jurnal-de-chisinau-22-oct-2013

supliment

Un ziar bun!

ISNN 1857-3223

apropo magazin

Marţi, 22 octombrie 2013

Anul XIV, numărul 78 (1287) pREŢ: 6 LEI

EXCLUSIV

„Când sunt la pământ, îmi amintesc de mama” Încercările vieţii nu au cruţat-o pe Anastasia Lazariuc. Despre unele dintre acestea, cele mai dureroase, ştiu doar membrii familiei sale P.2 REALITATEA Zece mii de manifestanţi au cerut Unire la Bucureşti „E ca şi cum eram sub o pătură mare toţi fraţii de aici şi de peste Prut, uniţi”

P.3 PAGINA BUNĂ „Foştii mei elevi doresc să le învăţ copiii” Nina Leon-Stoica: „Mă doare faptul că cei mai slabi absolvenţi de la Bac merg la facultăţi pedagogice”

P7

P.21 societate Despre animalele din puşcărie Deşi animalele de companie sunt interzise în locurile de detenţie, procurorii spun că „luptă” cu pisicile care au umplut puşcăriile METEO

Sărbători creştine

Marţi, 22.10.2013

Marţi

(†) Sf. Ier., întocmai cu apostolii, Averchie; Sf. 7 tineri din Efes

stil nou Miercuri,

23.10.2013

†) Sf. M. Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana şi Valentin

Min.

Max.

12

20

miercuri 23.10.2013

†) Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, Patr.

Constantinopolului; Sf. Cuv. Petroniu (Post)

Joi, 24.10.2013

http://meteo.md/

22.10.2013

joi

Min.

Max.

10

18

24.10.2013 Min.

Max.

8

15

2

George spune că prin realizarea acestui marş s-a dorit transformarea unirii României cu Republica Moldova într-o prioritate naţională.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi, 22 octombrie 2013

Realitatea

eveniment

Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Ilie Gulca ilie.gulica@jurnal.md Editorialişti: Constantin Cheianu Cornel Ciurea Reporteri: Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Vadim Vasiliu vadim.vasiliu@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md Editor foto: Nadea Roşcovanu nadejda.roscovanu@jurnal.md

Zece mii de manifestanţi au cerut Unire la Bucureşti Duminică, 20 octombrie, la Bucureşti s-a desfăşurat „Marşul pentru Basarabia” organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012. Marşului care s-a desfăşurat sub lozinca „Unirea face puterea” i s-au alătura în jur de zece mii de români care sprijină ideea reunirii celor două state româneşti. Jandarmeria română a estimat că ar fi fost 1800 de participanţi la manifestaţie. Organizatorii vorbesc că este cel mai mare marş în care s-a scandat „Unire!”, organizat la Bucureşti.

Foto: Pavel Munteanu, pentru InfoPrut.ro

DIRECTOR FONDATOR: Val Butnaru

Vadim Vasiliu Un tricolor de trei sute metri lungime sau 1200 de metri pătraţi, a fluturat deasupra capetelor celor care au luat parte la marş. Tricolorul imens a fost realizat la Chişinău şi a fost adus de cei 100 de manifestanţi veniţi din capitala Republicii Moldova. „Am fost şi la alte marşuri, numai că aici mi-a plăcut cel mai mult steagul mare de trei sute de metri lungime. E ca şi cum eram sub o pătură mare toţi fraţii de aici şi de peste Prut, uniţi. Când am ajuns în faţa Parlamentului şi ne-am retras în parc, se vedea cum veneau oamenii timp de 15 minute, cel puţin. O coloană infinită”, spune Tinca Bratu, studentă din Bucureşti.

Design: Oleg Tataru

„Miza: transformarea unirii în prioritate naţională”

Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea

Despre miza acestui marş JURNAL a vorbit cu George Simion,

Tricolorul de 300 de metri lungime sau 120 de metri pătraţi fluturat deasupra capetelor manifestanţilor

Menţionăm că în august 2012 membrii Platformei Civice Acţiunea 2012 şi simpatizanţii acesteia au fost atacaţi cu pietre în timp ce organizau un marş unionist în oraşul Bălţi. Un alt marş unionist care s-a desfăşurat la Chişinău în martie 2012 s-a încheiat cu altercaţii dintre unionişti şi contramanifestanţii partidului „Patrioţii Moldovei”. Ultimii, deşi nu erau autorizaţi să desfăşoare o contramanifestaţie, eu reuşit să-i blocheze pe unionişti pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, instigând la violenţă. liderul Platformei civice Acţiunea 2012. George spune că prin realizarea acestui marş s-a dorit transformarea unirii României cu Republica Moldova într-o prioritate naţională. „De asta am scandat în faţa parlamentului şi Guvernului.

Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79 Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare.

„Trecătorii au fost receptivi”

Foto: Pavel Munteanu, pentru InfoPrut.ro

Textele marcate cu P (publicitate), PP (publicitate politică) și BP (bani publici) sunt publicate în regim de publicitate plătită. „Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

Tiraj TOTAL: 13483 ex.

Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4.

Comanda nr. 1458

Totodată miza este de a arăta fraţilor de peste Prut că românii îşi doresc unirea şi o cer în stradă la fel cum de multe ori s-a întâmplat şi la Chişinău”.

Deosebirea, însă, dintre marşurile unioniste de la Chişinău şi cele organizate la Bucureşti este că în capitala României nimeni nu se opune acestor manifestaţii. „Aici nimeni nu huiduieşte, lumea care ne întâlneşte ne salută, unii se şi alătură”, zice George. „Oamenii fie ne priveau, fie ne ajungeau să ne acompanieze. La balcoanele blocurilor ieşeau oameni cu tricoloruri, strigau cu noi”, ne relatează Tinca Bratu.

„Doamna în vârstă a adus mere basarabenilor. E din Ismail şi în 1944 s-a refugiat din calea sovieticilor la Bucureşti”, Iulia Modiga

Ana-Maria Pancu de 21 de ani de la Chişinău, spune că a mers la Bucureşti pentru a cere dreptul de a fi împreună cu conaţionalii săi, uniţi, fără graniţe. Tânăra a remarcat şi ea că manifestaţiei de la Bucureşti nu s-a opus nimeni, nu au existat contramanifestanţi. „Mi-a plăcut că trecătorii au fost receptivi, majoritatea salutau acest manifest şi chiar se alăturau. Mulţi au ieşti la balcoane, au arborat tricolorul şi au scandat împreună pentru Unire”.

„Avem susţinerea a 116 deputaţi” Platforma Civică a desfăşurat în perioada aprilie-august 2013

campania Aducem Basarabia Acasă. Rezultatul a cinci luni de muncă este colectarea a 120 de mii de semnături care vor servi pentru depunerea în Parlamentul român a unui proiect de lege care are menirea să susţină apropierea celor două maluri ale Prutului. Legea va prevedea facilitarea procedurii de obţinere a vizelor pentru România, uşurarea procedurii de obţinere a cetăţeniei române, drept de muncă pe piaţa din România, dar şi înfiinţarea pe lângă prim-ministrul român a unui departament care să se ocupe în exclusivitate de problemele legate de Republica Moldova. „Luna aceasta legea îşi urmează parcursul în parlament. După ce va trece prin toate comisiile, sperăm că această lege va fi votată în Parlament. Avem şi susţinerea a 116 parlamentari din legislativul de la Bucureşti. Parlamentarii sunt din toate partidele.

Cel puţin în privinţa Basarabiei, clasa politică de la Bucureşti are o poziţie unitară”.

La Bucureşti s-a scandat: „Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti!”; „Acelaşi sânge, aceeaşi ţară, români am fost cu toţi odinioară!”; „Unitate naţională!” şi „Unire!”.

Potrivit Platformei Civice Acţiunea 2012, marşuri similare s-au desfăşurat la Paris, Roma, Barcelona, New York şi Dublin, iniţiativa venind de la românii din diasporă.

E de părerea că a fi învăţător şi a avea o familie armonioasă e aproape imposibil, „pentru că şcoala te absoarbe. Pentru casă nu-ţi rămâne timp. Am noroc că Dumnezeu mi-a dat doi copii buni. Singuri s-au autoeducat. Mă vedeau pe mine citind mereu, citeau şi ei. În felul acesta, au crescut pe lângă mine în această şcoală. Le spuneam că ei sunt oglinda mea şi cred că m-au înţeles.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi, 22 octombrie 2013

Pagina bună

3

EDUCAŢIE

„Foştii mei elevi doresc să le învăţ copiii”

Foto: Nadea Roşcovanu

Nina Leon-Stoica: „Mă doare faptul că cei mai slabi absolvenţi de la Bac merg la facultăţi pedagogice” Învăţătoarea Nina Leon-Stoica este printre cei mai solicitaţi dascăli ai Liceului Teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău şi un exemplu de a preda pentru mulţi învăţători din republică care asistă la lecţiile sale. În cele peste trei decenii de activitate, a instruit zeci de copii, care azi îşi fac studiile, lucrează în ţară şi peste hotare. Învăţătoarea vede partea pozitivă în orice lucru făcut de copii, chiar dacă greşesc. „Atunci când copii sunt gălăgioşi, le spun că m-au supărat şi sunt tristă. Îi fac să se gândească la faptele lor”.

Victoria Popa S-a născut într-o familie numeroasă, din nouă copii, ea fiind a şaptea. Toţi cei nouă copii ai lui Gheorghe şi Ana Stoica din localitatea Cociulia, Cantemir, au studii superioare în diferite domenii. Nina Leon-Stoica a ajuns să fie învăţător la clasele primare la sugestia primei sale învăţătoare. „După ce am absolvit şcoala, nu ştiam unde să merg la studii.

Am venit acasă la ea, Dumnezeu să-i dea sănătate căci trăieşte şi azi. Mi-a spus că o profesie mai bună pentru mine nu este decât cea de învăţător. Eram printre cei mai buni în clasă la învăţă-

tură”, îşi aminteşte protagonista noastră.

Pe urmele dascălilor săi A făcut studiile la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi pe care a absolvit-o în anul 1982 cu menţiune. A ajuns să lucreze la Liceul Teoretic român-francez „Gh. Asachi”, unde a făcut şi primul stagiu. Tot aici a impresionat-o şi învăţătoarea de clasele primare la care a făcut stagiul, Margareta Negură, graţie căreia s-a decis să rămână în învăţământ pentru totdeauna.

Are peste trei decenii de activitate didactică. Spune că nu a

numărat niciodată câţi discipoli a avut, dar ştie că elevii din prima sa promoţie au acum vârsta de 38 de ani. „Am ajuns să învăţ un copil a cărui mamă este elevă din prima mea promoţie. M-a căutat fosta elevă şi mi-a spus că vrea să-i învăţ şi fiica. Mi-au dat lacrimile…”, mărturiseşte cu mândrie dascălul.

„Am noroc că Dumnezeu mi-a dat doi copii buni” Este de părerea că a fi învăţător şi a avea o familie cu relaţii armonioase este un lucru greu, aproape imposibil, „pentru că şcoala te absoarbe. Pentru casă nu-ţi rămâne timp, deoarece mă dedic com-

plet muncii. Am noroc că Dumnezeu mi-a dat doi copii buni.

Singuri s-au autoeducat.

Mă vedeau pe mine mereu citind, citeau şi ei. În felul acesta, au crescut pe lângă mine în această şcoală. Le spuneam că ei sunt oglinda mea şi cred că m-au înţeles.

Dăruirea de sine în profesie, înţelepciunea şi modul de a-i învăţa pe copii cititul, scrisul şi alte activităţi îi face pe mulţi părinţi să o dorească drept prim dascăl pentru copiii lor. Astfel, în ultimul deceniu, adună sub aripa sa câte 40 de copii. „Este dificil să lucrezi cu mulţi copii, pentru că nu reuşesc să-i întreb pe fiecare la ore şi micuţii se supără”. Astfel, învăţătoarea recurge uneori şi la pauze mai mari ca să-i împace pe discipolii săi.

Numele ei îl poţi vedea pe unele

26.07.2013, Sighişoara, România Tot felul de lucruri.

Generaţiile de ieri şi de azi Învăţătoarea nu vede diferenţă dintre generaţiile de copii de acum şi cei de altădată.” Totdeauna copiii rămân copii. Acum sunt mai agitaţi un pic căci au mai multe surse de informaţie, dar sunt la fel de capabili şi deştepţi. Îmi place să-i laud pe micuţi, să-i stimulez. Le spun şi părinţilor că în orice lucru făcut de copilul lor să vadă latura pozitivă, chiar dacă greşeşte. Atunci când copiii sunt gălăgioşi, le spun că m-au supărat şi sunt tristă. Îi fac să se gândească la faptele lor”, explică dascălul unul din şiretlicurile sale implementate în procesul educativ.

„Cât sunt de fericită!”

Foto: Nadea Roşcovanu

i s r u rac

fişe de matematică, română pentru elevii claselor primare, pentru că a participat la elaborarea mai multor caiete suplimentare la matematică, limba română unde materialul este structurat şi redat aşa cum văd învăţătorii de clasele primare de la liceul unde activează. „Am cercetat în special subiectul abordarea interdisciplinară a curriculumului.

Mi-a plăcut şi la acest subiect am alcătuit cu colega mea Veronica Ene nişte suporturi la arta plastică, interpretate anume interdisciplinar. Ne-a reuşit”, relatează cu satisfacţie dascălul.

Discipolii săi sunt meseriaşi, lucrători bancari, învăţători. „Anul trecut, mai mult de 50% din elevii mei au mers în Franţa la studii.

Avem mulţi copii buni şi asta mă mobilizează în lucru şi mai mult. Îmi pare rău că nu am o listă cu foştii mei elevi”, conchide învăţătoarea.

Spune că orice zi a sa începe cu gândul „Cât sunt de fericită!”, dar se termină cu oboseală. „Mai ales că săptămâna trecută am avut vreo 15 asistenţi din toată republica la lecţiile de matematică şi română.

Un schimb de experienţă”, spune ea. Crede că un învăţător este foarte bun numai atunci când învaţă zilnic şi iubeşte ceea ce face. „Nu aş putea face altceva în viaţă, decât să învăţ copiii”.

4

Și a povestit ce a făcut pe planul libertății, al dreptății, dar când a ajuns să spună ceva despre bunăstarea cetățenilor, a zis așa: dacă vreți bunăstare, aveți grijă cum votați.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi, 22 octombrie 2013

Politică

DISPUTĂ

ANIVERSAREA BOIEREASCĂ A PL-ului MAI PE SCURT, Partidul Liberal și-a marcat sâmbătă aniversarea a 20-a de la fondare la cel mai scump restaurant din Chișinău. Un local unde se fac nunțile cele mai bogate ale capitalei și cam așa a arătat și reuniunea formațiunii conduse de dl Mihai Ghimpu.

Am văzut lume bine îmbrăcată, domnișoare sexy și pe liderul partidului Mihai Ghimpu însuși întrun costum impecabil și la papion. Nu a lipsit nici un ospăț de zile mari. Impresia era a unei adunări boierești și pe alocuri glamuroase.

M-aș fi așteptat la o astfel de adunare de la cei din Partidul lui Filat ori al lui Plahotniuc. Nu, vedem că și liberalilor le place să măsoare straie de boieri.

De fapt, cred că Ghimpu a mers conștient pe exemplul

foștilor săi colegi de Alianță, care nu se rușinează să-și arate bogăția. Există o largă categorie de moldoveni care, atunci când le spui de hoțiile celor de la guvernare, ei nu-i acuză, ci îi invidiază. Lor li se pare că guvernanții parcă le-ar spune: „Vedeți, dacă noi trăim bine, înseamnă că și voi o să trăiți bine”. Ceea ce până la urmă se dovedește a fi o minciună, pe care, Ghimpu, iată, nu s-a sfiit să o exploateze.

Bine, dar ca să nu spuneți

MAI PE SCURT constantin cheianu că sunt cârcotaș și că mă leg doar de lucruri neimportante, de haine, de mâncare, și nu de esență, hai să vă spun ceva și despre esență. Adică nu doar despre ce au mâncat, ci și ce au spus liderii PL. Ideea de bază a luărilor de cuvânt, cum bine vă dați seama, a fost că tot ce a fost bine din 2009 încoace s-a datorat Partidului Liberal,

chiar și denumirea AIE era mai bună decât cea de azi.

Domnul Anatol Șalaru, cel despre care se spune că a furat milioane din banii pentru drumuri (nu exclud că banchetul a fost plătit tocmai din acești bani) care drumuri, iată acum, la nici câteva luni de la darea în exploatare sunt reparate... Zic, dl Șalaru a ajuns să spună că

numai prezența lor în AIE le-a potolit pofta de a fura celorlalți colegi de Alianță.

Fals, domnule Șalaru. Domnul Ghimpu a recunoscut în repetate rânduri că el știa foarte bine despre toate hoțiile colegilor săi, dar tăcea, pentru că se gândea la integrarea europeană.

Acesta a fost, din păcate, rolul PL-ului în Alianță, al martorului tăcut la niște crime, iar în unele cazuri chiar și al participantului activ. Iar acum PL trebuie să revină la guvernare, cum sugera același Șalaru, ca să facă ce? Nu același lucru, să vedeți că se fură, să tăceți și să furați împreună cu ei!?

Dl Ghimpu a tot repetat în discursul său că Partidul Liberal a avut mereu câteva

obiective – libertatea, dreptatea, adevărul și bunăstarea cetățenilor. Și a povestit ce a făcut pe planul libertății, al dreptății, dar când a ajuns să spună ceva despre bunăstarea cetățenilor, a zis așa: dacă vreți bunăstare, aveți grijă cum votați. Dorin Chirtoacă, la rândul său, i-a compătimit pe săraci și pensionari că sunt furați de oligarhi. De parcă nu am vedea în fiecare săptămână pensionari și săraci protestând la ușa primăriei.

MAI PE SCURT, domnilor liberali, nu mai vorbiți despre bunăstarea cetățenilor, după ce patru ani la rând nu v-ați amintit nici o clipă de cetățeni. Și, boieri cum sunteți, nici nu vă stă bine.

executiv DISPUTĂ

Moţiuni de cenzură, în loc de idei constructive PCRM e nemulţumit de controlul străinilor care vor veni în RM prin regiunea transnistreană

rat că acţiunile comuniştilor şi în special înaintarea celor două moţiuni de cenzură unui Guvern care activează abia de patru luni sunt parte a unui show politic ieftin prin care aceştia îşi doresc să devieze Astăzi, va avea loc şedinţa Parlamentului în cadrul căreia cursul oficial proeuropean al RepuLegislativul urmează să examineze cea de-a doua moţiune blicii Moldova. „Aş dori să împrosde cenzură înaintată Guvernului de către PCRM. Deputaţii comunişti au înaintat o moţiune de cenzură privind activita- pătez memoria comuniştilor, ce tea Guvernului Leancă, pe tema conflictului transnistrean şi stat am preluat în 2009, o Moldovă anume instituirea punctelor migraţionale de control pe linia comunistă, divizată, izolată şi autoritară, cu un deficit bugetar enorm, administrativă care separă cele două maluri ale Nistrului.

Premierul Iurie Leancă a anunţat anterior că subiectul celei cu probleme masive economice, cu lipsă de încredere atât la Bruxelles, de a doua moţiuni legat de problema transnistreană este unul sensibil şi ar putea genera reacţii negative în societate. cât şi la Moscova. În 2013, cu toate dificultăţile, cu insuficienţa de stade acum încolo se vor susţine re- bilitate politică cauzată de probleSvetlana COROBCEANU ciproc. „Conştientizăm care este mele constituţionale, crize, în pofiIeri, liderul socialiştilor, Igor rolul istoric pe care îl avem împre- da acestor dificultăţi, progresul este Dodon, a declarat că socialiştii ună”, a spus Dodon. Liderul soci- totuşi pe faţă”, a spus Leancă în cavor susţine moţiunea de cenzură aliştilor a specificat că principalul drul unei emisiuni de la Moldova1. înaintată de comuniştii. Totodată obiectiv care leagă cele două par- Premierul a reiterat că integrarea acesta a lăsat să se înţeleagă că s-a tide de stânga ţine de integrarea în europeană răspunde aşteptărilor împăcat cu liderul comuniştilor uniunea euroasiatică şi înlătura- majorităţii din RM care speră la o Vladimir Voronin, cu care nu era rea, în timpul apropiat, a actualei viaţă mai bună. „Moţiunile de cenîn relaţii bune după plecarea sa din guvernări. zură sunt înaintate de cei care duc partid. În cadrul unei conferinţe de lipsă de idei, argumente, nu au o vipresă, Dodon a anunţat că, după Leancă: acţiunile ziune pe care pot miza ori construi şedinţa de joi a Parlamentului, a comuniştilor, un show ieftin ceva. În legătură cu cea de-a doua avut un prim schimb de opinii pomoţiune, regret că PCRM a ales zitive cu liderul comuniştilor şi că Premierul Iurie Leancă a decla- acest subiect. Atât cei din vest –

Bruxelles, Bucureşti, Washington, ne ajută, fiindcă doresc să avem un stat previzibil care să genereze securitate şi stabilitate, astfel încât noi să ne concentrăm pe dezvoltarea RM şi să nu ne ocupăm de generare de imigrare, cât şi cei de la Kiev ori Moscova sunt sigur că ne susţin. Şi doar partidul de opoziţie se opune acestui obiectiv, în speranţa de a devia parcursul european al RM”, a mai spus Leancă.

Serviciu în beneficiul cetăţenilor Moţiunea de cenzură înaintată de PCRM se bazează pe proiectul de lege votat în lectură finală săptămâna trecută care prevede instalarea a şase posturi migraţionale la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Or, pe segmentul transnistrean, la frontiera moldo-ucraineană, sunt 460 de km care nu sunt controlaţi. Prin această porţiune cetăţenii străini puteau intra şi ieşi fără a şti autorităţile RM. Legea RM prevedea şi până acum ca cetăţenii străini care veneau prin segmentul transnis-

trean să se înregistreze în decurs de 72 de ore la unul din cele 50 de oficii ale Biroului pentru Migraţie şi Azil de pe teritoriul RM. Ca să se înregistreze, cetăţeanul trebuia să fie informat despre aceasta, să găsească un oficiu şi să aibă modalitatea practică s-o facă. Deseori se întâmpla că cetăţenii străini nu erau informaţi despre acest proces şi la plecare la aeroport ori pe calea ferată se alegeau cu amenzi.

Prin instalarea celor şase noi posturi migraţionale, plasate la principalele puncte de trecere de pe un mal pe celălalt al Nistrului, autorităţile şi-au propus să înlăture această lacună. Potrivit informaţiilor prezentate de Direcţia de combatere a şederii ilegale a străinilor din cadrul Biroului Migraţie şi Azil, anual regimul de şedere pe teritoriul RM era încălcat de 1400 – 1600 de persoane. Instalarea posturilor migraţionale pe Nistru este o condiţie a UE pentru liberalizarea regimului de vize şi o măsură de securizare a frontierei de stat a RM. Măsurile nu-i vizează pe cetăţenii care au domiciliul în stânga Nistrului.

Iurie Leancă consideră că subiectul transnistrean nu trebuie să servească drept motiv de ruptură între liderii politici de la Chișinău.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi, 22 octombrie 2013

Politică

5

De ce moţiunile de cenzură au dreptul la existenţă După ce a căzut prima moțiune de cenzură legată de Banca de Economii și concesionarea Aeroportului, comuniștii se lansează cu cea de-a doua ce vizează subiectul transnistrean și punctele de control al migrației.

Premierul Iurie Leancă deplînge această iresponsabilitate a comuniștilor, spunînd că Transnistria nu trebuie să servească drept motiv de sciziune în interiorul clasei politice, recunoscînd, totuși, că în cazul primei moțiuni existau anumite temeiuri ca societatea să fie nemulțumită.

Igor Dodon se situează din nou de partea comuniștilor și dorește rostogolirea unui guvern al „oligarhilor”. În același timp, sîntem ca niciodată aproape de ratificarea Acordului de Asociere la Vilnius, iar Ucraina se pare că îl va și semna.

Luptă acerbă prin intermediul moțiunilor de cenzură Comuniștii sînt criticați

pentru iresponsabilitate și intenții sinistre prin urmărirea de a arunca în hău Republica Moldova în ajunul summitului de la Vilnius ce ar rezulta din depunerea repetată a moțiunilor de cenzură.

Unii comentatori politici reiau acest refren și înfierează opoziția. Cu toate acestea, nu prea este clar ce au în vedere acești critici.

Opoziția e minoritară în Parlament și nu este în stare să răstoarne Guvernul. În același timp, subiectele pe care le ridică sînt extrem de importante și necesită dezbateri serioase și luări de atitudine tranșante, fapt care corespunde întru totul principiilor jocului democratic. În plus, guvernarea a comis în repetate rînduri gafe serioase și nu poate

Cornel Ciurea pretinde societății să fie lăsată în pace sub pretextul apropierii summitului de la Vilnius. În aceste condiții, este normal ca drumul spre Vilnius să fie marcat de o serie de moțiuni de cenzură. Important e ca alianța aflată la guvernare să dea dovadă cel puțin în ceasul al doisprezecelea de seriozitate și să mențină majoritatea din Parlament. În mod normal, acest lucru nu este greu de obținut.

