Integritate: Antologie de literatura constanteana by Nuredin Ibram and Taner Murat by Anticus Multicultural Association

Nuredin Ibram Taner Murat

Integritate Antologie de literatură constănțeană

Nuredin Ibram Taner Murat

Integritate Antologie de literatură constănțeană precuvântată de Ion Valer Xenofontov

Anticus Press, Constanța, 2018

Asociația Multiculturală “Anticus” Editura “Anticus Press” Constanța www.anticusmulticultural.org friends@anticusmulticultural.org

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IBRAM, NUREDIN Integritate : antologie de literatură constănţeană / Nuredin Ibram, Taner Murat ; precuvântată de Ion Valer Xenofontov. - Constanţa : Anticus Press, 2018 Conţine bibliografie. - Index ISBN 978-606-94636-6-6

I. Murat, Taner II. Xenofontov, Ion Valer (pref.) 82 Coperta: Elif Abdul Ilustrația: Liviu Băițel

Servind scriitorul, salvăm patrimoniul Serving the writer, saving the heritage

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană

Cuprins Integritate Antologie de poezie constănțeană

Precuvântare .......................................................................................... 17 Miscellanea culturii și spiritualității dobrogene conectate la valorile naționale și universale, Ion Valer Xenofontov Cuvântul antologistului ........................................................................... 21 Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram Cuvântul antologistului ........................................................................... 27 Pe drumul spre Constanța: Cetate a Literaturii UNESCO, Taner Murat .............................................................................................................. 31 Geli Barberá ........................................................................................... 33 Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest Fingers ............................................................................................... 35 Degetele ............................................................................................ 35 GLADYS and her garden .................................................................... 36 GLADYS și grădina ei.......................................................................... 38 Is your shadow, my partner .............................................................. 40 E umbra ta, ea este partenera mea… ................................................ 41 HELL ................................................................................................... 42 IAD ..................................................................................................... 43 Constanța .......................................................................................... 44 Constanța .......................................................................................... 45 Please ................................................................................................ 46 Te rog ................................................................................................ 46 Alexia Barnă ........................................................................................... 47 Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța Eroi au fost, eroi sunt încă... ............................................................. 49 Liviu Băițel ............................................................................................. 53 Constanța, Careul artelor, Cercul Militar 7

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Doar iubirea de frate ......................................................................... 55 Istoria se scrie… ................................................................................. 57 Unirea cea Dreaptă............................................................................ 58 Eminescu…......................................................................................... 59 Eu cred în România… ......................................................................... 60 De ziua ta, române….......................................................................... 61 Dobrogea… ........................................................................................ 62 Te rugăm, Fecioară ............................................................................ 63 Limba Română ................................................................................... 64 Ţara Mea ........................................................................................... 65 La ceas târziu ..................................................................................... 66 Belkis Sena Bilal ...................................................................................... 67 Constanța, Comunitatea tătară Köstencĭm .......................................................................................... 69 Constanța, oraş drag ......................................................................... 70 Grațiela Bobeş ........................................................................................ 71 Corbu, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Icoana bunicii..................................................................................... 73 Volbură albă ...................................................................................... 74 Adelina Bombea ...................................................................................... 75 Luminița, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Corbu Miţi .................................................................................................... 77 Traian Brătianu ....................................................................................... 79 Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina Eroi dobrogeni ai Marii Uniri ............................................................. 81 O sugestie: Revenirea la numele românesc ...................................... 83 Călător prin lume............................................................................... 84 Ute Carson .............................................................................................. 85 Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest Chambers of My Heart ...................................................................... 87 Odăile inimii mele.............................................................................. 87 Bread of Affliction - Bread of Love .................................................... 88 8

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Pâinea suferinţei - Pâinea iubirii ....................................................... 88 Redemption....................................................................................... 90 Recumpănire ..................................................................................... 91 From the Ashes ................................................................................. 92 Din cenuşă ......................................................................................... 93 The Secret That Only Babies Know ................................................... 94 Secretul ştiut doar de copii ............................................................... 95 My Gift to Life ................................................................................... 96 Ce am dăruit eu Vieţii........................................................................ 97 Octopus ............................................................................................. 98 Caracatița .......................................................................................... 98 Florin Bogdan Chelan .............................................................................. 99 Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța Pas ritmat ........................................................................................ 101 Am fost şi suntem sau de ce nu trebuie tăiaţi copacii noştri seculari102 În loc de Epilog sau despre Frumos în literatura română ............... 104 Când vom alege ce-i bun... .............................................................. 106 Prezentul… ...................................................................................... 106 Atunci când... sau... Manifest.......................................................... 106 Astfel... ............................................................................................ 107 La început... ..................................................................................... 107 Faţă de............................................................................................. 107 Suntem.... ........................................................................................ 107 Şi la-nceput...................................................................................... 108 Arest… ............................................................................................. 109 Noi învăţăm... .................................................................................. 110 Kevin Marshall Chopson ....................................................................... 111 Gallatin, Tennessee, SUA, Revista “Nazar Look” Falling Man ...................................................................................... 113 Omul în cădere ................................................................................ 113 Listening to Their Secrets ................................................................ 114 Ascultându-le tainele ...................................................................... 115 9

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Silver Leaf ........................................................................................ 116 Frunza argintie ................................................................................. 117 The Purple ....................................................................................... 118 Purpura ............................................................................................ 119 I Have Seen My Death Three Times ................................................ 120 Mi-am văzut moarte de trei ori ....................................................... 121 Oblivious .......................................................................................... 122 Nepăsare ......................................................................................... 123 A Hollow Earth ................................................................................. 124 Un pământ găunos .......................................................................... 125 Troubadour...................................................................................... 126 Trubadurul ....................................................................................... 126 Victor Milan Cîrciumărescu .................................................................... 127 Cernavodă, Cenaclul literar “Mircea Eliade” Trăiască România Dodoloaţă! ......................................................... 129 Mihaela Cojocaru .................................................................................. 135 Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța Unire ................................................................................................ 137 Lorena Craia.......................................................................................... 139 Constanța, Creator independent Cum se duc ...................................................................................... 141 Dogmatica tăcere a copiilor ............................................................ 142 Egretele sunt prea târzii .................................................................. 143 Grijă de noapte ................................................................................ 144 Orfeline ............................................................................................ 145 Pelerinaj........................................................................................... 146 Privilegiul de-a muri ........................................................................ 147 Vise mărunte ................................................................................... 148 Dominic Diamant .................................................................................. 149 Bucureşti, Revista “Tomis” Adolescentină .................................................................................. 151 Remember marinăresc ................................................................... 152 10

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Moment terifiant............................................................................. 153 Nostalgică ........................................................................................ 154 Bucuros............................................................................................ 155 Clipă unică ....................................................................................... 155 Un spectacol terifiant ...................................................................... 156 Un imposibil dialog.......................................................................... 157 Un dor nebun .................................................................................. 158 Adâncă recunoştinţă ....................................................................... 159 Copacul veşnic verde....................................................................... 160 Anastasia Dumitru ................................................................................ 161 Constanța, Revista “InterArtes” O viaţă dedicată românilor transnistreni ........................................ 163 Olga Duțu ............................................................................................. 173 Constanța, Cenaclul literar “Mihail Sadoveanu” Eroinele României Mari. Destine din linia întâi: Volum realizat de Muzeul Literaturii Române ........................................................................................... 175 Emel Emin ............................................................................................ 181 Constanța, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea Umut dünyam ................................................................................. 183 Universul speranţelor mele ............................................................. 183 Doğduğum kasaba ........................................................................... 184 Oraşul meu natal ............................................................................. 185 Sevgiye inanıyorum ......................................................................... 186 Cred în iubire ................................................................................... 187 Baba ocağında ................................................................................. 188 Căminul părintesc............................................................................ 189 Bir basit insanım .............................................................................. 190 Eu sunt o fiinţă obişnuită ................................................................ 191 Hasret .............................................................................................. 192 Dor................................................................................................... 193

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Mihai-Viorel Filip................................................................................... 195 Mangalia, Colegiul Economic Mangalia Dezumanizarea ................................................................................ 197 Permite-mi… .................................................................................... 198 Apocalips lăuntric ............................................................................ 199 Destăinuire în asfințit ...................................................................... 201 Liliana Filişan ........................................................................................ 203 Constanța, Cenaclul “Glykon” în adevărurile celuilalt ..................................................................... 205 astăzi nu e ........................................................................................ 206 braţe mai lungi cu un cer ................................................................. 207 de-a înaltul greşelii .......................................................................... 208 dezlegarea de îndoială .................................................................... 209 visul în care L-am ucis ...................................................................... 210 piatră cerşind îndurare .................................................................... 211 nimic dincolo ................................................................................... 212 Cornelia Grozavu................................................................................... 213 Constanța, Cenaclul literar “Mihail Sadoveanu” Aici ................................................................................................... 215 Celui ce mă va iubi… ........................................................................ 216 Scrisoare celui ce nu m-a găsit ........................................................ 217 Odată ca niciodată........................................................................... 218 La răscruce....................................................................................... 220 Femeie îndrăgostită......................................................................... 221 Arşaluis Sarchisian Gurău ...................................................................... 223 Constanța, Comunitatea armeană Aniversăm Unirea ............................................................................ 225 Cântec de recunoștință ................................................................... 227 Nermin Hogea Susam ............................................................................ 229 Constanța, Grupul Civic Tătar Amintindu-mi de mama .................................................................. 231 Prietenia .......................................................................................... 233 12

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Anişoara Iordache................................................................................. 235 Constanța, Societatea de Haiku Constanța Ecaterina Teodoroiu ........................................................................ 237 Smaranda Brăescu........................................................................... 238 limba românească ........................................................................... 239 aici ................................................................................................... 240 Constantin Iordan ................................................................................. 243 Constanța, Clubul Umoriştilor Constănțeni Femeia ............................................................................................. 245 Imperativ ......................................................................................... 246 Frumos... ......................................................................................... 247 Apa .................................................................................................. 248 Ecou ................................................................................................. 251 Dreptul meu! ................................................................................... 252 Doruri .............................................................................................. 255 Marie - Mărie .................................................................................. 258 Garofița Jianu ....................................................................................... 261 Constanța, Cenaclul literar “Mihail Sadoveanu” Noi știm ........................................................................................... 263 Uniți de soartă ................................................................................. 264 Te provoc! ....................................................................................... 265 Nopți învinse ................................................................................... 266 Noaptea asta vii cu mine!................................................................ 267 Caut un zâmbet! .............................................................................. 268 Oameni până la final ....................................................................... 269 Și florile plâng .................................................................................. 270 Prima zăpadă ................................................................................... 271 Camelia Lungu ...................................................................................... 273 Cernavodă, Cenaclul literar “Mircea Eliade” Balada Dunării ................................................................................ 275 Balada unui bun român ................................................................... 277 Cernavodă, drag pământ ................................................................ 278 13

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Constatare ....................................................................................... 279 Dobroge, pământ străbun .............................................................. 281 Iertare .............................................................................................. 282 Ion.................................................................................................... 284 Ne cheamă glia strămoșească ...................................................... 285 Odă bătrânului părinte .................................................................. 286 Să fii un bun român ...................................................................... 288 Gheorghe Mihalache ............................................................................. 289 Constanța, Cenaclul literar “Mihail Sadoveanu” Istoria pe repede înainte ................................................................. 291 Valurile vieții .................................................................................... 296 Vasilica Mitrea ...................................................................................... 297 Constanța, Liga Scriitorilor din România, Filiala Constanța Marea Unire de la 1918 ................................................................... 299 Const. Miu ............................................................................................ 302 Medgidia, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea Mihai Viteazul – prototipul războinicului justiţiar........................... 305 Poetul .............................................................................................. 307 Îmbătrâneşte vara... ........................................................................ 308 Doamnă Toamnă ............................................................................. 309 Scrisoare .......................................................................................... 309 Falsă identitate ................................................................................ 310 Conjugală ......................................................................................... 310 …De probă ....................................................................................... 311 Temere ............................................................................................ 311 Alexandra Flora Munteanu .................................................................... 313 Constanța, Societatea de Haiku Constanța Considerații ..................................................................................... 315 Ilie Constantin Nan ................................................................................ 317 Manchester, Anglia, Cenaclul literar “Mihail Sadoveanu” Centenarul Marii Uniri ..................................................................... 319

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Marcin Odelski ..................................................................................... 323 Wroclaw, Polonia, The Annual Kurultai of the Endangered Cultural Heritage – AKECH, Constanța Thirteen decades have passed… ..................................................... 325 S-au scurs treisprezece decenii… .................................................... 325 In the World’s Cradle….................................................................... 326 În leagănul lumii… ........................................................................... 327 Elena Olaru........................................................................................... 329 Medgidia, Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu" Manifest .......................................................................................... 331 Manifest (2) ..................................................................................... 333 La voia întâmplării ........................................................................... 335 Dileme ............................................................................................. 336 Visul ................................................................................................. 337 Acasă ............................................................................................... 338 O tipă oarecare................................................................................ 339 Poveste din gară .............................................................................. 341 Andreea Florentina Părăeală ................................................................. 343 Corbu, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Eroilor noştri.................................................................................... 345 Maria Reta ........................................................................................... 347 Constanța, Asociația Multiculturală “Anticus” La ceas aniversar de Centenar ........................................................ 349 Steve Rushton ...................................................................................... 351 Londra, Anglia, The Annual Lecture on Exile in Comparative Literature and the Arts – ALECLA, Constanța Dear Silent Sirens in Subatomic Stations... ..................................... 353 Dragile mele sirene amuțite din stații subatomice... ...................... 353 Mirela Savin ......................................................................................... 355 Constanța, Revista “Albatros” Asociaţiunea ASTRA ........................................................................ 357

