zi previne in-

stalarea răcelii în organism, specifică sezonului rece, scrie care2.com. Superfruct recunoscut pentru proprietăţile de regenerare a organismului, para conţine compuşi care acţionează la descongestionarea şi energizarea plămânilor, menţinând un nivel constant de umiditate şi izolând bacteriile. Mai mult, acest fruct este plin e nutrienţi care ajută la prevenirea bolilor cronice. Ţi s-a întâmplat să muşti

dintr-o pară zemoasă şi imediat să simţi cum te umpli de energie? Pe lângă faptul că este o sursă excelentă de Vitamina C şi Vitamina K, para conţine nutrienţi şi minerale cu proprietăţi revigorante care previn apariţia bolilor cronice, dar şi a tusei şi răcelii, frecvente în anotimpul rece (august-aprilie). De cele mai multe ori, instalarea lor semnalizează corpului că trebuie să elimine toxinele

în exces, împiedicând, astfel, dezvoltarea bacteriilor. Consumul de pere este recomandat în curele de detoxifiere a organismului, fibrele din pulpa dulce favorizând tranzitul intestinal. În

plus, acestea contribuie la scăderea colesterolului, reduc apariţia bolilor de inimă, a diverselor tipuri de cancer şi a diabetului zaharat de tip 2.

14 LUMEA

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

Haine antiviol pentru femeile din China Poliţia din Beijing le-a avertizat pe femei să nu poarte fuste scurte, pantaloni mulaţi sau alte haine indecente în autobuze şi metrou pe timpul verii pentru a evita hărţuirea sexuală, a informat miercuri presa chineză. Fustele scurte, pantalonii mulaţi şi alte articole de îmbrăcăminte considerate a fi indecente, provocatoare au fost puse pe lista poliţie din Beijing, pentru a le informa pe reprezentantele sexului frumos cum ar putea evita agresiunile sexuale în mijloacele publice de

transport sau pe stradă, pe timpul verii. Femeile ar trebui, de asemenea, să fie mai discrete şi să stea în locuri mai ferite pentru a evita să fie fotografiate pe ascuns, potrivit recomandărilor făcute de către departamentul pentru trafic din cadrul Biroului de Securitate Publică din Beijing şi

Cele mai ciudate parfumuri Marile case creatoare de „mirosuri” s-au gândit să schimbe puţin conceptul clasic de parfum. Una dintre cele mai deosebite esenţe are în compoziţie aroma de canabis, ciocolată şi mosc. Se spune că mirosul este ameţitor şi persistă mult timp, scrie site-ul spynews.ro. O firmă canadiană a creat un parfum cu miros de brad, acesta este ideal pentru cei ce adoră Crăciunul. Parfumul cu aromă de sânge este unisex şi dacă vrei să optezi pentru această aromă trebuie să-ţi faci o analiză de sânge să vezi ce mireasmă ţi se potriveşte. „Mirosul de electrician gras”, deşi are un nume ciudat, este adorat de multe persoane. Mireasma de sushi reuneşte aroma de orez cu note de alge marine, esenţa de lămâie şi ghimbir. „Mirosul de brânză albastră” a fost lansat de o asociaţie de brânză pentru a promova produsul. „Mirosul de homar” este creat de o firmă care are peste 200 de parfumuri în portofoliu, unele cu esenţe extravagante precum prăjitură cu mere, sol umed, însa aceasta este cea mai ciudată.

citate de China Daily, informează Agerpres. Femeile chineze se plâng adesea că sunt atinse şi hărţuite în metroul şi autobuzele aglomerate din Beijing. Majoritatea autobuzelor din capitala chineză nu are camere de supraveghere, astfel încât este dificil pentru autorităţi să adune probe care să

dovedească hărţuirea femeilor, a afirmat un ofiţer de poliţie citat de ziar. Cea mai mare pedeapsă pentru hărţuire sexuală este de 15 zile de închisoare, a mai spus poliţistul. Femeilor li s-au garantat în mai mare măsură tratamente egale cu bărbaţii în baza legislaţiei chineze de la regimul lui Mao Zedong, fondatorul Chinei comuniste. Cu toate acestea, puţine femei ocupă funcţii în guvern sau afaceri. Poliţia din China le cere femeilor să se îmbrace decent pentru a nu fi agresate sexual în mijloacele publice sau pe stradă

Povestea extraordinară a cocoşului care a trăit doi ani fără cap Un cocoş a uimit lumea medicală după ce a supravieţuit aproape doi ani fără cap, după ce proprietarul lui a încercat să-l decapiteze. Mike a devenit “puiul fără cap” pe 10 septembrie, în 1945, după ce a fost decapitat de către proprietarul său, Lloyd Olsen, din Fruita, Colorado, care a vrut să-l gătească pentru cină. În timpul încercării de decapitare, Mike Llyod a lovit toate punctele non-vitale, lăsându-l pe Mike fără cap, dar încă în viață, potrivit OddityCenter. Uimit, proprietarul s-a răsgândit și a decis să ajute cocoșul să-şi recapete sănătatea. Ei bine, el nu a putut face într-adevăr asta pentru că, fără cap, pasărea nu putea mânca, bea sau vedea, dar Lloyd nu s-a dat bătut! După ce l-a hrănit cu cereale și i-a potolit setea, Lloyd Olsen l-a dus pe Mike la Universitatea din Utah, unde oamenii de ştiinţă au fost uluiţi de puiul care a sfidat moartea. Potrivit acestora, un cheag de sânge l-a făcut pe Mike să nu sângereze după toporul aplicat de Olsen a ratat jugulara. Ca prin minune, lui Mike îi rămăsese încă urechea stângă și creierul intact, ceea ce a fost suficient pentru a menține această creatură cu

pene sănătoasă pentru următorii doi ani din viața lui. Se pare că reflexele de pui erau încă stocate în creier, pentru că Mike încerca să ciugulească și chiar să “cânte”, în ciuda handicapului său. Olsen a jurat să aibă grijă de el pentru tot restul vieții sale, hrănindu-l cu ajutorul unei seringi. Mike s-a recuperat spectaculos şi a devenit chiar mai robust după acest incident, scrie rtv. net. Cocoşul a devenit în scurt timp celebru, iar oamenii au ajuns să plătească 25 de cenți pentru a-l vedea. La un moment dat, Mike câștiga 4.500 de dolari pe lună și era estimat la 10.000 de dolari. Mike a murit în 1947 într-o cameră de hotel din Arizona. Povestea lui Mike a inspirat alte persoane să-şi decapiteze puii într-o încercare de a crea un alt miracol, cu rezultate mai mult sau mai puţin reuşite.

magazin

JUMĂTATEA TA Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche. Trăiesc singură la ţară Văduvă de 60 de ani, de la sat, bună gospodină, vrea să facă cunoştinţă cu un bărbat de vârsta 56–65 de ani. Să fie un bun gospodar. De dorit să treacă cu traiul la mine. (1438)

independent, nefumător, angajat, nu fac abuz de alcool, gospodar. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o femeie liberă, fără obligaţii, până la vârsta de 46 de ani, gospodină. Poate avea şi un copil şi ar putea trece cu traiul la mine. (1444)

Pentru dragoste Bărbat de 35 de ani, 158, 60 kg, de la ţară. N-am fost căsătorit. Am casă şi masă. Aş dori să cunosc o femeie cu vârsta între 28 şi 35 de ani, să nu fie grasă. Poate avea şi un copil. (1439)

Bărbat de 52 de ani Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să-şi întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, material asigurat, fără obligaţii. Rog seriozitate.(1445)

Absolut liber Bărbat de 55 de ani, locuieşte singur, este în căutarea unei femei cu vârsta între 52 şi 56 de ani, cu înălţimea 160–165 cm, să aibă apartament sau casă, să fie gospodină. (1440)

Îşi caută jumătatea Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta între 28 şi 33 de ani, gospodină, de dorit fără copii. (1446)

Caut fericirea Un tânăr de 32 de ani bun la inimă şi gospodar, ochi căprui, 180 cm, caută o femeie cu vârsta între 24 şi 34 de ani, pentru o relaţie serioasă. De dorit ca femeia să fie bună la inimă, gospodină cu loc de trai. (1441) Am casă şi masă Am 36 de ani, nu sunt căsătorit. Am 60 kg, 158 cm, locuiesc în raionul Teleneşti. Aş vrea să întemeiez o familie cu o femeie de 32–37 de ani, care poate avea şi un copil. Femeia să fie subţirică şi să vrea să treacă cu traiul la mine. (1442) Îşi caută ursita Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita. Detalii la numărul de telefon lăsat la redacţie. (1443) Singur şi independent Locuiesc singur şi

Aş forma o relaţie frumoasă Am 45 de ani, locuiesc singură, 170 cm. Aş vrea să întâlnesc un bărbat până la vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai multe detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1447) Fără obligaţii Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să-şi întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, e asigurat material, fără obligaţii. Rog seriozitate. (1448) Trebuie să mă însor urgent! Am 39 de ani, 175 cm, nu am fost căsătorit niciodată, sunt liber şi asigurat material. Locuiesc la sat. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o domnişoară serioasă pentru a întemeia o familie. (1449)

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

magazin

horoscop săptămânal Berbec Săptămâna începe cu un aspect care vă motivează să munciţi din greu şi să aveţi şi satisfacţii, într-un proiect pe termen lung. De asemenea, spre sfârşitul săptămânii este posibil ori să călătoriţi, ori să vă ocupaţi cu chestiuni intelectuale. Taur Săptămâna aceasta vă veţi analiza reuşitele din trecut pentru a extrage învăţăminte ori să finalizaţi un proiect la care lucraţi. Anumite lucruri s-au mai ordonat şi vedeţi mai bine căile prin care să abordaţi anumite aspecte care vă deranjează în relaţii. Gemeni Săptămâna este agitată, va trebui să faceţi multe drumuri şi să vă întâlniţi cu multă lume atât pentru a vă face noi relaţii, cât şi pentru a le consolida pe cele deja existente. S-ar putea să vă asociaţi cu un partener dinamic pentru a iniţia ceva nou. Rac Săptămâna începe într-un ton extrem de pozitiv şi veţi constata cu bucurie că vi se recunosc meritele în legătură cu anumite activităţi desfăşurate în ultimul timp şi cele cu copii. Succesul revine şi în viaţa dvs. amoroasă, la nivel erotic. Leu Faptul că lucrurile merg bine acasă şi în familie vă face să fiţi bucuroşi şi astfel vă amplificaţi sentimentul de optimism pe care îl aveţi de o vreme. Este posibil ca acesta să provină de la îmbunătăţirea resurselor financiare şi a relaţiilor interpersonale. Fecioară Săptămâna aceasta veţi fi extrem de ocupat cu probleme domestice şi legate de familie. Este timpul să reîmprospătaţi relaţiile cu rude de aproape sau de departe, să plănuiţi ori să vă viziteze ori să îi vizitaţi. Balanţă Vă recâştigaţi forţele pierdute şi veţi trece cu bine de o problemă stringentă pe plan profesional. Săptămâna începe cu un aspect norocos care vă aduce şi nişte bani în plus pe lângă rezolvarea problemelor de la serviciu. Scorpion Săptămâna aceasta sunteţi mai încrezător şi de aceea impactul pe care îl aveţi asupra oamenilor va fi mare, datorită felului în care vă prezentaţi pe dvs. şi proiectele pe care le aveţi. Datorită puterii de creaţie şi mai ales a originalităţii veţi fi susţinut de persoane puternice şi veţi putea face un salt în carieră. Săgetător După o perioadă scurtă în care vi s-a părut că stagnaţi sau progresaţi foarte încet, începeţi săptămâna cu sentimentul că zeii sunt de partea dvs. Aveţi încredere în propriile forţe, ceea ce v-aţi propus s-a realizat în proporţie favorabilă şi perspectivele de viitor sunt satisfăcătoare. Capricorn Săptămâna poate fi o perioadă semnificativă din viaţa dvs. deoarece s-ar putea redeschide anumite chestiuni din trecut care vă pot ajuta să transformaţi un anumit aspect din viaţa dvs. În carieră vă sprijină cineva care crede, la fel ca şi dvs., în metode cinstite şi corecte. Vărsător Toată săptămâna veţi fi ocupat cu planuri pentru viitor deoarece îl vedeţi dintr-o perspectivă optimistă şi pozitivă. Sunteţi într-o dispoziţie lucrativă care vă determină să faceţi aceste planuri cu certitudinea că vă vor ajuta să vă îndepliniţi dezideratele şi să vă atingeţi scopurile. Peşti Săptămâna aceasta, eforturile din trecut vor fi răsplătite şi vă veţi putea capitaliza câştigurile. Săptămâna începe cu o stare de bine care vă umple de energie pozitivă şi pe care o radiaţi în jurul dvs.

poveȘti adevĂrate

În casa leneşului e sărbătoare întotdeauna (1) Simion şi Caterina trăiesc ca toată lumea – când se ceartă, când se împacă Simion, despre care vreau să vă povestesc astăzi, se crede cu adevărat un om fericit. Nu-i pasă de nimic, nu-l interesează ce se întâmplă în jurul lui sau în lume și nici că-și bate capul ce-o să fie cu dânsul mâine. Are o bucată de pâine și un ulcior de vin pe masă și fericirea lui e totală. Până în seară umblă prin sat cherchelit, intră în vorbă cu orice om ce-i iese în cale și-i mulțumește Domnului pentru bunătatea și mila lui.