Că lucrurile nu sînt atît de grave ne demonstrează exemplul Bulgariei. În această toamnă au căzut deja două moțiuni de cen-

ONG-urile de media cer elucidarea cazului de ameninţare semnalat de redacţia ZdG Organizațiile neguvernamentale de media cer Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale să investigheze minuțios și să elucideze cazul de ameninţare semnalat de echipa „Ziarului de Gardă” (ZdG) şi să întreprindă toate măsurile necesare în vederea protejării vieții și integrității fizice a jurnaliştilor ameninţaţi.

Amintim că redacţia săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă” a difuzat la 17 octombrie 2013 o declarație prin care informează opinia publică că ar fi fost telefonați de o persoană care s-a prezentat ca Renato Usatîi, care i-a înjurat și i-a amenințat, fiind nemulțumit de un articol apărut pe site-ul ZdG cu câteva ore mai devreme, precum și de politica editorială a ziarului „Timpul”.

Totodată, persoana care a telefonat s-ar fi declarat deranjată și de faptul că ziarul nu publică declarațiile făcute de el la adresa unor politicieni.

Menţionăm că Renato Usatîi

este om de afaceri originar din Republica Moldova, mediatizat pe larg de presă în ultimul timp.

Intimidarea, ame­nin­ țarea, ingerința în politica editorială şi alte metode prin care se dorește „disciplinarea jurnaliștilor” sau cenzurarea investigațiilor jurnalistice trebuie condamnate fără rezerve într-un stat de drept. Conform legislației în vigoare a Republicii Moldova, împiedicarea intenţionată a activităţii massmedia sau a jurnalistului, intimidarea mass-media sau a jurnalistului pentru critică, precum și cenzura sunt pasibile de răspundere penală.

Facem apel și la solidaritatea jurnaliștilor care trebuie să dea dovadă de unitate în numele apărării dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. Cerem persoanelor publice să se abțină de la amenințarea jurnaliștilor cu care nu sunt de acord, iar în cazul în care se simt lezați în drepturi să apeleze la Consiliul de Presă, care este o structură de mediere a conflictelor, sau să facă uz de metodele prevăzute de legislaţie.

Solicităm organelor de drept să ancheteze riguros cazul semnalat de ZdG pentru a stabili cine este autorul amenințărilor la adresa jurnaliștilor, iar persoana/ persoanele vinovate să fie pedepsite conform normelor legale în vigoare.

Centrul pentru Jurnalism Independent Asociația Presei Independente Centrul de Investigații Jurnalistice

zură înaintate de opoziția condusă de fostul premier Boiko Borisov împotriva guvernului lui Plamen Oreșarski. Cu toate acestea, Borisov nu se potolește și promite o a treia moțiune pe un alt subiect, considerînd că Guvernul a eșuat pe toată linia. Această avalanșă de moțiuni de cenzură nu face, însă, ca Bulgaria să fie privită cu alți ochi și este acceptată de UE ca o manifestare de concurență în politică.

Exemplul Bulgariei servește drept replică și declarațiilor lui Vlad Filat care a anunțat recent intenția liberaldemocraților de a schimba legislația pentru a nu permite depunerea frecventă a moțiunilor de cenzură. Astfel, coaliția prodemocratică continuă să reacționeze nedemocratic la fiecare lovitură a opoziției, ea modifică legislația pentru a bloca căile ei de atac.

Sînt oare temele moțiunilor de cenzură inacceptabile?

Iurie Leancă consideră că subiectul transnistrean nu trebuie să servească drept motiv de ruptură între liderii politici de la Chișinău. În opinia premierului, discuția de azi asupra moțiunii de cenzură ar putea genera reacții negative.

Sîntem de acord că subiectul transnistrean este unul sensibil și că ar trebui să existe un consens în

această privință împărtășit atît de guvernare, cît și de opoziție. În același timp, constatăm deseori că tolerarea continuă a pseudoconsensului în subiectul transnistrean generează o stare nejustificată de autocomplacere și nepăsare față de această chestiune. În particular, n-am înțeles deloc cum a fost votată legea cu privire la instalarea punctelor migraționale de control. Legea a fost susținută de deputați, iar mecanismul prin care se va face distincția între cetățenii străini cu și fără viză de reședință în Transnistria a fost lăsat la cheremul Guvernului. Guvern care deja de doi ani încearcă fără succes să identifice un asemenea mecanism.

Mă așteptam să se întîmple invers – la început trebuia identificat mecanismul, și doar ulterior votată legea.

Comuniștii pot fi, desigur, acuzați de populism, dar trebuie să recunoaștem că, prin moțiunea de cenzură înaintată, ei vor pune în discuție un subiect de interes național – tragem sau nu tragem o frontieră pe Nistru și cum tratăm în continuare transnistrenii fără pașaport moldovenesc.

Opiniile pot fi diferite, dar prezentarea argumentelor nu a fost făcută pînă astăzi deoarece Guvernul a preferat să muşamalizeze această discuție. Din această cauză, nu putem decît saluta moțiunea de cenzură, chiar dacă sperăm că ea nu va trece. Vrem să auzim argumentele ambelor părți și să înțelegem ce urmărește Guvernul pe direcția Transnistriei.

Un Guvern strîns în chingi Situația Guvernului Leancă nu este de invidiat. Din cauza obsesi-

ilor politice ale fostului premier și fostului primvicepreședinte al Parlamentului, reforme nu s-au prea făcut (cu excepția, retehnologizării pe bani europeni).

De multe ori, acest guvern este nevoit să reacționeze de o manieră nedemocratică pentru a bloca ofensiva comunistă – cum ar fi, de exemplu, sistarea transmisiunilor on-line ale ședințelor Guvernului sau, eventual, interzicerea depunerii moțiunilor de cenzură. Ne așteptăm, de asemenea, la o tentativă de a introduce formula sistemului uninominal pentru maximizarea șanselor electorale, chiar dacă ea nu este agreată de europeni.

Cu alte cuvinte, avem un Guvern dezagreabil care arată prost deoarece este moștenitorul unei confruntări de cîțiva ani dintre Filat și Plahotniuc (nici măcar alura simpatică a lui Leancă nu salvează aparențele). Și, totuși, nu avem deocamdată o altă soluție decît să-l răbdăm. Singura explicație, necesară și suficientă, e summitul de la Vilnius. Semnarea Acordurilor de Asociere reprezintă un proiect regional și el urmează să fie finalizat indiferent de conjuncturile politice interne. Din această cauză, Yanukovici este nevoit să-și calce pe inimă și s-o elibereze pe Timoșenko. Din aceeași cauză, noi răbdăm un Guvern care deja a cam pierdut contactul cu oamenii. Înțelegem că Guvernul profită acum de această situație și încearcă să-și relanseze imaginea prin contracararea moțiunilor de cenzură care, pur și simplu, n-au cum să treacă. Astăzi Guvernul ne spune – vedeți, comuniștii eşuează, prin urmare noi avem dreptate.

Nu aveți dreptate, dar sîntem dispuși să vă mai răbdăm.

Abonarea 2013 continuă JURNAL de Chişinău ediţia de Marţi Indice 1 lună 3 luni PM 21692 (pers. fizice) 21,00 lei 63,00 lei PM 23692 (pens., stud.)

18,90 lei 56,70 lei JURNAL de Chişinău ediţia de Vineri PM 21472 (pers. fizice) 23,80 lei 71,40 lei PM 23472 (pens., invalizi) 21,45 lei 64,35 lei JURNAL de Chişinău ediţia Completă PM 23724 (pers. fizice) 44,80 lei 134,40 lei PM 21725 (pers. juridice) 67,70 lei 203,10 lei

6

Marţi, 22 octombrie 2013

De fapt, acești neonepoței ai lui Stalin speră că prin activitățile lor vor da peste cap agenda parlamentară și cea guvernamentală.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Observator

Moţiuni de paragină În schimbul unei ședințe parlamentare productive în ziua de 17 octombrie, am asistat cu stupoare tot mai mare la un fel de nu știu ce, care, afară de elementară pierdere de timp, altfel nu poate fi! Întregul for legislativ și întregul executiv au pierdut o zi din activitatea lor.

Pierdem timp pentru dezbaterea unor moțiuni pasagere înaintate de opoziție în Parlament, pierdem timp din cauza protestelor organizate de către aceștia împreună cu acoliții lor, pierdem o sumedenie de eforturi pentru a explica societății răspunsurile la provocările inventate parcă din senin.

Constatăm că opoziția comunistă și alte forțe antieuropene nu fac altceva decât să încerce o sabotare a activității Parlamentului și a Guvernului. Opoziția încearcă să impună o agendă publică falsă, substituind subiecte cu adevărat importante precum sunt integrarea europeană, reformele instituțiilor de drept, elaborarea și aprobarea politicilor fiscale și a celor bugetare, reforma educației, dezvoltarea infrastructurii.

De fapt, acești neonepoței ai lui Stalin speră că prin activitățile lor vor da peste cap agenda parlamentară și cea guvernamentală, astfel încât să nu se reușească parafarea în cadrul Summit-ului de la Vilnius a Acordurilor de asociere și de liber schimb între RM și UE. Toată „revoluția de canapea” nu este nimic altceva decât o rău intenționată sabotare a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova! Și vreau să atenționez că, odată cu parafarea acordurilor la Vilnius, comuniștii, acoliții lor inconștienți și iresponsabili, împreună cu cei care-i dirijează din spate, oricum nu se vor opri. Ur-

mează o perioadă cu mult mai dificilă, când vom trece la etapa de monitorizare a implementării legislației și normelor comunitare.

Astfel încât va trebui să ne pregătim pentru un efort concertat de prevenire a acțiunilor de sabotaj din partea oponenților cursului european al Republicii Moldova. Și apropo, noua moțiune de cenzură, înaintată de comuniști, așa, numai în dorul lelii, după ce au pierdut o nouă bătălie, demonstrează tupeul lor ce n-are margini. Încerc, totuși, să mă adresez, direct către opoziția comunistă: nu vă mai fixați atât de mult pe magia puterii! Mai aveți nițică răbdare să reușim să reparăm măcar o parte din gafele și inepțiile pe care le-ați comis în opt ani și jumate de guvernare. Mai bine veniți în fața forului legislativ și povestiți cum ați construit sistemul judecătoresc corupt, ca să ne fie mai lesne a-l reforma.

Sau să ne explicați cum să scăpăm de prietenul dumneavoastră Șelin, acel pe care îl aduceați în brațe în Parlament, tot el vinovatul de faptul că de trei ani locuitorii a trei raioane – Șoldănești, Rezina și Râbnița, nu au un drum de acces decent spre Chișinău? Tot acel Șelin care și-a bătut joc cu ajutorul vostru de Conacul și Parcul din Ivancea pe care în loc să-l restaureze l-a distrus și lăsat în paragină. În realitate, protejați paragina, domnilor opozanți, și acesta-i adevărul gol-goluț!

Sigur nu putem afirma

În nenumărate rânduri am asistat la ședințe parlamentare blocate cu megafoane, cu pumni și limbaj indecent, și cu nesfârșite pauze provocate de-a surda.

Este o sumedenie de timp irosit, timp în care trenează reformele proeuropene. Misiunea Coaliției Proeuropene este de a anihila efectele tacticii aplicate de comuniști concentrându-se pe agenda proprie. că activitatea Guvernului ar fi una ideală, că nu au mai rămas probleme de rezolvat – ar fi o sfidare

a bunului-simț. Trezește îngijorări fluctuația prețurilor, sunt dureroase pentru toți problemele cu

care se ciocnesc agricultorii, e foarte important să facem ordine în sistemul de calculare a prețurilor la produsele petroliere.

Dar politizarea excesivă a acestor subiecte, lipsa unei dezbateri axate pe căutarea de soluții și nu a țapilor ispășitori nu va soluționa problemele, ci le va face și mai dureroase. Chiar și răsunătoarele cazuri ale Băncii de Economii și Aeroportului Internațional Chișinău, față de care am avut și avem opinie separată, nu vor fi soluționate prin dezbateri politice. În speță Legislativul nu poate substitui nici procuratura, nici judecata și evident nu poate emite verdicte.

Subliniez că opinia noastră nu este orientată împotriva Coaliției Proeuropene, ci dimpotrivă, mai multă transparență în

actul guvernării doar îi va spori autoritatea. În Consecință, respingem categoric ideea întoarcerii în paragina embargoului estic, respingem hazardatele tentative de criză guvernamentală și eventuale alegeri parlamentare anticipate cu noi cheltuieli de zeci de milioane și, prin urmare, fracțiunea reformatoare pe care o reprezint respinge moțiunile destabilizatoare ale comuniștilor, insistând asupra continuării neabătute a parcursului european al Republicii Moldova. În calitate de post scriptum, aș mai adăuga următoarele: este a nu știu câta oară de când dezbatem în plenul Parlamentului tot felul de moțiuni simple, de cenzură, cereri de demisie a unui sau altui demnitar în condițiile când pentru toată lumea este clar că nu se vor aduna suficiente voturi pentru succesul unor astfel de inițiative destructive. În nenumărate rânduri am asistat la ședințe parlamentare blocate cu megafoane, cu pumni și limbaj indecent, și cu nesfârșite pauze provocate de-a surda. Este o sumedenie de timp irosit, timp în care trenează reformele proeuropene.

Misiunea Coaliției Proeuropene este de a anihila efectele tacticii aplicate de comuniști concentrânduse pe agenda proprie. Mai pe scurt – să nu ne lăsăm provocați de show-uri ieftine, dar, în realitate, destul de costisitoare, făcute până la urmă tot din bugetul statului, adică pe cheltuiala bietului contribuabil!

Ion Hadârcă P

Francofoniei

România oferă bursele “Eugen Ionescu” pentru studii doctorale şi post-doctorale Ministerul Afacerilor Externe din România oferă burse doctorale şi post-doctorale pentru cercetătorii din Republica Moldova în cadrul programului “Eugen Ionescu”, aceste burse fiind gestionate de Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF). Programul se adresează doctoranzilor şi cercetătorilor din statele membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). Durata unei burse este de la 3 la 6 luni, începând cu data de

1 februarie 2014, în funcţie de amploarea proiectului de cercetare.

Data limită de depunere a dosarelor este 15 noiembrie 2013. Crearea programului de burse „Eugen Ionescu” a fost decisă de Guvernul României în anul 2006, cu ocazia Sommet-ului Francofoniei organizat la Bucureşti. Tot la Bucureşti se află Antena regională a francofoniei pentru Europa Centrală şi de Est, România fiind desemnată „stat-far” în regiune de către secretarul gene-

ral al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

La Ambasada României din Chişinău a avut loc vineri, 18 octombrie 2013, o reuniune la care au participat Marius Gabriel Lazurca, ambasadorul României, Roman Kwiatkowski, resposabiliul din Chişinău a Antenei Agenţiei Universitare a Francofoniei, precum şi reprezentanţi ai universităţilor din Republica Moldova. Reuniunea a avut ca scop prezentarea progra-

mului de burse „Eugen Ionescu” oferit de România, precum şi modalităţile de popularizare a acestei oferte printre cei interesaţi.

Documentele referitoare la: - Prezentarea programului de burse; - Lista universităţilor gazdă participante la program; - Regulamentul de acordare a burselor doctorale; - Regulamentul de acordare a

burselor postdoctorale; - Formularul de solicitare a bursei doctorale şi postdoctorale; - Formularul Protocol de cercetare; Precum şi alte informaţii se găsesc la adresa: http://www.auf.org/ bureau-europe-centrale-et-orientale/bourses-regionales/boursesde-recherche-doctorale-et-depost-doctorat/.

Biroul de presă al Ambasadei României în Republica Moldova

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

exclusiv

magazin

7

„Când sunt la pământ, îmi amintesc de mama” Încercările vieţii nu au cruţat-o pe Anastasia Lazariuc. Despre unele dintre acestea, cele mai dureroase, ştiu doar membrii familiei sale Artista a revenit pentru câteva zile la Chişinău, iar APROPO a profitat de ocazie pentru a realiza un articol de suflet cu cea mai îndrăgită interpretă din R. Moldova, stabilită de 21 de ani cu traiul în Bucureşti.

Anastasia Lazariuc ne-a dezvăluit că „viața a pus-o la încercări grele, iar în momentele de cumpănă gândul îi fuge la mama sa”. Îndrăgita vedetă ne-a vorbit şi despre spectacolul care va avea loc mâine, la Palatul Naţional „N.Sulac”.

Lena NEGRU În vara acestui an, Anastasia Lazariuc a aniversat 60 de ani. În toate interviurile acordate, frumoasa artistă a recunoscut că a avut o tinereţe „deloc uşoară”. La 26 de ani era mama singură, după ce a divorțat de un soț alcoolic, care o bătea peste faţă, încercând să o mutileze pentru ca ea să nu mai poată urca pe scenă. La scurt timp după divorț o altă tragedie avea să-i tulbure liniştea: fratele ei a fost ucis. Ulterior, a mai primit o „palmă” de la viaţă – i-a decedat şi cel de-al doilea părinte, mama.

momente neplăcute sau chiar dureroase, despre care puţini ştiu. Dar nu regret nimic din ceea ce mi s-a întâmplat – astfel am devenit mai puternică”, ni se confesează Anastasia Lazariuc. „Mama, cel mai apropiat exemplu” Când simte că e cu moralul la pământ, artista îşi aminteşte de mama sa, care a avut

a avut puterea să treacă peste toate obstacolele vieţii, atunci eu nu chiar am dreptul să mă vaiet. Prin comparaţie, problemele mele sunt minore”.

Nu-i plac cifrele Pentru Anastasia Lazariuc, timpul parcă stă pe loc. Aceasta este cunoscută nu doar pentru piesele pe care le interpretează, ci şi pentru frumuseţea ei.

Deşi trecută de prima tinereţe, artista arată extrem de bine pentru o femeie de vârsta ei.

Cântăreaţa ne-a spus care e secretul ei: o alimentaţie sănătoasă în combinaţie cu detoxifierea periodică a organismului. Întrebată cum se

Anastasia Lazariuc va susţine un spectacol grandios cu genericul „Seară albastră”. În cadrul acestuia vor cânta şi prietenii interpretei: Iurie Sadovnic, Olga Ciolacu, Vitalie Dani, Ştefan Petrache, Cristi Aldea-Teodorovici, Igor Sârbu şi Igor Stribiţchi (Akord) etc. Artiștii vor fi acompaniați de band-ul lui Viorel Burlacu. „Vreau ca spectacolul să fie unul de neuitat, un eveniment de suflet.

Sper să-mi reușească. Şi cum este imposibil ca într-un concert să cânt doar eu, i-am invitat pe câţiva interpreți din generaţia mai tânără, care vor cânta melodii din repertoriul meu. Va fi un spectacol live, iar pe cei care vor fi prezenți în sală îi așteaptă multe

„Ion AldeaTeodorovici, cel mai potrivit compozitor pentru mine”

„Palmele” vieții au făcut-o mai puternică Când îşi aduce aminte de acea perioadă, îşi stăpâneşte cu greu lacrimile. Totuşi, găseşte în ea puterea de a ne vorbi cum a reuşit să meargă înainte. „Din păcate, viaţa nu alege. Ea ne pune pe toți în fața unor examene deloc ușoare, pe care fiecare dintre noi trebuie să le susţinem în singurătate, oricât ar încerca să ne ajute cei din jur.

Am trecut prin momente în care mi se părea că totul s-a terminat, că nu am cum să trec de acele încercări ale sorţii. Totuşi, e foarte important ca în astfel de momente să ai alături măcar un prieten ori o prietenă, să nu fii singur, pentru că știu foarte multe cazuri cu final tragic. Dumnezeu a fost bun cu mine, căci a avut cine să mă susţină. Am trecut prin

şase rochii: unele au fost aduse din România, iar celelalte au fost create de designerul moldovean Daniel Racoviţă.

Anastasia Lazariuc colaborează cu bunul său prieten, Vitalie Dani

o soartă deloc uşoară: „Cunosc foarte bine viaţa mamei. Ea a trecut prin greutăţi cumplite: şi-a pierdut soţul şi a fost nevoită să-şi crească de una sigură copiii.

A trecut prin război şi foamete, dar nu s-a lăsat bătută. Apoi şi-a înmormântat fiul, cred că nu există durere mai mare pentru o mamă.

Ea a fost exemplul care m-a determinat să lupt în clipele de grea cumpănă. Când mi-i greu, îmi spun că dacă mama

simte la cei 60 de ani împliniți, distinsa interpretă ne-a spus că „nu măsoară vârsta după ani şi că niciodată nu i-a plăcut matematica”. „Sunt o visătoare, o romantică incurabilă căreia nu-i plac cifrele.

Anii vin, trec, important e să rămânem tineri în suflet”, susține vedeta.

La spectacol va schimba șase ținute Mâine, la Palatul Naţional „N.Sulac”,

surprize”, ne-a spus interpreta.

Anastasia Lazariuc ne-a mărturisit că de fiecare dată când iese în faţa publicului de acasă, este copleșită de emoţii. Deşi credea că odată cu vârsta acesta vor dispărea, se pare că ele au devenit şi mai intense: „Acum am înţeles că fără emoții nu se poate. Iar dacă nu le ai, înseamnă că te-ai transformat în robot”.

Pe durata spectacolului, vedeta va schimba

În timpul discuţiei, Anastasia Lazariuc şi-a amintit şi de perioada în care se lansa în muzică, acum 36 de ani. Melodia cu care s-a făcut remarcată a fost „Seară albastră”, compusă de regretatul Ion Aldea-Teodorovici. „Într-o bună zi m-am trezit cu dorința de a face muzică. Destinul a făcut să devin cântăreață, chiar dacă mediul în care am crescut nu era propice dezvoltării acestei pasiuni.

Ion Aldea-Teodorovici mi-a scris trei melodii: „Seară albastră”, „Ca prima oară” şi „Fuga, fuga”, toate devenind şlagăre.

Colaborarea noastră a fost una specială şi cred că pentru mine el a fost cel mai potrivit compozitor. Ion şi Doina mai aveau atâtea se spus, de făcut... Păcat că au plecat atât de repede de lângă noi. În acea perioadă, Ion Aldea-Te-

odorovici tocmai lucra la câteva melodii pe care mi le promisese.

Dar se vede că n-a fost să fie”, ne povesteşte cu regret Anastasia Lazariuc. În urmă cu 24 de ani, interpreta a efectuat pentru prima dată un turneu de mare succes în România. Atunci, timp de o lună, a cântat live, susţinând câte trei spectacole pe zi. Iar trei ani mai târziu se stabilea cu traiul la fraţii noştri de peste Prut. „Niciodată nu am visat și nici nu miam dorit să părăsesc R.Moldova. Dar aşa erau vremurile, în acei ani multă lume a fost nevoită să plece din țară. Fac destul de des naveta Chișinău-București şi trebuie să recunosc: mă simt acasă pe ambele maluri ale Prutului”, spune Anastasia Lazariuc.

La finalul discuţiei, distinsa doamnă ne-a dezvăluit şi care este cea mai arzătoare dorinţă a sa: „Îmi place să călătoresc. Viaţa, prin meseria pe care o am, mi-a oferit această oportunitate. Îmi doresc să călătoresc prin lume ca simplu turist, să admir peisajele care-mi plac fără să mă grăbesc la spectacol”.

8

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

exclusiv

magazin

Colaborarea cu Nicolae Botgros i-a purtat noroc!

Tânărul interpret de muzică populară, Nicu Mâţă, a câștigat admirația publicului din România mele cântece. Maestrul Nicolae Botgros îţi dă de fiecare dată o energie pozitivă, vioara lui este liantul între orchestră, pe de o parte, și sufletul și glasul solistului, pe de cealaltă parte”, ne mai povesteşte cântăreţul. În cadrul spectacolelor la care a participat în România, talentul lui Nicu Mâţă a atras atenţia artiştilor de muzică populară, care ulterior l-au invitat în concretele lor, dându-i şi cele mai bune sfaturi.

La cei 24 de ani ai săi, Nicu Mâţă se bucură de celebritate în România, ajungând să colaboreze cu nume mari ale muzicii populare. Cum tânărul este mai cunoscut peste hotare decât acasă, în acest număr am decis să vă spunem povestea lui. Fire receptivă, Nicu a acceptat provocarea noastră şi ne-a povestit cum a început colaborarea cu maestrul Nicolae Botgros, dar şi cum a ajuns să câștige simpatia publicului de peste Prut.

apropo magazin

Festivalul „Nicolae Sulac”, pista sa de lansare Nicu Mâţă şi-a făcut debutul pe o scenă profesionistă în 2005, la prima ediţie a Festivalului „Nicolae Sulac”, unde a cântat trei melodii: „Cât a fost vara de lungă”, „Câte păsări codrul are” şi „Într-o iarnă lungă, grea”, toate fiind din repertoriul regretatului bard al neamului românesc. Acest eveniment, de la care s-a ales cu un premiu special, a fost extrem de important pentru tânărul interpret şi asta deoarece festivalul a constituit un punct de pornire şi un imbold pentru cariera sa.

Un an mai târziu, Nicu a fost admis la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, iar peste patru ani, la cea de-a treia ediţie a Festivalului „Nicolae Sulac”, lua chiar Marele Premiu. „Pregătindu-mă pentru acest concurs, m-am îndrăgostit iremediabil de muzica lui Nicolae Sulac.