INTEGRITATE Cuprins Integritate, Antologie de poezie constănțeană Nastasia Savin ....................................................................................... 359 Năvodari, Școala Gimnazială “George Enescu” Hortensia Papadat-Bengescu şi Primul Război Mondial ................. 361 Ram Krishna Singh ................................................................................ 367 Dhanbad, India, The Annual Lecture on Exile in Comparative Literature and the Arts – ALECLA, Constanța I Do Not Question ............................................................................ 369 Sweet Savours ................................................................................. 370 In Void ............................................................................................. 371 The Ride to Return .......................................................................... 372 Profile .............................................................................................. 373 Persona Non Grata .......................................................................... 374 Smallness ......................................................................................... 375 The Bees Won’t Return ................................................................... 376 Tanka ............................................................................................... 377 Daniela Varvara .................................................................................... 383 Corbu, Societatea de Haiku Constanța Despre Eminescu şi poezia ca limbaj al întemeierii......................... 385 Rugăciune la un cânt de zidire......................................................... 388 O femeie frumoasă trece zilnic prin mine ....................................... 389 Laura Văceanu ...................................................................................... 391 Constanța, Societatea de Haiku Constanța Români de pretutindeni .................................................................. 393 Index .................................................................................................... 397

INTEGRITATE Precuvântare Miscellanea culturii și spiritualității dobrogene conectate la valorile naționale și universale, Ion Valer Xenofontov

Precuvântare Miscellanea culturii și spiritualității dobrogene conectate la valorile naționale și universale Ion Valer Xenofontov

Spațiul doborgean, „plămânul României” (potrivit regelui Carol) sau „uriașul muzeu etnografic viu” (după Constantin Brătescu)1 în esență este o regiune mirifică scăldată de Marea Neagră, care de la Publius Ovidius Naso și până în prezent inspiră generații de poeți, savanți, arhitecți, sculptori etc., formând caractere profunde și transmițând neîncetat valorile eterne ale umanității. Cel care „inspiră aer dobrogean” devine mai poet, mai cercetător, mai cugetător (asemenea gânditorilor de la Hamangia). Nu în zadar, cel care pășește în Dobrogea devine ahtiat de frumusețea și înțelepciunea locului ales, iar din clipa în care pleacă îl macină dorul dobrogean. Volumul de față, la fel reprezintă o Dobroge în miniatură creativă, o Dobroge deopotrivă literară, filosofică, științifică, și plină de meditații cosmogonice, metafizice, dihotomice, a imaginarului identității și alterității, a eternei dragoste – un tezaur incomensurabil al culturii și spiritualității naționale și universale. Deseori ludicul acoperă imaginarul unei colectivități sau al unei individualități. Totodată, constatăm o lume multivalentă conectată la spațiu dobrogean. Este un aport individual la crearea unui discurs multidimensional configurată însă întru un tot întreg. Demersul complex al lucrării, în esență, reprezintă o platformă de comunicare a personalităților din varii spații: latin, anglo-saxon, slav, indian, a comunităților tătare, armene din România. Economia lucrării poate fi divizată în una consacrată evenimențialului major și alta dedicată culturii și spiritualității. Este o formă originală de a „îmbrăca” faptul sărbătoresc într-o lumină a metaforei, epitetului, metafizicii etc. Este ofensiva auzului asupra văzului, a culorilor asupra incolorului, a gustului asupra insipidului. Miscellanea constituie o contribuție substanțială adusă Centenarului Marii Uniri. Din această perspectivă este prezentat contextul general al evenimentului istoric, instituțiile naționale implicate în mod direct în coagularea spațiului românesc, tradiția istorică, sunt evocate personalitățile marcante ale timpului, inclusiv a Casei 1

Vezi Nuredin Ibram, Tătarii din România. Istoric, Spiritualitate. Identitate, Constanța, Editura Muntenia, 2017, p. 20.

INTEGRITATE Precuvântare Miscellanea culturii și spiritualității dobrogene conectate la valorile naționale și universale, Ion Valer Xenofontov Regale, sau al rolului jucat de eroii dobrogeni în marele eveniment istoric din anul 1918. Subiectul este cercetat și din perimetrul istoriilor feminine și ale celor masculine. Se prezintă România ca parte integrantă a civilizaţiei europene, participant activ la construcţia europeană fiind atât consumatoare de securitate europeană, cât și furnizor de securitate. Actul unificării a adus comunității europene un stat modernizat, democratic și care a avut menirea de a bara expansiunea bolșevismului în zona Balcanilor. Nu au fost eclipsate din vizor nici marele personalități istorice cu conotații directe asupra actului istoric de consolidare a poporului român. Este vorba de Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza ș.a. Este abordată problema recurentă a unirii/reunificării Basarabiei cu România. Se pun în discuții aspecte legate de revenirea la toponimica istorică (intens rusificată în fosta provincie românească, Basarabia). Nu este eclipsată din vizorul tematic nici problema românilor transnistreni. Discursul istoric este unul centrat pe fapte și evenimente istorice configurate pe dimensiune diacronică, cu paralele istorice, adus până la realitatea sociopolitică din perspectiva proximității noastre temporale. Hipertextul cu conotație istorică a vizat maxima de calitate sau principiul sincerităţii, adică evitarea enunţurilor ce ar perturba faptele şi evenimentele istorice, cunoscută în literatura interdisciplinară ca legea Barhes. Autorii cărții sunt atât scriitori și poeți consacrați, cât și oameni de creație debutanți, cu mari perspective însă de evidențiere calitativă în arta creației. Uneori în creația literară constatăm o înșiruire de întrebări, fără ca autorii să oferă răspunsuri sau se pun în discuții lucruri știute… doar de copii. N-a lipsit din comunicarea literară nici naraţiunea heterospaţială, naraţiunea în care evenimentele au fost actualizate din perspectiva/tendinţa unui narator absent în spaţiul de referinţă, omniscent şi omniprezent. Sursa de inspirație este natura, povestea vieții individuale dar și a celei colective. Opera literară (poezia, eseurile literare) înserată în lucrare constituie un dialog/monolog între sacru și profan, religie versus tradiție, dihotomia zi–noapte, o căutare a sinelui în univers, rațiune și idealism, căutarea dincolo de cognoscibil (transcendentul), ideatica vieții (naștere, dragoste, moarte) ceea ce conferă lucrării o abordare din perspectiva condiției postmoderne2. Poezia din volum reflectă microuniversul sau, ca să-l parafrazăm pe filosoful român Mircea Eliade, acel axis mundi, valoros pentru fiecare comunitate luată în parte sau la nivel de individ. Mesajul sublim al operei literare înserate în volumul de față rămâne a fi valorificat în spațiu de centrul. Aici, la fel, descifrarea mesajului literar ne-o oferă Mircea Eliade, care explică centru ca „zona sacrului prin excelenţă, aceea a realităţii absolute. Asemenea ei, toate celelalte simboluri ale realităţii absolute (Arbori ai Vieţii şi ai Imortalităţii, Fântâna tinereţii etc.) se găsesc şi ele tot într-un Centru. Drumul care duce spre centru este „un drum dificil” (dūrohana) şi aceasta se verifică la toate nivelurile realului: circumvoluţiunile greu accesibile ale unui templu (cum sunt cele ale templului Barabudur); pelerinajul la locurile sfinte (Mecca, Hardawar, Ierusalim etc.); peregrinările pline de pericole ale expediţiilor eroice în căutarea Lânei de Aur, a Merelor de Aur, a Ierbii Vieţii etc.; rătăcirile prin labirint; dificultăţile celui care caută drumul către sine, către „centrul” fiinţei sale etc.”3. Partea literară din carte este centrată anume pe această percepție a traseului simbolicocreativ, definită prin reflecții meditative, conturări de spații imaginare. Lucrarea vizează discursuri paralele ştiinţifice și literare asupra unui subiect comun: condiția umană în veacul frământărilor. E o cale de a ne cunoaște la nivel de individualitate prin intermediul mișcărilor globale, 2 3

J.F. Lyotard, Condiția postmodernă, București, Ed. Babel, 1993. Mircea Eliade, Eseuri, 1991.

INTEGRITATE Precuvântare Miscellanea culturii și spiritualității dobrogene conectate la valorile naționale și universale, Ion Valer Xenofontov naționale, regionale, locale… E un drum pe care toți tindem să-l parcurgem… drumul spre centru. E o căutare a propriilor identități prin universalitate, iar după ce această identitate a fost găsită/regăsită se constată o încercare intensă de a o conserva, îmbogăți. Sunt semnalate elemente de aculturație, de transferare a unor valori culturale dintr-o comunitate în alta, precum şi efortul de asimilare a acestora. Textele elaborate cu acribie de către autori au developat și aspecte din imaginar, “un ansamblu de reprezentări care se plasează dincolo de limitele fixate de constantele experienţei şi de deducţiile logice care le autorizează”4. Din această perspectivă s-au surprins domeniul visului şi al utopiei, tentaţiile spaţiilor intruse, angoasele faţă de necunoscut etc. S-au reconstituit dimensiuni ale imagologiei deoarece s-a restituit şi reconstituit imaginarul identităţii şi alterităţii, a raporturilor existente la nivel de individ şi comunitate, până la dimensiuni generale: cultura, spaţiul, alteritatea etc. Volumul transmite mesaje în limbile română, tătară, turcă, engleză. Acestea sunt adaptate și traduse de omul pasiunilor culturale și spirituale, editorul Taner Murat. Economia lucrării este condimentată cu epigrame, pamflete, texte umoristice, ceea cea facilitează și creează o atmosferă agreabilă lecturării volumului. Materialul iconografic întregește din perimetru estetic și cognitiv structura cărții. Cartea reprezintă un manifest cultural, educațional, științific, care fixează pentru eternitate valorile unor martori ai trecerii de la un mileniu la altul, de la un secol la altul, care însă tind să păstreze, modeleze și să transmită percepții individuale și colective raportate la o lume în plină mișcare. Este un registru al memoriei private și publice din secolul XX – începutul secolului XXI. E o strategie armonioasă de a transmite mesaje profunde într-o formă elegantă de sărbătoare. Conținutul este încărcat deopotrivă cu emoții umane și cu rațiuni livrești, uneori acestea conlucrează armonios la crearea demersului literar, literar-științific și științific.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova

Evelyne Patlagean, Istoria Imaginarului, vezi Toader Nicoară, Introducere în istoria mentalităţilor colective: antologie, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 359.

INTEGRITATE Precuvântare Miscellanea culturii și spiritualității dobrogene conectate la valorile naționale și universale, Ion Valer Xenofontov

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram

Cuvântul antologistului Credo Prof. univ. dr. Nuredin Ibram

Dobrogea – amestec etern de dragoste, eroism și sânge; de veacuri, locul denumit și onoarei comunității tătare; mamă adoptivă pentru tătarii „orfani” de patria natală, de „Insula Verde” – Crimeea; pământ ospitalier ce nea permis cultul limbi materne tătare și credința islamică; sursă și lumină a identității tătare milenare. Dobrogea pământ sacru, unde cu toții, tătari, turci, alte etnii am pus temelie, ne-am transmis legende povești, zicători, proverbe, tradiții, realizări tehnice, într-un cuvânt CULTURĂ, ȘTIINȚĂ și ÎNȚELEPCIUNE, și desigur, deasupra tuturor, IUBIREA de OM și de OAMENI. Constanța, Dobrogea mea natală este spațiul realizării mele profesionale și sociale. Aici, pentru mine, lcurile au ospitalitatea și gustul șuberek-ului, a șerbeturilor, a dulcețurilor și baclavalelor, a cafelei și tutunului ce îmbie la destăinuiri, la taifas, la socializare. Pentru mine, Dobrogea este locul în care strămoșii mei tătari au trăit, în care trăim în respect și bună înțelegere, în pace, cu românii majoritari. Noi, tătarii, turco-tătarii din Dobrogea - și o spun cu mândrie, poate cu un exces de orgoliu – nu suntem cetățeni de rang secund, cetățeni de „clasa a doua”. Noi, tătarii, nu suntem nici minoritari din punct de vedere valoric și cultural. Suntem purtătorii valorilor românismului, ale României, țară care ne-a găzduit de peste nouă secole și pe care am servit-o cu loialitate și în vremuri tulburi. Suntem, noi tătarii, purtători și promotori ai valorilor lumii turcice și islamice de care aparținem prin origini, istorie, crez, prin limbă și aspirații; ai valorilor europene și universale în care am fost educați și la care avem acces prin sistemul de învățământ și mass-media; ai valorilor proprii, distincte, originale create de personalitățile de ieri și de azi ai etniei tătare, valori care ne dau legitimitate, demnitate, sens, forță și de ce nu, perspectivă. Știu însă că am avut un trecut glorios, că am suferit uneori, mult, mult prea mult. Memoria noastră colectivă a fost martora confruntării cu viața, a înfruntării vieții, cu toate privațiunile ei. Știu, am convingerea că vom fi puternici dacă ne asumăm trecutul. Ne vom clădi un viitor dacă nu ne vom pierde Conștiința de sine, Valorile și Identitatea. Marea noastră problemă este, acum și aici, să ne păstrăm IDENTITATEA istorică, lingvistică, religioasă și culturală, puternic conturată.