La noi acasă

Rămas la 19 ani stăpân în gospodărie

CU lidia bobână

Trăiește Senea, așa-l strigă lumea de ani buni, singur. Părinții lui n-au avut alți copii. Taică-său s-a dus de tânăr la cele veșnice, având și el patima paharului, iar mamăsa, fiind încă tânără și frumoasă femeie, s-a măritat în alt sat. Senea a rămas stăpân în gospodăria lor de la 19 ani. Era după școală, nu cunoștea nicio meserie, așa că lucra cu ziua pe unde-l chemau. Nu era flăcău urât la chip și nici prost să râdă lumea de el, doar cam indiferent și neambițios. Uite nu-și dorea nimic – îi plăcea viața pe care o ducea și se împăca ușor cu orice situație. Spre lauda lui însă avea grijă de gospodăria părinților și n-o lăsa să se ruineze. Mereu repara ceva. Zic, lucra cu ziua oriunde era chemat. Acolo a și deprins patima băutului, pentru că orice angajator pe lângă bucate socotea că un pahar cu vin sau țuică îi face pe muncitori mai harnici și mai înțelegători. Și apoi fiecare dintre ei se mai gândea nu cumva aceștia să-l refuze altă dată când va avea nevoie, sau să-i scoată, doamne ferește, vorbe prin sat că e zgârcit – atunci chiar că nu mai găsești brațe de muncă nicăieri. Așa că, vă spun, nu era gospodar

care să nu le pună în față obligatoriu și sticla cu băutură. Senea, tânăr harnic şi frumos care nu duce la ureche Și, de la 19 ani, Senea zi de zi închina fără să se gândească la ce-o să iasă din treaba asta. Așa că, la 24 de ani, nu mai putea trăi fără băutură. Devenise o necesitate ca zi de zi să-și ia norma. Dacă-l vedeau oamenii că se îndreaptă spre cârciuma din sat, râdeau: uite-l pe Senea, se duce la farmacie să-și cumpere medicamentul! Era tânăr, frumos, cu gospodărie, dar până atunci nu s-a iubit nici cu o fată. Pentru că n-a încercat chiar el să se apropie de vreuna. Îi trebuia bătaie de cap? Ce-i lipsea? O dată la două săptămâni se repezea maică-sa să-l vadă sau se ducea el la dânsa și-și aducea mâncare gătită, pune-o în frigider și nicio grijă, frate! Tot mamă-sa se repezea uneori și-i spăla rufele, ea era singura care-l obrăzea pentru modul de viață pe care-l duce. Îl îndemna să se însoare, să aducă o fată în casă să aibă grijă de el, să-i nască copii, că e timpul deja. Senea ridica a lehamite din umeri. Abia aștepta să iasă femeia din casă, să se lase pradă metehnelor sale.

În momentul când a apărut în viața lui Caterina, bărbatul împlinise deja 28 de ani și până atunci, vă spuneam, n-a iubit nicio femeie. Pur și simplu nu le simțea lipsa. S-a trezit însă într-o dimineață la poartă cu paznicul de la primărie. Te cheamă șefu’, i-a spus acela lui Senea și mi-a poruncit să vin odată cu tine, așa că grăbește-te! În drum a încercat tânărul să-l iscodească pe paznic, să afle de ce atâta grabă și de ce chiar primarul în persoană îl caută, dar moșul ori că nu știa nimic, ori că o făcea pe niznaiul, dar nu i-a răspuns. Holteiul nostru ia în gazdă o nevastă cu copil Când colo, povestea era simplă. Îl chemase stăpânul satului să-l roage până la pământ pe Senea să ia în gazdă o femeie cu un copil. Venise tânăra pe post de conducător artistic la Casa de Cultură din localitate. Era o instituție bine cunoscută în raion, cu fel de fel de cercuri muzicale, aveau și un teatru popular, un cor al veteranilor, adică o instituție care n-a încetat să activeze cum s-a întâmplat în alte sate. Caterina era cam de-o vârstă cu Senea al nostru. Poate cu un an sau doi mai mică. În momentul când au intrat în cabinetul primarului, femeia ținea în brațe un copilaș de vreo cinci anișori. Zburdalnic copil căci maică-sa abia de-l ținea pe genunchi. Se tot foia băiețașul să coboare din brațe și atunci Senea îi spune nevestei celea: dați-l la mine! Nici el nu știe de ce a făcut asta. Că nu prea avea mare dragoste pentru copii. A crescut singur, frați și surori n-a avut și nici verișori de seama lui, dar uite

că atunci a simțit nevoia să-l țină în brațe pe copilul acela străin. Nu că ar fi fost al dracului de frumos și nici mama puștiului nu era ruptă din soare, dar s-a întâmplat ceva în clipa aceea, o strămutare în sufletul lui de care nici el nu și-a dat seama. Bucluc din cauza băieţaşului neastâmpărat Firește că a acceptat să-i ia în gazdă, cu atât mai mult cu cât primăria avea să-i plătească. Și oricât ar fi fost de puțin, era un ban totuși. În al doilea rând, un suflet în casa lui, ba chiar două, ar mai fi înviorat puțin atmosfera. În drum spre domiciliul lui Senea au pus la cale și cum vor trăi sub același acoperiș. Caterina i-a spus că e divorțată, că a lucrat mult timp într-un sat din raionul Soroca, acolo l-a și cunoscut pe soțul ei și, dacă au divorțat, ea a plecat de acolo și astfel a ajuns în localitatea lor. A fost greu în primele săptămâni să se obișnuiască străina şi copilul ei cu Senea. Se fereau unul de altul, ea nu ieșea din odăița ei până bărbatul nu pleca de acasă. Abia atunci se ducea în bucătărioară și pregătea ceva deale gurii pentru dânsa și copil. Cel mai greu era să-l țină pe Cătălin închis într-un spațiu mic. Copilul năzbâtios de felul lui își băga nasul peste tot. Uneori îi dădea voie să alerge prin curte și atunci băiatul își găsea locuri de joacă unde te așteptai mai puțin. Odată s-a băgat în cușca câinelui și nu-l putea scoate de acolo mama pentru că animalul se repezea la ea s-o muște și gata. Dacă încerca să iasă copilul, câinele îl băga cu botul în cușcă și nu-i permitea să facă un pas spre maică-sa, lătrând încontinuu.

apropo

programe tv

Programe TV // Marţi, 12 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E06 09.45 Documentar Life in cold blood, Viaţa cu sânge rece ep.1 10.30 Teleshopping 10.45 Ora de ras 11.45 Pastila de râs 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Gossip Girl,Intrigi la New York, Serial TV, S03E13 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Minţi criminale, Serial TV S07E24 20.30 Film Red Eye (2005) Zbor de noapte 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos - Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E03 00.00 Nip/Tuck (2003) Serial TV, Prietenie pe muchie de cuţit S03E13 00.30 Film Paycheck (2003) Cecul sau viaţa 02.30 Film Red Eye (2005) Zbor de noapte 04.00 Documentar 05.00 Ora expertizei

TVR1

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 13 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 14 10.30 Distractis - Distilat de comedie 11.30 Film: Charlot ucenic 12.00 Maşini, teste şi verdicte 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu Merinde - rubrică familială 16.50 Beneficiar România 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 45 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 46 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Între bine şi rău 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Teoria zborului 01.20 Interes general 02.10 Între bine şi rău 03.20 Oameni care au schimbat Lumea 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului,

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 India – Parul ofrandă 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 52 11.10 Teatru 12.30 Aerul Munţilor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor 15.00 Memorialul Durerii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 53 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Secretul ceasurilor elveţiene 20.00 Destine ca-n filme 21.00 Lumea azi Evenimentele internaţionale 21.30 Cap compas 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House sez. VI, ep. 21 23.50 Serial: Trei regate, ep. 73 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 Secretul ceasurilor elveţiene 02.30 România frumoasă 03.20 Serial: Trei regate, ep. 73 04.10 Poate nu ştiai 04.25 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Jurnal TV

Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E08 09.45 Documentar Life in cold blood, Viaţa cu sânge rece ep.3 10.30 Teleshopping 10.45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Criminal minds, Minţi criminale, Serial TV S08E02 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos - Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E05 00.00 Nip/Tuck (2003) Serial TV, Prietenie pe muchie de cuţit S03E15 00.30 Film Man on Fire (2004) Pus pe jar 03.00 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru, R 04.30 Documentar/Pastila de ris 05.00 Ora expertizei 05.55 Earth TV

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Portrete în timp. Tudor Cataraga. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Cinemateca universală. 14.20, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. Monumente de arhitectură. 15.35 Documentar. Plăcerea din farfurie. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 Prezentarea filmului CINE SEAMĂNĂ. 23.40 Festivalul Internaţional Regina Vioară. Selecţiuni. 4.35 Etno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 5.30 Vector European.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Zidul secretelor 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4614 15.00 Film: Simfonia iubirii 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 MasterChef - Proba celebrităţii 22.30 Ştirile 23.00 Promotor 23.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 5, an 1 00.30 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.00 O seară perfectă 02.00 Fabricat în Moldova 03.45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rom.) 21.40 Время 22.15 Х/ф Крик совы 00.15 Primele ştiri (rus.) 00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Свобода и справедливость 02.05 Prima Oră 03.55 Давай поженимся!

TV7-NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Квартирный вопрос 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Чудо техники 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom.) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 ЧП. Расследование. Кто хочет разделить Россию? 23.55 Т/с Карпов 01.25 Сotidian (rom.) 01.55 Прокурорская проверка 02.50 Суд присяжных 03.40 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.30 Сotidian (rom.)

noiembrie

TVR1

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 15 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 16 10.30 Între bine şi rău 11.50 Oameni care au schimbat Lumea 12.00 Beneficiar România 12.30 Vreau să fiu sănătos! 13.00 Opre Roma – Ora romilor 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 47 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.40 Ediţie specială 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Pământul făgăduinţei 01.05 Garantat 100% 01.55 La vârf 02.45 Parteneri de week-end 03.10 Sport 03.25 Telejurnal Meteo 04.05 Oameni care au schimbat Lumea 04.15 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 15 04.50 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 16 05.30 Teleshopping

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Secretul ceasurilor elveţiene 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 53 11.00 Destine ca-n filme 12.00 Lumea azi Evenimentele internaţionale 12.30 Cap compas 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 D’ale lu’ Mitică 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 54 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Taietorii de lemn din Canada 20.10 8 într-o barcă 21.30 Drumul succesului 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 22 23.50 Serial: Trei regate, ep. 74 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 Tăietorii de lemn din Canada 02.30 România frumoasă 03.20 Serial: Trei regate, ep. 74 04.10 Poate nu ştiai 04.25 D’ale lu’ Mitică 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Programe TV // Joi, 14

magazin

noiembrie

Programe TV // Miercuri, 13

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E07 09.45 Documentar 10.30 Teleshopping 10.45 Paparazzi 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17:00 Jurnalul orei 17 17.15 Emisiunea Veranda 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Minţi criminale, Serial TV S08E01 20.30 Film Knight and Day (2010), Întâlnire explozivă 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 The Sopranos – Serial TV (1999) Clanul Soprano S04E04 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV, Prietenie pe muchie de cuţit S03E14 00.30 Film Sclipire de geniu 02.30 Film Knight and Day (2010), Întâlnire explozivă 04.00 Documentar 05.00 Ora expertizei 05.55 Earth TV

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. Arts 21. 14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 . 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Paul Goma, revine acasă. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.40 Orchestra Fluieraş. Program muzical. 5.30 Accente economice.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Simfonia iubirii 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4615 15.00 Film: O lună de miere de coşmar 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Serviciul Român de Comedie, ep. 6 21.45 Tanti Florica, ep. 7 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 6, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rom.) 21.40 Время 22.15 Х/ф Крик совы 00.15 Primele ştiri (rom.) 00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 Политика 02.05 Prima Oră 03.55 Давай поженимся!

TV7-NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Очная ставка 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Главная дорога 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom.) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.00 Сotidian (rom.) 01.30 Прокурорская проверка 02.25 Суд присяжных 03.15 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom.)

noiembrie

TVR1

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 17 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 18 10.30 Dosar România 11.30 Din Ţara de Foc la Tijuana 12.00 Europa mea 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi Calendarul emisiunii 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Din Ţara de Foc la Tijuana, ep. 1 18.10 Maşini, teste şi verdicte 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 O dată-n viaţă. Partea I 22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 00.00 Legenda vişinie 00.35 Distractis – Distilat de comedie 01.30 Europa mea 01.55 Ora de business 02.45 In grădina Danei 03.10 Sport 03.25 Telejurnal MeteoOmologarea tragerilor Joker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi Noroc 04.15 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 17

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Tăietorii de lemn din Canada 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 54 11.10 8 într-o barcă 12.30 Aerul Munţilor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Ferma 16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 1 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Sarea incaşilor 20.10 În ţara minunilor 21.30 Lumea şi noi 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1 23.50 Zon@ IT 00.25 Serial: Trei regate, ep. 75 01.20 Concertele Festivalului George Enescu 02.10 Sarea incaşilor 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 75 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Zon@ IT 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 6.45 Cântec, Dor şi Omenie. Program muzical. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. Euromaxx. 14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Comunitate. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto 5 din 35. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 23.05 Festivalul cântecului de cătănie. 0.10 Ştiri pozitive. 0.30 World stories – lumea în reportaje. 5.30 Portrete în timp.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: O lună de miere de coşmar 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4616 15.00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Las Fierbinţi, ep. 8, 9 22.30 Ştirile 23.05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep. 7, an 1 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele ştiri (rus.) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Пусть говорят 21.00 Primele ştiri (rom.) 21.40 Время 22.15 Х/ф Крик совы 00.15 Primele ştiri (rus.) 00.30 Вечерний Ургант 01.00 Новости 01.10 На ночь глядя 01.55 Prima Oră 03.45 Давай поженимся!