Atunci am simțit pentru

Despre colaborările cu artiştii din România

prima oară ce înseamnă emoția cu adevărat, am simțit cum se unește cerul cu scena. În primele mele interviuri spuneam că dragostea față de cântecul popular i-o datorez vocii lui Nicolae Sulac, primul interpret ale cărui melodii le-am ascultat. Apoi au urmat cele ale altor interpreţi: Nicolae Glib, Mihai Ciobanu, Zinaida Julea etc.

Mai târziu am descoperit și m-am îndrăgostit de muzica Minei Pâslaru și a Sofiei Vicoveanca, dar și a altor mari interpreţi de folclor românesc. Stând mai mult în România, unde am făcut şi un masterat, nu am reușit încă să mă angajez la un ansamblu sau o orchestră. Sunt, deci, liber profesionist şi mă bucur de orice colaborare pe care o am”, mai spune Nicu Mâţă.

Despre colaborarea cu Nicolae Botgros Din 2009, pe când avea 21 de ani, tânărul

interpret a început să colaboreze cu maestrul Nicolae Botgros şi „Lăutarii” săi. „Magicianul viorii” i-a purtat noroc şi i-a oferit oportunitatea de a cânta în cadrul celor mai mari spectacole ale sale: „40 de ani ai orchestrei Lăutarii” şi „Ceas aniversar”, cel din urmă fiind dedicat împlinirii a 60 de ani a maestrului Botgros. „Corneliu, fiul marelui muzician, m-a ajutat să-mi aleg corect repertoriul, a realizat orchestraţiile cântecelor cu care încânt publicul şi mi-a deslușit tainele melosului moldovenesc.

Sub bagheta lui dirijorală am înregistrat primele

În 2012, basarabeanul nostru a luat Marele Premiu la Festivalul „Ponoare, Ponoare”, iar în urma acestuia s-a ales şi cu două oferte de colaborare venite din partea a doi dintre cei mai îndrăgiți şi apreciați interpreți de muzică populară. Niculina Stoican şi Petrică Mâţu Stoian i-au propus să înregistreze câte o melodie ce va fi inclusă pe albumele lor. Tot în acel an, un alt dar nesperat a venit din partea legendei cântecului românesc, Sofia Vicoveanca. Aceasta l-a invitat, împreună cu alte colege de breaslă, să-i fie alături în cadrul emisiunii „Cântec şi poveste”, de la TVR3. „Dar, cu siguranţă, cel mai frumos cadou l-a

„apropo” de bancul săptămânii

director Fondator: Val Butnaru

Redacţia:

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, birou 306, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Redactor-şef: Lena Negru lena.negru@apropomagazin.md

Telefoanele redacţiei: 85.70.28, 85.70.29 GSM 060.00.21.08 Orange fax: 23.42.30 e-mail: apropo@apropomagazin.md internet: www.apropomagazin.md

Redactor stilizator: Nina Tofan nina.tofan@apropomagazin.md

Fata lunii septembrie

În România, pe Nicu Mâţă l-a primit călduros nu doar publicul spectator, ci şi artiștii de muzică populară. Interpretul ne-a mărturisit că a simțit de nenumărate ori că oamenii au fost receptivi la mesajul cântecelor sale. Se întâmpla la cele mai populare festivaluri: „Strugurele de Aur”, „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, „Maria Tănase” şi lista ar putea continua.

Nicu s-a născut în satul Năvârneţ, r. Făleşti, în familia inginerului Ion Mâţă şi a învăţătoarei Vera Mâţă. „Părinţii au fost cei care m-au învățat să fiu respectuos, să onorez cântecul, munca – viața în ansamblu. Îi datorez mult şi surorii mele mai mari, Ira, care a contribuit şi ea la creșterea şi formarea mea ca om şi artist. Recunosc, sunt foarte ataşat de familia mea. Acum, cel mai important, răsfățat şi iubit membru al acesteia este nepoţica Sofia, care degrabă va împlini trei anişori. Se spune că moştenim trăsături şi calităţi de la ambii părinţi, într-o măsură mai mare sau mică. Așa s-a întâmplat şi în cazul meu: de la mama am luat glasul şi auzul muzical, iar de la tata am dobândit pasiunea pentru muzica

populară, el fiind cel care urmărea toate emisiunile de folclor. În familia mea au mai existat „cântăreți”.

De exemplu, bunica, Dumnezeu să o ierte, a cântat în corul bisericii.

Avea un glas catifelat şi un timbru cald”, ne povestește cântăreţul de muzică populară.

Nadia Inculeţ,

Lena NEGRU

constituit duetul pe care l-am avut cu Sofia Vicoveanca la emisiunea „O dată-n viaţă”, ce a avut loc recent”, a precizat interpretul.

Scopul lui Nicu Mâţă este să-şi bucure publicul cu prestațiile sale şi ca melodiile lui să ajungă la inimile spectatorilor: „Îmi doresc să ajung un bun interpret de muzică populară, să am stilul, publicul și repertoriul meu. La moment muncesc la primul meu album, la care am început să lucrez acum doi ani. Sper să-l pot înregistra cu orchestra „Lăutarii” a maestrului Botgros”.

Basarabeanul impresionează publicul nu doar cu vocea sa deosebită, ci şi cu portul popular. Costumele sale naţionale au fost procurate de la târgurile mănăstirilor ce au loc în Bucovina. Întrebat în ce ţară şi-ar dori să se stabilească cu traiul, Nicu ne-a răspuns simplu: „În toată România Mare! O parte din suflet să fie la Chişinău, una la Bucureşti, alte două părţi la Făleşti şi Timişoara. Dar cea mai mare parte a sufletului meu aş vrea să rămână acasă, la Năvârneţ”.

Cum stă mai mult la Bucureşti, talentatul interpret planifică să se stabilească cu traiul acolo definitiv.

reporter: Veronica Vladei veronica.vladei@apropomagazin.md

Cum se descrie o relaţie dintre doi îndrăgostiţi, care au făcut marele pas şi s-au căsătorit: - În primii cinci ani, soţia tace şi ascultă de soţ; - În următorii cinci ani, soţul tace şi îşi ascultă soţia; - În ceilalţi cinci ani nu mai tace niciunul, dar ascultă vecinii...

Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@jurnal.md telefon 23.46.79

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

Director Departament Contabilitate Victoria Ursu

Tipar: Tipografia: Î.M. „EditTiparGrup“ S.R.L., str. Feredeului 4.

Design: Oleg Tataru

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

magazin

oameni de succes

9

Citește în stele destinul omenesc Descoperă povestea Luciei Palii, astrologul vedetelor şi a oamenilor politici din R.Moldova Lucia Palii a început să practice astrologia ca un hobby şi s-a perfecţionat într-atât încât opinia ei e cerută de vedete, dar şi oameni care pur şi simplu vor să afle ce le rezervă viitorul. Cunoscutul astrolog a vorbit pentru APROPO despre iniţierea ei în tainele astrologiei şi ce ne rezervă anul 2014.

Veronica VLADEI Lucia Palii a tins dintotdeauna spre perfecţiune, voia să le demonstreze părinţilor că poate ajunge departe prin forţele proprii.

La şcoală a fost eminentă, iar facultatea de economie a absolvit-o doar cu note mari.

După absolvirea universităţii a lucrat într-o întreprindere de import-export, iar abnegaţia ei nu trebuia dovedită: timp de şapte ani a muncit fără să-şi ia concediu.

Ocupaţie de suflet Pentru Lucia Palii, anul 2000 venea cu schimbări majore, căci a rămas însărcinată pentru a doua oară şi şi-a descoperit un dar de care nici nu bănuia. „În acea perioadă am început să-mi scot la iveală talentele neştiute de mine. Am scris o carte, am început să pictez. Aveam şi nişte manuale de astrologie pe care am pornit să le citesc mai mult din curiozitate.

Asimilam foarte repede informaţia şi am înţeles că fiecare om are un talent în viaţă, ceva ce-i este aproape de suflet, trebuie doar să-l afle. Eu, de exemplu, stăteam cu vreo trei cărţi deschise şi ştiam ce anume vreau să aflu din fiecare. Cam aşa a apărut astrologia în viaţa mea”, îşi aminteşte ea. În acea perioadă puteai învăţa să citeşti în stele doar la cursuri gratuite, cum erau cele organizate la Chişinău de Sergiu Sumcă, iar la absolvire

nu primeai diplomă.

Aşa că a trebuit să caute singură răspunsuri la întrebările care o interesau. „În R.Moldova o şcoală de acest gen s-a deschis abia prin 2008 sau 2009, când eram iniţiată în tainele cititului în stele. Cunoştinţele din chimie, microbiologie, matematică şi tot ce era legat de calculatoare deprinse din facultate m-au ajutat foarte mult, deoarece în astrologie totul este aplicabil, mai ales fizica, care este indispensabilă”, a explicat Lucia Palii.

de mecanism ce calculează astrologic data Paştelui. Mulţi dintre noi probabil n-am ştiut că data acestei sărbători depinde de poziţia lunii şi de echinocţiul de primăvară”, spune astrologul.

La început făcea harta astrologică a familiei şi a prietenilor, apoi au început să o sune tot mai multe persoane care auzeau că previziunile ei se îndeplinesc. „O consultaţie astrologică durează cam

Astrologia în viaţa sa Doamna astrolog afirmă că ştie ce-i recomandă astrele pentru următorii câţiva ani şi spune că întotdeauna ţine cont de acestea. „Tot ce facem noi inconştient e dictat de poziţia stelelor. Când m-am căsătorit aveam 20 de ani, pe atunci încă eram departe de tot ce înseamnă astrologie. Mai târziu, când am început să descopăr tainele acestui

Există mai multe vieţi

Astrologia dă răspunsuri Nu a descurajat-o faptul că astrologia nu este foarte dezvoltată în Republica Moldova – a călătorit şi în alte ţări pentru a se convinge că acest domeniu are o însemnătate foarte mare atât pentru ştiinţă, cât şi pentru fiecare om în parte. „Generaţia mea s-a născut în perioada sovietică, atunci tot ce era legat de spiritualitate era interzis. Aşa că aveam o sumedenie de întrebări, inclusiv legate de religie. Şi foarte multe răspunsuri le-am găsit anume în cărţile de astrologie, chiar dacă foarte multă lume consideră că religia şi astrologia sunt incompatibile. Vreau să vă asigur că nu este aşa.

Am fost astă primăvară în Italia şi să ştiţi că în unele biserici am văzut picturi sau sculpturi în care erau prezente elemente din astrologie.

Iar în Veneţia există un orologiu care are un fel

„Fiica mea mai mică, Irina, are 13 ani, trece prin perioada dragostei adolescentine. Atunci când îi spun despre un băiat că nu i se potriveşte, ea zice: „Mamă, cred că astrologia ta dă greş de data asta”, spune frumoasa mămică.

Fiicele Luciei Palii „fură meserie” de la mama lor

o oră şi jumătate, timp în care eu alcătuiesc şi tălmăcesc harta natală a persoanei. Aceasta ne spune cine suntem, de ce ne-am născut și care este menirea noastră pe pământ. Astrograma natală evidenţiază greşelile comise în trecut și găsirea soluțiilor pentru ieșirea din impas. Atunci când ceea ce le spuneam oamenilor ajungea să se adeverească, aceştia reveneau pentru o nouă consultaţie, dar le povesteau şi altora despre mine. Astfel mi-am făcut primii clienţi fideli.

Iar interviurile oferite în presă şi la tv mi i-au adus pe următorii. Aropo, unii dintre aceştia sunt oameni politici sau reprezentanţi ai showbizului autohton”, ne-a spus Lucia Palii.

domeniu, am înţeles că eu şi soţul meu suntem compatibili din punct de vedere astrologic”, mărturiseşte ea.

Soţul său este mai sceptic când vine vorba de predicţii astrale, dar chiar dacă nu prea crede în ele, îi mai cere câteodată sfatul soţiei. „Până la urmă recunoaşte că tot ce i-am zis s-a adeverit. Când are unele schimbări sau cunoaşte persoane noi de care depind unele lucruri, întotdeauna îmi cere să văd ce spune „astrologia mea” despre o persoană sau alta”, zâmbeşte Lucia Palii.

Are şi două fete, care „fură meserie” de la mama lor, dar oricum, atunci când le interesează ceva, „mama ştie mai bine”.

Lucia Palii mărturiseşte că astrologia i-a dezvăluit noi secrete şi dimensiuni ale universului. „Unul dintre lucrurile curioase pe care le-am descoperit este existenţa mai multor vieţi. În religia creştină acest fapt este negat, poate pentru că în caz contrar oamenii nu şiar fi preţuit viaţa actuală”, afirmă astrologul.

Lucia Palii ne-a explicat că de poziţia planetelor depinde nu doar ursita, ci eventualitatea de a trăi mai multe vieţi. „Putem şti încă de la naştere care sunt calităţile pe care bebeluşul le-a primit din viaţa anterioară şi care-s cele pe care trebuie să le deprindă în cea curentă. Despre asta ne vorbeşte ora, data şi anul naşterii persoanei în cauză.

Sunt multe gospodine care în această viaţă nu se mai satură să stea cu familia, iar de obicei asta înseamnă că în viaţă trecută acest segment era neglijat.

Memoria sufletului ţine minte viaţa precedentă şi acest lucru creează

o stare de neîmplinire persoanelor respective. De asta multe din femeile cărora le-am explicat acest lucru s-au linişit după asta şi au decis să mai nască un copil”, povesteşte Lucia Palii.

Previziuni şi sfaturi de la astrolog Vestitul astrolog şi-a făcut deja temele pentru anul care vine şi, dacă e să credem stelelor, ne aşteaptă un an greu. „Pentru 2014 se anunţă o perioadă nefavorabilă pentru cei care vor să iniţieze o afacere. Anul va fi mai puţin norocos pentru Moldova, ameliorarea va începe abia în 2015.

Realimentarea economiei se va produce din investițiile străine şi de la rudele noastre de peste hotare. Probabil, planetele, prin poziţia lor, încă nu vor sa ne susțină, ne pun iar la încercare şi aşteaptă până când vom învăţa să fim gospodari la noi acasă”, spune expertul astrolog. Şi pentru cupluri Lucia Palii are un sfat. „Recomand cuplurilor să nu divorţeze. Căci dacă o persoană şi-a ales deja un partener înseamnă că trebuie să primească o lecţie de la el, pentru că noi venim în viaţa actuală nu pentru a primi plăcere, dar pentru a ne perfecţiona sufletul şi pentru a merge în viaţă următoare spre o etapă superioară”, a conchis Lucia Palii.

10 monden

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

magazin

I-au prins cu minciuna?

Un medic din Rusia spune de ce Alla Pugaciova nu poate fi mama biologică a gemenilor Garry şi Liza

Viaţa personală a Allei Pugaciova a fost dintotdeauna un subiect interesant pentru presă: s-a căsătorit cu tinerei la vârsta la care avea deja nepoţi; a divorţat de Kirkorov, dar au rămas prieteni; a fost înşelată de Galkin, dar l-a iertat; povesteşte despre viaţa ei sexuală. Dar cireaşa de pe tort este, fără îndoială, faptul că la 64 de ani a devenit mamă de gemeni.

Natalia TUTUNARU Pugaciova nu prea are secrete. Mai bine zis, are, ca tot omul, dar le face publice mai mult de dragul PR-ului decât din cauza acceselor de sinceritate. Într-un interviu

acordat acum un an site-ului showbiz.delfi.ua, „primadona” recunoştea care e marele ei regret: „Păcatul meu nu are iertare. Am fost însăcinată, iar pentru că trebuia să merg în India, Jenya Boldin, cu care eram căsătorită atunci, insista

să întrerup sarcina. Aşa că am avortat când termenul de sarcină era mare. A fost groaznic.

Mai târziu am înţeles că el nu avea nevoie de acel copil, dar era târziu să mai pot schimba ceva. Am suferit şi încă mai sufăr. L-am supărat pe Dumnezeu şi el nu a vrut să-mi mai dea copii. M-am resemnat”.

Se vede însă că în realitate nu s-a împăcat niciodată cu gândul că nu va mai avea alţi copii în afară de Kristina Orbakaite. Căci altfel cum s-ar explica faptul că a

luat „o burtă cu-mprumut” pentru a deveni din nou mamă? Pugaciova declară că gemenii Garry şi Lizaveta sunt copiii ei biologici, iar pentru asta acum 11 ani a apelat la serviciile unei bănci de congelare a materialului genetic.

Al cui e, totuşi, materialul biologic?

E bine ştiut faptul că interpreta a vrut să devină din nou mamă încă atunci când era căsătorită cu Filipp Kirkorov, ba chiar a făcut fertilizare in vitro la Centrul ŞtiinţificoPractic de Ginecologie „V.I.Kulakov”, pe atunci unica instituţie medicală care presta acest gen de servicii. Deci tot acolo

La Chişinău, Kirkorov s-a speriat de cutremur Săptămâna trecută, regele muzicii pop din Rusia, Filipp Kirkorov, a susţinut un concert la Chişinău, iar seara a fost martorul cutremurului de 4,9 grade pe scara Richter, care s-a resimţit şi în R.Moldova.

Cutremurul, care a avut loc la o distanţă de 380 de km de capitala R.Moldova, l-a prins pe Filipp Kirkorov la Chişinău, unde artistul susţinuse un concert la Palatul Naţional „N.Sulac”. „Iar noi tocmai am fost martorii unui cutremur!

Neplăcută senzaţie!”, a scris Kirkorov pe contul său de pe o reţea de socializare. Într-un interviu pen-

tru RTR Moldova, regele muzicii pop din Rusia a declarat că de fiecare dată revine cu drag la Chişinău, oraşul în care a început cariera lui muzicală şi unde are mulţi prieteni. „Din păcate, nu mă mai pot plimba pe străzi ca odinioară, când încă nu eram celebru. Dar din ce am reuşit să văd, e un oraş european, curat, luminos, cu o energetică bună”, consideră el.

Filipp Kirkorov şi-a amintit şi de Anastasia Lazariuc, căreia i-a transmis salutări şi despre care spune că „i-a oferit şansa să cânte în concertul ei pe când era doar un simplu student”. „Nu în zadar Moldova se află atât de aproape de Bulgaria (ţara de origine a interpretului – n.n.). Această palmă de pământ mi-a dat puteri şi încredere în forţele proprii”, a adăugat artistul din Rusia.

N.T.

ar fi trebuit să fie supus criogeniei şi materialul biologic al vedetei. Dar iată ce a declarat directorul Centrului, Ghenady Suhih: „În Rusia nu există nicio femeie trecută de 45 de ani care ar fi reuşit să aibă copii biologici creaţi în eprubetă. Teoretic, o femeie de 53 de ani (cât avea Pugaciova acum 11 ani) poate avea oocite apte de reproducere, chiar dacă potenţiala mamă e la menopauză.

Practic însă asemenea cazuri sunt extrem de rare, aşa a vrut natura”, a declarat medicul. Încă o dovadă a faptului că primadona nu prea are cum să fie mama biologică a gemenilor o constituie informaţia oferită de

reprezentanţi instituţiei medicale. „Prin 2000 conservarea ovulelor aproape că nu putea fi efectuată, deoarece acestea, spre deosebire de spermatozoizi, „supravieţuiau” rareori procedurii de crioconservare. Abia cu câţiva ani în urmă a fost implementată o nouă metodă de îngheţare rapidă a materialului biologic”, a adăugat acesta. Ţinând cont de cele spuse de Ghenady Suhih, mulţi se întreabă dacă nu cumva bănuielile apărute în presă cum că materialul biologic ar aparţine fiicei primadonei, Kristina Orbakaite, ar fi corecte, mai ales că aceasta face parte din familie şi e mama a trei copii sănătoşi.

Jasmin şi Ilan Shor au sărbătorit nunta de bumbac

Interpreta din Rusia, Jasmin şi omul de afaceri Ilan Shor au sărbătorit nunta de bumbac. Cei doi au ales să petreacă această zi deosebită alături de prietenii lor, într-un tramvai pe apă.

Poze de la eveniment a postat pe reţeaua sa de socializare prietenul cuplului, Alexandr Buinov. Printre cei care au nimerit în obiectivul aparatului foto au fost Valentin Yudashkin şi soţia sa, Marina, dar şi alţi prieteni apropiaţi ai soţilor Shor, scrie starhit.ru.

Pe tot parcursul călătoriei câteva harpiste angajate i-au distrat pe membrii găştii de prieteni, iar aceştia, se pare, au savurat din plin călătoria,

au admirat focurile de artificii şi au admirat de pe apă priveliştile Moscovei nocturne. Unicul inconvenient l-a constituit răcoarea serii de toamnă, dar interpreta şi designerul vestimentar Yudaskin au găsit soluţia ideală – s-au îmbodolit în pături.

Vă reamintim că omul de afaceri moldovean Ilan Shor s-a căsătorit cu interpreta Jasmin în 2011, la Chişinău.

La nuntă mireasa era însărcinată, iar în februarie 2012 soţii au devenit părinţi de fetiţă. Ilan Shor se împacă de minune cu Mihail, fiul artistei din prima căsnicie cu milionarul Viaceslav Semenduev.

N.T.

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

actualitate

magazin

11

Naiurile lui moş Ion Povestea omului care face naiuri de 39 de ani

Ion Oprea e originar din raionul Cahul, satul Baurci, localitate înconjurată de pădure, lucru care i-a convenit de minune atunci când s-a apucat de confecţionat naiuri. A absolvit şcoala de arte plastice din Chişinău şi se considera un pictor „destul de iscusit”, însă de când a început să facă naiuri a cam uitat de pictură. Din 1975 cu naiul a început să-şi câştige bucăţica de pâine. Pe atunci el cânta la nunţi, iar o dată, procurându-şi un nai, n-a fost prea mulţumit de sunetele acestuia. Şi-a propus atunci să-şi facă singur instrumentele care să sune mai bine, iar în scurt timp avea să descopere că acest lucru i-a reuşit de minune.

Secretul naiului Ca să devină unul dintre cei mai buni meşteri, a început să se specializeze, să cerceteze tehnologia naiului asemeni unui savant, studia diametrele şi modul de construcţie a acestui instrument. „Băieţii de prin raionul nostru, care cântau pe la nunţi, veneau la mine să cumpere naiuri.

Asta mă motiva să-mi perfecţionez tehnica, iar sunetul instrumentelor mele să fie ideal şi perfect acordat”, ne povesteşte meşterul.

Meşterul are un secret propriu de confecţionare a naiurilor, care-i duce faima-n lume. „Deşi bambusul e considerat lemnul potrivit pentru nai, eu folosesc socul. Am descoperit că sună mai bine. Plus că acesta e unicul lemn care rezistă la plastifiere, metodă

de osificare a lemnului care-i dă o textură asemănătoare cu cea a plasticului. Ţin lemnul în rolă şi-i adaug aburi de acid Acesta reprezintă, de fapt, secretul reuşitei mele. Cu naiul din bambus nu poţi cânta iarna afară, căci plesneşte, iar cu naiul din soc plastifiat cânţi la orice temperaturi”, dezvăluie instrumentistul.

Doi ucenici Ion Oprea lucrează la mai multe naiuri odată, deoarece procesul de lucru e minuţios şi complicat. Dar munca nu-l sperie, căci are doi ajutori de nădejde. „Feciorul meu, Costică, este ucenicul şi ajutorul meu de bază.

A ajuns chiar să mă întreacă la unele capitole, ţevile lui sună parcă mai armonios. Are vederea bună, a mea deja a obosit după atâţia ani, iar cu indicaţiile mele obţine performanţe remarcabile. Mai am şi un nepoţel care e în clasa a 8-a şi tare-i mai place să vină să stea alături de noi în atelier, ba chiar uneori mai şi ciopleşte. Cred că vom avea o dinastie de meşteri. Le spun întotdeauna să înveţe bine această meserie, pentru că într-o zi, când eu n-o s-o mai pot practica, cineva trebuie să ne ducă numele mai departe”, spune Ion Oprea.

Chiar dacă preţul de piaţă al unui nai e de minimum 450-500 de euro, moş Ion are propriul plan de afaceri. „Eu sunt şmecher, vând mai ieftin. Le dau cam cu 200-300 de euro, în dependenţă de dimensiunile instrumentului. Ofer calitate înaltă şi preţ avantajos, astfel vânzarea merge mai bine decât la ceilalţi

Nebun după muzică Acum nu mai cântă pe la nunţi, deoarece sănătatea nu-i permite, dar cândva îl cunoştea întreg raionul. „Cântam ca nimeni

că formaţie din Cahul!

Vioristul Toma Acriş, auzindu-mă odată cum cânt la nai, mi-a spus: „Măi Ioane, aflasem eu că eşti priceput şi chiar nebun după acest instrument, dar acum, că te-am văzut, pot şi eu să confirm asta”. Acum doi ani am participat cu naiurile mele la concursul de confecţionare a instrumentelor muzicale ale meşterilor din Moldova.

Naiurile mele au fost apreciate cu premiile II şi III, iar fluierele – cu locurile I şi II”, spune mândru nea’ Ion. „Anica mea” În 2000 a rămas singur – nevasta lui iubită a trecut în lumea drepţilor. Atunci şi-a lăsat casa din Baurci şi a venit cu traiul la fiul său în Chişinău. „Pe cea care mi-a fost soţie am îndrăgit-o încă din clasa a cincea.

Era atât de frumoasă

Foto: Nadea Roşcovanu

Veronica VLADEI

meşteri”, spune mândru bărbatul.