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram Dobrogei mele, a noastră, din inimă îi doresc tinerețe fără bătrânețe. Dobrogea înseamnă pentru mine Köstence (Constanța), Medjidiye (Medgidia), Mankaliye (Mangalia), Azaplar (Tătaru), Asanși (Valul Traian), Tatar Nurbat (Basarabi) și Astörlĭk (Cumpăna), Kara Ómer (Negru Vodă), Muratan (Biruința), Topraysar (Topraisar), Kașîkșî (Casicea), Köstel (Castelu), Kubadin (Cobadin), Șiriu (Șiriu), Tanaköy (Nicolești), Tekerkól (Techirghiol), Pazarlî (Târgușor), Nazarşî (Nazarcea), Perverli (Moșneni), Bayramdede (Independența), Búlbúl (Ciocârlia), Akbaş şi Sarîgol (Albeşti), Bogazkóy (Cernavodă) și Hacilar (Hagieni) unde tătarii și turcii au fost ctitori, și-au pus amprenta creației și muncii lor, și-au făurit viața, valorile și identitatea și multe alte toponimii legate metaforic-poetic de caracteristicile geografiei fizice, de oameni ai locurilor, de întâmplări și ocupații. Noi, tătarii dobrogeni ne mândrim cu un literat de talia lui Mehmet Niyazi, poetul național al tătarilor din România, cu istoricul de prestigiu mondial Kemal Karpat, cu compozitorul și muzicianul Sebat Husein, cu Selim Abdulachim, primul jurist și deputat al etniei, cu Şaim Osman Karahan, autor al monumentalului dicționar al graiului tătar dobrogean, cu Musa Geavit, fizician, membru al Academiei Române, cu activistul social, anticomunist Ali Osman Becmambet, cu Yașar Memedemin, poet, lingvist, traducător, profesor, cu Mehmet Vani Yurtsever – dramaturg, imam, autor de nuvele, povestiri și amintiri autobiografice, cu Kerim Altay-profesor, poet, prozator, și mulți alții, personalități – barometru, repere ale spiritualității tătare, marca culturală și înregistrată a demnității, nobleței și valorii creative a etniei tătare.

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram

Addenda Texte istorico-documentare despre tătari Călătorie în timp

*** Ibn Battuhal (sec.XIV) impresionat de moralitatea tătarilor și de legile lor foarte aspre în cazul furturilor de cai nota; „Iată care este judecata lor... Acela la care s-ar găsi un cal furat e silit să-l înapoieze stăpânului și să-i mai dea încă nouă cai pe deasupra; dacă nu poate, i se iau copiii drept amendă, iar dacă n-are copii, atunci e sugrumat ca o oaie” (C. Brătescu. Ibn Battuhal. Un călător arab prin Dobrogea în sec. XIV. În Analele Dobrogei 4, nr.2, aprilie-iunie 1923) *** Hans Cristian Andersen, scriitor danez, ce a poposit la Constanța (1841), pentru a-și continua drumul, cu o diligență, până la Cernavodă, nota că aici existau o moscheie, câteva case, o cafenea murdară, cu pridvor în stradă pentru turcii impasibili ce-și fumau narghileaua, sorbind cafeneau. Câțiva sărăntoci zdrențuroși cu barbă lungă, turban, caftan și papuci, cutreieră străzile strângând bălegar de ars; lemnele nu se găseau decât la cîteva mile depărtare. Împreună cu un voiajor englez vizitează o casă tătărească, umilă, cu acoperiș de stuf. „Pe brânci se strecurară în odaia joasă, care li se părea, mai degrabă un mare horn; pereții dispăreau în ceață, totul în jur se pierdea în fum”. Cei doi văd aici o frumoasă tătăroiacă și Andersen crede că un pictor ar fi putut realiza un tablou original „cu o lumină, focul din colibă și soarele în amurg ce pătrundea sângeriu prin ușa joasă” (Marcel Romanescu: „Andersen în România. O călătorie pe Dunăre acum o sută de ani”. În „Revista Fundațiilor Regale, 8, nr.1, ianuarie 1941, pp.180-181) *** Xavier Hommaire de Hell, inginer francez, în voiajul său euxin din 1846: „Cei câțiva tătari, care locuiesc în aceste locuri așa de plăcute, sunt un rest al faimoasei hoarde din Bugeac, care urcă la hanii din Crimeea. Tipul mongol este și aici denaturat prin încrucișarea cu rasa turcă, ca și nogaii din Marea Azovului. De altfel găsești la acești sărmani ospitalitatea cea mai touchaɳte” (Maria Rareș. „ Xavier Hommaire de Hell. Un călător prin Dobrogea în 1846”) În: Analele Dobrogei, 15, 1934, pp 63-64. *** Barbu Ștefănescu Delavrancea, redactor al ziarului „Românul” pentru care trebuia să scrie un reportaj în legătură cu amplasarea statuii lui Ovidiu, văzând pentru prima oară tătari la Caramurat – azi Mihail Kogălniceanu – va exclama: „O! Tătarii! Ce chipuri!”, va constata realitatea etnică a Dobrogei și o va cataloga „o țară curioasă”, cu cele „12 ori 14 naționalități ale sale” ce nu se amestecă, nu se înfrățesc stând toate „ca-n cohăcire”. Totuși „ Tătarul nu se ceartă cu mocanul, nici acesta cu lipoveanul; neamțul nu supără pe turc”, iar părintele catolic din Caramurat (...) „o fi prieten de căciulă cu hogea turc și cu popa românesc”. (Barbu Ștefănescu Delavrancea. Note constănțene. Memoriu „Pro Nasone” În: Barbu Ștefănescu Delavrancea, Opere, vol.6, București, 1970). *** Nicolae Iorga, istoric, constant pelerin la Pontul Euxin, a văzut la Tulcea primului deceniu al secolului al XX-lea negustori în fața prăvăliilor încingând un joc de table până vin mușterii... iar în cafenele „se înșiră pe

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram scaune unele lângă altele, căciulile bulgărești, căciuli mocănești, pălării țărănești, pălării orășenești, fesuri turcești, turbane tătărești și hainele corespunzătoare, într-o tărcată expoziție etnografică” (Nicolae Iorga, România până la 1918, vol 2, „Moldova și Dobrogea”, București 1940, p.334). *** Henri Sanielevici, sociolog și critic literar, a observat, la Mangalia, fenomenul curent în ținut, al căsătoriilor mixte: român-rusoaică, grec-româncă, bulgar-grecoaică, mocan cu o grecoaică, iar „mahomedanii (tătarii și turcii – nota noastră) nu se amestecau cu creștinii”; mai mult chiar „turcii nu se încuscreau cu tătarii” (Henri Sanielevici, „Icoane fugare. Documente omenești”, București, 1921, p.95). Trecând printr-un sat tătăresc, Henri Sanielevici observă case joase de piatră, prin curți grămezi de tizîc (balegă de vită uscată la soare) și mulți tătari tineri „grași”, curați la față, nemanifestând nici un semn de mizerie fiziologică cum te-ai aștepta la o populație atât de primitivă. *** Constantin Cioroiu Marian Moise. Litoralul românesc la 1900. Edit. Europolis, Constanța, 2001, p.246 Farmecul inegalabilal Constanței de acum un veac și mai bine în găsim și în textul „Cine cobora, vara, la 1900, în gara Constanței, putea auzi alături de vorbă românească (....), grai franțuzesc (....), vorbă tătărească guturală, atât de străină urechilor europene („Selâm Alekĭm” – Pace vouă; Koș Keldĭɳĭz – bine ați venit; Koș buldîk – bine v-am găsit”), transcrierea cuvintelor corectată de noi, conversație grecească, familiară românilor de la fanarioți încoace, bulgărească vânzătorilor de zarzavaturi, dar și italiană, germană, engleză, etc., aici funcționând mai multe consulate ale puterilor europene (Constantin Cioroiu, Marian Moise: „Oameni de la Pontul Euxin” În: Litoralul românesc la 1900. Editura Europolis, Constanța, 2001, p.129) *** Tătarii, populație musulmană înrudită cu turcii „excelau în creșterea cailor, ei fiind buni căruțași și neîntrecuți călăreți... ei s-au manifestat ca o populație cinstită și loială și în raporturile interetnice și în raporturile cu statul român” (ibid.p140); la țară, tătarii se ocupau în general cu agricultura și creșterea animalelor, iar la orașe, cu micul comerț... fiind, „de regulă muncitori, economi, sobri, bucurându-se de o situație economică bună” (ibid.p.238); dacă tătarii bărbați se ocupă cu munca ogoarelor, tătăroaicele se ocupă „numai cu treburile casei și cu broderia” (ibid.) *** Simptomatică este legenda comunei Băneasa (Paraköy) care spune că tătarul crimeean Beizula, a luat drumul Dobrogei și dorind să se așeze a săpat temeliile viitoarei sale case și a avut norocul – de la Allah – să scoată la iveală o căldare doldora cu bani. Cu acești bani și-a zidit o casă mândră, și-a cumpărat vite și pământuri. Atrași de acest noroc, mulți alții și-au ridicat case, și-au făcut rosturi, au întemeiat satul banilor, Parachioi, azi Băneasa. (Constantin Cioroiu, Marian Moise: „Legenda comunei Băneasa”. În: „Litoralul românesc la 1900”, edit. Europolis, Constanța, 2001, p.215) *** Ion Adam în volumul său de reportaje „Constanța pitorească” (1907) este impresionat de „tropotul ferecatelor căruțe tătărești care cară grânele spre vapoarele din port”, de „minaretele de piatră, sprintene și rotunde, ce se înalță subțiri și albe de deasupra geamiilor greoaie și joase”, de alergările de cai din mai și septembrie de la Anadalchioi cu un ritual tipic: întâi „un șir de căruțe trase de câte doi cai” ce pleacă în galop, apoi „caii dobrogeni, călăriți mai ales de băieți musulmani între 12-13 ani. E ceva hazliu să vezi copii călărind fără șa și legați de cai să nu cadă (...); apoi o pauză pentru muzică și în fine cursa călărașilor și premiile (ibid.p.244) *** Academicianul Ion Simionescu, pentru care pământul dobrogean este o „corabie a lui Noe”, pe drumul englez, de fapt, drumul Constanța –Cernavodă, trece prin mai multe sate tătărești, „azi colonizate în mare

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram parte”, spunea că tătarii - cărora le-a rămas încă vie dragostea de cai – au păstrat caracterele fizice dar și obiceiurile, semnul acelui conservatorism etnic, pe care nu-l distruge nici moartea, enigmatică tărie a păstrării popoarelor, chiar când încrucișările sunt mai înstărite (Ion Simionescu, „O țară din povești”, vol.I) Editura Cartea Românească, București, 1928, p.90 Tătarii bătrâni care așteaptă călătorii pentru un câștig la gara Caraomer (azi Negru Vodă) – nod de legătură cu Mangalia – au pielea feței, arsă de soare, numai zbârcituri, brazde adânci în jurul umerilor obrazului, „cu ochii ca niște cheotori”, „mai poartă vechiul turban și șalvari, încinși la mijloc cu brâu alb ori roșu, lat până la piept”, iar tătarii tineri, „mai mult spâni, au păstrat doar fesul și obiceiul de a sta cu mânele în buzunare. Ochii și picioarele ca două arcuri largi, le arată originea”. De altfel sunt oameni pașnici și de treabă. E domolirea apusului liniștit. (idem, p.97) Tătarii „te primesc în casa lor cu toată curtenia unui om cumsecade” și odată ce te-ai așezat „pe cultucele lor care țin loc de scaun, gazda îți întinde tabachera cu tutun”, „îți aduce cafeaua nelipsită, ți-o întinde făcând temenele adânci, ducând mâna dreaptă la inimă” (idem p.90) Prof. univ. dr. Nuredin Ibram

INTEGRITATE CuvĂ˘ntul antologistului Credo, Prof. univ. dr. Nuredin Ibram

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Pe drumul spre Constanța: Cetate a Literaturii UNESCO, Taner Murat

Cuvântul antologistului Pe drumul spre Constanța: Cetate a Literaturii UNESCO Taner Murat

Volumul de față reprezintă finalitatea inițiativei Asociației Multiculturale “Anticus” care i-a invitat pe scriitorii constănțeni să sărbătorească împreună Centenarul Marii Uniri printr-o colecție de texte de literatură. Aşadar, proiectul editorial s-a adresat de la bun început exclusiv scriitorilor autohtoni, consacrați sau în devenire, indiferent de vârstă. Au fost încurajați să participe în mod deosebit elevii şi cadrele didactice. Dar cine sunt scriitorii constănțeni? Inițiatorii proiectului i-au definit drept acele persoane care s-au născut, activează în județul Constanța sau colaborează cu cercurile literare ori revistele autohtone. Tematica abordată este sugerată chiar de către titlul proiectului. Autorii au fost invitați să scrie despre integritate morală, onestitate, cinste, onoare, demnitate sau conştiinciozitate. S-a putut scrie despre handicapul moral, fizic sau material şi implicațiile acestora; despre unire, prietenie, căsătorie şi dragoste; despre Constanța, Marea Neagră, diversitate şi multiculturalitate. S-a acceptat poezie, eseu, proză scurtă sau critică literară. Volumul “Integritate: Antologie de literatură constănțeană” a fost publicat în luna noiembrie 2018 la Editura “Anticus Press” din Constanța. Antologia are 444 pagini în format academic, conține bibliografie, acolo unde este cazul, şi este indexată. Antologia este precuvântată de dr. Ion Valer Xenofontov de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Ilustrația cărții îi aparține lui Liviu Băițel. Antologiştii, prof.univ.dr. Nuredin Ibram şi Taner Murat, au selectat textele următorilor autori: Geli Barberá, Alexia Barnă, Liviu Băițel, Belkis Sena Bilal, Grațiela Bobeş, Adelina Bombea, Traian Brătianu, Ute Carson, Florin Chelan, Kevin Marshall Chopson, Victor Milan Cârciumărescu, Mihaela Cojocaru, Lorena Craia, Dominic Diamant, Anastasia Dumitru, Olga Duțu, Emel Emin, Mihai-Viorel Filip, Liliana Filişan, Cornelia Grozavu, Arşaluis Sarchisian Gurău, Nermin Hogea Susam, Anişoara Iordache, Constantin Iordan, Garofița Jianu, Camelia Lungu, Gheorghe Mihalache, Vasilica Mitrea, Const. Miu, Alexandra Flora Munteanu, Ilie Constantin Nan, Marcin Odelski, Elena Olaru, Andreea Florentina Părăeală, Maria Reta, Steve Rushton, Mirela Savin, Nastasia Savin, Ram Krishna Singh, Daniela Varvara şi Laura Văceanu. Cei 41 de autori care au contribuit la realizarea volumului sunt din Constanța, Medgidia, Mangalia, Cernavodă, Năvodari, Luminița, Corbu, Bucureşti, Barcelona (Spania), Austin (Texas), Gallatin (Tennessee), Wroclaw (Polonia), Manchester (Anglia), Londra (Anglia) şi Dhanbad (India).