TV7-NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.25 Дачный ответ 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Спасатели 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.35 Говорим и показываем 17.30 Сotidian (rom.) 18.00 Сегодня 18.30 Х/ф Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom.) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.05 Сotidian (rom.) 01.30 Прокурорская проверка 02.30 Суд присяжных 03.20 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom.)

apropo

Anul Iv, nr. 41 (226) marTi, 12 noiembrie 2013 ,

programe tv

magazin

Programe TV // Vineri, 15 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea! 06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea! 07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea! 08.55 Earth TV 09.00 Dr. House, Serial TV S03E09 09.45 Documentar 10.30 Teleshopping 10.45 Patrula Jurnal TV 11.45 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ora expertizei 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Serial TV O familie modernă 13.55 Earth TV 14.00 Mesaje de dincolo Serial TV 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Intrigi la New York, Serial TV 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Прямой Разговор 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 În mintea criminalului, The mentalist, Serial TV S04E22 20.30 Film Avatar (2009) 23.30 The Fourth Kind (2009) Al patrulea gen 01.00 Прямой Разговор R 02.30 Film The Hours (2002), Orele 04.30 Documentar 05.00 Ora expertizei 05.55 Earth TV

noiembrie

TVR1

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Film de animaţie The Land Before Time IV. Journey Through the Mists (1996) Tărîmul uitat de timp 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Film de animaţie Everyone’s Hero (2006) Fiecare este erou 11.50 Mai pe scurt 11.55 Earth TV 12.00 Film The Sisterhood of the Traveling Pants (2005), Patru prietene şi o pereche de blugi 13.55 Earth TV 14.00 Once Upon a Time (2011), A fost odată ca niciodată, Serial TV, S01E05 14.55 Earth TV 15.00 Chuck (2007), Serial TV S02E02 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Film Scott Pilgrim vs. the World (2010) Scott Pilgrim împotriva tuturor 17.55 Earth TV 18.00 Patrula Jurnal TV 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Film How Do You Know (2010) Cum ştii dacă ai noroc? 21.30 Păpuşefii 21.45 Film Schindler’s List (1993) Lista lui Schindler 01.00 Film Ruby Sparks (2012) 02.45 Film de animaţie The Land Before Time IV. Journey Through the Mists (1996) 04.00 Film How Do You Know (2010) Cum ştii dacă ai noroc? 05.55 Earth TV

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Film de animaţie The Land Before Time V. The Mysterious Island (1997) Tărîmul uitat de timp 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Asfalt de Moldova - Revenirea acasă 10.55 Earth TV 11.00 Documentar Nature’s great event, Marile intimplari ale naturii ep.3 11.55 Earth TV 12.00 Film Sabrina (1995) 13.55 Earth TV 14.00 Once Upon a Time (2011), A fost odată ca niciodată, Serial TV, S01E06 14.55 Earth TV 15.00 Chuck (2007), Serial TV S02E03 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Concert Kylie Minogue. Aphrodite Les Folies - Live In London 2011 17.55 Earth TV 18.00 Paparazzi 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Film Along Came Polly (2004), Surpriză. vine Polly! 21.15 Ora de ras 22.15 Film A Good Day to Die Hard (2013) Şi mai greu de ucis 00.00 Film Peaceful Warrior (2006) Calea luptătorului paşnic 02.00 Film Along Came Polly (2004), Surpriză. vine Polly! 03.30 Film A Good Day to Die Hard (2013) Şi mai greu de ucis 05.00 Documentar Nature’s great event, Marile intimplari ale naturii ep.3 05.55 Earth TV

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Aerul Munţilor 08.00 Sarea incaşilor 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 1 11.10 În Ţara minunilor 12.30 Aerul Munţilor 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Rezistenţa prin cultură 16.00 Serial: Capri sez. 3, ep. 2 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.10 Exploratorul - România, 2013 20.30 Film: Iubirea nu-i o crimă! 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: În umbra legii, ep. 1 23.50 Motomagia 00.25 Serial: Trei regate, ep. 76 01.20 Concertele Enescu 02.10 Bacanul ambulant din Letonia 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 76 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Motomagia 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Comunitate. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia). 9.45 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada). 10.30, 0.10 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. 10.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul Eurovision Junior 2013. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. Arts 21. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Dragostea ce opreşte sori şi stele. Doina Aldea Teodorovici. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. SIMULATORII (Argentina). 0.30 Festivalul Internaţional Regina Vioară. Selecţiuni. 5.35 Reporterul de gardă.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4617 15.00 Film: Benjamin, recrut fără voie 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Dansez pentru tine 01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.30 O seară perfectă 02.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal

TV7-NTV

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00 Primele ştiri (rom.) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово! 10.55 Модный приговор 12.00 Primele ştiri (rom.) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать! 13.20 Доброго здоровьица! 14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele ştiri (rom.) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.05 Человек и закон 18.00 Primele ştiri (rus.) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся! 19.55 Поле чудес 21.00 Primele ştiri (rom.) 21.10 Время 21.40 Moldova are Talent 23.25 Универсальный артист 01.15 Primele ştiri (rus.) 01.25 Вечерний Ургант 02.10 Х/ф Чужие против хищника: Реквием 03.30 Х/ф Путешествие мсье Перришона 04.45 Муз/ф Фантазия на тему любви

05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom.) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Ты не поверишь! 10.10 До суда 11.00 Суд присяжных 12.00 Сегодня 15.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Медицинские тайны 15.00 Сегодня 15.30 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom.) 18.00 Сегодня 18.30 Романовы. Последние сто лет 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Следствие вели... 22.00 Reporter in misiune 22.30 Сotidian (rom.) 23.00 Сегодня 23.30 Т/с Карпов. Сезон второй 01.15 Сotidian (rom.) 01.40 Прокурорская проверка 02.40 Суд присяжных 03.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.20 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.35 Сotidian (rom.)

Pervîi Canal

TV7-NTV

noiembrie

TVR1

TVR2

06.00 Oameni care au schimbat Lumea 06.10 Exclusiv în România 06.55 Zestrea românilor 07.30 Dosar România 08.30 Clubul desenelor animate Ciocănitoarea Woody 09.00 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 6 09.30 Serial: Viaţa dublă a lui Eddie McDowd, ep. 7 10.00 Beneficiar România 10.35 Garantat 100% 11.30 Parteneri de week-end 12.00 Tezaur folcloric 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.35 37°C. Partea I 15.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15.30 37°C Partea a II-a 16.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film: Sora Betty 01.05 Profesioniştii... 02.00 Lumea modei 02.15 Sport 02.30 Telejurnal Meteo 03.20 Viaţa satului. Partea I 04.35 Viaţa satului. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

Programe TV // duminică, 17 Jurnal TV

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 19 09.45 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 20 10.30 37°C Partea I 11.20 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.25 37°C. Partea a II-a 12.00 România deşteaptă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie 13.30 M. A. I. aproape de tine 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri Un talkshow care 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 49 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 50 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Calea europeană 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Film: Angelica şi sultanul 22.55 Film: Cum să-ţi recunoşti sfinţii 00.40 Pe ritmuri de hip-hop 02.10 Calea europeană 03.00 Finanţe şi afaceri 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului, prinţesa Ja Myung, ep. 19

Programe TV // sâmbătă, 16 Jurnal TV

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Ferma 08.30 Magazin UEFA Champions League 09.00 Zon@ IT 09.30 Motomagia 10.10 8 într-o barcă 11.30 Drumul succesului 12.00 Cap compas 12.30 5 x 5 minute de istorie 13.00 Popasuri folclorice 14.10 Film: Prieteni pe viaţă 15.50 Poate nu ştiai 16.00 Memorialul Durerii 17.00 Gala Master Class Mariana Nicolesco 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Lumea azi Evenimentele internaţionale 19.00 Rugby: România - Canada 20.55 Poate nu ştiai 21.10 Film: Provocarea 23.10 Film: Trauma 00.50 Serial: Trei regate, ep. 77 01.45 Film: Provocarea 03.35 Serial: Trei regate, ep. 77 04.25 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 India - Parul ofrandă

Moldova 1 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. Pinul nordic. 7.10 Orchestra Fluieraş. Program muzical. 7.30 Film. GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ. 9.05 Documentar. Teoria improbabilităţii. 9.30 Documentar. Atlasul lumii animale. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Rugby. Campionatul European pe naţiuni. Moldova - Germania. Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 13.45 Ştiri pozitive. 14.05 Cine vine la noi. Program de divertisment. 15.00 Festivalul Maria Tănase. Partea I. 16.00 Documentar. Euroboxx. 16.30 Dor de Teodor Negară. Selecţiuni de la Festivalul Teodor Negară. 17.00, 22.00 - ŞTIRI. 17.15 Art-club. 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. CRIMINI (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Festivalul Internaţional Regina Vioară. Selecţiuni. 3.30 Paul Goma revine acasă.

ProTV 07.00 Ştirile 10.00 Teleshopping 10.15 Ce se întâmplă, doctore? 10.35 I like IT 11.00 Promotor 11.30 În Profunzime 13.00 Ştirile 13.30 Teleshopping 13.45 Serial: Căutătorii de mistere, ep. 5, an 1 14.30 Dansez pentru tine 19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Vocea României 23.30 O seară perfectă 00.30 Promotor 01.00 Vocea României 04.00 Fabricat în Moldova 06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

06.00 Новости 06.10 Гении и злодеи 06.35 Х/ф В последнюю очередь 08.05 Играй, гармонь любимая! 08.45 Teleshopping 09.00 Умницы и умники 09.45 Слово пастыря 10.00 Новости 10.15 Moldova are Talent 12.00 Новости 12.20 Идеальный ремонт 13.10 Ледниковый период 16.05 Т/с Вепрь 18.00 Новости 18.15 Куб 19.15 Угадай мелодию 19.45 Минута славы. Дорога на Олимп! 21.00 Primele ştiri (rom.) 21.25 Время 21.50 Сегодня вечером 23.35 Успеть до полуночи 00.10 Х/ф Девять месяцев 01.55 Х/ф Китайский сервизъ 03.30 Х/ф Позови меня в даль светлую 05.05 Т/с Замороженная планета

05.05 Т/с Семин. Возмездие 06.30 Смотр 07.00 Сегодня 07.30 Сегодня в Молдове 08.00 Reporter în misiune 08.30 Сotidian (rom.) 09.00 Сегодня 09.20 Главная дорога 10.00 Кулинарный поединок 11.00 Квартирный вопрос 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Охота на гения 17.00 Я худею 18.00 ДНК 19.00 Центральное телевидение 19.55 Следствие вели... 20.50 Очная ставка 21.55 Остров 23.25 Х/ф Я покажу тебе Москву 01.05 Авиаторы 01.35 Т/с Охота на гения

noiembrie

TVR1 06.00 Teleenciclopedia 06.55 Zestrea românilor 07.30 Universul credinţei. Prima parte 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei. Partea a II-a 09.30 Pro patria 10.00 In grădina Danei 10.35 Viaţa satului 11.50 Minutul de agricultură 12.00 Viaţa satului 13.00 Ultima ediţie 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.45 Preţuieşte viaţa! 00.00 Garantat 100% 01.00 Duminica în familie 03.35 Oameni care au schimbat Lumea 03.45 Universul credinţei. Prima parte 04.30 Simbolica 04.35 Universul credinţei. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

TVR2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Cap compas 08.00 Popasuri folclorice 09.00 Ferma 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 6 12.45 Poate nu ştiai 13.00 Pescar hoinar 13.30 Natură şi sănătate 14.10 Film: Tănase Scatiu România, 1976 16.20 Rezistenţa prin cultură 17.00 D’ale lu’ Mitică 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Sport Plus. Magazin sportiv 19.00 Academicienii 20.10 Film: Medalia de onoare România, 2009 22.00 Serial: Lumini şi umbre, ep. 7 23.10 Teatru 00.30 Film: Tănase Scatiu România, 1976 02.35 Film: Medalia de onoare România, 2009 04.25 D’ale lu’ Mitică 05.20 Mesager 06.00 Secretul ceasurilor elvetiene

Moldova 1 6.05, 21.00, 0.15 - ŞTIRI. 6.15 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp 8.30 Legendele muzicii. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Paul Goma revine acasă. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. GEMENII LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ. 16.30 World stories – lumea în reportaje. 17.00, 22.00 – ŞTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria Milioane pentru Moldova. 18.50 Rafael Bobeica, reprezentantul Moldovei la concursul Eurovision Junior 2013. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Vladimir Serbuşcă. La o aniversare. Program muzical. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 O înţelegere cu anii am să fac.... A. Puică. Spectacol muzical. 0.25 Serial. SIMULATORII. 1.20 Erudit-cafe. 2.05 Orchestra. Spectacol. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

ProTV 07.00 Ştirile 10.00 Teleshopping 10.15 După 20 de ani 11.00 Film: Răpirea tatălui 13.00 Ştirile 13.05 Teleshopping 13.05 Apropo Tv 14.00 Serial: Merlin, ep. 11, an 4 15.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Film: Cei patru fantastici

Pervîi Canal 06.00 Новости 06.10 Х/ф Пристань на том берегу 07.15 Х/ф Мерседес уходит от погони 08.30 Армейский магазин 09.00 Здоровье 10.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 Непутевые заметки 10.45 Пока все дома 11.30 Фазенда 12.00 Новости 12.20 К 400-летию царской династии. Романовы 13.25 Свадебный переполох 14.15 Игорь Угольников. Шутить изволите? 15.30 Т/с Виктория 19.00 Replica

22.45 Film: Sub anestezie

20.00 100 de moldoveni au zis

00.45 O seară perfectă

21.40 Воскресное Время

01.45 Film: Cei patru fantastici 02.45 Film: Sub anestezie 04.15 Fabricat în Moldova 06.15 Ştirile cu Cristina Gheicean

21.00 Sinteza săptămânii (rom.) 22.45 Ледниковый период 01.40 КВН-2013. Кубок мэра Москвы 03.30 Т/с Замороженная планета 04.20 Играй, гармонь любимая!