Acum la piaţa de suvenire se simte ca acasă, nici ploaia, nici arşiţa nu-l sperie: asemeni unui ostaş, e zilnic „la post”. „Vin aproape în fiecare zi aici, deja lumea ştie unde e locul meu şi unde poate să mă găsească. Pot să zic fără exagerare că locul acesta mă hrăneşte, deşi mai sunt şi perioade în care nu reuşesc să vând nimic, doar stau în aşteptarea clienţilor.

Asta poate dura şi câteva săptămâni. Uneori, mai ales vara, nici bani de pâine n-avem. Cea mai bună perioadă pentru noi este atunci când se începe un nou an de învăţământ, atunci se formează grupurile şi cercurile de naişti”, declară meşterul.

găurică şi toată lecţia ne transmiteam bileţele de dragoste”, îşi aminteşte bărbatul.

Foto: Nadea Roşcovanu

Pe Ion Oprea l-am descoperit în piaţa de suvenire din Chişinău. Este un bătrânel carismatic, de 65 de ani, care vinde instrumente de suflat, confecţionate de el: naiuri, fluiere, cavale, tilinci ş.a.

Povestea omului îndrăgostit de muzică şi a naiurilor sale o aflaţi din articolul de mai jos.

Cândva moş Ion cânta şi pe la nunţi, recitalurile sale la nai fiind înalt apreciate

altul! Stăteam până la orele patru dimineaţă în casa de cultură şi exersam. I-am studiat pe toţi naiştii până am ajuns la propriul stil.

Când cântam la nunţi, ofeream adevărate concerte alături de viorişti şi ţambalişti talentaţi.

Eram cea mai puterni-

încât mulţi băieţi îşi pierdeau capul după ea. Când o priveam, uitam şi de învăţătură! O chema Anica şi stătea cu două bănci în spatele meu, tot timpul întorceam capul în urmă. Apoi au mutat-o în faţa mea, iar între băncile noastre era o

Anii au trecut, iar povestea din şcoală s-a transformat într-o căsnicie fericită. „Când am făcut nuntă cu Anica mea, eram încă foarte tineri.

Eu aveam 18 ani, iar ea 17. Eram, vorba ceia, „cu buricul verde”. Aşa s-a întâmplat că mama

ei a decedat şi ea a rămas singură pe lume.

Simţeam că trebuie s-o apăr de toate răutăţile şi am luat-o de nevastă. Au urmat apoi ani frumoşi şi patru copii deştepţi: trei fete şi un băiat. Soţiei mele îi plăcea muzica, dar uneori, când se sătura să mă audă cântând toată ziua, mă mai dojenea un pic. N-am vrut s-o supăr, de aceea mi-am construit atelierul meu – o cămăruţă la vreo 20 de metri de casă”, îşi aminteşte moş Ion nostalgic.

Dacă ar fi să aleagă un cântec cu care i se aseamănă viaţa, ar fi unul din repertoriul regretatei Mariei Drăgan, pe care e mândru că a avut norocul să o cunoască. „Odată, la un concert care avea loc la Filarmonică, Maria Drăgan m-a sărutat pe obraz. Eram flăcău frumos pe-atunci. Acum am rămas doar frumos şi la fel de îndrăgostit de muzică”, ne-a spus la final meşterul, zâmbind.

12

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

frumuseŢe

magazin

Tot ce trebuie să ştii despre crema pentru ochi Cremele cu extract de lemn-dulce pot fi o adevărată binecuvântare în lupta cu neplăcutele pete de culoare din jurul ochilor Cearcăne, linii fine sau pungi inestetice şi ochi obosiţi? Toate acestea pot deveni istorie dacă înveţi cum să foloseşti corect crema de ochi.

Noi îţi oferim câteva sfaturi extrem de utile despre efectele benefice ale acestui produs şi îţi spunem care sunt elementele esenţiale de care trebuie să ţii cont atunci când te hotărăşti să-l achiziţionezi.

Atunci când foloseşti deja o cremă pentru faţă, ar putea să ţi se pară inutil să înves-

teşti, în plus, şi într-o cremă pentru ochi, însă noi te asigurăm că zona delicată din jurul ochilor merită extra îngrijire pentru ca tu să arăţi minunat cât ai clipi!

De ce ai avea nevoie de o astfel de cremă? Ei bine, în zona ochilor, pielea este mult mai subţire şi mai delicată decât pe restul feţei şi, în consecinţă, necesită un ritual de îngrijire mult mai atent pentru a preveni sau trata probleme precum: ridurile fine, cearcănele sau pungile formate sub ochi. Mai mult, deoarece există foarte puţine glande care să secrete sebuum în această

zonă, ai nevoie de o cremă hidratantă.

Prevenirea şi tratarea pungilor de sub ochi: pungile sunt rezultatul retenţiei de lichid în ţesuturi, ce creează inflamaţii ale acestora din jurul ochilor.

Cauzele pot fi diverse: alergii, sinuzită etc. Totodată, acestea pot fi şi rezultatul nopţilor pierdute, al somnului insuficient, dietelor draconice, consumului de alcool sau, pur şi simplu, înaintării în vârstă.

Pentru a trata sau reduce efectul acestor pungi inestetice, îţi recomandăm să cauţi cremele ce conţin cafeină sau castravete. Desigur, util este

să aplici pe ochi şi felii de castravete proaspăt scoase din frigider; îţi garantăm că ochii tăi îţi vor mulţumi, iar senzaţia de prospeţime şi revigorare ţi se va citi pe chip întreaga zi!

Prevenirea şi tratarea cearcănelor: variaţiile de culoare ale pielii din jurul ochilor pot fi rezultatul unor factori diverşi, printre care se numără moştenirea genetică, stresul, fumatul, expunerea intensă la soare etc. Cremele cu extract de lemn-dulce, acid kojic, vitamina C ori K, pot fi o adevărată binecuvântare în lupta cu neplăcutele pete de culoare din jurul ochilor.

beauty

Rochia din catifea, o piesă cu mesaj „Sunt o femeie sofisticată, atrăgătoare şi misterioasă” este mesajul pe care îl transmite o rochie din catifea, care subliniază linia corpului, dar care dezvăluie exact atât cât trebuie.

Ce să alegi: Învaţă să combini texturile pentru a obţine un mix perfect echilibrat, de preţios cu confortabil. Catifeaua purtată împreună cu elemente de tricot sau caşmir creează un look elegant-atemporal, perfect asortat cu orice mare capitală a modei.

Catifeaua este un material dificil de purtat, dar totodată este şi un must have în garderoba oricărei fashioniste. În toamna asta, designerii au îmbinat comoditatea hainelor călduroase cu elemente de high fashion, iar catifeaua s-a dovedit a fi materialul ideal pentru acest demers. Feminitatea este cel mai bine exprimată cu ajutorul unei rochii

realizate din cel mai misterios material.

Cum să porţi: În funcţie de silueta pe care o ai, rochia de catifea îţi poate sublinia punctele tari şi te poate ajuta să-ţi ascunzi micile defecte.

O rochie drapată, cu decolteu în V şi cu o lungime medie este ideală pentru a ascunde o talie mai proeminentă şi este foarte avantajoasă pentru o siluetă cu bust amplu. Accentul este pus pe picioare, tocmai de aceea sunt recomandate tocurile cât mai înalte, cu bareta pe gleznă sau decupaj peep-toe.

Dacă eşti mândra posesoare a unei siluete-clepsidră, o rochie cu centură în talie şi croială lejeră în zona coapselor te va ajuta să arăţi impecabil şi să te simţi foarte confortabil.

Accesoriile trebuie să fie în aceeaşi notă de mister impusă de catifea, tocmai de aceea inserţiile de dantelă sau satin sunt ideale pentru a completa o ţinută elegantă, de toamnă.

Aşadar, la următoarea vizită la raionul de cosmetice, nu uita să citeşti cu atenţie ingredientele cremelor de ochi, pentru a şti dacă sunt ceea ce cauţi!

Prevenirea şi tratarea ridurilor fine: mixul de piele subţire din jurul ochilor şi contracţiile musculare constante, determinate de clipit sau chiar zâmbit, conduce la apariţia prematură a ridurilor fine în zona respectivă. Pentru a le netezi sau a evita formarea acestora, este recomandat să utilizăm creme pentru ochi cu ingrediente care favorizează producţia de colagen, precum retinolul.

SFATUL STILISTULUI

Coafuri pentru zilele ploioase Dacă te trezeşti cu ploaia bătând la geam ar fi bine să ţii cont de câteva sfaturi. Respectându-le, îţi vei menţine coafura pe tot parcursul zilei, în ciuda umidităţii de afară. Iată câteva stiluri de coafuri ce sunt perfecte pentru zilele ploioase: Coafura wet & dry În zilele ploioase, cu greu vei reuşi să îţi păstrezi părul complet uscat sau să împiedici firele rebele şi scurte să scape de sub control, de aceea poţi să-ţi netezeşti părul şi să-ţi faci o cărare laterală, după care să aplici un ser de netezire a părului pentru a te asigura că firele rebele nu vor scăpa de sub control din cauza umezelii. „Poţi prinde cu un elastic tot părul într-o coadă la baza gâtu-

lui, netezind atent podoabă capilară. La final, tot ce trebuie să faci este să tapezi coada de cal şi să pulverizezi deasupra cu fixativ”, ne spune Andrei Cocieru.

Coafură chignon răsucită „Elemente neaşteptate, precum şuviţele răsucite şi nodurile pot transforma chiar şi cel mai simplu coc într-o coafură spectaculoasă. Începe prin realizarea unei cărări laterale, ghidând peria astfel

încât să obţii trei secţiuni de păr. Prinde cele două secţiuni din faţă şi răsuceşte secţiunea de la spate pentru a realiza un coc chignon la baza gâtului. Răsuceşte apoi fiecare dintre şuviţele din faţă, încadrând astfel linia părului şi fixează-le apoi în jurul cocului, răsucind împrejurul acestuia”, spune specialistul în frumuseţe. Şi nu uita, poţi avea o coafură elegantă chiar dacă afară plouă.

V.V.

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

sĂnĂtate

magazin

13

Beneficiile uimitoare pe care le aduc castanele!

Scad riscul de infarct, tratează varicele şi luptă împotriva bolilor reumatice Folosită de mii de ani ca aliment graţie căruia organismul traversează cu bine perioadele reci, castana a fost recomandată cu succes de Hipocrate în reţetele sale străvechi, dar a apărut şi pe lista celor peste 600 de plante şi fructe cu puteri vindecătoare a grecului Dioscoride.

Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire şi de combatere a multor afecţiuni ca varicele, flebitele, trombozele, ulcerele varicoase la picioare, crampele dureroase, insuficienţa venoasă şi limfatică, dar şi hemoroizii. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor.

Castana este bogată şi în vitaminele B1 şi B2 şi conţine vitamina C în aceeaşi cantitate ca şi citricele, adică 50 mg la 100 g de miez, dar şi mult amidon, suportat bine mai ales de cei suferinzi de stomac.

Se folosesc în tratamentul varicelor În tratamentul trombozei şi al varicelor se foloseşte tinctură preparată din 250 g de castane cu coajă întrun litru de alcool de 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile. Se strecoară apoi într-o sticlă închisă la culoa-

re. Intern se consumă 10-15 picături pe zi. Extern se aplică în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite şi sub formă de frecţii contra artrozelor la nivelul încheieturilor de la mâini şi de la picioare.

Excelent pentru tratarea varicelor şi a hemoroizilor este şi unguentul. Se va alege o cană cu frunze verzi de castan ce se va macera în 100 ml de alcool timp de 24 de ore. Se vor adăuga apoi 200 g de unt topit şi margarină şi se va încălzi timp de două ore pe baie de apă. După răcire se va reîncălzi şi se va pune în cutii de plastic sau sticlă. Se va unge cu această compoziţie locul bolnav.

cutanate, edeme, probleme circulatorii venoase, de menopauză, celulită, colită şi rectocolită ulceroasă. Se iau câte 25-50 de picături, în puţină apă, de trei ori pe zi. În cazul degerăturilor sau durerilor reumatice ce se agravează la frig, este indicat un decoct realizat din trei-patru castane comestibile mărunţite la o cană cu apă. Se fierb cinci minute, se acoperă timp de 15-20 de minute şi se aplică timp de 15 minute pe locurile afectate sau se fac băi locale.

Indicate în probleme cardiovasculare

Rezultate bune au fost obţinute de sâmburii de castan sălbatic în tratamentele pentru hernie de disc, spondiloză, sciatică şi sechele după fracturi. Aceştia sunt indicaţi şi pentru plăgi infectate şi sindroame febrile.

Ca şi castanele dulci, cele sălbatice sunt eficiente în tulburările circulatorii periferice (varice, ulcere varicoase), cresc rezistenţa pereţilor vasculari şi scad permeabilitatea vasculară.

Se pot folosi şi în tratarea bolii Parkinson, a accidentelor cerebrale şi a afecţiunilor prostatei.

Pentru fragilitatea capilară se recomandă extractul din muguri de castan sălbatic, ce este vasoprotector şi decongestionant, fiind bun şi pentru hemoroizi sânge-

Fructele mai sunt recomandate în cazul problemelor cardiovasculare sau renale, al afecţiunilor venoase sau arteriale, a varicelor şi hemoroizilor, dar şi în caz de depresie.

Potasiul pe care-l conţin ajută inima, venele şi arterele, iar fierul contribuie la refacerea sângelui. Astfel, o farfurie cu piure de castane dulci, îndulcit cu miere, înainte de micul dejun şi de cină, timp de câteva săptămâni, este un remediu bun pentru tratarea hemoroizilor şi a varicelor. Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos şi limfatic, în principal la nivelul membrelor inferioare, fiind folosit pentru tulburări trofice

Sâmburii alină hernia de disc şi sciatica

rânzi, degerături şi insuficienţă respiratorie. Se iau câte 2-5 ml în puţină apă, de trei ori pe zi.

Pentru toate aceste afecţiuni se poate folosi şi infuzia, preparată din două linguriţe cu frunze şi fructe uscate la o cană cu apă clocotită. Se lasă 15 minute şi se bea de trei ori pe zi.

Se poate întrebuinţa şi sub formă de băi şi cataplasme.

Tot pentru uz extern, este eficient şi unguentul, obţinut astfel: se fierb castanele după ce au fost curăţate de coajă, se pasează până se obţine o pastă şi apoi se adaugă orice grăsime în proporţie egală cu amestecul obţinut.

Au un consum caloric ridicat datorită carbohidraţilor pe care îi conţin, iar studiile arată că persoanele care mănâncă patru-cinci castane pe zi aduc numeroase beneficii sănătăţii: un nivel de colesterol „rău” mai mic, combaterea anemiei, tratarea neplăcerilor digestive şi revigorarea sistemului nervos. Întăresc sistemul imunitar

ralele pe care le conţin întăresc sistemul imunitar. În acest sens, pot fi consumate atât coapte, cât şi sub formă de piure. Pentru acesta e nevoie de 500 de grame de castane, 300 de mililitri de lapte degresat, o lingură cu vanilie şi trei linguri cu ulei de măsline. Se fierb castanele, iar miezul lor se trece prin maşina de măcinat, iar pasta obţinută se adaugă la celelalte ingrediente şi se amestecă până se omogenizează compoziţia. Separat, se poate prepara un sirop din 40 de grame de zahăr, 75 de mililitri de apă şi două linguriţe cu rom. Se fierb ingredientele la foc mic până se îngroaşă siropul, iar după ce se răceşte se adaugă în pasta de castane şi, după plac, se pune sau nu scorţişoară. Cura trebuie urmată patru săptămâni, timp în care se consumă zilnic câte şase linguri cu piure, pentru fortificarea sistemului imunitar. În plus, castanele comestibile combat oboseala musculară, de aceea sunt recomandate persoanelor care fac mult efort fizic.

Vitaminele şi mine-

SFATUL MEDICULUI

„Copilul meu are nevoie de aparat dentar?” „Am impresia că fetiţa mea de 7 ani are dinţii strâmbi şi ar avea nevoie de aparat dentar. De la ce vârstă pot fi duşi copiii la medicul ortodont?”

Mirela P., Edineţ Dr. Anca Pătru răspunde:

„Vârsta optimă pentru prima consultaţie la ortodont este de 7-8 ani, când arcadele dentare încep să crească şi apar dinţii permanenţi alături de cei temporari.

Până la 13-14 ani este o perioadă optimă pentru a începe un tratament ortodontic cu

aparat fix, deoarece încă nu s-a încheiat procesul de creştere osoasă şi arcadele dentare sunt mai maleabile la forţele produse de aparat.

La această vârstă, tratamentul este mai uşor şi de durată mai scurtă.

La copii, în perioada denti-

ţiei mixte se folosesc mai ales aparatele mobile, care sunt mai ieftine şi destul de uşor de purtat. În marea majoritate, acestea rezolvă problemele de dinţi înghesuiţi sau care nu au ieşit la locul lor normal”.

14

apropo

LUMEA Cele mai amuzante insulte din istorie Winston Churchill se află pe primul loc

O replică dată de fostul premier britanic Winston Churchill unui parlamentar socialist ocupă prima poziţie într-un top al celor mai amuzante insulte din istorie.

Winston Churchill a fost acuzat la un moment dat că era beat în public. Acuzaţia a venit din partea parlamentarului laburist Bessie Braddock, o politiciană cu simpatii socialiste.

Fostul premier britanic, celebru pentru ironiile sale, a reacţionat imediat, răspunzând în felul următor: „Draga mea, eşti urâtă. Mâine, eu voi fi treaz, însă tu vei fi tot urâtă”.

Replica dată de fostul premier britanic ocupă prima poziţie într-un top al celor mai amuzante insulte din istorie, informează Daily Mail, citat de mediafax.ro. În primele 10 poziţii ale topului se regăsesc şi alte nume

celebre, precum Barack Obama, Groucho Marx, Noel Gallagher şi Elizabeth Taylor.

Pe locul al doilea se află o replică rostită de Barack Obama, după ce Sarah Palin a încercat să facă o glumă spunând că singura diferenţă dintre un pitbull şi o mamă al cărei fiu joacă fotbal european este rujul de buze. În replică, preşedintele american a spus: „Poţi să pui ruj de buze pe un porc. Dar el rămâne un porc”.

Locul al treilea este ocupat de o replică rostită de pianistul Liberace, ca răspuns la o cronică negativă făcută de un critic muzical: „Vă mulţumesc pentru

cronica dumneavoastră foarte amuzantă. După ce am citit-o, am râs tot drumul către bancă”.

Locul al patrulea: Noel Gallagher, vorbind despre Robbie Williams: „Te referi la acel dansator gras din Take That?”.

Locul al cincilea: Winston Churchill, după ce a fost deranjat în timp ce era la toaletă de către lordul purtător al sigiliului regal: „Spune-i că nu pot să mă ocup de două rahaturi în acelaşi timp”.

Locul al şaselea: Frank Sinatra, vorbind despre Robert Redford: „Ei bine, cel puţin şi-a găsit iubirea adevărată – ce păcat că nu se poate căsători cu el însuşi!”.

Locul al şaptelea: Elizabeth Taylor, despre bărbaţii alături de care a jucat în filme: „Unii dintre cei mai buni actori alături de care am jucat au fost câini şi cai”.

Locul al optulea: Groucho Marx: „Moşte-

neşte frumuseţea de la tatăl ei. El este chirurg plastician”.

Locul al nouălea: Bette Midler, despre prinţesa Anne, care nu este o femeie foarte frumoasă: „Iubeşte natura, în ciuda a tot ceea ce natura i-a făcut”.

Locul al zecelea: Liam Gallagher, vorbind despre Victoria Beckham: „Ea nu poate nici măcar să mestece gumă şi să meargă în linie dreaptă în acelaşi timp, darămite să scrie o carte”.

Topul celor mai amuzante insulte din istorie a fost realizat pe baza unui sondaj la care au participat peste 2.000 de cetăţeni britanici. Sondajul a fost realizat pentru a marca lansarea pe Blu-ray a filmului „Behind The Candelabra”, o peliculă inspirată din viaţa şi cariera pianistului Liberace.

Record mondial! Are cea mai mare colecţie de şerveţele Antonia Kozakova, o femeie din Slovacia, în vârstă de 39 de ani, deţine recordul mondial pentru cea mai mare colecţie de şerveţele.

De mai bine de 16 ani, aceasta a colecţionat din ţări din întreaga lume 62.757 de bucăţi de şerveţele, modele unice.

Cel mai mic şervetel are doar 4 centimetri, iar cel mai mare măsoară 1,2 metri. De asemenea, cea mai valoroasă piesă datează din 1940, iar întreaga colecţie valorează nu mai puţin de 480.000 de dolari. „Colecţia mea este unică. Nu există dubluri”, se laudă Antonia, care a declarat că nu se va opri până nu va ajunge la 100.000 de bucăţi.

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

magazin

JUMĂTATEA TA Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni de la un telefon fix la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei. Nu a fost niciodată mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Am casă, masă, n-am nevastă La cei 36 de ani ai mei, nu am fost căsătorit. Am 60 kg, 158 cm şi locuiesc în raionul Teleneşti. Aş vrea să întemeiez o familie cu o femeie de 32-37 de ani, care poate avea şi un copil. De dorit ca femeia să fie subţirică şi să dorească să treacă cu traiul la mine. (1442) În căutarea unei femei Bărbat de 42 de ani îşi caută ursita. Detalii la numărul de telefon, lăsat la adresa redacţiei.

(1443) Bărbat de 49 de ani Locuiesc singur şi independent, nefumător, angajat în muncă, nu fac abuz de alcool, gospodar. Vreau să fac cunoştinţă cu o femeie liberă, fără obligaţii, până la vârsta de 46 de ani, gospodină. Poate avea şi

un copil şi ar putea trece cu traiul la mine. (1444) Bărbat de 52 de ani Îşi caută o femeie potrivită vârstei sale cu care şi-ar dori să întemeieze o familie. Bărbatul are studii superioare, fără vicii, asigurat material, fără obligaţii. Rog seriozitate. (1445) Bărbat de la ţară îşi caută jumătatea Am 35 de ani. Caut o femeie cu vârsta între 28-33 de ani, gospodină, de dorit fără copii. (1446) Femeie de la sudul Moldovei Am 45 de ani, locuiesc singură, 170 cm.

Vreau să întâlnesc un bărbat până la vârsta de 50 de ani, cu care aş forma o relaţie frumoasă şi de lungă durată. Mai multe detalii la numărul de telefon lăsat la adresa redacţiei. (1447)

Decizie istorică de la Vatican!

Un vers din rugăciunea „Tatăl nostru” va fi modificat Credincioşii catolici din Franţa au aflat, săptămâna aceasta, că un vers din cea mai populară rugăciune, „Tatăl Nostru”, va fi schimbat începând cu 22 noiembrie.

Potrivit site-ului leprogres.fr, citat de libertatea.ro, este vorba despre versul „Şi nu ne supune pe noi ispitei” care, după o decizie de ultimă oră a Vaticanului, va fi înlocuit cu „Şi nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită”.

Vaticanul şi-a dat acordul în această vară pentru publicarea noii versiuni a traducerii complete în limba fran-

ceză a Bibliei liturgice, ultima versiune datând din anul 1993.

Această modificare va fi aplicată în Franţa începând cu 22 noiembrie.

15

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

magazin

horoscop săptămânal Berbec În această săptămână sunteţi preocupat de starea Dvs de sănătate. Pentru a-i asigura organismului o funcţionare optimă, puteţi începe prin a nu forţa lucrurile la serviciu. Fiţi cu ochiin patru la un nativ din zodia Scorpion. Este vorba de cineva care vrea să fie în compania ta şi care va pune câteva întrebări la întâmplare, fără să-şi demaşte adevăratele intenţii.

Taur V-aţi gândit să vă căutaţi un loc nou de muncă, dar nu v-aţi gândit încă la detalii. De ce nu vă faceţi o listă chiar săptămâna aceasta? Astfel, veţi şti mai bine ce trebuie să căutaţi. Cu toate acestea, nu prea este momentul să aplicaţi la un loc nou de munca. Va trebui să aşteptaţi cel puţin câteva luni.

Gemeni Ai deja tendinţa să asculţi ce spun ceilalţi, dar se pare ca nu ai capacitatea să auzi sau să înregistrezi ceva. Şi nici nu prea-ţi place să primeşti sfaturi! Asta se poate datora şi faptului că te laşi pe tânjală încă o dată când vine vorba de viaţa ta amoroasă.

Rac Viaţa Dvs este destul de armonioasă pentru moment. Există tensiuni şi extaz în jur, dar nu fac decât să vă completeze viaţa. Astfel, sunteţi mai satisfăcut şi veţi vedea lumea din jur într-un mod pozitiv. Vă place să fiţi în preajma prietenilor, a familiei sau a celor la care ţineţi.

Leu În această săptămâna stelele te influenţează pozitiv. Îţi place să fii în compania altor persoane şi să socializezi. Datorită acestei influenţe, ai legături puternice cu partenerul/partenera.

Simţi nevoia să sprijini şi să ai grijă de cineva.

Fecioară Viaţa ta amoroasă are nevoie de un nou impuls. Poţi să te implici şi tu în asta. Un pic de dulcegărie, un pic de romantism şi câteva cuvinte mieroase vor face minuni într-o relaţie care abia se mai ţine pe picioare. Nu trebuie să intri în rutină.