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Pe drumul spre Constanța: Cetate a Literaturii UNESCO, Taner Murat Autorii din acest volum îşi desfăşoară activitatea în 27 de grupări literare constănțene, dar au fost selectați şi scriitori independenți, după cum urmează: 

Cenaclul literar “Mihail Sadoveanu”



Societatea de Haiku Constanța



Clubul Umoriştilor Constănțeni



Cenaclul “Glykon”



Cenaclul “Mircea Eliade” din Cernavodă



Cenaclul “Creativ” din Corbu



Asociația Multiculturală “Anticus”



Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest



The Annual Lecture on Exile in Comparative Literature and the Arts – ALECLA



The Annual Kurultai of the Endangered Cultural Heritage – AKECH



Grupul Civic Tătar



Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea



Liga Scriitorilor din România, Filiala Constanța



Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța



Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” Medgidia



Colegiul Economic Mangalia



Școala Gimnazială “George Enescu” Năvodari



Școala Gimnazială “Gheorghe Lazăr” Corbu



Liceul “Decebal” Constanța



Comunitatea tătară



Comunitatea armeană



Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina



Revista “Nazar Look”



Revista “Tomis”



Revista “InterArtes”



Revista “Albatros”



Careul artelor, Cercul Militar Constanța



Creatori independenți

Ne mândrim cu faptul că 15% din autorii care au reuşit să depăşească exigențele impuse de întocmirea acestei lucrări provin din liceele şi şcolile gimnaziale din județ. Mă refer la Grațiela Bobeş, Adelina Bombea şi Andreea Florentina Părăială de la Şcoala Gimnazială “Gheorghe Lazăr” din Corbu, la Mihai-Viorel Filip de la Colegiul Economic Mangalia, la Elena Olaru de la Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu” din Medgidia şi la Alexia Barnă de la Liceul “Decebal” din Constanța. Doresc să exprim admirația mea pentru cadrele didactice care cresc şi formează asemenea talente şi să le felicit în mod deosebit pe doamna Daniela Varvara, cea care conduce Cenaclul “Creativ” de la Şcoala Gimnazială “Gheorghe Lazăr” din Corbu, doamna Amet Nebie, cea care coordonează Cercul de creație literară al Colegiului Economic din Mangalia şi pe doamna profesoară Marilena Luciu de la Clubul Copiilor Medgidia. Revenind la tinerii noştri aflați la începuturile carierei de scriitor, dacă despre Elena Olaru şi Alexia Barnă se poate spune că au depăşit deja emoțiile debutului, ceilalți

INTEGRITATE Cuvântul antologistului Pe drumul spre Constanța: Cetate a Literaturii UNESCO, Taner Murat patru elevi se află la debut publicistic absolut: Grațiela Bobeş, Adelina Bombea, Andreea Florentina Părăială şi Mihai-Viorel Filip. Din punct de vedere statistic ei constituie 10% din totalul scriitorilor selectați, ceea ce reprezintă pentru noi un nou motiv de satisfacție şi mulțumire. De asemenea, cu mare uşurință se poate remarca multiculturalitatea vieții literare din urbea noastră. Scriitorilor locali aparținând minorităților etnice reprezintă 10% din participanți: Belkis Sena Bilal, Emin Emel, Nermin Hogea Susam fac parte din comunitatea tătară, iar Arşaluis Sarchisian Gurău din comunitatea armeană. Pe lângă aceştia, un procent de 15% este dat de către scriitorii străini care s-au îndrăgostit de Constanța şi activează în grupările noastre literare: Geli Barberá, Ute Carson, Kevin Marshall Chopson, Marcin Odelski, Steve Rushton, Ram Krishna Sing. Am putea spune, aşadar, că în acest volum de texte literare avem o reprezentare semnificativă a multiculturalității, în procent de 25%. Aş mai reaminti că am primit texte în primul rând în limba română, dar şi în tătară, turcă şi engleză, majoritatea celor din urmă fiind publicate atât în versiunea originală cât şi în traducere. Culegerea din mâna dvs a văzut lumina tiparului ca urmare a efortului financiar al Asociației Multiculturale “Anticus”, dar şi prin contribuția scriitorilor care au înțeles să sprijine această ediție renunțând la drepturile lor de autor. Tot prin osteneală comună au putut fi planificate în preajma zilei de 1 Decembrie 2018 şi cele trei lansări festive ce vor avea loc sub deviza “Scriitorii constănțeni pe drumul către Constanța – Cetate a Literaturii UNESCO”, după următorul program: 

Chişinău, Sala Unirii a Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova



Bucureşti, Comisia Europeană



Constanța, Biblioteca Județană “I.N. Roman”

Publicul larg va putea achiziționa antologia de pe amazon.com Vă dorim o lectură cât mai plăcută. Taner Murat Asociația Multiculturală “Anticus”

INTEGRITATE Integritate, Antologie de poezie constănțeană

Integritate Antologie de poezie constănțeană

INTEGRITATE Integritate, Antologie de poezie constănțeană

Integritate Antologie de poezie constănțeană

INTEGRITATE Integritate, Antologie de poezie constănțeană

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Geli Barberá Barcelona, Spania Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Geli Barberá recitând Edgar Alan Poe, în iulie 2018, în sala “Traian” a hotelului Ibis din Constanța.

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Geli Barberá este profesor la şcoala postliceală El Clot şi profesor adjunct la Universitatea din Barcelona. De mai bine de 25 de ani ea le predă profesorilor de limbi străine cursuri de specializare fiind profilată pe predarea limbilor ca modalitate creativă şi inovativă. A participat la conferințele susținute de către Oxford University Press Editorial pe tot cuprinsul Spaniei. A fost desemnată de către un guvern regional din Thailanda şi Universitatea din Lancaster să coordoneze un proiect educațional zonal. Geli este îndrăgostită de literatură și scrie poezie și dramă în trei limbi: catalană, spaniolă și engleză. Blogul ei: https: //wordpress.com/view/poemariogeli.wordpress.com

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Fingers [To my son, Mark] I am looking forward to the right moment when we walk in the open air and you shyly touch my fingers and finally hold my hand. (Spring 2018)

Degetele (Fiului meu, Mark) Aștept cu nerăbdare momentul acela când ne vom plimba în aer liber și tu îmi vei atinge timid degetele, iar în final mă vei lua de mână. (2018, primăvara) (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

GLADYS and her garden [To my mother-in-law in her very last moments of life]

Gladys searched for the memories Of life in her garden. Gladys welcomed me and Sought in me A shared silent complicity. Whenever we met, After a long time - without having seen each other She wanted me next to her for a short chat of family affairs… GLADYS searched in her garden For the memories of life. She delighted us with turkey, mince pies And roast pork…the house smelt of joy and care. GLADYS’s Christmas cake Was superb! She enjoyed having us around her Family parties, weddings, birthdays, any date would suit for Laughing, chatting, eating… Then a prolonged weakness embraced her, Each step an eternal willing hope To be able to do it better. But this time never came Though she kept her eyes wide open So as to receive the sparkle of our lives.

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

One night she gave her back to the moon Sitting on her bed While I got her undressed, She lifted her face, she held me tight, She was saying goodbye. That was the last time we were looking at her garden. (September 2007)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

GLADYS și grădina ei (La mama mea în lege în ultimele ei momente de viață)

Gladys căuta în grăsdina ei Amintirile vieții. Gladys m-a primit binevoitoare Şi m-a cercetat O complicitate partajată tacit. De câte ori ne întâlneam, După un răstimp mai lung în care nu ne văzusem, Dorea să stau alături de ea pentru o scurtă discuție despre treburile familiei... În grădina ei Gladys căuta amintirile vieții. Ne încânta cu curcan, plăcinte cu fructe Și friptură de porc... casa mirosea a bucurie și mulțumire. Tortul pe care-l făcea GLADYS de Crăciun Era superb! Îi plăcea să ne aibă alături Petreceri de familie, nunți, zile de naștere, cu orice ocazie ca să Râdem, să vorbim, să mâncăm împreună... Apoi a cuprins-o o slăbiciune prelungită, Fiecare pas era o veşnică speranță De a se putea face mai bine. Dar asta nu s-a mai înrâmplat Deși ținea ochii larg deschiși Parcă pentru a primi sclipirea vieții noastre.

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Într-o seară s-a întors cu spatele spre lună Şezând pe patul ei În timp ce o dezbrăcam, Şi-a ridicat fața, m-a ținut strâns, Îşi lua rămas bun. Atunci a fost ultima oară când am privit în grădina ei. Septembrie 2007

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Is your shadow, my partner Is your shadow, my partner four meters away behind you, walking in the countryside sharing the delights of the path. I will never reach you or if I do, you would turn your face and say "I cannot help it, It's my pace". I have lost again, once again. But I will try another time, perhaps in the next five years, hoping that instead of your shadow I will be sharing the landscape with you, my dear. (February 2015)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

E umbra ta, ea este partenera mea… E umbra ta, ea este partenera mea, la patru metri în urma ta, mergând pe jos, pe drumuri de țară, cu ea împărtășesc frumusețile călătoriei. Eu nu te voi ajunge niciodată şi chiar dacă aş face-o, tu ți-ai întoarce fața și ai spune: „N-am ce să fac, acesta-i ritmul meu”. Iar am pierdut, încă o dată. Dar voi încerca din nou, probabil în următorii cinci ani, sperând ca în locul umbrei tale să mă pot bucura împreună cu tine de frumusețile peisajului, dragul meu. (februarie 2015) (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

HELL I've been in HELL it isn't red or yellow HELL is a grey cloud over my head. It is a shade following me, a depressing shape embracing me with soft long arms taking control of myself. I am nothing but a disoriented brain with no destiny. WHERE AM I? (October, 2018)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

IAD Am fost în IAD, nu e roșu sau galben. IADUL este un nor gri deasupra capul meu. Este o umbră care mă urmăreşte, o formă deprimantă care mă îmbrățișează cu brațe lungi şi moi dominându-mă. Eu nu sunt altceva decât un creier dezorientat, lipsit de destin. OARE UNDE MĂ AFLU? (octombrie 2018) (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Constanța You, facing me surrounded by a peaceful atmosphere in Constanza, having brunch. A shameless sparrow came to the table looking for crumbs. We watched it and laughed. Sitting in the restaurant I felt a soft breeze from the Black Sea on my skin. Our last day together, I thanked you for inviting me to the Arts Festival in July, that rainy charming poetry jazz session. I saw your eyes wet: You were talking about finding your Tatar origins, in our farewell coffee.

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Constanța Tu şi eu, față-n față înconjurați de o atmosferă calmă în Constanța, la o gustare. O vrabie infatuată s-a aşezat pe masă căutând fărâmătură. Noi am privit-o şi am râs. Stând acolo, în restaurant am simțit pe pielea mea briza moale a Mării Negre. Era ultima noastră zi împreună. Ți-am mulțumit că m-ai invitat la Festivalul Artelor din iulie, acea fermecătoare întrunire cu poezie şi taifas în ploaie. Ți-am văzut ochii umezi: îmi vorbeai despre găsirea originilor tale tătăreşti, la cafeaua noastră de rămas bun. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Geli Barberá Barcelona, Spania, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Please Give me a hug, a kiss, a shoulder where to lean my obsessive feelings, please, before I disintegrate myself (Spring 2018)

Te rog Dă-mi o îmbrățișare, un sărut, un umăr pe care să îmi sprijin sentimentele obsesive, te rog, înainte de a mă dezintegra (2018, primăvara) (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Alexia Barnă Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța

Alexia Barnă Corbu Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța

INTEGRITATE Alexia Barnă Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța

Alexia Barnă s-a născut la 20 iunie 2003, în Constanţa şi locuieşte în Corbu. De-a lungul anilor de gimnaziu petrecuţi la şcoala din localitate până în iunie 2018, a făcut parte din Cenaclul literar „Creativ”, scriind şi publicând în revista şcolii (la care a fost redactor) şi în revista Societăţii de Haiku din Constanţa, „Albatros”. A participat la etapele judeţene ale olimpiadelor de limba şi literatura română, unde, în câteva rânduri, a primit premii sau menţiuni. Este elevă a Liceului „Decebal” din Constanţa şi vrea să devină medic.