TV7-NTV 05.30 Т/с Семин. Возмездие 07.00 Сегодня 07.25 Их нравы Швейцария. Македония. Израиль 07.55 Спасатели 08.30 Готовим с Алексеем Зиминым 09.00 Сегодня 09.25 Первая передача 09.55 Чудо техники 10.30 Поедем, поедим! 11.00 Дачный ответ 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Расплата 16.25 Следствие вели... 17.20 Враги народа. (заключит.) 18.20 ЧП. Обзор 19.00 Сегодня 19.55 Новые русские сенсации 20.55 Ты не поверишь! 21.45 Грузия: история одного разочарования 22.50 Луч света 23.20 Егор 360 00.05 Школа злословия. Марина Козлова 00.45 Авиаторы 01.10 Т/с Расплата 04.20 ЧП. Обзор

apropo

Anul nr. 41 (226) ANUL Iv, IV, NR. marTi, 12 noiembrie 2013 MARTI, NOIEMBRIE ,

MONDEN

Dan Bălan se laudă cu darurile de la fani Dan Bălan a devenit celebru acum mai bine de 15 ani, dar steaua lui nu apune. Poate tocmai pentru că, ingenios cum e, găseşte mereu cu ce să atragă publicul.

magazin

Fata din APROPO

oze pe Mai multe p d omagazin.m www.aprop

www.andreicocieru.md tel. (+373)68-002-449

Ce ai de câştigat dacă eşti

„Fata din ultima pagină”?

Interpretul se poate lăuda pe bună dreptate că are fani pe toate continentele, unii dintre aceştia au învăţat cântecele basarabeanului pe de rost, chiar dacă de multe ori nu le înţeleg versurile. Piesele sale ritmate pur şi simplu te atrag. Recent Dan Bălan a postat pe net o fotografie ﬁ e în care apare alături de managerul lui, Igor Lupaşcu. Cei doi se pare că tocmai întrerupseseră o partidă de tenis de masă ca să facă o poză. „Dream Team! Fiţi atenţi la paletele noastre exclusive, cadou de la fanii din Japonia”, a scris artistul, în rusă, în comentariu la poza postată.

Premii şi şansa de a te face remarcată Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe fata@apropomagazin.md sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”. La sfârşitul fiecărei ﬁecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va beneficia beneﬁ cia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.

Irina Sadovnic, 20 ani Chişinău

„Ador călătoriile!”

Natalia Barbu, îndrăgostită de o femeie în Ce mare s-a făcut noul videoclip N.T.

băiatul Cezarei!

Cezara a făcut o primă şedinţă foto cu băieţelul său, realizată pentru revista online unica.md. Deşi e încă foarte micuţ, Cezărel a trecut testul primelor bliţuri, semn că i se dă celebritatea pe gust. Şedinţa foto a durat o oră, timp în care atât mama, cât şi fiul, fiul, s-au distrat de minune. „Cezărel s-a descurcat chiar bine. A fost o activitate interesantă pentru el şi s-a simţit în apele sale”, a declarat interpreta pentru APROPO. Cezara a recunoscut că fiul fiul ei a început să „cânte” de cum s-a născut. Dar nu muzica este domeniul său preferat. „Tot ce pot să spun acum e că îi place să se joace, dar, spre deosebire de ceilalţi copii, este mai retras. Îi plac mult cărţile, îi place să analizeze desenele din ele. Se uită atent la oamenii cu care intră în contact, de parcă i-ar citi. Este un copil foarte special”, spune tânăra mămică. Artista promite să revină curând pe scenă cu noutăţi pentru fanii săi. „Pregătesc un proiect nou, chiar zilele acestea plec la Bucureşti pentru a pune la punct detaliile. Dar mai multe veţi afl afla a când va fi fi totul stabilit”, a conchis Cezara. V.V.

Natalia Barbu a revenit în forţă pe pe piaţa muzicală. Artista a decis că e timpul să renunţe la imaginea de fată cuminte, devenind nonconformistă şi provocatoare.

La începutul acestei luni, Natalia Barbu a lansat un single-ul „Doar eu”. Compoziţia a fost realizată de Adi Sînă. Timp de 24 de ore, interpreta a filmat în interiorul Casei de Ştiinţă din Bucu-

reşti, sub îndrumarea regizorului basarabean Slava Sîrbu, Povestea clipului e una provocatoare şi ilustrează povestea de dragoste dintre două femei. Natalia Barbu a decis ca partenera sa să fie cât se poate de sexy, iar realizatorii videoclipului au ales-o în acest rol pe Sabina Trandafir, un model de succes din România. „Sunt încântată să revin pe scenă muzicală, după doi ani în care atenţia mea a fost concentrată pe familie. Cu această ocazie vreau să mulţumesc echipei alături de care am lucrat pentru acest videoclip”, a declarat artista pentru devoratormonden.ro. V.V.

Familiile acestora au fost strămutate în Germania în vara anului 1939, în cadrul unei acţiuni organizate de cel de-al Treilea Reich înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Marţi, 12 noiembrie 2013

Privirea

19 DISPUTĂ

Hirtenheim, patria din inimă Un sat din Republica Moldova este vizitat în fiecare an de zeci de turişti din Germania

Svetlana COROBCEANU

Gospodăria lui Petru Calestru este vizitată de câţiva ani de oaspeţi din Germania

pragmatici, sunt sensibili. În special, vârstnicii care au locuit aici. Vara trecută a venit un bătrân, şi-a văzut casa, a arătat unde a fost

Foto de Nadea Roşcovanu

În unele cazuri, aici a copilărit cineva din grupul de oaspeţi, părinţii ori bunicii lor. Localitatea a fost populată de colonişti germani. Familiile acestora au fost strămutate în Germania în vara anului 1939, în cadrul unei acţiuni organizate de cel de-al Treilea Reich înaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Nadejda Suhovici, profesoară la gimnaziul din localitate, întâmpină deja de zece ani oaspeţii din Germania, iar în vara anului cu-

să lucreze profesoară, i s-a repartizat şi locuinţă. Până în 1939, gospodăria a aparţinut familiei Bertei Cabert, care locuieşte în prezent în oraşul Stade, landul Niedersachsen. „Cu timpul, ne-am construit o altă casă, nouă. Dar pe aceasta veche n-am distrus-o. Berta Cabert şi-a recunoscut uşa în una dintre fotografiile realizate de vizitatorii germani. S-a mirat că se mai păstrează casa. A plecat în Germania împreună cu părinţii la vârsta de opt ani. A plâns. E casa în care a copilărit. Se mai păstrează şi fântâna, deşi i-am schimbat colacul.

Foto de Nadea Roşcovanu

Satul Ciobanovca din Anenii Noi este o localitate care, la prima vedere, nu se deosebeşte de altele. Cu toate acestea, mai bine de un deceniu, aici vin în fiecare an grupuri de turişti germani, câte 20–30 de persoane. Unde şi unde se vede câte o casă părăsită şi o curte în paragină. Vizitele germanilor se explică prin faptul că Ciobanovca la origine a fost o colonie germană, Hirtenheim.

Una dintre casele care au aparţinut unei familii germane

Germanii, chiar dacă sunt

pianul, dormitorul. A venit împreună cu nepotul. E im-

Şi-a recunoscut uşa În anii 70, când a început

Au îmbrăţişat copacul Satul Ciobanovca este despărţit dintr-un capăt în altul de un drum central asfaltat. În unele locuri se mai păstrează salcâmii care flancau altădată acest drum pe unde, în vara anului 1939, au luat calea spre Germania zeci de familii cu puţinul din averea pe care au putut-o încărca în căruţe. Aproape fiecare a treia casă de pe marginea acestui drum a aparţinut odinioară coloniştilor germani. În curtea lui Petru Calestru, unul dintre oaspeţi şi-a cerut permisiunea să intre, după care a îmbrăţişat dudul. A copilărit în această casă, a alergat prin curte şi a mâncat dude din acest copac. Lui nea Petru mai că nu i-a venit să creadă. „Vin, se uită... Eu am schimbat multe, poate doar dudul e al lor,

casa însă nu prea seamănă cu ce au lăsat ei aici”, încearcă să ne convingă oarecum nemulţumit bătrânul. Îi cam displac plimbările prin gospodăria sa. El a venit în Moldova în 1953, e rus de naţionalitate, încă nu ştie limba română.

Pasionat de istorie În vara anului trecut, un grup de locuitori din Ciobanovca a mers în Germania la invitaţia lui Robert Weiss, cel care a preluat iniţiativa de a organiza călătorii în Republica Moldova, nepotul Bertei Wais. „În casa lui, pe perete e amenajat un prosop pe care i l-am făcut cadou şi alte suvenire nu doar din Moldova, ci din mai multe ţări pe unde a călătorit. E pasionat de istorie. Ne-a organizat o vizită la un muzeu din Bremen. Acolo se păstrează harta RM, harta localităţii noastre cu imobilele, aşa cum au rămas

Foto de Nadea Roşcovanu

rent a dat curs pentru prima oară invitaţiei acestora de a le vizita ţara. „La început, turiştii veneau la iniţiativa unei doamne din localitatea Werden Weil, Berta Weiss, care a decedat în 2011, la vârsta de 103 ani. Doamna a copilărit în acest sat. S-a interesat de cimitirul şi de biserica lor. Cimitirul a fost distrus în perioada sovietică, pe locul său a fost construit un depozit de cherestea. Exavatoarele scoteau oase, ţin minte o năframă roşie de mătase care se păstrase bine în pământ. Noi eram copii, ne-am dus împinşi de curiozitate şi ne zgâiam ce şi cum scot. Biserica a fost demolată, în locul ei a fost ridicat un club, apoi o bibliotecă şi apoi case de locuit”, ne spune învăţătoarea.

portant pentru ei să-şi cunoască trecutul şi rădăcinile din care se trag”, mai spune doamna Nadejda.

Nadejda Suhovici, în pragul casei în care a copilărit Berta Cabert

Lui nea Petru mai că nu i-a venit să creadă. „Vin, se uită. Eu am schimbat multe, poate doar dudul e al lor, casa însă nu prea seamănă cu ce au lăsat ei aici”, încearcă să ne convingă oarecum nemulţumit bătrânul. Îi cam displac lui plimbările prin gospodăria sa. El a venit în Moldova în 1953, e rus de naţionalitate, încă nu ştie limba română. după plecarea familiilor de germani. Am recunoscut câteva case, o fântână care era pe când eram copil. Ei ştiu despre satul nostru mai mult decât unii săteni astăzi”, ne mai spune Nadejda Suhovici. În gimnaziul din localitate există un ungher cu fotografii vechi legate de istoria satului. În multe din ele, sunt imortalizate sărbătorile de familie, cu bradul de Crăciun pe fundal, ori fotografii colective cu tinere îmbrăcate în haine tradiţionale germane.

Potenţial turistic nevalorificat Deşi interesul germanilor pentru acest sat este mare, nimeni n-a avut deocamdată ideea de a valorifica acest potenţial, de a deschide o pensiune, ori de a reabilita obiectivele care constituie obiectul atracţiei turiştilor. Nadejda Suhovici spune că fiica ei va absolvi în curând facultatea de istorie. „Ne bucurăm că avem casa Bertei în curte. Eu nu am posibilitate, dar fiica mea, dacă va dori, va deschide cu timpul aici un muzeu. La vară aşteptăm un grup de vreo 30 de turişti. În primii ani se cazau în hotel la Chişinău, acum însă vor să rămână în sat. Vor fi cazaţi în familii. Sper că acest potenţial turistic va fi valorificat cu timpul. Odată cu aceste vizite ne simţim şi noi mai îmbogăţiţi spiritual”, mai spune la despărţire profesoara.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Marţi, 12 noiembrie 2013

Cultură

Basarabenii sînt parte egală a literaturii române şi trebuie trataţi ca atare. Ei pot intra în orice colecţie de literatură română contemporană a oricărei edituri, a-i subsuma unei colecţii proprii mi se pare mai mult o discriminare decît un beneficiu.