Balanţă Aveţi grijă în trafic săptămâna aceasta. Nu schimbaţi rutele obişnuite şi nu faceţi modificări în stilul de viaţă obişnuit. Simţiţi că aţi făcut o treabă de minune la locul de muncă, însă nu prea observă nimeni acest lucru. Nu vă lăsaţi influenţat de acest lucru, fiindcă cei din jur vă vor tachina. Doar nu vă doriţi acest lucru, nu?

Scorpion Dacă există subiecte importante de discutat sau negocieri, vă sfătuim să aşteptaţi o perioadă. Conform stelelor, vă va fi greu să duceţi acele negocieri în punctul în care doriţi.

Indiferent de cât sunteţi de elocvent, va veţi lupta cu morile de vânt.

Săgetător De ce nu faceţi ceva diferit sâmbăta viitoare, faţă de ce faceţi în mod normal? Suiţi-vă pe bicicletă sau în maşină şi mergeţi la o plimbare lungă cu partenera, dacă o aveţi, sau cu un prieten foarte bun. Toată lumea va fi satisfăcută.

Capricorn Pe plan profesional totul merge ca pe roate.

Prin urmare, săptămâna acesta ai destul timp liber să petreci clipe minunate în compania prietenilor şi a familiei. Ieşi din casă, asta te va împiedica să te agiţi şi să lucrezi în momente în care nu te vei putea concentra.

Vărsător Vei duce ceva la bun sfârşit săptămâna aceasta. Nu uita să te bucuri din plin de această realizare înainte să te apuci de un nou proiect.

Fii mândru/ă şi bucură-te de complimentele pe care le primeşti în cercul de prieteni şi cunoştinţe.

Peşti Peştii vor avea o săptămâna excelentă, vor fi bine dispuşi şi îi vor contamina şi pe cei din jur cu entuziasmul lor. E grozav, pentru că un prieten bun va avea nevoie de ajutorul lor pentru a înfrunta nişte necazuri.

poveȘti adevĂrate Lacrimile săracilor nici soarele nu le usucă (2) Akasma, trandafirul alb al Dorinei și turcului Mehmet Se interesa de slugile stăpânului și iată că nu s-a împlinit nici anul și a ajuns să îngrijească de casa unui turc chiar din cartierul unde locuia. Nu primea bani mulţi, dar condițiile de viață erau altele. În casa asta a slujit trei ani și poate că ar fi rămas și mai departe la ei, dar iată că stăpâna, din senin, porni s-o bănuiască că ar fi în dragoste cu soțul ei, lucru neadevărat, de altfel.

Dar unde este bănuială, nu mai este viață, așa că Dorina s-a dus în altă parte. Îngrijea în familia CU lidia bobână nouă de doi copii și o soție bolnavă. mai trăit bătrâna și nepoata, dar când s-au Dorina ajunge sfârșit din nou a prins amanta patronului sărăcia putere în casa lor. Akasma, trandaTurcul venea serile firul alb al Dorinei și obosit de la birou și turcului, creștea ca nu era în stare nici să oricare alt copil la comunice cu cei de-ai vârsta ei, atât că era casei. Dorina gătea ce smeadă la față și avea deprinsese din bucatele doar ochii albaștri ai turcești, dar mai mult maică-si. Îi spuneau în ce învățase de la maicăsat Asia, era un nume sa de acasă. Intrase în pe înțelesul tuturor. familia ceea o străină și Când a dat-o bătrâna ajunsese până la urmă la școală, fata se desun membru al ei, atât curca destul de bine în de mult țineau toți la ea. limba mamei. Era un Pentru că era harnică, copil isteț și destul de înțelegătoare și cumindrăguț pentru vârsta te. Între timp, moare ei. Un ajutor de neînnevasta turcului. Cum locuit pentru bunica s-a întâmplat n-a mai ce se tot împuțina la aflat mama Dorinei, dar trup și la puteri. fiica ei ajunsese țiitoarea Când împlinise „busurmanului”, cum îi doisprezece ani, Akaszicea bătrâna. ma își pusese deja pe I-a născut și o spate toată gospodăria fetiță, pe care Mehmet lor, e adevărat că nu i-a adus-o în Moldova aveau prea multă avecând împlinise copila re și nici vite la casă, cinci ani. Avea de gând dar de lucru oricând se bărbatul să se însoare găsea câte ceva. Fata cu o tânără colegă de și cumpărături făcea, serviciu și aceea i-a pus grădina o lucra cu condiția să se dezbare încetul, la școală era de copii. Pe cei legitimi, silitoare încât mereu de la prima nevastă, i-a era dată drept exemdus la părinții ei. A proplu. Un lucru de nimic mis să-i ajute cu bani. le lipsea – banii care Pe Akasma a adus-o le-ar fi asigurat un trai în Moldova. I-a lăsat decent. Umbla Akasma bătrânei două mii de în hainele purtate de dolari și din ziua aceea alții, se încălța tot așa nici fata și nici bătrâna din ce-i revenea de nu l-au mai văzut pe la vecini. Uneori avea Mehmet. grijă școala să intre fata la 1 septembrie Rămasă orfană, în clasă cu ceva nou Akasma – cadouri venite de e crescută la sponsori și fundații de bunică-sa de caritate. Era pentru ea atunci o adevărată Cât au ținut banii, sărbătoare! au mai trăit cum au

La noi acasă

Safta moare în braţele nepoatei Vă spuneam că tatăl Akasmei din momentul plecării din țară n-a mai căutat-o niciodată. În câteva rânduri a mai trimis ceva bani și o scrisoare cu fel de fel de explicații și păreri de rău.

A lăsat o adresă, în caz de mare nevoie, cum să-l găsească, dar se descurcau singure fetița și bunica ei. Atât că anii treceau, iar bătrâna devenise mai neputincioasă. Cu câteva luni înainte să moară, nu s-a mai ridicat din pat.

A căutat de ea nepoata și medicul din sat, căci rude apropiate nu aveau în localitate, iar cele care mai rămăseseră se înstrăinaseră demult de Safta.

A murit bătrâna într-o primăvară devreme. Și-a găsit odihna în cimitirul satului alături de bărbatul ei. Akasma împlinise 17 ani și era pe cale să termine școala.

Vă spuneam c-o strigau Asia, iar dacă se supărau îi spuneau turcoaica.

Era la vârsta ceea o fată drăguță de tot, isteață și descurcăreață. După moartea bunicii ei, avea grijă de gospodărie ca un bărbat. Trăia din indemnizația de la stat și cu ce mai creștea în grădină. Se descurca mai binișor pe timp de vară, mai greu îi venea iernile, care, de la un timp, îi păreau tot mai geroase.

Fraţii Akasmei o găsesc şi o cheamă la ei în Turcia Într-o zi, răsfoind prin documentele bunicii, iată că dă de adresa tatei și fata ia și-i scrie un răvaș în Turcia, în care-i povestește despre ea, că a rămas singură, că trăiește greu și că, dacă ar putea el s-o ajute cu ceva până iese ea din nevoi, i-ar mulțumi până la moarte. A trimis Akasma scrisoarea și s-a pus pe așteptat. Dacă au trecut două luni și n-a primit nimic, fata s-a lă-

sat păgubașă. Era timpul să se gândească că intră în altă iarnă fără lemne și cărbuni. Căci de ale gurii a mai făcut niște rezerve, în rest poate n-o s-o lase lumea să se prăpădească.

Avea de gând să facă o facultate și să vină în satul ei învățătoare. Dacă va avea un salariu, nu mai moare ea de sărăcie.

Colectivul pedagogic o susținea și chiar directoarea i-a promis că-i ține un loc. Ceea ce-și punea în gând Akasma erau lucruri ușor de atins. În toamnă, era deja studentă. Se mutase la cămin, avea bursă, iar după lecții lucra la cantina Universității.

Acolo au și găsit-o frații ei veniți tocmai din Turcia să-și cunoască mai bine sora și s-o ducă la ei acasă. „Voi veni neapărat, doar să mă pun pe picioare” Între timp, murise Mehmet și copiii ajunseseră moștenitorii lui. În testament a fost pomenită și Akasma cu o sumă nu prea însemnată de bani – doar zece mii de dolari îi reveniseră de la tatăl ei. Pentru fată suma era imensă, generoasă, neașteptată.

A și depus banii pe un cont în bancă să-i poată ridica oricând va avea nevoie. A refuzat în anul acela să plece cu frații ei în Turcia. Voi veni neapărat, le-a spus ea, doar să mă pun pe picioare și să fiu stăpână pe soarta mea.

Au trecut anii…

Akasma e profesoară de limbi străine în satul ei, e măritată și crește doi copii. Bărbatul ei, șofer de meserie, lucrează în Rusia la construcții. De foame nu suferă familia Akasmei, dar nici în mare belșug nu trăieşte, așa cât să le ajungă de la o lună la alta. În Turcia n-a mai ajuns pentru că se cereau bani de drum, cheltuieli suplimentare pe care nu era în stare să le acopere.

16

apropo

programe tv

Programe TV // Marţi, 22 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Săpând prin Marea Britanie 10.30 Teleshopping 10.45 Ora de ras 11.45 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ediţie specială 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Х/ф Средь бела дня 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 Т/с Клан Сопрано 23.55 Earth TV 00.00 Т/с Части тела 00.45 Х/ф Голодный кролик атакует 02.30 Х/ф Средь бела дня 04.30 Documentar 05.00 Ediţie specială

TVR1

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 Preţuieşte viaţa!

12.00 Călător pe viaţă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 EURO polis 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Maghiara de pe unu 16.50 Beneficiar România 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 21 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 22 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Interes general 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Studio UCL 21.40 Fotbal. Liga Campionilor 2013-2014 23.50 Studio UCL 00.30 Rezumatele UCL 02.00 Interes general 03.10 Sport 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 23 04.50 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 24 05.30 Teleshopping

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Tehnologiile viitorului. Documentar, ep. 12 08.00 Invazia crabilor 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 37 11.10 Teatru 12.20 Muzica DP 2 12.30 Coreea: spirit şi culoare Documentar, ep. 47 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor 15.00 Memorialul Durerii 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 38 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Câinii campioni, FranţaGermania, 2008 20.10 Film: Dragoste veşnică 21.50 Muzica DP 2 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House sez. VI, ep. 9 23.50 Serial: Trei regate, ep. 58 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.35 Câinii campioni, FranţaGermania, 2008 02.30 România frumoasă 03.20 Serial: Trei regate, ep. 58 04.10 Poate nu ştiai 04.20 Memorialul Durerii 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Jurnal TV

Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Săpând prin Marea Britanie 10.30 Teleshopping 10.45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ediţie specială 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.55 Leacuri pentru neamuri 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru 22.25 Leacuri pentru neamuri 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 Т/с Клан Сопрано 23.55 Earth TV 00.00 Т/с Части тела 00.45 Х/ф Королева 02.30 Cabinetul din Umbră cu Val Butnaru 04.00 Documentar

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Moldovenii de pretutindeni.

11.00 Accente economice.

11.30 Baştina. Magazin agricol.

12.15 La noi în sat.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Chişinăul de ieri şi de azi.

14.20, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.05 Documentar. Descoperă Europa ta.

15.35 Documentar. În croazieră cu aerostatul.

16.30 Gagauz ogea.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Dialog social.

22.40 Festivalul Ethno Jazz.

Formaţia Trigon.

0.05 Documentar. Rebelii fotbalului.

1.00 World stories - lumea în reportaje.

4.30 Dumitru Matcovschi. Amarele confesiuni.

5.30 Vector European.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Vinul iubirii 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4600 15.00 Film: Drumul spre victorie 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Masterchef - Proba celebrităţii, prima ediţie 22.30 Ştirile 23.00 Promotor 23.30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep. 8 00.30 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.00 O seară perfectă 02.00 Fabricat în Moldova 03.45 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Станица 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Соломон Волков. Диалоги с Евгением Евтушенко 01.30 Х/ф На завтрашней улице 03.05 Prima Ora

TV7-NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Квартирный вопрос 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Чудо техники 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.25 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Т/с Дельта 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня.

23.25 Т/с Глухарь. Возвращение 01.05 Сotidian (rom) 01.35 Прокурорская проверка 02.30 Суд присяжных 03.20 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

octombrie

TVR1 06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 De la A la infinit 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Vreau să fiu sănătos!

13.00 Opre Roma - Ora romilor 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Convieţuiri 16.50 Europa mea 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 23 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 24 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 La vârf 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 Film: Calamity Jane şi Sam Bass 22.30 Biziday 23.20 Oameni care au schimbat Lumea 23.30 Film: Kobi şi Leila 01.15 Garantat 100% 02.05 La vârf 02.55 Parteneri de week-end 03.20 Oameni care au schimbat Lumea 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 25 04.50 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 26 05.30 Teleshopping

Programe TV // Joi, 24

magazin

octombrie

Programe TV // Miercuri, 23

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Săpând prin Marea Britanie 10.30 Teleshopping 10.45 Paparazzi 11.30 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ediţie specială 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Mai pe scurt 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Мыслить как преступник 20.30 Х/ф Prada и чувства 22.30 Jurnalul serii 22.55 Mai pe scurt 22.58 Earth TV 23.00 Т/с Клан Сопрано 23.55 Earth TV 00.00 Т/с Части тела 00.45 Х/ф Как малые дети 03.00 Х/ф Prada и чувства 05.00 Ediţie specială 05.55 Earth TV

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

TVR2 07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Tehnologiile viitorului. Documentar, ep. 13 08.00 Câinii campioni, FranţaGermania, 2008 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 38 11.10 Film: Dragoste veşnică 12.50 Muzica DP 2 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Identităţi 15.00 D’ale lu’ Mitică 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 39 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Socotra, paradis sub ameninţare 20.10 8 într-o barcă 21.30 Drumul succesului 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 10 23.50 Serial: Trei regate, ep. 59 00.45 Concertele Festivalului George Enescu 01.40 Socotra, paradis sub ameninţare 02.35 România frumoasă 03.25 Serial: Trei regate, ep. 59 04.15 Muzica DP 2 04.25 D’ale lu’ Mitică 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea.

6.45 Chişinăul de ieri şi de azi.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi.

12.45 Tezaur.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

14.50 Fii t`năr!

15.35 Documentar. Euromaxx.

16.00 Magazinul copiilor.

16.30 Rusñêèé ìèð.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Avangaraj.

23.20 Documentar. Drumeţii.

0.00 Fotbal non stop.

0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Drumul spre victorie 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4601 15.00 Film: Sfarsitul lumii 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Serviciul Român de Comedie, ep. 4 21.45 Tanti Florica, ep. 4 22.30 Ştirile 23.05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep. 9, sez. 2 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Станица 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Соломон Волков. Диалоги с Евгением Евтушенко 01.25 Х/ф Корпорация Святые моторы 03.15 Prima Ora

TV7-NTV 05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Очная ставка 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.35 Дело врачей 14.30 Главная дорога 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.25 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Т/с Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Глухарь. Возвращение 01.15 Сotidian (rom) 01.45 Прокурорская проверка 02.40 Суд присяжных 03.30 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.20 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

octombrie

TVR1

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Meteo 09.10 Film: Părinţi teribili 10.50 Pe scurt despre orice 11.00 Tezaur folcloric 12.00 Călător pe viaţă 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Dispăruţi fără urmă 18.15 Maşini, teste şi verdicte 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.00 O dată-n viaţă. Partea I 22.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 23.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 00.00 Legenda vişinie 00.35 Dosar România 01.30 Europa mea 01.55 Ora de business 02.45 In grădina Danei 03.10 Sport 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 27 04.50 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 28 05.30 Teleshopping

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Privire în viitor 08.00 Socotra, paradis sub ameninţare 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 39 11.10 8 într-o barcă 12.30 Coreea: spirit şi culoare.

Documentar, ep. 48 13.00 Concertele Festivalului George Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Ferma 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 40 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 Saint Pierre şi Miquelon, arhipelagul îndepărtat 20.10 Film: Cealaltă jumătate 21.45 Poate nu ştiai 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 11 23.50 Zon@ IT 00.25 Serial: Trei regate, ep. 60 01.20 Concertele Festivalului George Enescu 02.10 Saint Pierre şi Miquelon, arhipelagul îndepărtat 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 60 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Zon@ IT 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Rusñêèé ìèð.

6.45 Medalion muzical.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.40, 17.15 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.25 Vector European.

10.55 Moldova în direct.

11.55 O seară în familie.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.05 Documentar. Drumeţii.

14.30, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

15.15 Erudit-cafe. Concurs.

16.00 Părinţi şi copii.

16.30 Ñâiòàíîê.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct.

20.50 Super-loto 5 din 35.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Reporterul de gardă.

22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

23.10 Europa în concert. Trupa Morcheeba (Marea Britanie).

0.10 Documentar. Domnitza Lanitou Kavounidou.

5.30 Art-club (rus).

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Sfărşitul lumii 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4602 15.00 Film: Prieteni din dragoste 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Las Fierbinţi, ep. 6, 7 22.30 Ştirile 23.00 Serviciul Român de Comedie 00.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 00.30 O seară perfectă 01.30 Fabricat în Moldova 03.30 Tanti Florica 04.30 Ştirile 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

Pervîi Canal

TV7-NTV

05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Primele stiri (rom) 21.40 Время 22.15 Т/с Станица 00.15 Primele stiri (rus) 00.30 Соломон Волков. Диалоги с Евгением Евтушенко 01.25 Х/ф Желтый карлик 03.10 Prima Ora

05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Дачный ответ 10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.20 Спасатели 14.50 Обзор. Чрезвычайное происшествие 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.25 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Т/с Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Politica 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня. Итоги 23.25 Т/с Карпов 01.05 Сotidian (rom) 01.35 Прокурорская проверка 02.30 Суд присяжных 03.20 Суд присяжных. Окончательный вердикт 04.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.30 Сotidian (rom)

apropo

Anul Iv, nr. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 ,

programe tv

magazin

Programe TV // Vineri, 25 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Deşteptarea!

06.55 Earth TV 07.00 Jurnalul orei 07 07.05 Deşteptarea!

07.55 Earth TV 08.00 Jurnalul orei 08 08.05 Deşteptarea!

08.55 Earth TV 09.00 Т/с Доктор Хаус 09.45 Documentar Ce a fost înainte de Big Bang?

10.30 Teleshopping 10.45 Patrula Jurnal TV 11.45 Pastila de ris 11.55 Earth TV 12.00 Ediţie specială 12.55 Earth TV 13.00 Jurnal extern 13.30 Т/с Американская семейка 13.55 Earth TV 14.00 Т/с Говорящая с призраками 14.45 Acasă Devreme 15.58 Earth TV 16.00 Т/с Сплетница 16.45 Teleshopping 16.55 Earth TV 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Прямой Разговор 18.55 Meteo 18.58 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.40 Jurnal Sportiv 19.50 Т/с Менталист 20.30 Х/ф Начало 22.55 Earth TV 23.00 Х/ф Нечто 01.00 Прямой Разговор 02.30 Х/ф Маска Зорро 05.00 Ediţie specială 05.55 Earth TV

octombrie

TVR1

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Desene animate Cartea Junglei 2 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Desene animate Kung Fu Panda 11.50 Mai pe scurt 11.55 Earth TV 12.00 Х/ф Волшебная страна 13.55 Earth TV 14.00 Top Gear 14.55 Earth TV 15.00 Т/с Чак 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Х/ф Улыбка Моны Лизы 17.55 Earth TV 18.00 Patrula Jurnal TV 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Х/ф Охотник за головами 21.30 Păpuşefii 21.45 Х/ф Эволюция Борна 00.00 Х/ф Патология 01.30 Х/ф Охотник за головами 03.30 Х/ф Эволюция Борна 05.55 Earth TV

06.00 Jurnalul orei 06 06.30 Desene animate Peter Pan: Întoarcerea în ţara de Nicăieri 07.55 Earth TV 08.00 Deşteptarea de week-end 08.55 Earth TV 09.00 Deşteptarea de week-end 09.55 Earth TV 10.00 Teleshopping 10.15 Asfalt de Moldova - Revenirea acasă 10.55 Earth TV 11.00 Documentar Minunile sistemului solar 11.55 Earth TV 12.00 Х/ф Последняя фантазия 13.55 Earth TV 14.00 Top Gear 14.55 Earth TV 15.00 Т/с Чак 15.45 Teleshopping 15.55 Earth TV 16.00 Concert Scorpions & Berliner Philharmoniker Moment Of Glory Live (2008) 17.55 Earth TV 18.00 Paparazzi 18.55 Earth TV 19.00 Jurnalul orei 19 19.30 Х/ф Бобер 21.15 Ora de ras 22.15 Х/ф Джанго освобожденный 01.00 Top Gear 01.00 Х/ф Наркоз 02.30 Х/ф Бобер 04.15 Х/ф Последняя фантазия 05.55 Earth TV

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Privire în viitor 08.00 Saint Pierre şi Miquelon, arhipelagul îndepărtat 09.00 România frumoasă 10.00 Serial: Carabinieri, ep. 40 11.10 Film: Cealaltă jumătate 12.45 Poate nu ştiai 13.00 Concertele Enescu 14.00 Teleshopping 14.20 5 minute de istorie 14.30 Cultura minorităţilor Maghiara de pe doi 15.00 Rezistenţa prin cultură 16.00 Serial: Carabinieri, ep. 41 17.00 România frumoasă 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 19.00 India, clinica pentru tigri 20.10 Intâlnire cu Herta M? ller 22.00 Ora de ştiri 23.00 Serial: Dr. House, sez. VI, ep. 12 23.50 Motomagia 00.25 Serial: Trei regate, ep. 61 01.20 Concertele Enescu 02.10 India, clinica pentru tigri 03.05 România frumoasă 03.55 Serial: Trei regate, ep. 61 04.45 Poate nu ştiai 04.55 Motomagia 05.20 Mesager 06.00 Ora de ştiri

Moldova 1 6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Ñâiòàíîê.

6.45 Medalion muzical.

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

9.10 Serial. AGRODOLCE (Italia).

9.40 Serial. O LUME DISPĂRUTĂ (Canada).

10.30 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

10.50 Legendele muzicii.

11.00, 4.30 Moldova în direct.

12.00 Destine de colecţie.

12.30 Poftiţi la masă.

13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.10, 3.10 Serial. SECRETARUL (Columbia, 2011).

14.55 Documentar. Drumeţii.

15.25 Ring Star. Concurs muzical.

16.30 Stil nou.

17.15 Festivalul Doinei. Transmisiune în direct.

20.00 MESAGER. 20.40 Profil de savant. Alexandru Teleuţă, directorul Grădinii Botanice.

21.25 Serial. AGRODOLCE (Italia).

22.20 Fii tânăr!

23.05 Serial. SIMULATORII (Argentina).

0.05 Documentar.

0.30 Natura în obiectiv.

5.35 Reporterul de gardă.

ProTV 07.00 Ştirile 10.05 Teleshopping 10.20 Serial: Tânăr şi neliniştit 11.00 Film: Prieteni din dragoste 13.00 Ştirile 13.45 Teleshopping 14.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 4603 15.00 Film: Halloween-ul căţeilor 17.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 17.30 La Maruţă 19.00 Ştirile 20.45 Dansez pentru tine 01.00 Ştirile cu Anişoara Loghin 01.30 O seară perfectă 02.30 Fabricat în Moldova 03.30 În Profunzime 05.00 La Maruţă 06.15 Ştirile

TV7-NTV

Pervîi Canal 05.00 Доброе утро 07.00 Prima Ora 09.00 Primele stiri (rom) 09.15 Teleshopping 09.40 Жить здорово!

10.55 Модный приговор 12.00 Primele stiri (rom) 12.10 Новости 12.25 Контрольная закупка 12.50 Время обедать!

13.20 Доброго здоровьица!

14.00 Другие новости 14.30 Т/с Домработница 15.00 Primele stiri (rom) 15.10 Новости 15.30 Самый лучший муж 16.20 В наше время 17.05 Человек и закон 18.00 Primele stiri (rus) 18.10 Новости 18.55 Давай поженимся!

19.55 Поле чудес 21.00 Primele stiri (rom) 21.10 Время 21.40 Moldova are Talent 23.25 Вышка 01.45 Вечерний Ургант 02.30 Х/ф Любовь 04.30 Пока все дома

05.00 Politica 06.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 06.30 Сotidian (rom) 07.00 НТВ утром 08.30 Сегодня в Молдове 09.00 Сегодня 09.20 Ты не поверишь!

10.10 До суда 11.05 Суд присяжных 12.00 Сегодня 12.25 Суд присяжных. Окончательный вердикт 13.30 Дело врачей 14.20 Медицинские тайны 14.50 Обзор. Чрезвычайное происшествие 15.00 Сегодня 15.25 Прокурорская проверка 16.30 Говорим и показываем 17.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 17.30 Сotidian (rom) 18.00 Сегодня 18.30 Т/с Пасечник 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Следствие вели...

22.00 Reporter in misiune 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.30 Грузия: история одного разочарования 00.25 Т/с Карпов 01.40 Сotidian (rom) 02.40 Суд присяжных 04.20 Обзор. Чрезвычайное происшествие 04.40 Сotidian (rom)

octombrie

TVR1

TVR2

06.00 Exclusiv în România 06.45 Zestrea românilor 07.20 Dosar România 08.20 Film: Armăsarul sălbatic 10.00 Beneficiar România 10.35 37°C Partea I 11.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.30 37°C Partea a II-a 12.10 Talk - show 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end 15.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film: Autostrada 60 01.10 Profesioniştii...