INTEGRITATE Alexia Barnă Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța

Eroi au fost, eroi sunt încă... Al Doilea Război Mondial. Cuvintele acestea înseamna mult atât pentru mine și familia mea, cât și pentru mulți alți oameni. Sunt niște cuvinte ce stârnesc pentru mulți emoție, tristețe, dar și multe amintiri, fie că sunt frumose, fie triste. A fost cel mai sângeros razboi din istorie, soldându-se cu peste 72 milioane de victime, multe familii destrămate pentru totdeauna și amintiri dureroase ce vor dăinui și peste sute de ani. Al Doilea Război Mondial se caracterizează ca fiind un conflict la scară globală ce a rămas în istorie și datorită tehnicilor și armamentului nou care a avut un efect distrugător și în același timp copleșitor, așa cum este descrisă și bomba atomică, ce atunci a fost folosită pentru prima și ultima dată, tocmai din cauza consecințelor sale nefaste. Chiar dacă acest război stârnește pentru foarte mulți oameni tristețe, pe mine mă face să fiu mândră că o persoană din familia mea a luptat cu devotament pentru propria-i țară și a ieșit victorioasă după o luptă în care în joc îi era pusă viața. Pe acest monument dedicat eroilor patriei, este scris și numele străbunicului meu- BARNĂ COSTANTIN- care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.

Este vorba de străbunicul meu, Barnă Constantin, cel pe care îl consider erou. Născut la 12 mai 1920, în comuna Câmpuri, județul Vrancea și înrolat la numai 20 de ani în armată, și-a apărat cu patriotism țara. De-a lungul vieții lui, străbunicul și-a mai petrecut o parte din viață în satul Mărăști, mutându-se apoi în orașul Panciu, județul Vrancea, unde s-a și stins din viață pe 9 august 2009, la vârsta de 89 de ani. Costică, așa cum îi spunea familia, făcea parte dintr-o familie cu 3 copii, el fiind cel mai mare. Tatăl lui a murit la scurt timp după ce s-au născut surorile mai mici, așa că el a fost nevoit să se ducă la muncă și să-și întrețina familia. A avut o copilărie frumoasă, brăzdată de amintiri de la joacă și din adolescență, nu din telefon, așa cum se întâmplă acum.

INTEGRITATE Alexia Barnă Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța Tatăl meu ne povestește mereu amintiri cu ,,bunicul”, din care reiese un singur lucru: îl iubise foarte mult, l-a învăţat ce este viaţa, l-a învăţat să fie harnic şi cinstit, dar îi şi făcea toate poftele, tocmai fiindcă aveau o relație foarte strânsă și se înțelegeau foarte bine. Tot din lucrurile aflate de la tati, din timpul petrecut împreună, știu că străbunicul nu își amintea prea multe de tatăl lui, deoarece el avea o vârstă foarte fragedă atunci când s-a stins din viața. Cu toate acestea, un lucru se știe și în generația mea: că și tatăl străbunicului meu a luptat în război, în Primul Război Mondial, de unde a ieșit victorios. Chiar dacă nu am prea multe amintiri cu el, părinții și rudele mi-l descriu ca pe un om înțelept, care a știut să înfrunte viața așa cum trebuie, cu demnitate și curaj, fără să se dea bătut. Era harnic, viața nu i-a dat de ales, trebuia să se descurce și să-și întrețină familia. Sunt sigură că la aceste calități care îmi definesc străbunicul a contribuit și viața din timpul războiului. Și chiar dacă nu știu foarte multe lucruri despre viața de război, sunt sigură că viața în acea perioadă nu a fost prea roz. Chiar dacă străbunicul meu a petrecut doar un an pe câmpul de luptă, din cauză că era singurul băiat din familie și trebuia să întrețină întreaga familie, a adunat destule amintiri încât să ni le povestească și nouă sau părinților noștri. În timpul războiului, a dat dovadă de eroism la granița cu Ungaria. A apărat ,,Pământul Românesc” împotriva nemților, a celor care ce tânjeau după pamântul nostru. A apărat țara cum a știut el mai bine. A făcut parte dintr-o echipă împreună cu care a luptat cu tărie împotriva dușmanilor. A învățat, poate mai de preț decât orice altceva, că nimic nu e mai important decât propriile puteri, acelea pe care doar noi ni le putem controla, acelea cărora doar noi le putem spune când să se ,,pună pe pauză”. A învățat puterea camaradeniei, a credinței că este un pion important pe câmpul de luptă atunci când bătălia se dă nu pentru sine, nu pentru o persoană, ci pentru țara sa. El spunea că și-a făcut datoria față de patrie. Eu spun că războiul acesta i-a scris o parte importantă din povestea vieții. Cea mai frumoasă poveste. Pentru că ea a devenit Povestea Noastră. A fiecăruia. A unei țări acum libere. Povestea în care noi suntem personajele principale. Povestea în care noi suntem eroii. Povestea în care tot ce contează e sufletul nostru și sufletul celor pe care îi iubim. Pe câmpul de luptă nu a dus o viață ușoară deloc, o viaţă căreia nu știu câți dintre noi i-am fi făcut față. Acolo nu era loc de: n-am dormit încă strictul necesar de 8 ore! sau: de ce nu avem desert? Străbunicul împreună cu ceilalți soldați de abia dacă au dormit în timpul războiului, ce să mai zic de 8 ore!? Desert... nici atât! Mâncau ce apucau, când apucau, cât apucau, cât li se dădea. A avut o viață grea, o viață cu suișuri și coborâșuri căreia, vrând-nevrând, a trebuit să-i facă față. Dar până la urmă: Uau! Cineva din familia mea a luptat în Al Doilea Război Mondial! Și eu port numele lui! Sunt mândră de el, sunt mândră că și-a pus viața în joc pentru țara în care slujea, sunt mândră că și-a lăsat frica la o parte și că a luptat vitejește. Sunt mândră că e Străbunicul Meu!

INTEGRITATE Alexia Barnă Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța Și nu numai eu îi sunt recunoascătoare, ci și țara mea, autoritățile care i-au acordat diplome, medalii, onoruri. Pe acolo nu s-a trecut și datorită străbunicului meu!

Cazino

INTEGRITATE Alexia Barnă Corbu, Cenaclul “Creativ”, Liceul “Decebal” Constanța

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Liviu Băițel Constanța Careul artelor, Cercul Militar

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Născut în Moldova, la Târgu Ocna, în martie 1960, Liviu Băițel şi-a petrecut copilăria, a urmat şcoala generală, liceul, facultea după care a şi lucrat vreo două decenii prin capitală. Încă din anii de liceu s-a îndrăgostit de muzică, poezie şi pictură. Le-a practicat fără niciun fel de pretenție, doar dintr-o mare dragoste față de tot ceea ce îl înconjoară şi în special față de semenii săi. De prin anul 2000 s-a mutat la Eforie Nord şi mai apoi a începu să publice. Aşa s-au născut cele trei volume de versuri: “Gânduri pentru tine” (2012), “Umbra pasului tău” (2017) şi “Cântec pentru țara mea” (2018) pe care le-a dăruit prietenilor, apropiaților săi şi celor pe care i-a simțit interesați de poezie. Începând cu 2010 a participat şi la festivalurile de muzică folk obținând numeroase distincții. Liviu este membru al Cenaclului literar “Mihail Sadoveanu” şi al Careului artelor de pe lângă Cercul Militar. El crede că lumea este un fel de oglindă în care, de fapt, te regăseşti pe tine însuți exact aşa cum eşti.

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Doar iubirea de frate Am întâlnit şi români fericiţi Nu erau prea bogaţi... Dar se ştiau iubiţi Orişicât ar fi fost de departe Nu-şi uitau părinţii Şi neamul cel fără de moarte Am întâlnit şi români credincioşi Fără urmă de minciuni Doar modeşti şi frumoşi Cu frunţile arse de soare Iar mâinile… înnobilate De sudoare Am întâlnit şi români de lumină Iertători şi cuminţi Precum sfinţii care zilnic se-nchină Fără urmă de timp peste vârstele lor Din trecut făurindu-şi Un etern viitor Am întâlnit şi români fericiţi Erau aşa de frumoşi Şi atât de uniţi Orişicât de departe-ar fi fost N-au uitat niciodată Al întoarcerii rost

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Şi de-aceea sunt vesel Mai mereu zâmbitor, Ştiu că nu pier românii Când lichelele vor Şi mai ştiu că din toate Care sunt şi vor fi Doar iubirea de frate Va învinge-ntr-o zi Şi de-aceea prieteni Eu vă caut mereu Ştiu că toţi suntem unul Iar atunci când e greu Vom răzbate-n furtună Prin a noastră credinţă Doar cu fraţii alături Regăsind biruinţă

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Istoria se scrie… Istoria se scrie din picioare Urcând spre vârfuri încă neatinse Ades cu fruntea plină de sudoare Chiar dacă-n jur pădurile sunt ninse Istoria se scrie pentru mâine De cei ce nu suportă azi urgia Salvând pentru sărmani un colţ de pâine Luptând cu ignoranţa şi prostia Istoria se scrie şi cu sânge Facând să crească, mândră, holda nouă Din trupul zilei foste care plânge Prin brazdele înveşmântate-n rouă Din adevăr istoria se scrie Facând, final, minciuna să pălească Şi neamului redând spre veşnicie Încredere în vatra strămoşească

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Unirea cea Dreaptă Din lacrimi să fi crescut Uniţi cu durerea Tot mai aproape de cer Implorându-ne vrerea Nimic nu-i mai sfânt Pe întregul pământ Decât iubirea de frate Şi oricât de departe Am fi Inima mea Doar pentru tine bate Iar astăzi şi pururi Unirea cea dreaptă Pe noi, s-o pornim, Ne aşteaptă Cu flori să venim de oriunde Şi-n suflet curaţi, la hotare Să facem cum scris e în stele Din nou ROMÂNIA CEA MARE!

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Eminescu… Eminescu e a noastră sărbătoare Peste veacuri, tainic legământ Al meleagului cel sărutat de mare Cu Luceafărul nemuritor şi sfânt Eminescu este tot ce-avem mai bun Dintr-un neam cu zestre milenară Cântecul şi dorul cel străbun Eminescu-i dragostea de ţară. Eminescu e lumina din cuvânt Poarta către ceruri şi iubire Domnul nostru pe acest pământ Lacrima credinţei în unire. Şi din toate care au vreun rost Eminescu e dorinţa de mai bine Început al vremilor ce-au fost E încrederea în ziua care vine.

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Eu cred în România… Eu cred în ROMÂNIA şi-n ziua care vine Când toţi vom fi-mpreună şi regăsi-vom calea Dând răului pedeapsă şi alegând doar bine Gonind cu doine ura, neliniştea şi jalea. Eu cred în ROMÂNIA, picior de plai pe unde Ades coboară îngeri înveşmântaţi în rouă, Şi unde dorul însuşi prin codri vechi se-ascunde Iar cerul lăcrimează când peste holde plouă. Eu cred în ROMÂNIA şi ştiu că niciodată Oricât de mult ne-ar vinde străini de neam şi ţară Nu va permite Domnul prigoană-ntunecată Şi prin credinţa noastră, adâncă şi curată Vom fi din nou puternici în vatra milenară!

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

De ziua ta, române… De ziua ta, române, îţi urez Să fii-nţelept dar mintea s-o ai blândă Rob adevărului să fii şi sclav dreptăţii Credinţa ta să fie în izbândă De ziua ta, române, să te bucuri Că-n jurul tău e linişte şi pace Încredinţat că peste vremuri, Domnul Lumină între neamuri iar va face De ziua ta să nu uiţi niciodată De cei care-au căzut pentru ca tu Să ai o ţară binecuvântată Şi să poţi spune nedreptăţii: NU De ziua ta, române, să fii frate Cu cei ce vor să-şi vadă iarăşi ţara Acolo unde-i locul de milenii Cu fruntea sus descălecând povara Şi nu uita că tot ce te-nconjoară De Dumezeu sunt dăruite ţie De tine doar depinde să rămână Pentru ai tăi acum şi-n veşnicie

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Dobrogea… Dobrogea e locul unde cerul Uneori coboară pe pământ Lacrimă răstălmăcind misterul Întreit al primului cuvânt Dobrogea e poarta peste valuri Către ţărmul ţării cel mai drag Dincolo de timpuri şi de maluri Fluturând al nemuririi steag Dobrogea e ziua care vine Să aducă soare peste nori Este darul clipelor senine Pentru ochii plânşi de-atâtea ori Dobrogea e lanţul de unire Între tot ce-a fost şi-o să mai fie Loc etern de tainică nuntire Pentru-a noastră sfântă Românie!