FALANGA BASARABEANĂ

Editori români despre publicarea scriitorilor basarabeni Răspund: Cosmin Perţa, Claudiu Komartin, Mădălina Ghiu, Nicolae Tzone, un cristian 1. Ce v-a determinat să publicaţi cărţi ale scriitorilor români de peste Prut? 2. Ajung aceste cărţi şi la Chişinău? 3. I-aţi încadra pe basarabeni într-o colecţie aparte a editurii? Cosmin PERŢA, Editura Tracus Arte 1. În primul rînd valoarea lor. De douăzeci de ani încoace, unii dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani vin din Basarabia. Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Mihail şi Alexandru Vakulovski, Nicoleta Esinencu, Diana Iepure, Mitoş Micleuşanu, Vasile Ernu, Hose Pablo, Anatol Grosu sînt doar cîteva dintre numele care îmi vin rapid în minte pentru a susţine afirmaţia de mai sus. Am încercat şi încercăm să atragem cît mai mulţi dintre ei înspre Tracus Arte, tocmai în ideea de a reprezenta cît mai divers şi mai corect literatura română contemporană de valoare. Scriitorii basarabeni au intrat în literatura română aducînd un plus de forţă, de viziune traumatică, de expresivitate în fond. Nebuloasa spaţiului rus şi a literaturii ruse, asimilate direct, fără nici un fel de intermediari sociali şi lingvistici, a încolţit frumos în spaţiul şi literatura românească, oferind o alternativă de autenticitate, versosimilitudine/ veridicitate, directeţe şi cruditate pe care tot mai mulţi tineri scriitori încearcă să o urmeze. Ficţiunea basarabenilor este cuceritoare prin jocul acesta complex de mimare a naivităţii şi a simplităţii pentru a aborda şi dezbate de fapt teme profunde, cu implicaţii istorice, sociale, morale şi estetice. Sînt absolut convins că, fără influenţa scriitorilor basarabeni, literatura română ar fi mult mai săracă şi mai conformistă, dacă nu mai diformă. 2. Ajung la biblioteci, la festivaluri, tîrguri de carte, ajung la autorii lor, care prin varii strategii le pot da pe sub mînă unor librării din Chişinău, dar în momentul acesta o colaborare deschisă şi eficientă între o editură românească şi librăriile din

Chişinău este foarte dificilă. 3. Nu aş face lucrul acesta pentru că nu este nevoie. Cum spuneam şi mai sus, basarabenii sînt parte egală a literaturii române şi trebuie trataţi ca atare. Ei pot intra în orice colecţie de literatură română contemporană a oricărei edituri, a-i subsuma unei colecţii proprii mi se pare mai mult o discriminare decît un beneficiu.

primit, în ianuarie, la Botoşani, Premiul Naţional „Mihai Eminescu“ Opera Prima. 3. Nicidecum. E ca şi cum aş face colecţii speciale pentru ardeleni, munteni sau moroşeni. Asta nu ar face decît să sublinieze un decupaj profund greşit pe care, din păcate, autorităţile din România continuă să-l încu-

terar şi ar oferi chei de lectură, care nu ţin de valoarea artistică intrinsecă. Ar fi ca şi cum scriitoarele ar fi publicate în colecţia: „Literatură feminină”. Adevărata literatură nu are nici gen, nici graniţe. Are în comun, în această situaţie, aceeaşi limbă.

Editura Cartea Românească deoarece literatura scrisă de ei respectă condiţiile impuse de editură: este scrisă în limba română şi este valoroasă şi autentică din punct de vedere literar. Ofertele de publicare ale scriitorilor basarabeni se regăsesc pe aceeaşi listă cu ofertele scriitorilor de limbă română din România, Franţa, Germania, America, Spania etc. Ţara de domiciliu nu contează. Manuscrisele sînt evaluate împreună. Cele mai bune sînt publicate. 2. Difuzarea este asigurată de către Editura Polirom, care patronează Cartea Românească, împreună

1. Nimic anume. Sau totul. Luaţi acest răspuns exact aşa cum l-am formulat. Sînt, de aproape un sfert de veac, un editor atipic. Un particular care şi-a respectat şi continuă să îşi respecte în tota-

Prut în ultimele decenii şi, în genere, în orice altă capitală europeană. Nu l-am publicat pe Emil, prin urmare, pentru că scrie la Chişinău, ci doar şi numai doar pentru că este un poet de valoare. Ca atare, nu eu i-am făcut vreun fel de favoare, ci Editura Vinea a avut un plus de imagine şi de notorietate aducînd între autorii ei încă un nume important. La fel, îmi amintesc cu plăcere de Cîmpia Borges, volumul lui Vasile Gîrneţ, care a şi obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Este prea puţin sau chiar nesemnificativ să spun că el este un poet de

cu Uniunea Scriitorilor din România. Cărţile ajung şi se lansează la Chişinău, aşa cum se întîmplă şi cu celelalte titluri ale editurii – în măsura în care există interes din partea librăriilor şi a instituţiilor culturale locale. 3. Fiind literatură română de cea mai bună calitate, selectată de un consiliu redacţional şi editorial, nu este necesar să le marcăm opera într-un anume fel, să-i încadrăm într-o anumită colecţie – să zicem „Scriitori din Basarabia”. Cărţile lor figurează în colecţiile deja impuse ale editurii, alături de ceilalţi scriitori români contemporani. Etichetarea ar însemna discriminare în domeniul cărţii, deoarece i-ar scoate din contextul li-

litate libertatea de opţiune şi care nu şi-a trădat niciodată, cel puţin nu cu bună-ştiinţă, gustul pentru valoarea literară, provocatoare prin ea însăşi. Dacă un autor e bun sau, Doamne ajută, foarte bun, aş fi ipocrit să spun că pentru mine este important că el e născut la Bucureşti, la Chişinău sau oriunde altundeva. Publicînd Yin Time, volumul lui Emilian Galaicu-Păun, o carte densă, vizînd excepţionalul, nu mi-am pus nici o singură clipă problema de ce el nu e bucureştean sau ieşean sau clujean ori timişorean. Ar fi fost o inutilă şi jenantă coborîre în derizoriu. Nu ştiu cîte cărţi de poezie de taliaYin Time-ului au fost scrise de românii de „dincoace” de

primă linie din Chişinău. Ar fi şi o „minciună”, chiar dacă nevinovată în sine. El este pur şi simplu un poet de primă linie în poezia română, indiferent unde se scrie ea, la Bucureşti, la Chişinău, la Paris sau la New York. Sper că am reuşit să spun deja că pentru mine ca poet şi ca editor sînt neoperabile noţiuni care vizează localizarea atunci cînd este vorba de autori care scriu şi publică în limba română. De altfel, de ani şi ani consider Prutul pur şi simplu o ficţiune. 2. Ajung, totuşi ajung, de vreme ce se scriu destule cronici despre ele în reviste şi fac obiectul premiilor celor mai importante acordate de Uniunea Scriitorilor. Recent doar am revenit de

Nicolae TZONE, Editura Vinea

Claudiu KOMARTIN, Casa de Editură Max Blecher 1. Am mai scris şi am tot spus-o (fără să fiu nici primul, nici ultimul în ultimii 10-15 ani care face această observaţie de domeniul evidenţei) că artiştii din Moldova de peste Prut au avut o contribuţie semnificativă la schimbarea peisajului cultural românesc. Fie că vorbim despre muzică, teatru şi film, arte vizuale sau literatură, basarabenii au adus un influx de vitalitate şi de forţă expresivă care a îmbogăţit aceste domenii artistice, începînd de la sf îrşitul secolului trecut. Cel puţin în literatură, zona de care sînt cel mai legat, nu cred că mai e cineva cît de cît conectat la ce se întîmplă astăzi care să nu fi auzit sau să nu fi fost schimbat într-un fel sau altul de scriitorii din Republică, de la Dumitru Crudu, Iulian Fruntaşu sau Mitoş Micleuşanu pînă la tinerii Anatol Grosu şi Ion Buzu. 2. Cărţile Casei de Editură Max Blecher se găsesc în Librăria Cartier din centrul Chişinăului. Ajung greu, ce-i drept, dar încercăm să punem la dispoziţia publicului titlurile care ar putea interesa cititorii din Chişinău, mai ales pe acelea semnate de autori provenind din Republica Moldova – Anatol Grosu, spre exemplu, a debutat în 2012 cu o carte extraordinar de bine primită în România, pentru care a şi

rajeze, prin tot felul de forme de discriminare (în ciuda declaraţiilor sforăitoare ale celor mai puternici oameni din stat, îi bănuiesc de o miopie gravă în ce-i priveşte pe basarabeni – vezi cazurile Alexandru Vakulovski şi Dumitru Crudu, cunoscuţi scriitori de limbă română care au fost trataţi abuziv de către autorităţile consulare, refuzîndu-li-se viza şi fiind trataţi ca nişte posibili infractori. Mă simt dator să le cer scuze în numele statului al cărui cetăţean sînt).

Mădălina GHIU, Editura Cartea Românească 1. Scriitorii români de peste Prut sînt publicaţi la

Salonul Salonul Internaţional Internaţional de de Carte Carte de de la la BiblioBiblioteca teca Naţională, Naţională, am am organizat organizat un un stand stand de de poezie poezie şi şi am am lansat, lansat, împreună împreună cu cu Arcadie Arcadie Suceveanu Suceveanu şi şi Nichita Nichita Danilov, Danilov, noul noul volum volum al al lui lui Nicolae Nicolae Popa, Popa, Elegiile Elegiile Casei Casei Scriitorilor. Scriitorilor.

la la Chişinău, Chişinău, unde, unde, la la SaloSalonul nul Internaţional Internaţional de de Carte Carte de de la la Biblioteca Biblioteca Naţională, Naţională, am am organizat organizat un un stand stand de de poezie poezie şişi am am lansat, lansat, împreuîmpreună nă cu cu Arcadie Arcadie Suceveanu Suceveanu şişi Nichita Nichita Danilov, Danilov, noul noul volum volum al al lui lui Nicolae Nicolae Popa, Popa, ElegiiElegiile le Casei Casei Scriitorilor. Scriitorilor. Este Este aa treia treia lansare lansare consecutivă consecutivă aa cărţii, cărţii, după după cele cele de de la la Tîrgul Tîrgul Bookfest Bookfest şişi de de la la Botoşani, Botoşani, în în cadrul cadrul Congresului Congresului NaţiNaţional onal de de Poezie, Poezie, din din vară. vară. De De altfel, altfel, pentru pentru cartea cartea sa sa NiNicolae colae Popa Popa aa primit primit Premiul Premiul Rimbaud Rimbaud al al Salonului, Salonului, iar iar în în urma urma prezenţei prezenţei sale, sale, Editurii Editurii Vinea Vinea ii s-a s-a atribuit atribuit premiul premiul Meritul Meritul Cultural Cultural din din partea partea organizatorilor. organizatorilor. Dar Dar depladeplasarea sarea mea mea aici aici aa vizat vizat şişi înîncheierea cheierea unei unei înţelegeri înţelegeri în în vederea vederea prezenţei prezenţei regulate regulate aa cărţilor cărţilor de de la la Vinea Vinea pe pe raft raft la la vînzare vînzare în în Chişinău. Chişinău. NicoNicolae lae Popa Popa şişi Nicolae Nicolae Spătaru Spătaru au au fost fost alături alături de de mine mine cliclipă pă de de clipă clipă şişi pot pot confirma. confirma. Este Este vorba vorba de de Librăria Librăria LuLuceafărul, ceafărul, din din incinta incinta UniuUniunii nii Scriitorilor. Scriitorilor. Cine Cine vrea vrea să să ne ne găsească găsească volumele volumele să să se se adreseze adreseze aici. aici. 3. 3. Doar Doar pentru pentru că că sînt sînt basarabeni? basarabeni? Nu, Nu, nicidecum. nicidecum. Ar Ar fifi nu nu doar doar oo inabilitate, inabilitate, dar dar şişi oo absurditate. absurditate. Cînd Cînd am am publicat publicat volumele volumele Falsul Falsul Dimitrie DimitrieCrudu Crudu(2003) (2003)şişiPoPooooooote oooooote (2004), (2004), am am făcut-o făcut-o aşezîndu-l aşezîndu-l pe pe autor autor la la locul locul său său absolut absolut merituos merituos în în GeGeneraţia neraţia 2000, 2000, alături, alături, înainte înainte de de oricine, oricine, de de Marius Marius Ianuş, Ianuş, căruia, căruia, dincolo dincolo de de faptul faptul că că l-am l-am debutat, debutat, i-am i-am publicat publicat consecutiv consecutiv alte alte trei trei volume. volume. Ei Ei sînt sînt fondatorii fondatorii FracturisFracturismului, mului, nume nume deja deja aşezate aşezate la la loc loc sigur sigur în în istoria istoria recentă recentă aa poeziei poezieiromâneşti. româneşti.Mi-aminMi-amintesc tesc cu cu bucurie bucurie de de Dumitru Dumitru Crudu Crududin dinacei aceiani, ani,de devizitevizitele le lui lui Antim, Antim, unde unde era era şişi este este sediul sediul Editurii Editurii Vinea, Vinea, alături alături de de Ianuş. Ianuş. Acum, Acum, cu cu venirea venirea mea mea la la Chişinău, Chişinău, l-am l-am revărevăzut zut cu cu drag drag şişi ne-am ne-am îmbrăîmbrăţişat ţişat ca ca şişi cînd cînd ne-am ne-am fifi întîntîlnit îlnit în în fiecare fiecare zi. zi. Vedeţi, Vedeţi, de de altminteri, altminteri, fotografiile fotografiile pospostate tate deunăzi deunăzi pe pe Facebook. Facebook. Într-una Într-una din din seri, seri, avînd avînd de de ales ales între între aa merge merge la la oo altă altă manifestare manifestare şişi aa veni veni alături alături de de grupul grupul nostru, nostru, aa ales ales să să