02.05 37°C Partea I 02.50 ANDOnevralgicul de sâmbătă 02.55 37°C Partea a II-a 03.30 Telejurnal Meteo 03.20 Viaţa satului. Partea I 04.35 Viaţa satului. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

Programe TV // duminică, 27 Jurnal TV

TVR2

06.00 Telejurnal matinal Sport Meteo 09.00 O dată-n viaţă. Partea I 10.00 O dată-n viaţă. Partea a II-a 11.00 O dată-n viaţă. Partea a III-a 12.00 Europa mea 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 Legenda vişinie 13.30 M. A. I. aproape de tine 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în România 15.00 Teleshopping 15.30 Oameni ca noi 16.00 Parlamentul României 16.50 Finanţe şi afaceri Un talkshow care 17.25 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 25 18.05 Serial: Legendele palatului: Regele Geunchogo, ep. 26 18.45 Clubul celor care muncesc în România 18.50 Calea europeană 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în România 21.10 Film: Minunata Angelica 23.10 Film: Singur în cartierul boxerilor 01.00 Tezaur folcloric 01.55 Calea europeană 02.45 Finanţe şi afaceri 03.10 Sport 03.25 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 29 04.50 Serial: Legendele palatului: Luna îmbrăţişează Soarele, ep. 30

Programe TV // sâmbătă, 26 Jurnal TV

17

06.00 Exclusiv în România 06.45 Zestrea românilor 07.20 Dosar România 08.20 Film: Armăsarul sălbatic 10.00 Beneficiar România 10.35 37°C Partea I 11.25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 11.30 37°C Partea a II-a 12.10 Talk - show 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Parteneri de week-end 15.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film: Autostrada 60 01.10 Profesioniştii...

02.05 37°C Partea I 02.50 ANDOnevralgicul de sâmbătă 02.55 37°C Partea a II-a 03.30 Telejurnal Meteo 03.20 Viaţa satului. Partea I 04.35 Viaţa satului. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

Moldova 1 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Paul Goma revene acasă.

6.50 Documentar. Parcul Yuanmingyuan.

8.25 Documentar. Drumeţii.

9.00 Desene animate. Andersen povestitorul.

10.00 Ştiinţă şi inovare.

10.30 Părinţi şi copii.

11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou.

12.05 Documentar. Fenomenul anotimpurilor. Antonio Vivaldi.

13.00 Ştiri pozitive.

13.25 Patru surori. Spectacol al Teatrului Vasile Alecsandri din Bălţi.

15.05 Documentar. Domnitza Lanitou Kavounidou.

16.00 Documentar. Euroboxx.

16.30, 3.25 Portrete în timp. Aureliu Busuioc.

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

17.15 Art-club (rus).

17.50 Chişinăul de ieri şi de azi.

18.10 Erudit-cafe. Concurs.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 O seară în familie.

21.25 Dor. Stela Mitriuc, interpretă de muzică uşoară.

22.20 Film. CRIMINI (Italia).

0.10 Fii t`năr!

1.00 Avangaraj.

2.00 R.Leoncavallo Paiaţe. Operă în 3 acte.

4.30 Prietenii muzicii. Aurelian Dănilă.

5.30 Moldovenii de pretutindeni.

ProTV 6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Paul Goma revene acasă.

6.50 Documentar. Parcul Yuanmingyuan.

8.25 Documentar. Drumeţii.

9.00 Desene animate. Andersen povestitorul.

10.00 Ştiinţă şi inovare.

10.30 Părinţi şi copii.

11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou.

12.05 Documentar. Fenomenul anotimpurilor. Antonio Vivaldi.

13.00 Ştiri pozitive.

13.25 Patru surori. Spectacol al Teatrului Vasile Alecsandri din Bălţi.

15.05 Documentar. Domnitza Lanitou Kavounidou.

16.00 Documentar. Euroboxx.

16.30, 3.25 Portrete în timp. Aureliu Busuioc.

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

17.15 Art-club (rus).

17.50 Chişinăul de ieri şi de azi.

18.10 Erudit-cafe. Concurs.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 O seară în familie.

21.25 Dor. Stela Mitriuc, interpretă de muzică uşoară.

22.20 Film. CRIMINI (Italia).

0.10 Fii t`năr!

1.00 Avangaraj.

2.00 R.Leoncavallo Paiaţe. Operă în 3 acte.

4.30 Prietenii muzicii. Aurelian Dănilă.

5.30 Moldovenii de pretutindeni.

TV7-NTV

Pervîi Canal 05.30 Х/ф Розыгрыш 06.00 Новости 06.10 Х/ф Розыгрыш 07.15 Х/ф Десять негритят 08.20 Играй, гармонь любимая!

09.00 Умницы и умники 09.45 Слово пастыря 10.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 Смак 11.05 К юбилею актрисы. Тамара Семина. Соблазны и поклонники 12.00 Новости 12.20 Идеальный ремонт 13.10 Ледниковый период 16.00 Т/с Вепрь 18.00 Новости 18.15 Куб 19.15 Угадай мелодию 19.45 Минута славы. Дорога на Олимп!

21.00 Primele stiri (rom) 21.25 Время 21.50 Сегодня вечером 23.35 Успеть до полуночи 00.10 Что? Где? Когда?

01.20 Х/ф Мой самый страшный кошмар 01.55 Х/ф Проклятый путь 03.45 Х/ф Бешеные деньги 05.10 Контрольная закупка

05.05 Т/с Бездна 06.30 Смотр 07.00 Сегодня 07.30 Сегодня в Молдове 08.00 Reporter in misiune 08.30 Сotidian (rom) 09.00 Сегодня 09.20 Главная дорога 10.00 Кулинарный поединок 11.00 Квартирный вопрос 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Охота на гения 16.40 Я худею 17.40 ДНК 18.30 Обзор. Чрезвычайное происшествие 19.00 Центральное телевидение 19.20 Следствие вели...

20.40 Очная ставка 21.50 Остров 23.15 Х/ф Сильная 00.50 Как на духу. Алексей Панин - Прохор Шаляпин 01.40 Авиаторы 02.05 Т/с Охота на гения

octombrie

TVR1

TVR2

06.00 Teleenciclopedia 06.55 Zestrea românilor 07.30 Universul credinţei. Prima parte 08.20 Simbolica 08.30 Universul credinţei. Partea a II-a 09.30 Pro patria 10.00 Universul credinţei 12.15 Tezaur folcloric 13.00 Ultima ediţie 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Magazin Mondial FIFA 2014 15.00 Tezaur folcloric 16.00 Duminica în familie 19.00 Lozul cel mare 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.45 Preţuieşte viaţa!

23.45 Garantat 100% 00.45 Duminica în familie 03.20 Parteneri de week-end 03.45 Universul credinţei. Prima parte 04.30 Simbolica 04.35 Universul credinţei. Partea a II-a 05.30 Teleshopping

07.00 Poate nu ştiai 07.15 Teleshopping 07.30 Cap compas 08.00 Popasuri folclorice 09.00 Ferma 10.10 În curtea bunicilor 12.00 Serial: Pistruiatul, ep. 3 12.45 Poate nu ştiai 13.00 Pescar hoinar 13.30 Natură şi sănătate 14.10 Film: Mere roşii - România, 1976 15.45 Poate nu ştiai 16.00 Rezistenţa prin cultură 17.00 D’ale lu’ Mitică 18.00 Telejurnal Ştiri Meteo Sport 18.30 Sport Plus. Magazin sportiv 19.00 Academicienii 20.10 Film: Secvenţe - România, 1982 22.00 Serial: Lumini şi umbre, ep. 4 23.10 8 într-o barcă 00.35 Handbal feminin. Preliminariile C. E.: Norvegia - România 02.10 Film: Cum de s-a înecat Mona?

03.40 Pescar hoinar 04.10 Muzica DP 2 04.20 Rezistenţa prin cultură 05.20 Mesager 06.00 Pescarii din Mauritania

Moldova 1 6.05, 21.00, 0.10 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. Fenomenul anotimpurilor. Antonio Vivaldi.

7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp.

8.30 Legendele muzicii.

8.40 Dialog social.

9.00 Domnului să ne rugăm!

Liturghie la sărbătoarea Cuvioasa Parascheva. Transmisiune în direct.

10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.05 Poftiţi la masă.

11.35 La datorie.

12.00 Documentar. Descoperă Europa ta.

12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. Sarea incaşilor.

14.00 Baştina. Magazin agricol.

14.45 Tezaur.

15.00 Prin muzică în Europa. Spectacol muzical.

16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus).

17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria Milioane pentru Moldova.

19.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 Festivalul Internaţional de cântec şi poezie Dumitru Matcovschi.

21.20 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. MĂREŢUL HAR (Marea Britanie).

0.20 Serial. SIMULATORII. 1.00 Erudit-cafe. Concurs.

1.55 Patru surori. Spectacol.

3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

5.30 Dor. Program muzical.

ProTV 07.00 Ştirile 10.00 Teleshopping 10.15 După 20 de ani 11.00 Film: Toate pânzele sus II: Misterele mărilor 13.00 Ştirile 13.05 Teleshopping 13.20 Apropo Tv 14.00 Serial: Merlin, ep. 7, an 4 15.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc!

19.00 Ştirile 20.00 Ştirile cu Cristina Gheiceanu 20.45 Film: RED - Greu de pensionat 22.45 Film: Un cuplu mortal 00.45 O seară perfectă 01.45 Fabricat în Moldova 03.45 Film: Un cuplu mortal 05.30 România, te iubesc!

06.15 Ştirile cu Cristina Gheiceanu

TV7-NTV

Pervîi Canal 06.00 Новости 06.10 Х/ф Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен 07.25 Х/ф Десять негритят 08.35 Служу Отчизне!

09.05 Здоровье 10.00 Новости 10.15 Teleshopping 10.30 Непутевые заметки 10.45 Пока все дома 11.30 Фазенда 12.00 Новости 12.20 Истина где-то рядом 12.50 Самый лучший муж 13.45 Свадебный переполох 14.50 Х/ф Ах, водевиль, водевиль...

16.00 Идеальный побег 16.55 Все хиты Юмор FM на Первом 19.00 Replica 20.00 100 de moldoveni au zis 21.00 Sinteza saptamanii (rom) 21.40 Воскресное Время 22.45 Ледниковый период 01.40 Клуб Веселых и Находчивых 03.35 Sinteza saptamanii (rom) 04.05 Поле чудес

05.30 Т/с Бездна 07.00 Сегодня 07.20 Их нравы Таиланд. Босния и Герцеговина. Словакия 08.00 Спасатели 08.30 Готовим с Алексеем Зиминым 09.00 Сегодня 09.20 Первая передача 09.50 Чудо техники 10.25 Поедем, поедим!

11.00 Дачный ответ 12.00 Сегодня 12.25 Т/с Расплата 16.35 Бывает же такое!

16.55 Следствие вели...

17.40 Враги народа 18.30 ЧП. Обзор 19.00 Сегодня 19.50 Новые русские сенсации 20.45 Ты не поверишь!

21.30 Луч света 22.10 Егор 360 22.40 Х/ф Опасная связь 00.25 Школа злословия. Людмила Ермакова 01.05 Т/с Расплата

18

apropo

Anul ANUL Iv, IV, nr.

NR. 38 (223) marTi, 22 octombrie 2013 MARTI, OCTOMBRIE ,

MONDEN

Olga Ciolacu şi-a sărbătorit ziua de naştere în Europa Recent, Olga Ciolacu a aniversat 64 de ani. Cu acest prilej, soţul său, impresarul Valentin Bătrânac, i-a oferit în dar o călătorie prin Europa.

Cuplul CiolacuBătrânac au vizitat Polonia, Belgia, Olanda, Germania, Austria etc. „M-am gândit mult ce cadou să-i fac soției şi am ajuns la concluzia că un voaiaj autumnal prin Europa ar fi fi cel mai potrivit. Timp de două săptămâni am cutreierat Bătrânul Continent.

Am vizitat Vatra Dornei şi Satu Mare din România, Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Bruges (Belgia), Maastricht (Olanda), Landau (Germania), Viena şi multe

magazin

Fata din APROPO

oze pe Mai multe p d omagazin.m www.aprop

www.andreicocieru.md tel. (+373)68-002-449

Ce ai de câştigat dacă eşti

„Fata din ultima pagină”?

Premii şi şansa de a te face remarcată

Te-am convins? Trimite pozele tale, cât mai sexy, însoţite de o scurtă descriere şi un număr de telefon pe fata@apropomagazin.md sau str. Vlaicu Pârcălab 63, bir.306, Chişinău, redacţia „apropo”.

La sfârşitul fiecărei fiecărei luni, „apropo” va desemna „Fata lunii”, care va beneficia beneficia de o schimbare de look la un salon de lux în capitală.

alte oraşe frumoase din Europa. Să ştiţi că a fost o călătorie de vis pentru Olga. Am ales să mergem cu mașina. Şi dacă tot eram prin zonă, am vizitat-o şi pe fiica fiica noastră, care stă la Bruxelles, împreună cu iubitul său.

Am filmat filmat mult şi am făcut poze”, ne-a declarat Valentin Bătrânac.

L.N. Vezi o galerie impresionantă din vacanţa cuplului Ciolacu-Bătrânac pe www.apropomagazin.md

Stela Botez cucereşte România!

De la concursul precedent din Alba ba Iulia, unde Stela Botez a reprezentat Republica epublica Moldova, a trecut exact o lună. Tânăra ânăra interpretă însă nu s-a lăsat pe tânjală, njală, ci s-a pregătit intens pentru o altă tă competiţie muzicală.

De această dată este vorba despre Concursul Național de Folclor „Pe deal la Teleormănel”, ediția a 44-a, care s-a desfășurat în perioada 8-10 octombrie 2014 în Alexandria (Teleorman, România). Și de această dată, Stela Botez a fost unica basarabeancă înscrisă în concurs şi s-a învrednicit cu premiul III. „Mă bucur că am posibilitatea să particip la concursurile din România, unde îmi reprezint cu mândrie țara și zona folclorică din care vin. Cu siguranță, nu mă opresc aici, pentru că mai sunt încă multe concursuri în diferite zone, astfel voi vedea și voi cânta în toată România”, a declarat Stela Botez pentru APROPO. Tânăra a avut onoarea să cânte alături de orchestra condusă de renumitul dirijor român Adrian Grigoraș, care a rămas surprins de vocea Stelei şi de talentul ei de a cânta la cobză.

V.V.

Valentina Ursu, 17 ani

„Iubesc să arăt bine”

O stewardesă i-a dat gata pe băieţii din Akord!

Pe zi ce trece, popularitatea interpreţilor din trupa Akord creşte.

O fi fi de vină ochii lor frumoşi sau piesele de calitate pe care le lansează Igor Sârbu şi Igor Stribiţchii?

Cert e că noi ne bucurăm pentru ei, iar lor le face plăcere să se simtă în centrul atenţiei.

Veronica VLADEI Recent, trupa Akord a revenit acasă de la un concert care a avut loc în Rusia. Chiar dacă drumul a fost obositor, în avion Igoraşii au avut parte de un gest emoţionat din partea stewardesei, care i-au făcut pe cei doi să uite de toate greutăţile de peste zi. „Iată-ne reveniţi acasă.

Am uitat să uit de Moldova. Până şi însoţitoarea de bord mi-a cerut un autograf pentru fiica fiica ei, care iubeşte tare Akord, în special ultima noastră piesă. Când munca noastră e apreciată, ce mai contează că în ambele direcţii

am mâncat doar câteun croissant? Acum ne aşteaptă multă muncă, idei, evenimente şi, în curând, ceva nou”, a scris Igor Sârbu pe contul său de Facebook.

Menţionăm că trupa Akord a reprezentat R.Moldova la Festivalul „Belaya Trosti”, interpretând piesa „Numai tu”, în limba română, alături de Maxim, un băieţel cu deficienţe deficienţe de vedere. La

concert au mai participat artişti celebri din Rusia, printre care Dima Bilan, Lev Leshenko, Zara, Niusha, A-Studio, Zemliane, dar şi celebrul sârb Goran Bregovich.

Piesa pe care au interpretat-o Igor Sîrbu și Igor Stribițchi a fost aleasă chiar de organizatoarea concertului, interpreta nevăzătoare din Rusia, Diana Gurtskaia.

Când doi frați gemeni iubesc la modul absolut, paroxistic aceeași femeie, finalul nu poate fi unul fericit.

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 78 (1287)

Marţi, MARŢI, 22 octombrie OCTOMBRIE 2013

Cultură

19 scena SCENA

Teatrul „Masca” a adus la Chişinău două spectacole despre dragoste Teatrul „Masca” din București a adus la Chișinău două producții total diferite ca stil și atmosferă, „Fior d’Amour în Bucuresci” și „Intrusa” după J.L. Borges, ambele însă le vorbesc spectatorilor într-un limbaj accesibil, veridic, dramatic despre dragoste.

„Fior d’Amour...” în fața Primăriei „Fior Spectacolul d’Amour în Bucuresci” este unul stradal, acesta a adunat sute de privitori în fața Primăriei Municipiului Chișinău, de hramul capitalei. Jocul actorilor bucureșteni pe o scenă improvizată a conferit o notă

Scenă din „Intrusa” de J. L. Borges în regia lui Mihai Mălaimare, Teatrul „Masca”, București

elegantă, enigmatică, ușor sofisticată sărbătorii din inima Chișinăului. Personajele au ilustrat starea, etapele, capcanele îndrăgostirii, fără să uite de situațiile comice

Carte la pachet C

cu EMILIAN Emilian CU Galaicu-Păun GALAICU-PĂUN

Prea multă fericire, Litera, 2011, este ultimul volum de povestiri semnat de Alice Munro, scriitoarea canadiană (n. 1931) distinsă în 2009 cu Premiul Man Booker International, iar recent şi cu Premiul Nobel pentru Literatură. Numele ei figura printre favoriţi, dar abia citindu-i prozele am realizat în ce măsură a avut dreptate Academia Suedeză, distingând-o pe „maestra absolută a nuvelei contemporane”.

Comparată cu Cehov, pentru profunzimea sondajelor psihologice şi limpezimea stilului ce lasă într-un plan secund intriga propriuzisă, spre a surprinde lumea interioară a personajelor (de regulă, din medii modeste), Alice Munro povesteşte cu aceeaşi cadenţă cumpătată istorii teribile (un tată care-şi omoară cei trei copii minori, doar ca să-i scutească de „suferinţa de a şti că mama lor i-a părăsit”; două fetiţe de 12 ani care o îneacă pe o a treia, cam de aceeaşi vârstă, fără nici un motiv; un adolescent fugind de acasă spre a vagabonda restul vieţii; un spărgător de case făcând schimb de mărturii ale unor crime cu o femeie în vârstă bolnavă de cancer, şi pe care o cruţă în ultimul moment; drama Sofiei Kovalevski, matematician de geniu & romancieră, al cărei succes afectează relaţiile de cuplu ş.a.m.d.), participând oarecum la soarta acestora.

A Alice MUNRO, Prea multă fericire Nici urmă de moralism în cele 10 nuvele ale cărţii, chit că acţiunile eroilor sunt de foarte multe ori „dincolo de bine şi de rău” – nu mă voi referi la cele mai teribile, Dimensiuni şi Joacă de copii, în care chiar că se lasă cu moarte de om, pentru a exemplifica prin Chipul. „Ce bucată de carne tocată! Sper că nu te gândeşti să aduci arătarea aia acasă”, exclamă un tată autoritar la venirea pe lume a fiului său, având un semn din naştere purpuriu pe jumătate de faţă. Astfel „stigmatizat”, puştiul se refugiază în iubirea maternă, iar un mic incident din copilărie – fetiţa cu care se juca îşi „colorează” la un moment dat faţa-n roşu, cu o pensulă, zădărându-l: „Acum arăt ca tine. (…) Acum arăt ca tine”, după care este ocărâtă: „Fiară mică şi rea!” – are o neaşteptată prelungire – ceva mai târziu, fetiţa îşi crestează obrazul cu briciul ca să arate la fel. Iar ca ironia sorţii să meargă până la capăt, peste ani mama băiatului „îi trântise în faţă” că ar fi trebuit să se însoare cu «fata aceea care se tăiase pe faţă», pentru că ”nici unul dintre noi nu s-ar fi putut mândri că s-a sacrificat luându-l pe celălalt”.

Scurt pe doi, „o capodoperă a ficţiunii contemporane” (Sunday Times).

Pentru Radio Europa Liberă

în care nimeresc inevitabil cuplurile ce învață alfabetul iubirii.

„Intrusa”, jucată în sala plină a Teatrului Rus ”A. Cehov” În alt registru, mult mai tensionat, radical, aș spune chiar periculos decurge povestea de dragoste din spec-

tacolul „Intrusa”, prezentat de Teatrul „Masca” la Teatrul Rus „Anton Cehov” din Chișinău (15 octombrie).

Spectacolul a fost realizat de regizorul Mihai Mălaimare după nuvela omonimă a lui J.L. Borges. Când doi frați gemeni iubesc la modul absolut, paroxistic aceeași femeie, finalul nu poate fi unul fericit. „Apărută între cei doi frați ca o nălucă, Juliana este pe punctul de a deregla un mecanism care părea inatacabil. O vând la un bordel şi sfârşesc prin a se târî scheunând la picioarele ei.

Se bat pentru ea bărbăteşte, fără menajamente, pe viaţă şi pe moarte. Juliana trebuie să moară şi este omorâtă pentru că, fără să vrea, fără să ştie, fără să poată altfel, nu a fost decât o intrusă.

E un spectacol cu puţine cuvinte, bazat pe gesturi, mișcare, pantomimă. Muzi-

ca argentiniană perfect aleasă de Gabriel Bassarabescu, dansul trasat remarcabil de Ioan Tugearu, simplitatea decorului propus de Sanda Mitache, dar mai ales expresivitatea şi jocul actorilor suplinesc vorbele care ar fi putut profana sentimentele şi trăirile dezlanţuite”, se arată în caietul-program al spectacolului.

Limbajul corporal al pasiunii Mihai Mălaimare mărturisește că în momentele când citea nuvela „Intrusa” de Borges, a avut certitudinea unei întâlniri providențiale cu un autor.

Textul pare sculptat în granit, nu există fraze și cuvinte în plus, subiectul are valențe filozofice și reflectă complexitatea pasiunii, a dorinței.

Din distribuție fac parte Alina Crăiță (Juliana), Ana-

maria Pîslaru (Fernanda), Cosmin Crețu (Christian), Valentin Mihalache (Eduardo), Sorin Dinculescu (Orbul/ Chelnerul), Vlad Bârsan (Christian copil) și Eduard Nistor (Eduardo copil).

Amintim că Teatrul „Masca”, înfiinţat la 24 mai 1990, este singurul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală din România. Având o trupă tânără de actori profesionişti, Teatrul „Masca” este condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare, doctor în teoria teatrului, absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, elev al lui Jacques Lecoq, laureat a numeroase festivaluri internaționale.

Chișinăul i-a îndrăgit pe artiștii de la „Masca”, sperăm că și aceștia, la rândul lor, vor dori să revină în fața publicului basarabean.

Irina Nechit

vernisaj VERNISAJ

La mulţi ani, Elena Bontea! diverse expoziţii în Japonia, România, Germania, Polonia, Mongolia, Lituania, Belarus și desigur, acasă, în R. Moldova.

Expoziţii personale ale artistei au fost deschise la Chişinău (1985, 1986, 1996, 2005), Bamaco (Republica Mali, 1988), Neusiedler (Austria, 1995).

Elena Pictorița Bontea este laureată Elena Bontea. Natură statică pe a Premiului Naţional covor vechi al Republicii Moldova şi a Premiului Nume reprezentativ penpentru Excelenţă al tru pictura națională con- Uniunii Artiștilor Plastici. temporană, Elena Bontea va Lucrările Elenei Bontea primi astăzi felicitări și elogii se păstrează la Muzeul Nameritate în cadrul expoziției ţional de Artă al Moldovei, sale aniversare, care va fi in- Muzeul Prado din Madrid, augurată la ora 15.00, în in- Spania, Muzeul de Artă din cinta Muzeului Național de Bacău, România, Muzeul Artă al Moldovei. „Lucrările de Artă din Alma-Ata, Kasale emană o continuă pros- zahstan, Muzeul de Artă peţime, emoţia pulsează lu- din Komsomolsk-pe-Amur, minos în formele plastice. Iar Rusia, Muzeul de Artă din operele din ultimii ani vădesc Odesa, Ucraina, precum şi în nu doar un nivel elevat de colecţii private din Republica măiestrie, ci şi un spirit me- Moldova, România, Franţa, reu în căutare”, relevă criticul Germania, Italia, Letonia, de artă Ludmila Toma.