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Te rugăm, Fecioară Doamnă sfântă printre sfinţi Azi la noi coboară Să ne-nveţi să fim cuminţi Iubitori de ţară Din înalturi, printre nori Dă-ne iar lumină Şi din beznă să faci zori În a Ta grădină Celor care ne-au greşit… Să le dai iertare Cum pe toţi ne-ai mântuit În mila Ta cea mare

Fără duhul Tău curat O să fim neghină Să ne ierţi dac-am uitat De Fiul ce-o să vină Maică sfântă, maică bună Te rugăm, Fecioară, Pune azi a Ta cunună Peste-a noastră ţară

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Limba Română Eu m-am născut în Limba Română Şi o recunosc drept a vieţii mele stăpână Îmi cântă iubirea cu zâmbet de lună Ades pe toţi fiii din străini ne adună Eu simt că trăiesc doar în Limba Română Şi vreau dintre toate doar Ea să-mi rămână Mireasă de taină pentru clipa cea bună Când nu va mai fi între oameni minciună Se vând pe tarabe tot felul de rosturi Şi viaţă, şi moarte, achitate-mpreună Dar nu-s bani destui să plătească vreodată A noastră credinţă în Limba Română Nu-i cântec în lume atât de duios Şi dor mai năvalnic din suflet să-ţi spună Că oricât te-ai pierde, rătacind pe meleaguri Doar aici vei fi tu, doar în Limba Română!

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

Ţara Mea Ţara mea e locul unde raiul Şi a găsit odihnă pe pământ Aducând speranţă şi nădejde Plaiului nemuritor şi sfânt Ţara mea e liniştea pădurii Înainte de-o furtună trecătoare Ţara mea sunt brazdele-ncărcate De străbuni căzuţi pe la hotare Ţara mea e drumul printre muguri Când pe crengi se-adună frunză nouă Zâmbetul spre soare-al dimineţii Doină lăcrimând un strop de rouă Ţara mea e cântecul luminii Dezvelind al cerului veşmânt Ţara mea se cheamă Eminescu Creangă şi Brâncuşi într-un cuvânt Ţara mea cu doruri nesfârşite Azi te cântă cete îngereşti Domnul îţi adună, iar, cărare ŢARA MEA, CÂT TIMPUL SĂ TRĂIEŞTI!

INTEGRITATE Liviu Băițel Constanța, Careul artelor, Cercul Militar

La ceas târziu Tãcere oarbã printre frunzele de nuc La ceas târziu când vântul care bate Adunã amintiri ce nu se duc Decât pe lacrimi din iubiri uitate Nici timpul nu mai ştie sã se-adune Pierdut între milenii efemere La porţi închise unde nu se spune Decât povestea clipei care piere Doar norilor le-a mai rãmas o cale Rãstãlmãcind a stelelor luminã Din astre împletind cu dor petale Şi trup de rouã cerului grãdinã Nimic nu mai existã pentru sine În cântecul înveşmântând noi sfere Din toamna ce se-ntoarce lângã mine Rãmâne-vor doar umbre şi mistere

INTEGRITATE Belkis Sena Bilal Constanța, Comunitatea tătară

Belkis Sena Bilal Constanța Comunitatea tătară

INTEGRITATE Belkis Sena Bilal Constanța, Comunitatea tătară

Scriitoarea de limbă tătară Belkis Sena Bilal a debutat la vârsta de 83 de ani cu volumul de poezie şi amintiri din copilărie intitulat “Kayta-kelmez balalîk” (“Ireversibila copilărie”). Cartea a fost lansată cu numai o lună înaintea apariției prezentei antologii. În prezent, autoarea lucrează la o expoziție de fotografie în care va prezenta imagini document din arhiva sa personal.

INTEGRITATE Belkis Sena Bilal Constanța, Comunitatea tătară

Köstencĭm Menĭm güzel kasabam Deñĭz boyında, Er yerlerĭ cennettiy, Zewklar-toyınca. Yazda, deñĭz ĭşĭnde, Caldap yüzemĭz. Kumda oynap, üylerĭñ Temelĭn tĭgemĭz. Way, ne arüw oynaymız Toplar man suwda!... Soñra, bĭr dĭnnenemĭz Cantayıp kumda. Memleketĭñ ĭşĭnden Başka ballar da kele. Tatillerĭn geşĭrĭp Kelgenler, kete. Bütün Dünya balları Bĭzlerdiy bolsın, Kar-kaswet körmeden Ömĭr geşĭrsĭn.

INTEGRITATE Belkis Sena Bilal Constanța, Comunitatea tătară

Constanța, oraş drag Oraş drag şi superb La țărmurile mării, Un colț de paradis, Sublimul desfătării. În anotimpul cald Ne cufundăm în ape, Şi-în joacă, din nisip, Temeinicim palate. Oh, cât e de plăcut Cu mingea între valuri, Să-îmbrătişezi nisipul Fierbinte de pe maluri Şi să îți faci noi prieteni, Copii din depărtare Veniți să îşi petreacă Vacanțele la mare. De-ar fi copiii lumii Lipsiți, în bună seamă Feriți, ca noi, de grijă, De neplăceri şi teamă. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Grațiela Bobeş Corbu, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”

Grațiela Bobeş Corbu Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”

INTEGRITATE Grațiela Bobeş Corbu, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”

Grațiela Bobeş s-a născut pe 4 aprilie 2004, în Constanţa. Ea locuieşte în comuna Corbu şi învaţă la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”. Este o fată ambiţioasă căreia i-ar plăcea să vadă pe chipurile oamenilor numai zâmbete. Crede în dreptate şi corectitudine în lume. Grațiela declară că, pentru ea, literatura este un tărâm al imaginaţiei libere, un loc în care se poate refugia, unde sentimentele, gândurile ei încep să curgă ca un izvor şi să contureze o adevărată poveste, este un loc care a fascinat-o dintotdeauna. Grațiela scrie poezie şi haiku. Ea este membră a cenaclului „Creativ” al şcolii. Sub îndrumarea doamnei profesoare Daniela Varvara, a participat şi a obţinut premii la fazele judeţene ale olimpiadelor de limba şi literatura română, dar şi la concursuri de creaţie din mai multe zone ale ţării.

INTEGRITATE Grațiela Bobeş Corbu, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”

Icoana bunicii Uneori, inima-mi plânge Privind în urmă... Văd umbre, umbre ale trecutului Totul este întunecat, neînsufleţit. Doar tu, bunico, eşti raza de soare Ce îmi încălzeşte sufletul. Tu eşti cea care mă călăuzeşte, Tu eşti icoana sfântă a sufletului meu, Tu, reflexie a chipului lui Dumnezeu! Pură, ascunsă după un văl de lumină, Îmi alini durerea cu mângâierea-ţi divină Palma bătrâneţii zugrăvită pe chipul tău, Privirea ta plină de mister, Întotdeauna în gol Mâinile tale pline de bătături, tremurânde, Toate acestea mă fac să mă întreb, bunico: Eşti bine? Ai nevoie de mine? …pentru că eu am.

INTEGRITATE Grațiela Bobeş Corbu, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr”

Volbură albă În adierea vântului, văl alb E toamnă, dar ochii ei devin învolburaţi ca frunzele ameţite de dans. Mireasă în alb, ce pare chiar pură Însă în inima ei e doar o minciună Rochia-i frumoasă, cu o trenă mare Chipu-i ca o floare: străluceşte, Doamne, la soare! Dar totul e fără valoare. În sufletul ei se-şterne furtună În care sentimentele se răzbună. Încearcă să scape, dar nu reuşeşte Plângând cu stropi de ploaie ea sfârşeşte. Faţa i se-ntunecă deodată Cu umbre adânci ca de moartă. Se întreabă unde esteClar nu e într-o poveste. Cu o mână ridicată, Ea imploră bolta toată s-o transforme într-o zână fermecată, blândă, bună. Volbură de nea se vede, Strecurată pe sub gene Alb intens urcând la cer Ca un vaşnic mesager.

INTEGRITATE Adelina Bombea Luminița, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Corbu

Adelina Bombea Luminița Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Corbu

INTEGRITATE Adelina Bombea Luminița, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Corbu

Adelina Bombea s-a născut pe 27.08.2007. Ea este, deocamdată, cea mai tânără membră a cercului „Creativ” din Şcoala „Gheorghe Lazăr”, Corbu. Locuieşte în satul Luminiţa şi iubeşte animalele, dar şi limba şi literatura română. A participat la concursuri şcolare în acest domeniu şi a obţinut premii.

INTEGRITATE Adelina Bombea Luminița, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Corbu

Miţi Miţi, animăluţ pătat, Este de toţi preferat Fiind micuţ şi jucăuş Cu lăbuţe ca de pluş. Când vine vorba de joacă, Nu ştie ce să mai facă Miţi, scump şi alintat, E motanul meu bălţat.

INTEGRITATE Adelina Bombea Luminița, Cenaclul “Creativ”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Corbu

Arc

INTEGRITATE Traian Brătianu Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina

Traian Brătianu Constanța Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina

INTEGRITATE Traian Brătianu Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina

Traian Brătianu s-a născut la 9 iunie 1941 în Constanța. În 1966 a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, în 1973 Cursul postuniversitar de jurnalism de la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti, iar din 2004 este doctor în istorie al Universității Bucureşti. Mai bine de 40 de ani a fost jurnalist la ziarele Dobrogea Nouă, Cuget liber şi Litoral, dar a lucrat şi pentru Delta, România liberă şi alte publicaţii. În perioada 1968-2009 a fost profesor în învăţământul preuniversitar. Din 1992 până în prezent activează ca lector univinersita doctor la Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanța. Traian este autorul a 12 cărţi şi a apărut în peste 40 de volume colective. În anul 2007 a apărut în „Who’s Who in România” – o enciclopedie a personalităţilor societăţii contemporane. Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al A.R.I.P., al Uniunii Epigramiştilor din România, al Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, al Cenaclului literar „Mihail Sadoveanu“ şi al Clubului Umoriştilor Constănţeni.

INTEGRITATE Traian Brătianu Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina

Eroi dobrogeni ai Marii Uniri

Primul Război Mondial, declanşat la 15/28 iulie 1914 a angrenat peste 25 de ţări, de partea Antantei sau a Puterilor Centrale, multe dintre ele urmărind un scop bine determinat: câştigarea dreptului la o viaţă liberă, democratică. România n-a intrat în luptă de la început, la Consiliul de Coroană, care a avut loc la 21 iulie 1914, în prezenţa regelui Carol I, a primului ministru Ion I. C. Brătianu, a membrilor guvernului şi şefilor partidelor politice stabilindu-se poziţia de neutralitate. Aceasta, însă, era considerată o soluţie vremelnică, deoarece atât clasa politică cât şi opinia publică, considerau că izbucnirea războiului nu putea să ne lase indiferenţi, deoarece acum era o şansă deosebită pentru desăvârşirea unităţii naţionale. 5 Primul ministru Ion I. C. Brătianu declara că „având drept ideal unitatea naţională suntem datori să urmărim realizarea lui...”6 Ca urmare a evoluţiei situaţiei internaţionale, România intră în război la 14/26 august 1916, decizia fiind salutată de cancelariile aliaţilor. Presa dobrogeană nota atunci: „...dela dânşii (n.n. - dobrogenii) să plece şi cele mai bune exemple de abnegaţie şi patriotism între aceste momente supreme când mărirea ţării este în joc.”7 O altă publicaţie merge cu raţionamentul şi mai departe: „Îndeplinirea tuturor aspiraţiilor noastre naţionale ar trebui să grupeze în cuprinsul graniţelor unei Românii mari ţinuturile de peste Carpaţi între Nistru şi Tisa, Basarabia, Ardealul şi Bucovina...”8 Din păcate evoluţia imediată a evenimentelor ne-a fost defavorabilă. La Turtucaia şi din cauza unor greşeli de ordin organizatoric, tactic, strategic am înregistrat, după aprecierile specialiştilor, „o înfrângere dintre cele mai dureroase”9, urmările acesteia fiind dramatice: localităţi distruse, jafuri şi stricăciuni, populaţie plecată în refugiu etc. Dobrogea având cel mai mult de suferit. Soarta războiului s-a întors în urma situaţiei create pe frontul de la Salonic, atunci când pentru Puterile Centrale războiul era pierdut, astfel că, la 24 noiembrie 1918, trupele franceze şi engleze, aflate pe frontul din Balcani, au cerut retragerea armatei bulgare din Dobrogea, ceea ce a permis, la 26 şi 30 noiembrie 1918, ca autorităţile administraţiei civile ale judeţelor Constanța, Tulcea, Durostor şi Caliacra să se reîntoarcă în oraşele de reşedinţă, permiţând astfel reintegrarea României. O zi mai târziu, la 1 decembrie 1918, regele revenea în Bucureşti, consfinţind astfel eliberarea ţării. La acest mare eveniment au contribuit şi dobrogenii. În perioada 15 august – decembrie 1919 ei au luat parte la luptele din Dobrogea, trecătorile din Carpaţi, apărarea Capitalei, la Mărăşeşti, pe frontiera de pe Nistru şi în alte locuri. Contribuţia lor s-a soldat cu multe jertfe. După statisticile existente la Arhivele Naţionale, în perioada Primului Război Mondial nu mai puţin de 2151 militari constănţeni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 509 au fost răniţi. Majoritatea dintre ei au fost plugari, alături de învăţători, preoţi, muncitori, comercianţi, funcţionari şi alte profesii. Câteva date statistice oferite de col(r) Remus Macovei în lucrarea „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănţeni în campania 1916-1919” sunt elocvente: „Din cei 2151 militari constănţeni care şi-au pierdut viaţa 87,3% erau căsătoriţi, în urma decesului acestora rezultând