ne ne fie fie alături. alături. Tot Tot între între noii noii veniţi veniţi publicaţi publicaţi de de Vinea Vinea se se află află Aurelia Aurelia Borzin, Borzin, cu cu voluvolumul mul Chişinăul Chişinăul ee oo tabletă tabletă de de ciocolată ciocolată (2010), (2010), un un talent talent cert, cert,ooconfirmare. confirmare.Pe PeMihail Mihail Vakulovski Vakulovski l-am l-am publicat publicat cu cu nu nu mai mai puţin puţin de de patru patru vovolume: lume: Tatuaje, Tatuaje, Odada Odada (edi(ediţia ţia II şişi aa II-a), II-a), Nemuritor Nemuritor în în păpuşoi păpuşoi (ediţia (ediţia aa doua), doua), NeNeurochirurgie urochirurgie (teatru). (teatru). Irinei Irinei Nechit, Nechit, care care nu nu cred cred că că mai mai are are nevoie nevoie de de vreo vreo prezenprezentare, tare, i-am i-am publicat publicat două două vovolume, lume, Gheara, Gheara, în în 2003, 2003, şişi Un Un fel fel de de liniste, liniste, în în 2006. 2006. Turnul Turnul de de fildeş fildeş înclinat înclinat este este carcartea tea de de poeme poeme pe pe care care ne-a ne-a încredinţat-o încredinţat-o spre spre publicapublicare re Grigore Grigore Chiper. Chiper. Lui Lui Leo Leo Butnaru Butnaru i-am i-am publicat publicat două două volume volume de de versuri, versuri, Sfinxul Sfinxul itinerant itinerant (2004) (2004) şişi JefuinduJefuindull pe pe Picasso Picasso (2011), (2011), plus plus trei trei volume volume de de traduceri traduceri din din popoeţii eţii ruşi: ruşi: Speriat Speriat de de aplauze, aplauze, de de Ivan Ivan Ahmetiev; Ahmetiev; Despre Despre

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, XIV, numărul NUMĂRUL 84 84 (1293) (1293)

Cultură

tămînile tămînile viitoare viitoare fiind fiind NarNarcotango, cotango, al al Silviei Silviei Caloianu. Caloianu. EE mult? mult? EE puţin? puţin? Mai Mai ales ales în în condiţiile condiţiile atît atît de de puţin puţin favofavorabile rabile din din ultimul ultimul timp timp şişi de de azi azi cu cu privirea privirea la la publicarea publicarea de depoezie? poezie?ÎiÎilas laspe pealţii alţiisă săjujudece. dece.Şi Şisă săfacă facăei eimai maimult multşişi mai mai bine. bine.

un un cristian, cristian, Casa Casa de de pariuri pariuri literare literare 1. 1.N-aş N-aşface faceoodiferenţiere diferenţiere strictă: strictă:scriitori scriitoriromâni-scriromâni-scriitori itori basarabeni. basarabeni. Atîta Atîta timp timp cît cîtcărţile cărţilecelor celorde depeste pestePrut Prut ies ies în în Bucureşti Bucureşti sau sau aiurea aiurea prin prin ţară, ţară, cît cît sînt sînt nominalinominalizate zate la la premiile premiile „româneşti“, „româneşti“, au au cronici cronici numeroase numeroase aici, aici, nu nu văd văd de de ce ce am am vorbi vorbi desdespre pre două două literaturi literaturi distincdistincte. te. Despre Despre colecţii colecţii zonale zonale se se poate poate vorbi, vorbi, dar dar nu nu despre despre limitări limitări de de ansamblu. ansamblu. Şi, Şi, ca ca să să fiu fiu foarte foarte sincer, sincer, nici nici nu nu cred cred că că separat separat se se pot pot impuimpu-

la la Chişinău Chişinău la la preţ preţ de de un un click. click. 3. 3. Dumitru Dumitru Crudu Crudu coorcoordonează donează din din această această toamnă toamnă colecţia colecţia „Falanga „Falanga basarabeabasarabeană” nă” (e (e oo formulă formulă care-i care-i aparaparţinea ţinea lui lui Alexandru Alexandru Muşina, Muşina, cel cel care care i-a i-a şişi promovat promovat pe pe cîţiva cîţiva dintre dintre cei cei mai mai buni buni basarabeni). basarabeni). Vor Vor ieşi ieşi zece zece tititluri, tluri, poezie, poezie, proză proză scurtă scurtă şişi roman. roman. Debutanţi Debutanţi şişi nu nu nunumai. mai. EE un un semn semn că că încercăm încercăm să să promovăm promovăm orchestrat orchestrat oo întreagă întreagă categorie. categorie. În În plus, plus, Fest-ul Fest-ul basarabean basarabean aa ridicat ridicat numeroase numeroase probleme. probleme. ÎnÎncepînd cepînd cu cu cele cele de de receptare, receptare, pînă pînă la la cele cele de de distribuţie. distribuţie. Colecţia Colecţia ee în în acest acest moment moment singura singurasoluţie soluţieconcretă concretă de de aa arăta arăta că că nu nu sîntem sîntem ignoranţi ignoranţi la la ceea ceea ce ce se-ntîmplă. se-ntîmplă. Cu Cu alte alteresurse, resurse,am amrezolva rezolvamult mult mai mai simplu simplu acest acest deficit deficit (de (de circulaţie circulaţie aa anumitor anumitor cărţi cărţi încă încă necunoscute necunoscute publicupublicului lui din din România), România), dar dar şi-aşa şi-aşa

Publicînd Publicînd Yin Yin Time, Time, volumul volumul lui lui Emilian Emilian GalaicuGalaicuPăun, Păun, oo carte carte densă, densă, vizînd vizînd excepţionalul, excepţionalul, nu nu mimiam am pus pus nici nici oo singură singură clipă clipă problema problema de de ce ce el el nu nu ee bucureştean bucureștean sau sau ieşean ieșean sau sau clujean clujean ori ori timişorean. timișorean. Ar Ar fiﬁ fost fost oo inutilă inutilă şi și jenantă jenantă coborîre coborîre în în derizoriu. derizoriu. Nu Nu ştiu știu cîte cîte cărţi cărţi de de poezie poezie de de taliaYin taliaYin Time-ului Time-ului au au fost fost scrise scrise de de românii românii de de „dincoace” „dincoace” de de Prut Prut în în ultimele ultimele decenii decenii şi, și, în în genere, genere, în în orice orice altă altă capitală capitală europeană. europeană. Nu Nu l-am l-am publicat publicat pe pe Emil, Emil, prin prin urmare, urmare, pentru pentru că că scrie scrie la la Chişinău, Chișinău, ci ci doar doar şi și numai numai doar doar pentru pentru că că este este un un poet poet de de valoare. valoare. adevărul adevărul coliviilor, coliviilor, de de ViaViaceslav ceslav Kuprianov; Kuprianov; Vorbire Vorbire directă, directă, de de Aleksandr Aleksandr TkaTkacenko. cenko. Aceste Aceste cărţi cărţi trebuiau trebuiau să să fie fie la la baza baza unui unui proiect proiect ce ce urma urma să să continue continue şişi cu cu publicarea publicarea în în limba limba rusă rusă aa unor unor autori autori români, români, dar dar n-a n-a fost, fost, încă, încă, să să fie. fie. Cu Cu siguransiguranţă ţă că că am am uitat uitat să să menţionez menţionez volumele volumele altor altor cîţiva cîţiva autori, autori, voi voi repara repara această această scăpare scăpare în în vreo vreo intervenţie intervenţie viitoare. viitoare. Să Să mai mai spun spun doar doar că că în în clipa clipa de de faţă faţă pregătim pregătim alte alte cîteva cîteva volume volumepentru pentrutipar, tipar,cel celcare care urmează urmează să să apară apară în în săpsăp-

Marţi, MARŢI, 12 12 noiembrie NOIEMBRIE 2013 2013

ne ne nişte nişte cărţi cărţi şişi nişte nişte autori. autori. Separaţi, Separaţi, scriitorii scriitorii basarabasarabeni beniau aunumai numaide depierdut, pierdut,iar iar piaţa piaţa românească românească nu nu capătă capătă dimensiunea dimensiunea reală. reală. 2. 2. Recent Recent am am trimis trimis cele cele mai mai noi noi titluri titluri (ce-i (ce-i drept, drept, basarabeni), basarabeni), Dumitru Dumitru CruCrudu du şişi Ion Ion Buzu, Buzu, la la Librăria Librăria Cartier. Cartier. EE foarte foarte complicată complicată povestea povestea distribuţiei distribuţiei cărţii cărţii româneşti româneşti la la Chişinău. Chişinău. Ai Ai nevoie nevoie de de un un intermediar intermediar de-acolo. de-acolo. În În plus, plus, preţurile preţurile nu-s nu-s tocmai tocmai avantajoase. avantajoase. Cum Cum ne ne permitem permitem ediţii ediţii didigitale, gitale, cărţile cărţile noastre noastre ajung ajung

avem avem suficiente suficiente titluri titluri deja, deja, inclusiv inclusiv volumul volumul de de interviinterviuri uri Zece Zece basarabeni basarabeni pentru pentru cultura cultura română al română al lui lui Mihail Mihail Vakulovski. Vakulovski. Oricum, Oricum, vom vom avea avea două două surprize surprize majore majore din din partea partea basarabeană basarabeană în în 2014. 2014. Cum Cum sînt sînt surprize, surprize, le le păstrăm păstrăm pentru pentru momentul momentul oportun. oportun. Opinii Opinii consemnate consemnate de Cătălina de Cătălina BĂLAN BĂLAN (din (din Observator Observator cultural, cultural, 25 25 octombrie octombrie 2013) 2013)

Carte Carte la C la pachet pachet

cu CUEmilian EMILIAN Galaicu-Păun GALAICU-PĂUN

Nicolae Nicolae AVRAM, AVRAM, All All Death Death Jazz Jazz

Oricât Oricât ai ai altoi altoi pedagogia pedagogia lui lui Makarenko Makarenko pe pe Casa Casa morţimorţilor lor aa lui lui Dostoievski, Dostoievski, tot tot Scrisori Scrisori din din subterană subterană face! face! CutreCutremurătorul murătorul volum volum de de „poeme „poeme orfeline” orfeline” All All Death Death Jazz, Jazz, Max Max Blecher, Blecher, 2013, 2013, semnat semnat de de Nicolae Nicolae Avram, Avram, el el însuşi însuşi un un „pro„produs” dus”al alcasei caseide decopii copiiFedereu, Federeu,stă stămărturie mărturieîn înacest acestsens, sens,una una pe pe câteva câteva voci voci ce ce articulează articulează cartea cartea în în secvenţe secvenţe omonime: omonime: Moartea, Moartea,Guşteru, Guşteru,Daniel Daniel1, 1,Măndelu Măndelu1, 1,Măndelu Măndelu2, 2,Petrică, Petrică, Federiţa Federiţa 1, 1, Federiţa Federiţa 2, 2, Bebe, Bebe, Daniel Daniel 2. 2. Pe Pe cât cât de de individuaindividualizate, lizate, vocile vocile (alias, (alias, personajele), personajele), pe pe atât atât de de luate luate la la refec refec la la grămadă, grămadă, fără fără deosebire, deosebire, de de către către educatori: educatori:

„bă, „bă, cine cine vă vă dă dă să să mâncaţi mâncaţi cine cine vă vă dă dă haine haine cine cine vă vă spală spală cine cine are are grijă grijă de de voi voi cine cine v-a v-a dat dat la la şcoală şcoală stima stima noastră noastră şişi mândria mândria ceauşescu ceauşescu românia românia tov tov educator”. educator”.