Lituania, Estonia Rusia, SuNăscută la 10 noiembrie edia, Marea Britanie, Turcia, 1933 în satul Drăgăneşti, Israel, SUA etc. județul Bălţi, Elena Bontea „Creaţia Elenei Bontea și-a făcut studiile la Colegiul convinge prin stilul său îmde Arte plastice „Alexandru plinit din chiar anii în care Plămădeală” din Chişinău, se vorbea foarte intens desapoi la Institutul de Istorie şi pre existenţa, la Chişinău, Teorie a Artei din Sankt-Pe- a unei „şcoli moldoveneşti tersburg. de pictură”, fiind alături de Începând cu anul 1960, Ada Zevin, Valentina RusuElena Bontea participă la Ciobanu, Ludmila Ţoncev,

Inessa Ţâpin, Sergiu Galben, Dumităr Peicev, Sergiu Cuciuc ş.a. O generaţie foarte compactă, inventivă, temerară în preferinţa sa pentru „autoritatea” absolută a cro-

maticii”,, menționează criticul maticii” de artă Vlad Bulat.

Expoziţia Elenei Bontea va fi deschisă până la 17 noiembrie 2013.

I.N.

20

„Când vă duceți acasă în seara aceasta, nu mai dați drumul la televizor”, a spus Tudor Gheorghe, îndemnându-i pe oameni să își încheie ziua cu amintirile legate de poezia de pe scenă. De altfel, Tudor Gheorghe a mărturisit că pe cei doi autori, Mircea Micu și Grigore Vieru, i-a ales tocmai pentru că ei sunt reprezentanții „poeziei pure”.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi, 22 octombrie 2013

Cultură

POezie

„Spectatorii vin la mine ca la o firmă garantat sută la sută” Interviu cu Tudor Gheorghe Concertul lui Tudor Gheorghe „Pelerini din țara nimănui”, care a avut loc în Capitală joi seară, a umplut până la refuz Sala Palatului, cu spectatori care au cântat alături de artist și s-au amuzat de poveștile sale. Spectacolul „Pelerini din țara nimănui” aduce în fața publicului versuri ale poeților Grigore Vieru și Mircea Micu, puse pe muzică într-un context elegant, ce include acompaniament clasic, sub bagheta lui Marius Hristescu. Tudor Gheorghe a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că timp de 40 de ani nu și-a înșelat niciodată publicul fidel și de aceea admiratorii revin la concertele sale ca la un produs „garantat sută la sută”.

- Spectacolul dumneavoastră se numește „Pelerini din țara nimănui”. De ce? Eu mă gândeam la acel ‚’nobody’s land’’ dintre două țări...

Ai două posibilități. Ori să te gândești la acea fâșie dintre tabere ori dacă vrei să iei starea metaforică și starea poetică... țara nimănui este țara metaforelor înalte, a poeziei pure din care mai coboară din când în când către lumea noastră nenorocită niște ființe poetice. În seara aceasta (joi—n.r.), la Sala Palatului, vor coborî Mircea Micu și Grigore Vieru.

- Cum vi-i amintiți pe Grigore Vieru și pe Mircea Micu?

Este foarte greu să spun în câteva cuvinte pentru că ... pe Grigore Vieru l-am cunoscut înainte de ‚89, într-o seară la Marin Sorescu acasă... Eu cântam o poezie a lui Grigore Vieru... „În limba ta”... „În limba ta ți-e dor de mama”. A fost un spectacol de poezie la Sala Radio. Ei, pe vremea aia, cenzura funcționa ideologic, funcționa rău de tot și trebu-

ia să dai toate amănuntele, cine e poetul, de cine e scrisă poezia, că nu puteai așa oricum. Despre Grigore Vieru am întrebat... Nu știam cine e ... și el, când a venit în țară, a aflat... El mă auzise cântând

pot să localizez în timp cum și când... ca și cu Sorescu... mă întreabă lumea „Și cum v-ați...?” Nu știu.

- Și v-a afectat prietenia cu ei modul în care le lucrați versurile?

Nu, nu... deloc. De aia i-am ales din punct de vedere emoțional ca prieteni...

I-am ales pentru că poezia lor e de o simplitate extraordinară. Și spectacolul ăsta l-am dorit și în primul rând adresat acestei generații mult mai bine informate decât noi, dar care, nemaicitind poezie, devin seci. Și atunci, în speranța că îi pot apropia de poezie, am făcut acest spectacol. Puteam să vin cu un spectacol mai dificil poetic... să se sperie superesteții să zică „ohoho”

Eu cântam o poezie a lui Grigore Vieru... „În limba ta”... „În limba ta ți-e dor de mama”. A fost un spectacol de poezie la Sala Radio. Ei, pe vremea aia, cenzura funcționa ideologic, funcționa rău de tot și trebuia să dai toate amănuntele, cine e poetul, de cine e scrisă poezia, că nu puteai așa oricum. Despre Grigore Vieru am întrebat... Nu știam cine e ... și el, când a venit în țară, a aflat... odată de la Moscova, unde își făcea studiile, la o emisiune. La radio mă mai difuzau ăștia, astăzi nu mă mai difuzează... și știa despre mine destul de multe — și a fost o întâlnire firească de parcă ne-am fi știut dintotdeauna.

La Mircea Micu e mai greu să spun pentru că el face parte dintre prietenii mei care nu au o anume dată... nu

... dar nu asta mi-am dorit și nu asta îmi doresc.

- Ați spus la un moment dat că acesta este un spectacol despre dragoste și deloc despre revoltă... ați simțit nevoia să faceți un spectacol acum numai despre asta?

Toate spectacolele mele

au avut un dram de supărare pe societate, indiferent că eram în zona cântecului popular, indiferent că spectacolul avea câte o mică răutate așa, câte o supărare pe lumea care mă înconjoară. În spectacolul acesta nu mai există așa ceva.

- De ce?

Nu mai există... pentru că am ajuns la concluzia că nu mai are niciun rost să îi mai bag în seamă. Publicul e atât de sătul de ce vede încât am zis măcar două ore în timpul spectacolului meu să nu mai știe de coabitări, de certuri între palate, de vânzări pe șest, de toate prostiile astea. În seara asta ne dedicăm numai poeziei.

- Cum funcționați într-un turneu, prezentați spectacolul într-un turneu...

Cum variază dintr-o localitate în alta?

- Nu variază.

- Este același...

Vezi când... păstrând proporțiile ... dacă te duci și vezi spectacolul lui Celine Dion să zicem... în Las Vegas e același spectacol la Stockholm, Beijing și unde mai e ... e același spectacol....

Sigur, poți să mă întrebi de public. Și publicul e la fel.

Spectacolele mele, eu am această convingere și o spun mereu, că mai văd tineri din

ăștia care zic „mă, un public de tot rahatul, n-a înțeles”... nu nu nu, artistul e de vină, nu publicul. Bine... și publicul meu, eu fiind un artist mic așa, un artist de nișă, publicul meu e ăla pe care l-am descoperit acum 40 de ani... publicul care vine, care mă respectă, respectul este reciproc. 40 de ani nu i-am păcălit niciodată. Ei vin la mine ca la o firmă garantat sută la sută. Știu că aici nu e de glumă. Sunt spectacole făcute cu umor, făcute cu detașare, făcute cu umor rafinat, nu de-ăsta...

- V-ați întâlnit cu spectatori după 40 de ani? Cu spectatori care vă sunt fideli și i-ați revăzut?

Asta e normal, asta e firesc. Dar eram de pildă prin Toronto sau pe la Montreal și au venit la mine doi tineri doctori cu un copil de vreo șapte anișori de mână și spunea (el ): „Am venit cu copilul pentru că părinții mei s-au cunoscut la un concert de-al dumneavoastră în ‚69 la Teatrul Bulandra. S-au căsătorit și cât am fost mic m-au dus la toate concertele dumneavoastră. Am plecat din țară, m-am căsătorit la rândul meu, am văzut spectacolele dumneavoastră când eram student alături de viitoarea mea soție, ne-am căsătorit și acum venim cu copilul... exemplu de spectatori care mă urmăresc.

- Vorbiți despre originea dumneavoastră oltenească cu foarte multă mândrie în spectacolele dumneavoastră. Mai sunt valabile lucrurile care se spun despre olteni, că sunt răzbătători...

Nu știu dacă e adevărat, dar cert este că atunci când erau în guvernul României mai mulți olteni, țara mergea mai bine.

- Cel mai frumos banc cu olteni puteți să mi-l spuneți?

Da, dar nu ne avantajează... sigur, e făcut tot de noi, de olteni, dar e foarte bun ... Îi avantajează pe ardeleni. Într-un vagon de tren, un ardelean și un oltean și olteanul cânta „M-a făcut mama oltean, măăi...” Și ardeleanul zice... „Iart-o”.

- Dacă ar fi să dedicați acest spectacol cuiva cui l-ați dedica?

Poeziei române.

- Mai e loc de poezie?

Dacă vrei, da. Poezie a existat și va exista cât e Pământul și cât e lumea. Dar trebuie făcut un minim efort de a ajunge la ea.

Turneul „Pelerini din țara nimănui” cuprinde 30 de localități și se încheie la începutul lunii decembrie.

AGERPRES

anunț

150.000 euro din România pentru managementul migraţiei în Republica Moldova Ministerul Afacerilor Externe din România, în cadrul ajutorului pentru dezvoltare acordat Republicii Moldova, a alocat suma de 150.000 euro pentru proiectul “Consolidarea şi dezvoltarea capacităţii Biroului de Migraţie şi Azil (BMA) – Consolidarea cadru-

lui legal şi instituţional pentru o mai bună gestionare a sitemului de migraţie şi azil (SIR).

Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor Biroului pentru Migraţie şi Azil din Republica Moldova şi, în consecinţă, întărirea

sistemului de management al migraţiei din republică. Pe durata proiectului, personalul BMA va fi pregătit în domeniul tematicilor privind migraţia ilegală, migraţia legală şi integrarea. Angajaţilor BMA le vor fi prezentate şi bunele practici din România în această

privinţă. În plus, va fi dezvoltată o nouă metodologie pentru depistarea a migranţilor ilegali din teritoriu. Odată ce metodologia va primi sprijinul guvernului, aceasta va fi dezvoltată şi se vor desfăşura instruiri în această privinţă. Unul dintre efectele vizibile imediate ale

proiectului va fi renovarea oficiului teritorial Bălţi al BMA. Proiectul finanţat de România a fost lansat oficial pe 1 octombrie 2013, se va desfăşura pe o perioadă de 12 luni şi va fi implementat de Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraționale.

Biroul de presă al Ambasadei României în Republica Moldova

„Poate fi admisă o pisică la un depozit alimentar pentru ca aceasta să prindă şoareci.

Deţinuţii nu au dreptul să ţină animale în celule, deoarece sunt focare de infecţii”, a menţionat Bolboceanu.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Marţi, 22 octombrie 2013

Societate

21

după gratii

Despre animalele din puşcărie

Deşi animalele de companie sunt interzise în locurile de detenţie, procurorii spun că „luptă” cu pisicile care au umplut puşcăriile

Pisica „Musea”, felina moldoveancă, ştirea despre care a făcut înconjurul lumii

Iana Zmeu Se numeşte „Musea” şi a fost prinsă în flagrant în timp ce încerca să introducă droguri pe teritoriul Penitenciarului Pruncul. Semnalmentele infractoarei: blană surie, mustăţi lungi, foarte sprintenă şi extrem de bună la prins şoareci. Este vorba de o pisică ce de mai mulţi ani se plimbă nestingherit prin curtea penitenciarului. Constituţia sa mică i-a permis să se strecoare printr-o gaură a zidul imens al puşcăriei. La întoarcere însă, gardienii au observat un comportament suspect al felinei, iar când au privit-o mai atent au observat la gâtul acesteia o zgardă ciudată care le-a dat de bănuit. Imediat a pornit „operaţiunea” de reţinere. În scurt timp a fost alertată poliţia şi asta pentru că „Musea” avea asupra sa două pungi cu marijuana camuflate în zgarda de la gât.

Pisica de la puşcărie, vedetă internaţională peste noapte! Ştirea despre pisica traficantă de droguri a făcut înconjurul lumii, astfel încât pisica poreclită „Musea” a devenit peste noapte vedetă internaţională. JURNAL a încercat să afle cât de legală este aflarea felinei după gratii. Chiar dacă pisica a săvârşit o infracţiune, pentru care un om ar risca ani grei de puşcărie, uite că, potrivit ofiţerului de presă al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Olga Bolboceanu, animalelor de companie nu le este locul în penitenciar. „Poate fi admisă o pisică la un depozit alimentar pentru ca aceasta să prindă şoareci. Deţinuţii nu au dreptul să ţină animale în celule, deoarece sunt focare de infecţii”, a menţionat Bolboceanu.

Papagalii lui Nichifor În pofida constrângerilor legale, de-a lungul anilor au fost curmate mai multe tentative ale deţinuţilor de a avea în preajmă animăluţe care să le aline singurătatea.

Printre iubitorii de animale se numără şi controversatul om de afaceri Adrian Nichifor, care în prezent e în detenţie aşteptându-şi verdictul pentru comiterea unui omor. „La el în celulă am găsit o șinșilă şi doi papagali, dar au stat foarte puţin timp, cel mult o săptămână. Imediat ce am aflat, procurorii au intervenit. Animalele sunt interzise în puşcării, cu excepţia porcilor, oilor etc. din gospodăriile auxiliare”, ne-a comunicat procurorul Vitalie Bordea. Potrivit acestuia, deţinutul nu are dreptul să ţină în celulă nici un hamster. Dincolo de faptul că privează patrupedul de libertate, deţinutul se expune riscului de a se infecta de la animal de vreo boală contagioasă. „În nici o ţară nu se permit animalele de companie pe teritoriul închisorii, nemaivorbind de celulă”, a menţionat procurorul. Aşa o fi, dar nu chiar.

Animalele îi învaţă să fie mai „oameni” În România, de exemplu, unde în ultimul timp s-a tot trâmbiţat despre problema maidanezilor, a fost găsită o soluţie. Câinii fără stăpân sunt trimişi la puşcărie. Potrivit şefilor penitenciarelor de peste Prut, un patruped îl poate determina pe deţinut să renunţe la preocupările contraindicate din închisoare şi să-l facă să se simtă util societăţii. Tehnica „câinilorterapeuţi” a fost preluată de români de la englezi. În Marea Britanie, pentru ca un condamnat să devină mai „omenos”, i se oferă posibili-

tatea să îngrijească de păsări şi animale sălbatice rănite.

Dar să revenim la realităţile din R. Moldova, unde procurorii luptă nu doar cu infracţiunile de după gratii, dar şi cu… pisicile din puşcării. „În Penitenciarul nr. 13 sunt foarte multe. Luptăm.

Să vedeţi cum stau dolofane lângă depozitele de mâncare”, a remarcat Bordea.

acum două zile, când condamnatul Ştefan A. a aflat că urmează să fie transferat în altă puşcărie. El s-a înfuriat şi a aruncat micuţul animal în labele motanului Goghi.

Ce s-a întâmplat mai departe nu vă pot scrie, aşa imagini le poţi vedea doar în filmele de groază”, şi-a încheiat răvaşul Dmitri.

Atunci am mers la penitenciarul în care potrivit

Şase condamnaţi din Bucureşti şi Satu Mare, România, au învăţat să dezvolte comportamente pozitive, lucrând cu maidanezii

Povestea unui hamster deţinut Despre una din felinele din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău, dar şi despre „soarta tragică” a unui hamster ne-a scris acum doi ani un condamnat. În primul răvaş acesta ne-a vorbit despre un deţinut care, pentru a se răzbuna pe judecătorul ce i-a dat verdictul de condamnare, „a luat ostatic un hamster, i-a pus numele „Muruianu turbat” şi cum auzea numele magistratului la televizor sau la radio se înfuria şi bătea cu bestialitate animalul. După cum vedeţi, în RM nu numai drepturile omului se încalcă, dar şi ale animalelor”, ne-a scris condamnatul Dumitru, alertat de situaţia în care s-a pomenit hamsterul. Al doilea răvaş a fost de-a dreptul emoţionant. „Ştiţi deja ce soartă tristă avea hamsterul deţinut în Penitenciarul 13. Tragedia cea mare s-a întâmplat

condamnatului s-ar fi întâmplat „hamsteruciderea”.

Gardienii au confirmat că era un asemenea motan, însă printre mulţimea de pisici de pe teritoriul puşcăriei nu au putut să ne arate

cu degetul spre acel Goghi.

Cât despre hamster, ni s-a spus că deţinutul Ştefan, înainte de a fi transferat în altă puşcărie, l-ar fi dat în primire unui coleg de-al său de celulă.

Complicii lui „Musea” Potrivit psihologilor care lucrează zilnic cu persoanele delincvente, animalele de companie ar fi un instrument în procesul anevoios de resocializare a deţinuţilor. Patrupezii însă, cel puţin oficial, sunt interzişi. Cu toate acestea gardienii de la Penitenciarul Pruncul nu au alungat-o pe Musea, chiar dacă încă nu s-a stabilit dacă felina „dealer” este la prima „abatere”. Probabil, li s-a făcut milă căci în scurt timp aceasta urmează să fete. „Pisica se află acum în penitenciar. Sper că nu va mai comite astfel de încălcări de regim”, mai în glumă, mai în serios ne-a spus Oleg Hamacovschi, şef adjunct al Serviciului pază şi escortare de la Penitenciarul Pruncul. Ei, şi dacă felina a scăpat basma curată, pe mâna poliţiştilor a încăput un minor de 16 ani din Străşeni care este suspectat că ar fi legat zgarda cu surprize ameţitoare la gâtul pisicii. Oamenii legii

Foto: dailymail.co.uk

Foto: Svetlana Panţa

Pisicile din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău se simt libere după gratii

Foto: portalsm.ro

Foto: penitenciar.gov.md

Ingeniozitatea deţinuţilor se pare că nu are limite.

Cei care nu-şi imaginează viaţa fără droguri recurg la cele mai inventive metode pentru a camufla substanţele narcotice. Mai nou, au racolat în afacerea ilegală de trafic de droguri o felină.

Şi animalele pot fi condamnate Spre deosebire de Musea din R. Moldova, pisica traficantă de droguri care nu a fost cercetată penal pentru infracţiunea comisă, un câine pe nume Pep din Pennsylvania, SUA, în 1924 a fost condamnat la închisoare pe viaţă în penitenciarul Eastern State pentru că a omorât felina guvernatorului statului american.

Pentru că animalul nu a prezentat „remuşcări”, a fost trimis la închisoare, fără drept de apel. Ulterior s-a aflat că Pep era complet nevinovat. Cea mai mare greşeală a lui a fost să roadă pernele canapelei de pe veranda casei guvernatorului.

După gratii, labradorul nu a fost tratat ca deţinut, ci ca animal pentru reabilitarea puşcăriaşilor. încă nu au stabilit deţinuţii cărora i-au fost destinate pacheţelele cu droguri, însă nu exclud că vor recurge la o reconstituire şi felina îi va direcţiona spre „complicii” săi. Poliţia investighează cazul.

aviz Avem deosebita plăcere de a Vă invită la evenimentele organizate în cadrul SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE ŞTIINŢIFICĂ ŞI DIDACTICĂ, ediţia a IIa, dedicată aniversării a 85-a de la fondarea Bibliotecii Ştiinţifice pe lângă Comitetul Ştiinţific Moldovenesc şi a 50-a de la stabilirea ei ca Bibliotecă Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Evenimentul se va desfășura în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, în sediul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, str. Academiei 5A, Chișinău.

Din program: 10. 00 - 18. 00: Zilnic. Prezentări de carte, lansări, prezentări de colecţii (edituri din România, Rusia, Republica Moldova) 30 octombrie 10.00 - 14. 00: Conferinţa ştiinţifică in-

ternatională: Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşterii 31 octombrie 14.00 - 17.00: Free Author Workshop in Publishing: Get Read. Publish with Springer 1 noiembrie 14.00-16.00: Conferinţă ştiinţifică jubiliară: Biblioteca ştiinţifică – 85 ani de istorie în comunitatea ştiinţifică PARTENER GENERAL Departamentul Politici pentru relația cu Românii de Pretudindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României PARTENERI Academia de Științe a Moldovei Institutul de Studii Enciclopedice Biblioteca Academiei Române

22

Marţi, 22 octombrie 2013

Vă atenţionăm că redacţia JURNALULUI de Chişinău nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor apărute la rubrica PUBLICITATE. Cititorii care apelează la serviciile acestor „vraci” îşi asumă întreaga responsabilitate.

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Divertis

sudoku dificil

SIMPLU

ANUNŢ FPC “Donici-Trans” SRL , c/f 1003600018977, aduce la cunoştinţă SRL “VIPPLAST GRUP”, c/f 1010600017350, cu sediul în Chişinău, str. Calea Iesilor 45/1, ap. 74, necesitatea restituirii până la 24/10/2013 a datoriei în sumă de 7988,70 lei conform actului primirepredare din 26/04/2013. În caz contrar, ne vom adresa în instanţa de judecată.

FPC “Donici-Trans” SRL, c/f 1003600018977, aduce la cunoştinţă SRL “Aurelia BRNO”, c/f 1003600019653, cu sediul Chişinău, bd.Traian 21/3, ap.109, necesitatea restituirii până la 24/10/2013 a datoriei în sumă de 19664,48 lei conform actului primire-predare din 26/04/2013. În caz contrar, ne vom adresa în instanţa de judecată.

Citaţie publică

integramĂ

afiș

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” 22.10 „Nunta de aur” de Vladimir Beşleagă, ora 18.00.

24.10 „Pomul Vieții” de Dumitru Matcovschi, ora 18.00.

Teatrul „Eugene Ionesco” 25.10 „Chirița în provincie” de V. Alecsandri, ora 18.30.

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 23.10 „Surioara Alionuşka şi frăţiorul Ivanuşka” de S. Jelezkin (după o poveste populară rusă), ora 11.00.

24.10 „Motanul încălţat” de Ch. Perrault, ora 11.00.

Teatrul Municipal de Păpuşi „GUGUŢĂ” 26.10 „Motanul Leopold” de A.Hait, ora 11.00.

Sala cu Orgă 23.10 Concert de muzică sacră a compozitorului Vladimir CIOLAC, ora 18.00.

Centrul Cultural audeamus 22-23.10 „Love Building”, ora 18.00, 20.00.

Love Building, regie Iulia Rugină, scenariu Ana Agopian, Oana Răscuceanu. Premiera de Gală va avea loc pe data de 17 octombrie, ora 19 00. La Spectacolul de Gală vor participa actorii Dorian Boguţă, Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol.

Biletele pot fi procurate în casele cinematografului Gaudeamus de la 16.00 – 20.00 în zile de lucru.

Judecătoria Cimişlia solicită prezentarea cet. Ciobanu Violeta, a.n. 1976, şi Ciobanu Veaceslav, a.n. 1971, ambii locuitori ai s. Gura-Galbenei, str. M.Eminescu 76, r-l Cimişlia, pentru data de 28 octombrie 2013, ora 15:30, la Judecătoria Cimişlia (str. C.Stamati, 1), în calitate de pârâţi privind cauza civilă intentată de Şendrea Svetlana cu privire la încasarea sumei.

Judecător - L.Curca

publicitate Măicuţa Felicia, clarvăzătoarea cu credinţă în Dumnezeu, se află acum în Chişinău şi face rugăciuni împreună cu 40 de măicuţe. Dacă aveţi nemulţumiri în legătură cu soarta sau căsnicia Dvs., nu vă mai înţelegeţi cu copiii, vă simţiţi bolnavi sau nefericiţi, nu reuşiţi să vă căsătoriţi sau nu vă găsiţi rostul în viaţă, apelaţi cu încredere la măicuţa Felicia.

Mulţumiri: Maria: „Mii de mulţumiri măicuţei Felicia pentru că mi-a reîntors soţul acasă după o perioadă lungă de despărţire”.

Nicolae: ,,Mulţumesc măicuţei Felicia pentru că i-a dezlegat cununia fiului

meu şi l-a vindecat de alcoolism”.

Anita: ,,Mii şi mii de mulţumiri măicuţei Felicia pentru că mi-a adus iubire şi înţelegere în familie. V-o recomand cu încredere”.

Sunaţi cu încredere: 0040728799350

sănătate Cu acest mesaj Platforma E-Sanatate.MD începe o campanie de promovare a legii antitutun. Acest document are misiunea să convingă autoritățile că lipsa unor legi stricte în acest domeniu generează mai multe cheltuieli pentru sănătate, decât poate obține bugetul de stat din accizele pentru tutun.

Un mediu curat fără fum de țigară trebuie să devină prioritatea fiecărui funcționar cu drept de decizie. Un stat care seamănă cu o scrumieră uriașă și miroase a tutun nu este imaginea pe care ne-o dorim.

Astfel, pe parcursul următoarelor săptămâni veți putea urmări pe platforma noastră de sănătate știri locale și internaționale despre experiența țărilor care au promovat și adoptat legi asemănătoare, reportaje, opinii și interviuri cu oficiali, politicieni, ambasadori în Republica Moldova, artiști și oamenilor simpli despre necesitatea adoptării unui asemenea document.

Campania vine să susțină dezbaterile publice lansate, în aceste zile, pe marginea proiectului, chiar dacă documentul întâmpină rezistență enormă din partea reprezentanților industriei tutunului.

Campanie JURNAL

Nicolae Buţanu bate şi la uşa Domniilor Voastre În 2011, în Secţia hematologie a Spitalului Oncologic „N.N. Blohin” din Moscova i-a fost diagnosticat limfomul Hodgkin (cancer al sistemului limfatic). Şanse reale de a învinge boala îi dau medicii din Turcia care i-au studiat maladia. Aceştia îi oferă posibilitatea de a face chimioterapie după cele mai noi scheme (ESHAP şi BEAM) plus

un transplant de celule stem.