Traian Brătianu, „Politică şi societate în Dobrogea”, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2010, p. 79. „România în relaţiile internaţionale 1699-1939”, Editura „Junimea”, Iaşi, 1980, p.399. 7 “Conservatorul”, 7 august 1916. 8 „Liberalul Constanţei”, 7 iunie 1915 9 Leonida Moise, „Confruntări militare în Dobrogea”, Editura Daideia, Bucureşti, 2002, p. 124 6

INTEGRITATE Traian Brătianu Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina un număr de 4192 orfani... Situaţia statistică pe vârste: 26% între 20-25 ani, 25,5% între 26 şi 30 de ani, 25,7% între 31 şi 35 de ani, 15% între 36 şi 40 de ani, 7,2 % între 42 şi 45 de ani, 0,6% peste 45 de ani”.10 Interesantă este şi situaţia pe naţionalităţi. Alături de cei 1951 români au căzut la datorie 148 musulmani, 28 germani, 14 lipoveni, 5 greci, 4 armeni, 3 evrei. Au rămas invalizi 467 români, 34 musulmani, 4 evrei, 2 germani, 1 lipovean şi 1 bulgar. Printre aceştia s-a remarcat şi marele sculptor Ion Jalea, care a participat la luptele de la Mărăşeşti. În ziua de 17 august 1917 este grav rănit şi îşi pierde mâna stângă. El n-a uitat de cei care i-au fost alături şi a realizat câteva opere de artă deosebite, care să cinstească eroismul lor: împodobirea sculpturală a Mausoleului de la Mărăşeşti, Monumentul eroilor de la Chirnogeni, Placa Eroilor Normalişti de la Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Placa de bronz de la Monumentul eroilor din Murfatlar (în prezent acesta se află la Primăria din localitate). Pentru faptele deosebite demonstrate, pe câmpul de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Turtucaia, Amzacea, Topraisar, dealul Măgura, Stâlpu, Epureşti, Crucea, Giurtelec, mulţi dobrogeni au fost recompensaţi cu ordine şi medalii, iar drapelele unor regimente au fost decorate. În memoria celor căzuţi la datorie s-au ridicat în foarte multe localităţi ale Dobrogei monumente, grupuri funerare, busturi, obeliscuri, troiţe. Este o recunoaştere a meritelor locuitorilor provinciei transdunărene care au contribuit pe măsura posibilităţilor lor la realizarea Marii Uniri. BIBLIOGRAFIE Brătianu, Traian, „Politică şi societate în Dobrogea”, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanța, 2010; Col(r) Macovei, Remus “De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănţeni în campania 1916-1919”, Editura „Next book”, Constanța, 2017; Moise,Leonida, „Confruntări militare în Dobrogea”, Editura „Paideia”, Bucureşti, 2002; „România în relaţiile internaţionale 1699-1939”, Editura „Junimea”, Iaşi, 1980; “Conservatorul”, 7 august 1916. „Liberalul Constanţei”, 7 iunie 1915

Col(r) Remus Macovei, “De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănţeni în campania 19161919”, Editura „Next book”, Constanța, 2017, p. 41.

INTEGRITATE Traian Brătianu Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina

O sugestie: Revenirea la numele românesc La numai 51 kilometri de Chişinău şi 25 kilometri de centrul raional Hînceşti se află satul Bratianovca, de la înfiinţarea lui împlinindu-se 110 ani. Înainte de 1908, în acest spaţiu se afla o moşie a unui boier din familia Brătienilor. El avea aici un conac unde venea uneori. La un moment dat, a început să vândă din terenuri care au fost cumpătate de locuitori din Sărata Galbenă, primii oameni construindu-şi case şi întemeindu-şi gospodării trainice. Aşezării i s-a spus Brătianu, după numele celui ce avusese în proprietate pământul de acolo. În timpul apartenenţei Basarabiei la U.R.S.S., denumirea a fost rusificată, ea devenind din Brătianu, Bratianovca. Cu timpul noua localitate s-a extins cu noi veniţi, astfel că, în prezent aici, conform recensământului din 2004, sunt 114 case cu 500 locuitori. Majoritatea (94,44%) sunt români moldoveni cu nume neaoşe – Gîscă, Baciu, Tătaru, Ionel, Miron, Brăileanu, Burlacu, Negrescu etc., lor alăturându-se 19 ucrainieni (4,59%), 3 ruşi (0,72%) şi 1 bulgar (0,24%). Ei îşi desfăşoară activitatea mai ales în agricultură, în acest areal fiinţând Cooperativa Agricolă „Agrosargal”, care are mai multe ferme de animale. Ei i se adaugă alte unităţi mai mici de diferite profiluri. Nu departe, sunt două iazuri pentru creşterea peştilor, iar la 3 kilometri distanţă este o pădure a Ocolului Silvic din Cărpineni. Pentru aprovizionarea trăitorilor de aici, au fost deschise mai multe magazine. În zonă mai există o biserică, o şcoală, un teren de fotbal. Apropierea de Coriolovca (3 kilometri), Valea Florii şi Sărata Galbenă (4 kilometri), Cărpineanca (5 kilometri), Sărata Mereşeni (7 kilometri), Caracui şi Orac (8 kilometri), Cărpineni, Ceadâr, Horieşti, Negrea (aproximativ 9 kilometri) face ca legăturile dintre locuitorii acestor sate (după cum se vede cei mai mulţi sunt români moldoveni) să fie una de unitate nu numai de limbă ci şi de obiceiuri, tradiţii, proiecte. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la constituirea statului modern România din care a făcut parte şi Basarabia, unificarea cu patria mamă având loc la 27 martie 1918. Poate că şi unii din locuitorii satului Bratianovca se gândesc la vremurile de acum un secol. De aceea avansăm o sugestie autorităţilor locale – revenirea la numele de Brătianu. Ar fi, desigur, o reîntoarcere la normalitate, dar şi o reparaţie morală pentru cei care se uită cu drag şi speranţă peste Prut.

INTEGRITATE Traian Brătianu Constanța, Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina

Călător prin lume Puţini oameni au umblat prin lume aşa cum a făcut-o scriitoarea Ana Ruse. Paşii au purtat-o prin toate continentele, de la cea mai apropiată ţară – Bulgaria, până la cea mai îndepărtată – Noua Zeelanda, de unde sa întors cu nenumărate impresii, gânduri, imagini pe care le-a prezentat în multe cărţi, adevărate jurnale de călătorie. Una din ultimele sale creaţii, căreia i-am dedicat şarja prietenească „Tot timpul s-a lăudat / C-a fost peste nouă mări / Şi acuma am aflat / C-a mers doar în nouă ţări.”, se intitulează „Călător prin 9 ţări“ şi ne invită, ca un veritabil ghid (de altfel Ana a avut şi această calitate), să cunoaştem Turcia, Georgia, Azerbaijan, Armenia, Panama, Costa Rica, Columbia, Republica Dominicană, Cuba. Alegerea a fost făcută, probabil, la întâmplare şi ea îi permite autoarei să facă o incursiune în istoria, cultura, obiceiurile oamenilor pe care i-a cunoscut. Meritul ei este că ne introduce în universal unor zone, evidenţiind atât specificul fiecăreia cât şi nevoia de a afla noi fapte de interes. În Turcia ne plimbă pe la Columna împăratului Constantin, Obeliscul lui Teodosie, Moscheea Albastră, Hagia Sofia, Mănăstirea Sumela. În Georgia aflăm despre istoricul oraşului Batumi, despre distincţiile Catedralei Bograte, ale Complexului religios Gelati, sau ale oraşului Gori, locul de baştină al lui Stalin, despre alte locuri de importanţă turistică. Ne familiarizează apoi, cu particularităţile Azerbaijanului, o insulă islamică între ţări creştine, ale Armeniei pe care o numeşte „pasărea Pheonix mereu rănită”. Despre unele „ţinte” mai îndepărtate cum sunt Panama, Costa Rica, Columbia, Aruba, Republica Dominicană, Cuba am aflat, poate, câte ceva din alte surse. Ana Ruse, ca un adevărat arheolog, scoate la iveală şi alte „comori” interesante, cum ar fi Muzeul Canalului Panama, Vulcanul Baru din Costa Rica, bisericile Sf. Francisc şi La Veracruz din Bogota, plajele întinse şi pădurile de cactuşi din Aruba, metropola modernă Santa Domingo, care aşteaptă pe orice vizitator la Platza de Espania, Muzeul Casei Regale, dar mai ales, la Casa lui Columb. Ea ne dezvăluie, apoi, romantismul oraşului Havana şi multe altele. Autoarea nu se opreşte doar la datele statistice ci trece totul prin filtrul propriei personalităţi căutând ineditul. Expunerea ei nu este plată, rece, ci interactivă, aducând în prim plan pe mulţi dintre tovarăşii de drum, cu părerile, sugestiile şi curiozităţile lor, cum mai întâlnim în demersuri de acest gen. Cartea şi-o încheie cu o profesiune de credinţă „Încerc să transmit în juru-mi, doar gânduri bune ca să revină la mine ca un boomerang, aşa cum afirma Părintele Arsenie Boca”. Vorbind despre călătorie M. E. de Montaigne spunea în „Essais”că „Ştiu de ce fug, dar nu ştiu ce caut” Nu e cazul Anei Ruse, care a ştiut întotdeauna ce caută: să ne facă fericiţi cu poveştile ei.

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Ute Carson Austin, Texas, SUA Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Ute Carson primind Premiul Ovidiu-Bektóre pentru exil şi multiculturalitate în iulie 2018 pe terasa “Zorile” din Constanța.

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Autoarea Ute Carson face parte din minoritatea germană din Texas, SUA. Ea s-a dedicat scrisului încă din anii tinereții. Ute a debutat cu proză în anul 1977. Creația sa a fost publicată în numeroase reviste din Statele Unite și din străinătate. A fost invitată de mai multe ori la show-ul televizat Spoken Word Showcase difuzat de către Channel Austin din Texas. A fost distinsă cu premii literare pentru povestirea The Fall apărută în anul 2007 în antologia A Walk through My Garden la editura Outrider Press din Chicago, pentru romanul Colt Tailing publicat în 2004 și pentru poezia A Tangled Nest of Moments. Volumul de poezie My Gift to Life a fost nominalizat pentru Pushcart Prize. Ute este foarte cunoscută publicului constănțean. Ea a fost publicată în România atât în limba engleză, cât și în tătară și română. În anul 2018 a participat la Constanța Literature and the Arts Festival - CLAFest şi s-a îndrăgostit de oraşul nostru. Cu acest prilej, Asociația Multiculturală “Anticus” i-a decernat Premiul Ovidiu-Bektóre pentru exil şi multiculturalitate. Ute Carson şi soțul său, Ron, au trei fete şi şase nepoți. Ei trăiesc în Austin, Texas, împreună cu o iapă și mai multe pisici. Puteți afla detalii despre Ute pe site-ul său personal www.utecarson.com

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Chambers of My Heart My heart has many chambers. Lodgers come and go, often leaving something of themselves behind. Others just move on. Only one is allowed to roam from room to room. My heart harbors a secret hope that he will like my place so much he will claim it and move in.

Odăile inimii mele Inima mea are multe odăi. Chiariaşii vin şi se duc, adeseori lăsând câte ceva în urma lor. Alții pur şi simplu trec mai departe. Numai cuiva îi este permis să treacă dintr-o odaie într-alta. Inima mea adăpostește speranța secretă că lui îi va plăcea atât de mult la mine încât îşi va dori să se mute aici. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Bread of Affliction - Bread of Love When she met him in her twenties her shoulders were laden with the weight of affliction. Death had come early with dispassionate intensity. Fleeing her homeland at four, she witnessed the ravages of war, towns and villages reduced to rubble, mortally wounded soldiers along the roadside. When she lost her father, suitors comforting her mother came in and out of their lives as through a revolving door. Then an interminable hospital stay where countless displaced children succumbed to deadly fevers. She swallowed the bread of affliction. He offered to help shoulder her burden. “Death is not the last word, Love is.” She was not so sure. When did the dough begin to taste less bitter? While working side-by-side? Raising children? Dealing with the ordinary ups-and-downs? Enjoying each other’s company? Or when his cool palms cupped her eyes as she waited in the darkness for nightmares to pass? Over time imperceptibly her shoulders lifted and straightened. One glorious morning years later as the candle of old age flickered on their rickety breakfast table, they smiled and talked, content to share the daily bread of love. She felt a lightness of being.