Omniprezentă, Omniprezentă, violenţa violenţa fizică fizică –– bătăile bătăile & & violurile violurile sunt sunt monedă monedă curentă curentă la la Federeu! Federeu! –– este este dublată dublată de de violenţa violenţa limlimbajului, bajului, potenţându-se potenţându-se reciproc reciproc până până la la paroxism: paroxism: „morţii „morţii mă-tii mă-tii îţi îţi sparg sparg faţa faţa rapandulă rapandulă dacă dacă scoţi scoţi un un cuvânt/ cuvânt/ îţi îţi scot scot maţele maţele pe pe nas nas te te omor omor ştoarfă/ ştoarfă/ te te dau dau la la câini câini să să te te haleashalească că curvă curvă ordinară ordinară ce ce eşti”. eşti”. Dacă Dacă scriitura scriitura propriu-zisă propriu-zisă are are consistenţa consistenţaunei uneifierturi fierturide dela la fundul fundul cazanului, cazanului, oralitatea oralitatea te te izbeşte izbeşteca caun undamf damfce-ţi ce-ţivine-n vine-nfaţă, faţă,dinspre dinsprevisceral: visceral:„ce „cealtaltceva ceva au au crescut crescut nemernicii nemernicii ăştia/ ăştia/ statul statul ăsta ăsta împuţit// împuţit// nişte nişte rahaturi rahaturi cu cu ochi ochi peste peste care care societatea/ societatea/ trage trage apa apa cu cu scârbă/ scârbă/ copii copiiotrepe otrepecopii copiipăduche păduchehâzenii hâzeniidemente/ demente/asta-i asta-ieducaţia educaţia de devită vităcăsăpită”. căsăpită”.O Oatmosferă atmosferăclorotică, clorotică,s-ar s-arzice ziceirespirabilă, irespirabilă, emană emanădin dinfiecare fiecarepoem, poem,una unacu cusuflarea suflareapersonajului, personajului, uneuneori orichiar chiarultima ultimasuflare, suflare,de-ar de-arfifisă săcitez citezacest acestpoem poemdemn demnde de raftul raftul întâi întâi al al poeziei poeziei româneşti româneşti contemporane: contemporane:

„când „când se se trezeşte trezeşte argentina argentina fata fata cu cu ochii ochii argintii argintii şişi cosiţe cosiţe întunecate întunecate se se suie suie pe pe acoperişul acoperişul federeului federeului sare sare în în gol gol fără fără să să spună spună nimic nimic

preoţii preoţii din din oraş oraş nu nu vor vor s-o-ngroape s-o-ngroape nu nu vine vine nimeni nimeni la la ea ea să-şi să-şi ia ia rămas rămas bun bun zace zace oo lună lună la la morgă morgă în în frigider frigider trupul trupul mort mort al al argentinei argentinei este este apoi apoi tranşat tranşat înghesuit înghesuit într-un într-un sac sac negru negru de de plastic plastic câteva câteva zile zile au au hrănit hrănit cu cu el el câinii câinii miliţienilor miliţienilor puţinele puţinele rămăşiţe rămăşiţe de de pe pe fundul fundul sacului sacului fură fură împrăştiate împrăştiate pe pe câmp câmp ploaia ploaia aa căzut căzut atunci atunci cu cu putere putere peste peste mirişte mirişte aa prefăcut prefăcut sângele sângele uscat uscat în în mii mii de de păianjeni păianjeni care care s-au s-au grăbit grăbit să să urce urce treptele treptele federeului”. federeului”. Cât Cât despre despre autorul autorul acestor acestor versuri, versuri, ei ei bine, bine, Nicolae Nicolae Avram Avram scrie scrie cum cum ar ar face face respiraţie respiraţie gură gură la la gură! gură! 11 11 nov. nov. ’13 ’13

Filmul lui Cobileanski, premiat la Cottbus Cel Cel mai mai nou nou film film al al lui lui Igor Igor Cobileanski, Cobileanski, „La „La limita limita de de jos jos aa cerucerului” lui”,, aa primit primit premiul premiul criticii criticii internaționale internaționale FIPRESCI FIPRESCI la la FestiFestivalul valul de de la la Cottbus, Cottbus, Germania, Germania, informeainformează ză un un comunicat comunicat al al Saga Saga Film Film remis remis ieri ieri AGERPRES. AGERPRES. Juriul Juriul FIPRESCI FIPRESCI aa apreciat apreciat „extraordinara „extraordinara reușită reușită aa unui unui regizor regizor aflat aflat la la început” început”.. „Filmul „Filmul spune spune oo poveste poveste simplă simplă — — aceea aceea aa unui unui tânăr tânăr

care care încearcă încearcă să să se se adapteze adapteze la la realitățile realitățile dure dure ale ale lumii lumii capitaliste, capitaliste, însă însă oo face face extrem extrem de de subtil subtil șiși cu cu atenție atenție deosebită deosebită pentru pentru detalii. detalii. Evită Evită clișeele clișeele cinematografiei cinematografiei postsovietice postsovietice șiși refuză refuză să să se se complacă complacă în în auautocompătimire. tocompătimire. Personajele Personajele lui, lui, întru întru totul totul individualizate, individualizate, sunt sunt creionate creionate cu cu realism, realism, compasiucompasiune ne șiși din din când când în în când când cu cu umor, umor, conferindu-i conferindu-i poveștii poveștii puterea puterea unei unei parabole”, parabole”, se se arată arată în în arguargumentul mentul criticilor criticilor din din juriu. juriu. Înființat Înființat în în 1991, 1991, cu cu intenția intenția de de aa reuni reuni cele cele mai mai interesante interesante propuneri propuneri cinematografice cinematografice din din Europa Europa Centrală Centrală șiși de de Est Est șiși de de

aa le le promova promova pe pe piața piața germagermană, nă, Festivalul Festivalul Internațional Internațional de de Film Film de de la la Cottbus Cottbus aa devenit devenit unul unul dintre dintre cele cele mai mai importante importante evenimente evenimente de de gen. gen. În În fiecare fiecare an, an, Federația Federația Internațională Internațională aa Criticilor Criticilor de de Film Film (FIPRESCI) (FIPRESCI) acordă acordă un un premiu premiu unui unui film film din din competiție. competiție. „La „La limita limita de de jos jos aa cerului” cerului” aa avut avut premiera premiera mondială mondială în în această această vară, vară, în în competiția competiția East East of of the the West West aa Festivalului Festivalului Internațional Internațional de de Film Film de de la la KarKarlovy lovy Vary Vary șiși aa fost fost selecționat selecționat la la Festivalul Festivalul Internațional Internațional de de Film Film de de la la Varșovia Varșovia șiși la la Festivalul Festivalul Internațional Internațional de de Film Film „Molo„Molo-

dist” dist” de de la la Kiev. Kiev. Viorel Viorel (Igor (Igor Babiac) Babiac) este este un un traficant traficant mărunt mărunt de de droguri droguri care care trăiește trăiește într-un într-un orășel orășel uitat uitat de de lume lume din din ReRepublica publica Moldova. Moldova. Cel Cel mai mai bun bun prieten prieten al al său său (Sergiu (Sergiu Voloc) Voloc) îlîl târăște târăște după după el el în în visul visul lui lui nebun nebun de de aa zbura zbura cu cu un un deltadeltaplan plan stricat, stricat, mama mama sa sa îlîl bate bate la la cap cap să să își își găsească găsească un un serviciu, serviciu, iar iar femeia femeia pe pe care care oo iubește iubește (Ela (Ela Ionescu) Ionescu) urmează urmează să să plece plece cu cu iubitul iubitul care care trebuie trebuie să să iasă iasă din din arest arest preventiv. preventiv. Viorel Viorel decide decide să să își își schimbe schimbe viața viața în în bine, bine, însă însă realizează realizează curând curând că că binele binele ee oo chestiune chestiune relativă. relativă. Scenariul Scenariul este este semnat semnat de de Igor Igor

Cobileanski Cobileanski șiși Corneliu Corneliu PorumPorumboiu. boiu. Imaginea Imaginea poartă poartă semnătusemnătura ra lui lui Oleg Oleg Mutu, Mutu, iar iar montajul montajul aa fost fost realizat realizat de de Eugen Eugen Kelemen Kelemen șiși Cristina Cristina Ionescu. Ionescu. Producător Producător este este Alexandru Alexandru Teodorescu, Teodorescu, de de la la Saga Saga Film, Film, iar iar producător producător executiv executiv șiși story story editor editor este este Mihaela Mihaela Popescu. Popescu. „La „La limita limita de de jos jos aa cerului” cerului” aa primit primit oo finanțare finanțare de de 1.282.395 1.282.395 de de lei lei din din partea partea Centrului Centrului Național Național al al Cinematografiei. Cinematografiei. Scenariul Scenariul aa fost fost dezvoltat dezvoltat cu cu sprijinul sprijinul rezidenței rezidenței la la Atelierul Atelierul Cinefondation, Cinefondation, un un proiect proiect al al Festivalului Festivalului de de la la Cannes. Cannes. AGERPRES AGERPRES

Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 84 (1293)

Marţi, MARŢI, 12 noiembrie NOIEMBRIE 2013

Divertis publicitate PUBLICITATE

PE L E R I N A J E

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS

MITROPOLIA BASARABIEI

MOLDOVA

15 – 17 noiembrie 2013 (3 zile/2 nopţi) nopʗi)

Pelerinaj la mănăstirile mćnćstirile moldave: Neamţ, NeamŖ, Sihăstria, Sihćstria, Secu, Sihla, Agapia, Văratec Vćratec etc. Închinare la mormântul păr. pćr. Cleopa Ilie

Grup 7 pers Preţ Preʗ 85 euro/pers Plecarea Vineri, 15 noiembrie, ora 6. Sosirea Duminică, Duminicć, 17 noiembrie, ora 22. IAŞI: IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi ûi Bucovinei: Moaştele Moaûtele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan útefan cel Mare şi ûi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Mćn. Sfinţii Sfinʗii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi ûi Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirile: Mćnćstirile: Neamţ, Neamʗ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Sihăstria, Sihćstria, Secu, Sihla, Daniil Sihastrul, Văratec, Vćratec, Agapia, Diaconeşti, Diaconeûti, Boroia, Brazi. Maozoleul Mărăşeşti, Mćrćûeûti, Biserica din Borzeşti: Borzeûti: Acasă Acasć la Ştefan útefan cel Mare şi ûi Sfânt. HUŞI: HUúI: Catedrala Sf.Ap.Petru şi ûi Pavel.

A R D E A L U L şû i M O L D O V A 29 noiembrie – 2 decembrie 2013 (4 zile/3 nopţi) nopʗi)

ALBA IULIA lui Mihai Viteazul: 1 decembrie – sărbătoarea sćrbćtoarea naţională naŖionalć a României Măn.BERIVOI: Mćn.BERIVOI: Hramul Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – ocrotitorul României Măn.NICULA: Mćn.NICULA: Icoana făcătoare fćcćtoare de minuni ai Maicii Domnului Măn.PRISLOP: Mćn.PRISLOP: Mormântul păr.ARSENIE pćr.ARSENIE BOCA – Sfântul Ardealului BORZEŞTI: BORZEúTI: Acasă Acasć la domnitorul Moldovei Ştefan útefan cel Mare şi ûi Sfânt

Grup 7 pers Preţ Preʗ 130 eur/per Plecare Vineri, 29 noiembrie, ora 7. Sosirea Luni, 2 decembrie, ora 22. Mănăstiri: Mćnćstiri: Huşi, Huûi, Bujoreni, Bogdana, Brâncoveanu-Sâmbăta Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus: Izvorul păr.Arsenie pćr.Arsenie Boca, Berivoi, Dejani, Prislop, Sf.Lazăr, Sf.Lazćr, Râmeţ, Râmeʗ, Aiud, Mihai Vodă-Turda: Vodć-Turda: mormântul lui Mihai Viteazul, Dumbrava, Floreşti, Floreûti, Nicula, Cârţişoara. Cârʗiûoara. Catedralele din oraşele: oraûele: Alba Iulia, Făgăraş, Fćgćraû, Sibiu, Cluj. BORZEŞTI: BORZEúTI: Acasă Acasć la ŞTEFAN úTEFAN cel Mare şi ûi Sfânt.

 (+373.22) 33.13.10, 59.78.36

(+373) ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955

big BIG banc BANC Ion stătea rezemat de poartă şi și se uita pe uliţă. Apare Maria agale, ţinând de lanţ o vacă. Ion: Unde meri, Marie? Maria: La taur.