Originar din Gura Galbenei, Cimişlia, având o bună educaţie, tânărul consideră că cea mai importantă lege pe care trebuie s-o respecţi este omenia, de care se ghidează mereu. Asta face de fapt Nicolae Buţanu, un tânăr deştept, curajos şi puternic. Are planuri şi vise ca orice băiat la vârsta de 27 de ani. Ma-

ladia de care suferă îi spulberă toate aspiraţiile.

Echipa redacţională a JURNALULUI de Chişinău vă îndeamnă să participaţi la un act de caritate pentru Nicolae Buţanu. Toţi oamenii de bună credinţă care vor să-l susţină pe Nicolae pot transfera ajutoare la Victoriabank, Chişinău, Moldova, prin SWIFT:

VICBMD2X 457 (valabil pentru toate conturile locale) pe conturile deschise: 22336178514 (MDL), 22335178515 (USD), 22334178516 (EURO) şi SWIFT: VICBMD2X (comun) pentru transferurile internaţionale în euro: IBAN: MD34VI000000022334178516; şi în dolari: IBAN: MD11VI000000022335178515.

Morcovii şi merele sau gutuile suntdupă dispensabile, nu au Golgheterul campionatului, 11 etape, mare importanţă decât că vor crea un colorit frumos şi este Henrique Luvannor (Sheriff Tiraspol) vor aduce un plus de dulceaţă, favorizând fermentarea cu zece urmat de şiViorel Frunză (Veris mai rapidă,goluri, în schimb hreanul ardeiul iute sunt esenţiale.

Practic,şihreanul ardeiul iute vor menţine murăChişinău) Miloş şiKrkotic (Dacia Chişinău) – turile tari, nepermiţându-le să se terciuiască.

Jurnal JURNAL de DE chişinău CHIȘINĂU Anul ANUL XIV, numărul NUMĂRUL 78 77 (1287) (1286)

Marţi, VINERI, 22 18 octombrie OCTOMBRIE 2013

Sport Casa ta

opt goluri.

23 19

util COMENTARIU

Derbiul Moldovei Murături asortate DIVIZIA NAȚIONALĂ

Piţurcăoglu

În acest weekend, începe returul Diviziei Naţionale la fotbal

Ce e minunat la reţeta de murături în saramură eReturul că e extrem de adaptabilă, se pot face murăDiviziturile asortate ei Naţionale lasau se poate folosi un singur fel de legumă, după preferinţele fiecăruia, şi, nu fotbal ia startul în ultimul rând, aceste murături sunt produacest sfârşit se naturale, fără conservanţi, fără oţet, de100% săptămână. care îşi dobândesc gustul specific în urma unui Pentru ziua de proces natural. sâmbătă au fost programate Preparare: Ingrediente Murături patru meciuri, asortate: iar celelalte două Aţi observat deja că nu meciuri vor fi legume potrivite pentru am scris cantităţile la niciujucate duminică. murat, înDintre cantitatea şi pro- nul din ingredientele de mai aceste sus, aşa cum nu am scris nici porţiile partide dorite: poate castraveţi, fi gogonele,remarcat conopidă,meciul lubeniţe cât timp durează până obţineţi murăturile astea şi nici mici, varză, sfeclă roşieloc etc. care va avea • hreanpeproaspăt, rădăcină câte porţii veţi obţine. Asta stadionul pentru că la fel cum se pre• beţe „Zimbru” de mărar uscat din • bucheţele desupracimbru găteşte un butoi de murături capitală, uscatnumit şi „Derbiul se pregăteşte şi un borcan cât de mic, pentru că nu • ţelinăMoldovei” atât cantităţile în grame şi • ceapă kilograme sunt importante • usturoi Diego Gherman • 3-4 mere şi/sau gutui la această reţetă, cât res(opţional) După o pauză de două pectarea unor proporţii. Pe altă parte, timpul care • morcoviintervenită (opţional) din de săptămâni, contra echipei Rapidîn GhivorChişinău fi gata poate • ardei iute motivul meciurilor naţi- murăturile dighici, Veris o va diferepeînOlimpia funcţie Bălţi, de tem• frunze ţelină, cu tul- să onalei în de preliminariile găzdui iar loculuiTiraspol în care depină cu tot Campionatului Mondial, peratura Dinamo-Auto va recipientele.

• frunzeîşi de vor vişin continua pozitaţi echipele întâlni, la Ternovca, Acadelegumă la • de dafinNaţiona- miaOricare luptafrunze în Divizia Chişinău. În timpde ce FC punct de vor in• piper boabe lă. Reveniţi de la selecţio- primul Costuleni şi al FClistei Veris poate înlocuită.

• neiodată – obli- grediente nate,sare jucătorii au început juca pentru a-şi fiîntări pozicum se fac murături gatoriu sareşineoidată, antrenamentele pregăti- La ţiilefeldin prima parte a cla4-5 feluri FC de legume, se din cea rile dacă alăturifolosiţi de echipele lor, cu samentului, Academia, şi dintr-un singur fel (de obişnuită pentru ali- fac pentru meciurile din etaOlimpia şi Dinamo-Auto numai gogonele se exemplu, pa amentaţie, 12-a dinmurăturile campionat. luptă pentru a scăpa de renumai castraveţi). În ce vor terciui!!!

Sâmbătă, amatorii fotbalu- sau trogradare. priveşte, nu am folosit • se mai potvor pune: boabe lui autohton putea ur- măUn meci care, de asemeşi avea nici sfecla roşie, pe muştar, boabecare de iemăridepatru partide au varza nea, va loc sâmbătă şi dacă adăugaţi într-o nibahar, diverse mizealte dinarome punct de care merită o le atenţie deosebită vedere al situaţiei din cla- este cel ce va avea loc pe Stasament. dionul Zimbru din Chişinău, FC Costuleni va juca cu începere de la ora 17:00,

mică proporţie (1-2 sfecle sau verze roşii mici la un butoiaş) veţi obţine o culoare rozalie a tuturor murăturilor, ceea ce eu nu vreau, le prefer naturale. Preferata mea este lubeniţa, coaja e crocantă, iar miezul moale e îmbibat ca un burete cu zeamă aromată, parca e cea mai pregnantă la gust dintre toate legumele murate.

Morcovii şi merele sau gutuile sunt dispensabile, nu au mare importanţă decât că vor crea un colorit frumos şi vor aduce un plus de dulceaţă, favorizând fermentarea mai rapidă, în schimb hreanul şi ardeiul iute sunt esenţiale. Practic, hreanul şi ardeiul iute vor menţine murăturile tari, nepermiţându-le să se terciuiască.

E bine să vă pregătiţi recipientele din timp, eventual probaţi câte legume inunde Zimbru va juca vor derbiul tra în recipientele republicii contra pregătite, campioalăsând un spaţiu cam de un nei, Sheriff Tiraspol. lat de mână la gura butoiaşului sau de 4-5 cm la un Avantajul galbenborcan mai mic. verzilor Ca principiu, într-un vas de 10 ce diaţi În litri cele volum, 62 de după partide aranjat încât să recte legumele disputateaşaanterior, intre cât mai multe, vor mai galben-verzii au obţinut 12 încăpea 5 litri victorii şiaproximativ au fost învinşi de de LaDe fiecare de 34 apă. de ori.

16 orilitru aceste apă se va 1 lingură cu echipe ausocoti terminat la egavârf de sare neiodată. litate, cum au făcut-o şi în Şi acum, trecemetapă la pre-a meciul din săprima parare, cu prezenactualeiîncepând ediţii de campionat, care s-a încheiat cu scorul de 2–2. De menţionat faptul că Zimbru a dominat în acea

partidă şi, într-un moment, conducea cu scorul de 2-0.

Un avantaj pentru Zimbru poate fi faptul că Sheriff are în cap şi meciul de săptămâna viitoare din cadrul grupelor Ligii Europa contra englezilor de la Tottenham.

Duminică vor fi jucate celelalte două meciuri din această etapă. La Orhei, Speranţa Crihana-Veche va întâlni Milsami Orhei, care, în ultima vreme, se află într-o situaţie grea. Iar la Tiraspol, FC Tiraspol va întâlni Dacia Chişinău. Acest meci prezintă un interes sporit, deoarece aceste echipe, pe moment, se află în topul clasamentului, având practic acelaşi tarea folosite, număringredientelor de puncte. un După adevărat abun11 corn etape,al liderul denţei revărsat este în bucătăria campionatului actuala mea: campioană, Sheriff Tirasfolosit un butoiaş pol,Am care a acumulat 28 de 30 de litri pentru murăturipuncte, fiind urmată de FC le mele, spălat Dacia şi pe FC care Verisl-am cu câte 22 bine şi l-amfiecare. opărit înainte de de puncte folosire.

Clasament: 1. Sheriff – spală foar28 Legumele p.; 2. Dacia se – 22 p; 3. Veris te bine şi Tiraspol se scurg– de apă.

– 22 p.; 4.

21 p.; 5.

Ceapa şi se taie Zimbruse–decojeşte 19 p.; 6. Costuleni peştişori, usturoiul – 19; p.; 7.

Milsamise–curăţă 15 p.; şi desparte Hrea8. se Rapid – 14 în p.; căţei.

9. Dinamonul, se Speranţa curăţă de Autorădăcina – 8 p.; 10.

– coajă şi se taie pe– lungime 8 p.; 11.

Olimpia 5 p.; 12. în bastonaşe cu secţiunea Academia – 4 p. de Golgheterul jumătate de centimetru campiona(aproximativ). cutului, după 11Ţelina etape,se este răţă de coajă şi se taie(Sheriff în felii Henrique Luvannor groase de cu 1 cm.

Tiraspol) zece goluri, urmat de Viorel Frunză (Veris Chişinău) şi Miloş Krkotic (Dacia Chişinău) – opt goluri.

apă e nevoie în vas, umplând vasul cu apă şi apoi scurgându-l bine, colectând apa într-o oală. Eu merg prin aproximare, la butoiul meu de 30 de litri experienţa îmi spune că aş avea nevoie de 15 litri de apă, apoi eu pregătesc saramura din 16 litri, ca să am o rezervă. Aşadar, câţi litri de apă, atâtea linguri cu vârf de sare neiodată, totul într-o oală care merge pe foc. Adaug piperul boabe (3 linguri am pus eu, cam 1 lingură la 10 litri de volum) şi frunze de dafin după Multe nu s-au schimbat din vremurile lui Dimigust. Dau apa în clocot, apoi trie Cantemir. În Descriptio Moldaviae, parcă opresc focul şi amestec cu ar fi făcut o radiografie exactă a stării de fapt de grijă ca toată sarea să fie dila echipa naţională a României, a intuit perfect zolvată. Las saramura să se năravurile fotbaliştilor. Piţurcă reuşeşte să-l Pe fundul butoiului se răcească până când e abia copieze şi să transforme o manea într-o muzică aşază 2-3 tije de ţelină cu călduţă. Torn saramura peselevată. tot cu frunze, apoi un strat te legume şi deasupra arancând amdestat (pentru a câta parcă2-3scris în gena de Stă legume, rămurele de jez beţe mărar dispuse în oară?) într-un om – Marica, noastră neseriozitatea (ce cimbru, 2 beţe de mărar, 2-3 aşa fel încât să nu permită şi un portarsă–seTătăruşanu. exemplu mai buncâteva ca Mutu căţei de usturoi, felii legumelor ridice la suCu toate aceste vitregii să ceapă, existe?) oridelenea de 2 felii ţelină,(vezi 2-3 prafaţă (să stea acoperite cu ale sorţii, altă caracteristică sprinturile cu spatele ardei iuţi întregi şi 3-4făcute beţe saramura).

Mai aşez şi o grea noastră, taciturnul Piţurcă Motanul Încălţat Stancu). utate de hrean. deasupra, pun capacul iese pe locul doi şi se duce la Trufia şi semeţialaiar în şi Se alternează fel,stau arandepozitez butoiaşul întrbaraj rândul întâi între caractejând legumele aşa încât să un locdintr-o răcoros.grupă în care risticile intre câtfotbalistului mai multe,român. până avea de la început locul trei dupăla Turcia.

Să Cine are o maşină mai mare când se umple butoiul, fo- asigurat, Orientativ: 30 de litri nu-lfolosit mai convoci Mutu ca a lui?

Despre strat gâlceava losind la fiecare de am 2 ţeline pe potrivite, că aresferturi, gura mare, amintităatât de arome Cantemir în 3pentru legume (se vor mere tăiate 2 busă-i arăţi uşa luicelTamaş, Descriptio Moldaviae, ce de să chete alterna frunze de vişin, de mărar (din uscat, pierdut în aburii alcoolului, mai vorbim? prin cum ţelină, beţe de Dacă mărarnu şi cimse găseşte la piaţă), cam să perseverezi Stancu asta usturoi trăieşte şifotbalul bru, ceapă), româcât şi 250 de grame decu ardei iute, – 2 mânămari, moartă, să-ldeignori nesc, iute atunci prin necesare ce? Nici cepe ardei şi hrean, 2 căciulii ustupe Sânmărtean în cea mai meteahna beţiei şimurăturile aplecarea roi, pentru a menţine 4 ramuri de vişin. bună formă a lui, pentru că către hedonism nu a piertari. Puteţi măsura de câtă Poftă bună! dut-o fotbalistul român. Şi nu vrei să se spună că-ţi face echipa, să-l reiventezi argumente găsim cu duiu- cinevarecomandări mul în tabloide - Tamaş, fost pe Goian, ce este? Încăpăţâjucător de naţională, are mai nare catârească ori studiu?

Piţurcă, din turnul înalt multe chefuri la activ şi echipe schimbate decât meciuri în care s-a cocoţat, stă şi studiază. Ca şi Cantemirojucate în ultima perioadă.

Chiar şi despre cel mai glu, care a reuşit să scoată bun meci al naţionalei din ce e mai frumos din muaceste preliminarii, cel cu zica otomană, el vrea ca Ungaria, de acasă, a scris maneaua românească să se Cantemir: "Ţăranii trec ra- audă la filarmonica din Rio. reori de la vorbe la arme, Deocamdată, cu o arie de însă astupă gura semeaţă selecţie restrânsă drastic în a potrivnicului cu cioma- comparaţie cu marile puteri gul, cu bâta şi cu pumnii". E ale fotbalului, Piţurcă a reuadevărat însă că doar gura a şit performanţa de a califica fost de potrivnica Ungarie în naţionala la un baraj, în care suntem văzuţi drept carne această grupă.

Ne supărăm când vine de tun. Dacă va reuşi însă cineva şi ne spune că aici, să-i ducă pe lăutarii jucători sfecla roşie, morcovii, totul varza,e pătoarele surseleatunci de apă români în şi Brazilia, nu la Porţile Orientului, dovleceii etc. de resturi vegetale. se vapline mai vorbi despre Piţi ca luat cu uşurinţă, dar uităm sunt ai locuri special amefiind doar cel mai eficace anmeciul de la Bucureşti cu Dacă păsări,cicurăţă Curăţă adăpătoarele trenor pentru al naţionalei, drept Turcia, imediat după izbân- najate precum şi recipăsărilor cel mai talentat. da "istorică" împotriva "duş- adăpătoarele, manilor" maghiari. Sau chiar pientele pentru hrană. sursa La mijlocul adăgradinacasa.ro Adrian Ţone (mediafax.ro) ultima partidă,toamnei, cu Estonia,

Lucrări de toamnă în grădină în octombrie RIO

10 Du staruri care ratează Mondialul brazilian în casă plantele

După ce s-au stabilit Plantele care echipele nu rezistă calificate directpot şi la temperaturi scăzute cele care vor juca fi duse în casă sau în seră în barajul octombrie.

Odatăpentru cu mijloMondialul din cul toamnei, temperaturile Brazilia deînanul de afară sunt din ce ce mai viitor,care putem mici. Plantele suntface adual celor se în casăun artop trebui aclimatimai importanţi zate treptat. fotbalişti care au pe dinafară, Fă unrămas compost nou fiindcă naţionalele lor frunzele nu au prinsde Foloseşte bilet la turneul fitoamnă şi resturile vegetale nal decât cel mult adunate pentru a pregăti un tribune. compost în nou.

Vei avea nevo-

ie de acesta mai târziu.

Cel mai scump jucător al lumii, Gareth copaci Bale, deschide Plantează noi lista întocmită de argentienii de La la Ovacion. Ţara Galilor mijlocul toamnei se pota terminat 5 într-o grupă planta noipecopaci şi arbuşti. din care s-a calificat direct Este bine să sapi o groapă de Belgia, iar mare Croaţia a rădăprins trei ori mai decât barajul. cina plantei alese pentru planPolonia Letare.

Copaculluise Robert aşează apoi wandowski a terminat pe în groapa săpată şi se acoperă4 în grupaîndin s-a aceascalifirădăcina aşacare fel încât cat Anglia, iar Ucraina ta să fie uşor mai sus decâtjoanică barajul. a marcat velul solului.Lewa Pentru plantare,7 goluri, dar a reuşit sădar fie foloseşte pe nu fundul gropii, prezent la turneul final. şi în straturile depuse, pământ Doi jucători cu mare exde calitate, cu fertilizatori.

Ai perienţă internaţională care

grijă ca atunci când pui înapoi pământul să nu rămână bule nuaer. se vor putea retrage cu de o ultimă prezenţă la un turneu Plantează final sunt Robbie Keane usturoi (6 goluri pentru Irlanda de Nord, grupa încă RuDacălocul nu 5ai înplantat siei calificate şi a Portugaliei usturoi, o poţi face până caresfârşitul merge laluibaraj) şi Petr la noiembrie.

Cech, portarul Cehiei, care Toamna este perioada ideaa terminat pe 3, în spatele lă să plantezi usturoi. În păItaliei şirece Danemarcei care mântul de afară,–căţeii nu va merge însă la Mondide usturoi germinează şi îşi al pentru că e cea După mai slabă fixează rădăcinile. priechipă de pe locul 2. mul îngheţ, este bine să pui Turan rămâne acaun Arda strat de mulci.

Usturoiul să dezvoltă chiar dinbine grupa Românise într-un sol ei, după Olanda a învins umed, cucemultă materie orTurcia în ultimul meci şi a ganică. trimis naţionala noastră la baraj. aupus terminat AlteOtomanii plante de în pegrădină locul 4, în şi în spatele Unoctombrie gariei.

Marek Hamsik,maivedeta În octombrie poţi lui Napoli, va vedea planta coacăze, bulbi turneul de flori la televizor după ceşiSlovacia pentru primăvară ierburi a terminat pe 3, în pătrunspatele aromatice. Oregano, Bosniei şi Greciei. jel, busuioc, cimbru sunt Alexander câteva plante Kolarov pe care (Serbia le poţi a terminat pe 3 înîngrupa A, pune în grădină această în spatele Belgiei şi Croaţiei), perioadă. danezul Eriksen, austriacul Este bine să plantezi bulAlaba spatele Germaniei şi bii cât(în mai devreme, pentru Suediei), muntenegreanul Joca pământul să nu fie încă vetici (locul în grupa Angliei îngheţat. În 3acest fel, plantele şi Ucrainei) nu înainte vor merge nici prind rădăcini de priei în Brazilia.

mul ger. Lalelele, de exemplu, se pot planta în grădină până cel târziu la sfârşitul lui noiembrie.

Tot în octombrie se plantează plante veşnic verzi.

Acestea se dezvoltă cel mai bine în locurile ferite de vânturi puternice.

Colectează seminţele În octombrie pot fi strânse seminţele pentru viitoaGareth Bale rele culturi. Alege seminţele de la cele mai bune plante, În afaracă acestor numefrucimindiferent sunt flori, portante, ar putea rata turte, legume etc. Factorii care neul, în luaţi funcţie rezultatetrebuie în de consideraţie le de la baraj, seminţelor şi alte staruri în colectarea de

la plante sunt aroma, productivitatea, rezistenţa la boli, vigurozitatea. Strânge seminţele care s-au uscat pe plantă, cum este cazul la flori sau broccoli.

La plantele ale căror seminţe se scutură de pe caladii, pune în jurul acestora din urmă punguţe. Când seminţele se vor scutura, acestea vor fi colectate în săculeţi.

Recoltează legumele În octombrie este un moca portughezul Ronaldo, ment bun să te bucuri de francezul Ribery, recolta ta de toamnă.uruguaAcum yanulculege Forlan suedezul poţi din sau grădină roşiIbrahimovici. ile coapte, conopida, prazul,

CARTE

„FUNIA ÎMPLETITĂ ÎN TREI”

38

Un thriller incitant, o lectură fascinantă de la prima până la ultima pagină

lei carte + ziar

de Petru Bogatu

O fostă republică sovietică de la poarta estică a UE, sfâșiată de ciocnirea a două proiecte geostrategice ale Europei. O societate hărţuită de tentaţiile revanșarde ale fostei metropole. O parabolă politică de factură poliţistă, cu o intrigă irezistibilă și extrem de complexă despre luptele necruţătoare ce se dau pe frontul invizibil al noului război rece.

Cartea poate fi găsită la redacţia JURNAL de Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab 63, et. 3. Tel. 022 23 76 45

Cu 38 de lei, cartea și ziarul pot fi cumpărate doar în faţa Casei Presei, strada Pușkin 22.

24

Marţi, 22 octombrie 2013

Jurnal de chişinău Anul XIV, numărul 78 (1287)

Zigzag

Răudatornicul Nu-ţi mai întoarce-o datorie, Chiar de-l inviţi la rendez-vous, Deşi ai da ceva – să ştie Dacă-ai uitat de ea sau nu…

Gheorghe bâlici

MONDEN

teatre

Durii de la Hollywood au luat masa la un român

O zi însorită de octombrie în Manhattan, unde se află restaurantul de lux al românului Nelu Bălan, preferatul starurilor. Îmbrăcaţi în geci de piele la fel şi foarte bine dispuşi, ca doi buni prieteni, intră la Nello’s, în jurul orei 13.00, Stallone şi Schwarzenegger. Obişnuiţi cu oaspeţi celebri, clienţii nu se miră de faptul că lângă ei vor mânca durii de la Hollywood.

Potrivit click.ro, Sly şi Arnie glumesc cu toată lumea după ce se aşază la masă.

Comandă, din câte se pare, paste cu trufe de 275 $ porţia, şi salată cu brânză Fontina, cu pere, de 40 $, pe care le savurează în mai puţin de o oră. Apoi se ridică şi fac o poză la ieşirea din local. În vârstă de 56 de ani,

Nelu Bălan a dat lovitura cu restaurantul său din America. Născut la Botoşani, el a ajuns în SUA în urmă cu 30 de ani. Clienţii restaurantului său, Nello’s, deschis în 1992, sunt starurile de la Hollywood şi cei mai bogaţi oameni din lume.

Fotografii: guliver/splasnews

Botoşăneanul Nelu Bălan rămâne un magnet pentru celebrităţi. Actorii Sylvester Stallone (67 de ani) şi Arnold Schwarzenegger (66 de ani) au luat masa luni în restaurantul său din New York.

Românul Nelu Bălan deţine cel mai scump restaurant din Manhattan şi oferă mâncăruri exotice din bucătăria italiană. Iată şi câteva preţuri la băuturi: 40 $ berea, 22 $ un Martini, 17 $ un pahar cu vin şi 12 $ un pahar cu apă plată.

Cinema

La 55% din francezi nu le place de Alain Delon Alain Delon este un monstru sacru al cinematografiei pentru francezi. Totuși, la 55% dintre ei nu le place de el, aceștia considerându-l „megaloman”, „provocator” și „reacționar”, potrivit unui sondaj publicat duminică în Le Parisien/Aujourd’hui en France.

Actorul rămâne „vedetă” pentru 82% din francezi, „monstru sacru” pentru 70%, „seducător” pentru 62%, „carismatic” pentru 59%, în timp ce peste jumătate — 55% — au o părere proastă despre el. În ochii a 68% din-

tre cei chestionați este „megaloman”, 59% îl consideră „provocator”, 69%, „excesiv”, și 55%, „reacționar”. Pentru 86% din francezi este „de dreapta” și chiar de „extremă dreaptă”.

Prin prisma unei rivalități legendare, trei sferturi din francezi — 74% — îl preferă pe vechiul său rival, Jean-Paul Belmondo.

Actorul a anunțat vineri că renunță la titlul de președinte de onoare pe viață al Comitetului Miss France, ca urmare a criticilor formulate de conduce-

rea concursului în privința afirmațiilor sale despre Frontul Național (FN). Întrun interviu acordat cotidianului elvețian „Le Matin”, Alain Delon a spus că FN începe să aibă „un loc foarte important. Aprob acest lucru și îl înțeleg foarte bine”, a adăugat actorul.

Sondajul a fost realizat pe un grup de 1.090 de persoane, reprezentativ pentru populația franceză de peste 18 ani, intervievate pe internet pe 17 și 18 octombrie.

AGERPRES

BIG BANC

Regizorul îi spune unei actriţe: - Maestre, ce părere aveţi, o - Dacă o să mă asculţi în toate, ucid bine pe Desdemona în actul vom avea un Oscar! final?

- Şi dacă o să fie fată, ce nume - Da, tinere, însă mult mai bine îi vom da? îl ucizi pe Shakespeare!...