Ion: No, da’ cu vaca ce faci? *** Radio Erevan este întrebat: – E adevărat că se poate face dragoste cu fereastra deschisă? – Da, dar este de preferat cu o femeie.

afiș AFIȘ Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” 16.11 „Pomul Vieții” de Dumitru Matcovschi, ora 18.00. Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 14.11 „Câinii cu colaci în coadă” de G. Calamanciuc, ora 11.00. Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 16.11 „Căpriţa-ştrengăriţa” „Căpriţa-ștrengăriţa” de M. Suponin, ora 11.00. Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, Sala Mare 15.11 Concert simfonic dedicat compozitorului polonaștere. Evonez W. Lutoslawski la 100 de ani de la naştere. luează Orghestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale. Dirijor – Alexandru Ganea (România), solist – Horia Mihail, pian (România). În program: W. A. Mozart, L. van Beethoven, W. Lutoslawski, R. Schumann, ora 18.00 Sala cu Orgă 14.11 Concert de cameră. Orchestra Națională de Cameră. Dirijor: Franz SCHOTTKY /Germania/. Soliști Anatol Lapicus și Iurie Mahovici. În program: VERDI – Uvertura la opera „Forța destinului” (variantă pt corzi), MOZART – Concert pentru două piane și orchestră, LEKEU – Adagio pentru corzi, op. 3, CEAIKOVSKI – Serenadă pentru corzi, op. 48, ora 18.00. 16.11 O seară de romanţe ruseşti. rusești. Soprana Maria ȚONINA, la pian Svetlana IONICĂ, la acordeon Serghei SACALÎ, ora 18.00.

integramĂ INTEGRAMĂ

publicitate PUBLICITATE Stimaţi STIMAŢI credincioşi! CREDINCIOȘI! În exclusivitate pentru cititori o minune dumnezeiască a sosit din nou în ţară, Maica Sofia, la cererea mai multor persoane care se află în suferinţă şi și în prag de disperare. Maica Sofia deţinătoarea puterilor supranaturale şi și atestată de cele mai mari Mănăstiri şi și binecuvântată de Mântuitorul Nostru cu har divin pentru a ajuta oamenii care sunt în suferinţă şi și ale pragul disperării. Ea vă poate ajuta pe datele de naştere naștere şi și ale numelui de botez şi și prin telefon, prin rugăciunile făcute de dânsa. Iată câteva din cazurile rezolvate: Ion din Chişinău: Chișinău: Domnul fie lăudat, am apelat şi și cu credinţă la maica Sofia şi și prin rugăciunile ei m-a scăpat de o boală pe care medicii nu-i găseau leacul, mii de mulţumiri şi și putere de muncă. Maria din Orhei: Cu lacrimi în ochi transmit mii de mulţumiri de recunoştinţă recunoștinţă maicii Sofia că a dezlegat cununia fiului meu prin rugăciunile ştiute știute numai de ea. Apelaţi cu credinţă, iar cazul dumneavoastră va fi rezolvat indiferent de problema pe care o aveţi, vă poate deschide cartea de luni până luni, pe datele personale, maica Sofia mai poate vindeca epilepsia, alcoolismul, impotenţa, face de spor şi și câştig, câștig, împreunează persoanele care se iubesc, alungă răul din casele oamenilor. Tel: 0040744.238.849; 0040749.976.842. Dacă aveţi probleme de sănătate, financiare sau în afaceri, nu disperaţi, clarvăzătoarea şi și tămăduitoarea cu puteri miraculoase, Dna Maria, vă poate ajuta. Dna Maria vă poate vindeca de patima alcoolului, aduce spor în afaceri, vindecă depresia, dezleagă blesteme, vindecă deochiul, prezice viitorul, ajută la rezolvare problemelor în dragoste şi și în familie, dezleagă cununii. Ea vă va oferi diferite talismane de protecţie şi și care atrag norocul şi și sporul în toate. Dna Maria vă poate rezolva orice tip de problemă doar prin poză şi și date personale chiar si de la distanţă cu ajutorul diferitor rugăciuni şi și obiecte magice. Tel: 022-75-16-63, 069012953.

Condoleanţe CONDOLEANŢE Colectivul Uniunii Inventatorilor şi Raţionalizatorilor din RM „INOVATORUL” este profund îndurerat de decesul prematur al lui Boris Sicinschi şi exprimă sincere condoleanţe familiei şi rudelor apropiate. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

sudoku SUDOKU SIMPLU

dificil DIFICIL

Naţionala Moldovei de Rugby a obţinut o victorie superbă împotriva Suediei în grupa 1B a Cupei Europei pe Naţiuni, scor 50–20. Jucătorii noştri au reuşit opt eseuri în faţa unui public entuziasmant, scrie noi.md.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Marţi, 12 noiembrie 2013

Sport

23 BARAJ

România, la un pas de Rio Naţionala României va întâlni în această vineri naţionala Greciei, într-un meci din barajele pentru Campionatul Mondial din Brazilia. Prima partidă din această dublă importantă va avea loc la Pireu, Grecia. Pe lângă acest meci, se vor juca alte trei partide, care vor stabili ultimele participante la Mondial.

Diego Gherman După o pauză de 16 ani, echipa naţională a României, ar putea ajunge din nou la o ediţie finală a Campionatului Mondial. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care România va reuşi să treacă la baraj de Grecia. Pentru a reuşi această performanţă, selecţionerul Victor Piţurcă a chemat pentru aceste două meciuri următorii jucători: portari: Ciprian Tătăruşanu (Steaua), Bogdan Lobonţ (AS Roma), Silviu Lung Jr. (Astra), fundaşi: Alexandru Măţel, Valerică Găman (ambii, Astra), Srgian Luchin, Dragoş Grigore (ambii, Dinamo), Dorin Goian (Asteras Tripolis), Florin Gardoş, Iasmin Latovlevici (ambii, Steaua), Răzvan Raţ

(West Ham United), mijlocaşi: Gabi Torje (Espanyol), Bănel Nicoliţă (Nantes), Costin Lazăr (PAOK Thesaloniki), Alexandru Bourceanu, Cristi Tănase (ambii, Steaua), Răzvan Cociş (Hoverla Ujgorod), Ovidiu Hoban (Petrolul), Alexandru Maxim (Stuttgart); atacanţi: Bogdan Stancu (Genclerbirligi), Gicu Grozav (Terek Groznâi), Ciprian Marica (Getafe), Claudiu Keşeru (Bastia), Marius Niculae (Hoverla Ujgorod). Căpitanul şi liderul naţionalei, Vlad Chiricheş, va lipsi în dubla cu Grecia. Fundaşul lui Tottenham s-a accidentat duminică în meciul din Premier League contra formaţiei Newcastle. Chiricheş a primit o fractură de piramidă nazală, iar în locul acestuia a fost con-

vocat fundaşul lui Dinamo, Dragoş Grigore. Surprinzător, Piţurcă nu l-a convocat pe Costel Pantilimon, care a devenit în ultimele partide titular la Manchester City. În locul acestuia a fost convocat Silviu Lung junior de la Astra Giurgiu, care, pe moment, se află pe locul doi în campionatul intern. Au revenit la naţională însă Marius

Niculae şi Răzvan Cociş, ambii jucători la Hoverla Ujgorod, care au fost uimiţi de convocare. În meciurile directe, naţionala României are un avantaj de 17 victorii contra celor cinci ale Greciei. Alte opt meciuri s-au terminat nedecis. Ultima partidă dintre aceste două selecţionate a avut exact doi ani în urmă. În acel meci

amical, România a învins clar cu scorul de 3–1. Cu toate acestea, antrenorul principal Victor Piţurcă a declarat, într-un interviu pentru fifa.com, că Grecia totuşi are prima şansă. „Avem deja o experienţă contra Greciei. Am jucat cu ei un meci amical şi am câştigat într-o manieră categorică, scor 3-1, însă sunt sigur că nu va semăna

deloc acel meci amical cu cele două pe care le vom juca la baraj. Spun că adversara noastră are prima şansă, noi dispunem totuşi de o echipă mult mai tânără, de perspectivă, însă sper să prindem două meciuri bune şi să ne calificăm noi”, a menţionat selecţionerul român. Pe lângă acest meci, în Europa se vor mai juca încă alte trei partide, în urma cărora vor fi cunoscute numele tuturor echipelor calificare la turneul final. Islanda va întâlni pe teren propriu naţionala Croaţiei şi va încerca să ajungă pentru prima dată în istorie la un turneu final. Ucraina va juca pe teren propriu contra selecţionatei cocoşului galic. Cel mai interesant meci din baraje, pare a fi confruntarea dintre Portugalia şi Suedia, unde se vor întâlni doi dintre cei mai buni atacanţi din Europa la momentul actual – Cristiano Ronaldo şi Zlatan Ibrahimovic.

RUGBY

Torţa olimpică a revenit pe Pământ O capsulă Soyuz, având la bord trei astronauţi şi torţa olimpică rusă, care a fost scoasă în spaţiu pentru prima dată în istorie, a aterizat ieri în Kazahstan, în Asia Centrală, cu mai puţin de trei luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Soci, scrie mediafax.ro. Reveniţi dintr-o misiune de 166 de zile la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), rusul Fiodor Iurcihin, italianul Lucas Parmitano şi americana Karen Nyberg au revenit pe Pământ aşa cum era prevăzut, la ora 02.49 GMT (04.49 ora RM), cu torţa olimpică, scoasă în spaţiu, sâmbătă, pentru prima dată în istorie. Ei au aterizat într-o capsulă Soyuz suspendată de o paraşută albă mare în regiunea Djezkazgan, în stepele Kazahstanului, pe o vreme favorabilă dar rece, potrivit

imaginilor difuzate de televiziunea rusă. Torţa, care a rămas stinsă în cele patru zile petrecute în spaţiu, a fost păstrată într-un etui pe care un angajat al Agenţiei Spaţiale Ruse (Roskosmos) s-a grăbit să îl deschidă: „iată torţa”, a declarat el în faţa camerelor de luat vederi şi a aparatelor de fotografiat. El a predat-o apoi comandantului Soyouz, cosmonautul rus Fiodor Iurcihin, tocmai ieşit din capsula spaţială într-un sediu special şi acoperit imediat cu o pătură albastră pentru a-l proteja de frig. Câteva minute mai târziu, ceilalţi doi astronauţi, italianul Lucas Parmitano şi americana Karen Nyberg, au fost scoşi, la rândul lor, din Soyuz de echipele de la sol, sosite la bordul mai multor elicoptere. Cei trei astronauţi au fost aşezaţi unul lângă altul în faţa unui drapel rus şi a unuia al Jocurilor Olimpice de la Soci, care vor avea loc în perioada 7–23 februarie 2014.

Moldova a îngenuncheat Suedia Naţionala Moldovei de Rugby a obţinut o victorie superbă împotriva Suediei în grupa 1B a Cupei Europei pe Naţiuni, scor 50–20. Jucătorii noştri au reuşit opt eseuri în faţa unui public entuziasmant, scrie noi.md.

„Haiducii” au dominat prima repriză, deşi la pauză tabela arăta un scor echilibrat 17–15. În repriza secundă însă, rugbiştii noştri au dominat autoritar ostilităţile, Oleg Prepeliţă, în formă extraordinară, a reuşit să-şi treacă în cont trei eseuri. De asemenea, transformările aproape sigure ale englezului naturalizat Craig Faistone au făcut ca

scorul să fie unul de proporţii la final, o victorie superbă scor 50–20. În urma acestei victorii, „haiducii” au urcat pe locul secund în clasamentul grupei 1B până la disputarea meciului Polonia – Germania. Naţionala Moldovei va disputa următorul meci, de asemenea, acasă, pe 16 noiembrie, împotriva reprezentativei Germaniei.

Marţi, 12 noiembrie 2013

Zigzag

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)

Miley Cyrus a fumat un joint pe scenă, iar Katy Perry şi Eminem se numără printre laureaţii EMA

Katy Perry a câștigat premiul pentru cea mai bună solistă, învingândule la această categorie pe Lady Gaga și Miley Cyrus și obținând cel de-al treilea premiu EMA din carieră, primit cu ocazia celei de-a 20-a ediții a MTV European Music Awards. După ce a intrat în posesia premiului solista americană a oferit o interpretare dramatică a piesei sale „Unconditionally”, într-un decor futurist, suspendată la nouă metri deasupra unei scene cu tematică cosmică. Deși a pierdut la categoria rezervată celor mai bune voci feminine, Miley Cyrus a câștigat premiul pentru cel mai bun videoclip cu piesa „Wrecking Ball”, reușind să capitalizeze pe seama controverselor pe care le-a provocat cu ocazia U.S. Video Music Awards, în luna august. De asemenea, ea a reușit să provoace noi controverse după ce și-a aprins cu dezinvoltură un joint

pe scena galei, în timp ce mulțumea pentru premiul primit. „Acest premiu nu-mi încape în poșetă, însă printre lucrurile din ea am găsit asta”, a ținut ea să precizeze cu nonșalanță, în timp ce-și aprindea țigara cu marijuana. Vedeta pink-punk, care, în repetate rânduri, nu s-a sfiit să se declare o mare amatoare de iarbă, a profitat de faptul că marijuana este legală la Amsterdam. De altfel, ea a fost văzută la sfârșitul săptămânii trecute relaxându-se în unele dintre cele mai bune coffee shop-uri din Amsterdam,

Necitindu-i vreo lucrare, Declara, râzând, obtuzul: – Nu a fost atât de mare, Că mergea cu troleibuzul!... Gheorghe bâlici

MTV European Music Awards 2013

Katy Perry, Eminem și One Direction se numără printre laureații galei MTV European Music Awards 2013, de duminică, de la Amsterdam, dar momentul cel mai controversat a fost oferit tot de Miley Cyrus care și-a aprins un joint pe scenă, conform Reuters, scrie agerpres.ro.

Poetul Grigore Vieru

alături de modelul britanic Cara Delevingne și de un alt „activist” pentru legalizarea consumului de canabis, rapper-ul Snoop Dogg. Trupa pop britanico-irlandeză One Direction a avut de asemenea o seară bună, câștigând premiul pentru cea mai bună formație pop, în timp ce Harry Styles, cunoscut deopotrivă pentru că face parte din această formație dar și pentru prietenele sale celebre, a primit premiul pentru „best style”. Rapperul american Eminem a primit premiul „Global Icon” pentru întreaga carieră, dar și premiul pentru cel mai bun hip-hop, la doar o săptămână după ce a fost declarat artistul anului la gala inaugurală YouTube Music Awards. Solistul trupei Thirty Seconds to Mars, Jared Leto, a profitat de faptul că formația sa a câștigat premiul la categoria rezervată muzicii alternative, solicitând păstrarea unui minut de reculegere pentru victimele taifunului Haiyan, care a lovit vineri insulele Filipine și s-a soldat, conform estimărilor, cu aproximativ 10.000 de victime. Justin Bieber și-a păstrat pentru cel de-al patrulea an consecutiv premiul la categoria cel mai bun solist, în timp ce Beyonce și Bruno Mars au câștigat premiile la categoriile cea mai bună interpretare live și respectiv cea mai bună piesă. Chris Lee a câștigat premiul la categoria best worldwide act.

Marţi, 12 noiembrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 84 (1293)