Pâinea suferinţei - Pâinea iubirii Când l-a întâlnit pe la douăzeci de ani, ea avea umerii împovăraţi

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest de greutatea suferinţei. Moartea venise devreme cu vehemenţă calmă. Fugise din patrie la doar patru ani, fusese martoră la ravagiile războiului, oraşe şi sate reduse la moloz, soldaţi răniţi mortal înşiraţi de-a lungul drumului. Când şi-a pierdut tatăl, prin viaţa lor au început să se perinde intrând şi ieşind ca prin nişte uşi rotative peţitorii amatori să îi consoleze mama. Apoi, nesfârşita internare în spital unde febra neiertătoare ucidea atâţia copii exilaţi. Gustase pâinea suferinţei. El s-a oferit să o ajute să-şi ducă povara de pe umeri. "Nu Moartea este ultimul cuvânt, ci Dragostea." Ea nu era atât de convinsă. Oare când a început aluatul să nu mai fie atât de amar? Pe când munceau umăr la umăr? Pe când creşteau copiii? Pe când se confruntau cu problemele cotidiene? Când se bucurau de compania celuilalt? Sau atunci când palmele lui reci îi acopereau ochii în timp ce ea aştepta în întuneric trecerea acelor coşmaruri? Pe nesimţite, de-a lungul timpului umerii ei se ridicară şi îndreptară. Mulţi ani mai târziu, într-o dimineaţă glorioasă pe când licărea lumânarea bătrâneţii pe masa şubredă a micului lor dejun, îşi zâmbiră şi începură să converseze mulţumiţi să împărtă pâinea zilnică a iubirii. Ea simţi atunci confortul existenţei. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Redemption A perfect apple tree: whispering white blossoms in spring, in summer long-armed branches where birds fluttered like cupids, in the fall fleshy sunbaked apples, and winter’s sweet remembrance of seasons past. One day the apples’ skin showed flaws, a brown spot, a mottled indentation, a worm hole. Perfection was marred, the tree was felled. Only a blunt stump remained with no more nectar for bees, no shelter for rabbits and mice, and no more apples as potent love tokens. Until a ray of sunshine awakened a fresh shoot slumbering in a crack of the splintered wood, and a green shaft, rolled up tight, slowly began to unfurl into a leaf, a landing pad for a gauzy-winged saffron-yellow butterfly.

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Recumpănire Era un măr perfect: şoptind primăvara inflorescenţe albe, vara ramuri cu braţe lungi în care păsările fluturau ca nişte cupidoni, toamna mere cărnoase coapte la soare şi iarna dulci amintiri ale anotimpurilor trecute. Într-o zi coaja merelor a arătat defecte, o pată maronie, o adâncitură pestriţă, o gaură de vierme. Perfecţiunea fusese marcată, copacul a fost doborât. A rămas doar un ciot bont care nu mai oferea albinelor nectar, nici iepurilor şi şoarecilor adăpost, şi nici mere ca semn al marii iubiri. Până când o rază de soare trezi la viaţă o mlădiţă proaspătă adormită într-o despicătură a lemnului retezat şi un rulou verde, strâns înfăşurat, începu să se desfăşoare încet într-o frunză, o rampă de aterizare pentru un fluture cu aripi străvezii galbene ca şofranul. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, ConstanČ&#x203A;a Literature and the Arts Festival â&#x20AC;&#x201C; CLAFest

From the Ashes With childlike wonder they share their stories. They know each other through virginal kisses and hands interlocked in an intense embrace. Then like Cinderella at midnight stardust turns to ashes of conflict and estrangement. Full force she blows at the remains of the embers but none ignite and cherished memories grow cold. Naked with shame at her relentlessness she shivers like a shorn lamb as despair descends. Until unexpectedly one day a new hand reaches for her and pulls her through darkness into the wonders of light again.

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Din cenuşă Cu admiraţie copilărească îşi împărtăşesc poveştile. S-au cunoscut prin intermediul săruturilor feciorelnice şi al mâinilor încleştate într-o îmbrăţişare intensă. Apoi, ca o Cenuşăreasă în miez de noapte praful de stele se transformă în cenuşă conflictuală şi înstrăinare. Ea insuflă vigoare rămăşiţelor de jar, însă niciuna nu se aprinde şi dragele amintiri se vor stinge. Dezveşmântată cu ruşinea neîngăduinţei ea tremură ca un miel tuns la lăsarea nopţii disperării. Până în ziua când pe neaşteptate o nouă mână ajunge la ea trăgând-o prin întuneric înspre minunile de lumină din nou. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

The Secret That Only Babies Know A duckling forms a permanent bond with the first object it sees— mother duck who clucks to it to follow. A human mother relishes the sweet nectar of her baby, its breathing comforts her, her hands move tenderly all over its tiny body, her lullabies are a soothing sleeping potion. But a baby knows best the smell of its mother’s skin, her morning smell, her evening smell, her summer smell, her winter smell. There is no other! I spool back the years and inhale my mother’s scent whose fragrance remains like a tropical flower’s after nightfall. My little hands reach up as I bury my nose in her neck and recall its enchanting aroma long after I am back in grown-up time.

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Secretul ştiut doar de copii O răţuşcă dezvoltă o atracţie permanentă pentru primul obiect pe care îl vede raţa mamă care măcăne la ea să o urmeze. O mamă se desfată cu nectarul dulce al copilului, respiraţia lui este o mângâiere, mâinile ei se plimbă tandru de-a lungul micuţului corp, cântecele de leagăn sunt o liniştitoare poţiune de dormit. Dar ceea ce ştie cel mai bine un copil este mirosul pe care îl are pielea mamei sale, mirosul de dimineaţă, mirosul de seară, mirosul de vară, mirosul de iarnă. Un altul nu există! Depăn şirul anilor şi inhalez mirosul mamei al cărei parfum rămâne ca cel al unei flori tropicale după căderea nopţii. Mânuţele mele ajung la gâtul ei în care îmi îngrop nasul reamintindu-mi aroma feerică mult timp după ce am revenit la epoca maturităţii. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, ConstanČ&#x203A;a Literature and the Arts Festival â&#x20AC;&#x201C; CLAFest

My Gift to Life The sun gives me energy and moon dreams, but Life gave me my children. Now that the dolls are donated to Goodwill for other children to cherish, and the embroidered lace pillowcase of the old baby crib is stored away for the next generation, I have a gift to give to Life-the countless possibilities my children embody which glow like the colors of the rainbow.

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Ce am dăruit eu Vieţii Soarele îmi dă energie, iar luna vise, dar Viaţa mi-a dăruit copiii. Acum, când donăm păpuşile la “Caritatea” pentru a fi adorate de alţi copii şi punem deoparte, pentru generaţia următoare, pernuţa dantelată a vechiului pătuţ, am dorit să-i fac Vieţii un dar nenumăratele posibilități pe care copiii mei le întruchipează care strălucesc precum culorile curcubeului. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Ute Carson Austin, Texas, SUA, Constanța Literature and the Arts Festival – CLAFest

Octopus Sometimes I wish I was an octopus with several arms and legs. Instead I have only two legs, but that is all I need to run to you, and two arms only, quite enough to hold you close.

Caracatița Uneori mi-aș dori să fiu o caracatiță cu mai multe brațe și picioare. Nu am decât două picioare, dar asta este tot ce îmi trebuie pentru a fugi către tine, și numai două brațe, suficient ca să te strâng la piept. (traducerea Taner Murat)

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Florin Bogdan Chelan Constanța Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Florin Bogdan Chelan s-a născut la 15 iunie 1975 în Constanța. Este de profesie psiholog. Dintre volumele publicate amintim „7 Poveşti terapeutice” (2013), „Oglinzi de stele” (2014), „Interogații” (2015) „Fabrica de timp sau poetoterapia” (2016) „Miorița” (2018). Florin Bogdan este membru al Cenaclului literar „Mihail Sadoveanu” şi al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limba Română - USELR, Filiala Constanța.

100

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Pas ritmat Pas ritmat, cadenţat.. De clovn de circ… în bâlci Pe brânci când ne jucam de-a râsul-plânsul de actor… Pe vale… pe deal… De-a râsul-plânsul de soldat îngenuncheat… Cu patul armei cătând pământul rânced, ca strigătul umed de prunc nenăscut, Şi stingher, un braţ frânt stă agăţat de un deget trăgaci… când Pac… Penița instrument străpunge săgeata prin cuvinte de-un roșu sângeriu… În vreme ce pe buze-s legăminte… Şi au mai fost rostite mii de jurăminte… Şi poetul tăcut… Şi brațul frânt… Şi patul armei zăcând mut… Şi-o săgeata-n cuvinte… Şi mii de legăminte… Mi-e sete de o ploaie de credințe… Da… De-o ploaie de credințe şi-un consens Naţional… El… Poetul, Soldatul, nu a murit în van, Ci pentru a renaşte conştiinţa unui neam.

101

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Am fost şi suntem sau de ce nu trebuie tăiaţi copacii noştri seculari

În copilărie îmi amintesc că am fost un copil cu părul bălai ca razele soarelui de primăvară, cu un aer uşor ştrengăresc de pistruiat. Eram întradevăr sufletul copilăriei şi îmi preumblam tovarăşii de joacă printre cireşii înfloriţi din faţa blocului şi printre toţi macii câmpului, iar ei zâmbind îmi spuneau: “Mai vrem Bogdănele, mai spune-ne despre misterul macilor şi farmecul cireşilor în floare, învaţă-ne despre îngeraşi, Dumnezeu şi-a soarelui cărare…” Iar eu îi învăţam pe toţi să ţină ochii întredeschişi şi să privească roua dimineţilor de primăvară şi jocul misterios din razele de soare dimineaţa pentru a descoperii tainele nespuse ale pământului şi poveştile nescrise din şoapta vântului, să se lase furaţi şi să asculte foşnetul frunzelor, ca pe şoaptele tainice ale iubitei sufletului bun, şi să asculte gânguritul porumbeilor dacă vor să descifreze taina începutului şi-a dragostei din care se vor naşte copii, adică îngeraşii din viaţa noastră, apoi ecoul cântecului surd de guguştiuc ca sunetul unei locomotive care vine de departe şi ne poartă dinspre ieri spre nicăieri, ca un du-te vino continuu din care s-a născut tradiţia poporului român asemenea unui tren care îşi pufăie mersul cadenţat între o vale a plângerii şi un deal al speranţelor personale, ca o corabie purtată de valurile Dunării înspre Marea cea mare a speranţelor înspumate de adierile brizei şi-amărăciunea visului tomnatic de poet privind cutezător spre steaua singurătăţii eminesciene… Mi-e dor în fiecare zi de toate acestea, în fiecare clipă, dar mai ales îmi este dor de strigătul sângeriu ca o lamă de brici al cocoşului dimineaţa la bunici ca “pentr-un început de lume nouă”, sau de tânguirea nostalgică a cocorilor într-un apus cărămiziu de soare cu gâtul frânt de doruri grele şi patimi trecătoare. Toate acestea şi mult mai multe le-am spus eu prietenilor mei şi ei mi-au spus rând pe rând: “Bogdănel” pentru că mă iubeau toţi copii, apoi “Jenel” pentru că atunci când eram mic eram sfios ca o fată mare, apoi “Cheie” pentru că găseam mereu câte o soluţie pentru orice problemă pe care o aveau, şi mai ales pentru că îmi învoiam mereu colegii de clasă de la orele care li se păreau foarte dificile şi, pentru că uneori îi însoţeam la cafeneaua din colț la o “bârfă mică“, invocând fel de fel de poveşti care păreau atât de credibile în ochii domnilor profesori până când doamna profesoară de stenodactilografie s-a prins şi le-a spus colegilor: “Măi, eu propun că ăstuia să îi spunem Cheie”. “De ce?” au întrebat copiii. “Pentru că are răspuns la orice întrebare şi câte o poveste pentru fiecare în parte”. Apoi am fost numit pe rând “Logicianul” pentru că un coleg considera că “stăpâneam destul de bine arta conversaţiei “, apoi “Florin Magic” sau “Magicianul” pentru că reuşeam să destind orice atmosferă oricât de tensionată şi apăsătoare ar fi fost, apoi “Apollo” pentru că reuşeam să răsucesc minţile fetelor de parcă le-aş fi cântat la harpă ori vreun alt instrument muzical, apoi “Prometeu” deoarece păream că pot să duc pe umeri desaga plângerilor şi nemulţumirilor tuturor prietenilor mei fără să mă plâng pentru o secundă, apoi “Căluşarul” pentru că atunci când dansam păream să îngrop această desagă în pământ laolaltă cu toate grijile şi nemulţumirile care o însoţeau,.. A, era să uit, mi s-a mai spus şi “Englezul”, prin şcoala generală, într-o epocă profund comunistă când le povesteam colegilor despre mirajul occidentului, atrăgându-mi mânia profesorilor în orele de dirigenţie sub ameninţarea scăderii notei la purtare, pentru poveştile marinăreşti pe care le auzeam de la Moş Sandu, un marinar cu state vechi de la care împrumutam casetele video şi care îmi

102

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța completa biblioteca personală de copil cu reviste de gen occidentale de tipul Pif şi Hercule, Rahan, Nekermann dar şi de celebrele maşinuţe de fier “sângerii” de tip Ferrari, Îmi este dor de toate acestea dar şi de cărţile “Winnetou”, “Colţ Alb”, “Amintiri din copilărie” sau de “Uliţa copilăriei”, “Cei trei muşchetari”, “Masca de fier”, “Pădurea spânzuraţilor”… Doamne, ce copilărie frumoasă şi ce adolescenţă teribilă am avut… Şi îmi mai aduc aminte ca în adolescenţă credeam că doar Cidul şi Pasărea Pheonix a lui Eminescu, cel renăscut din propria cenuşă, ne mai poate salva de temperamentul mitic atât în sensul biblic cât şi în cel dâmboviţean asemeni calului înaripat al lui Harap Alb care mâncând jăratec s-a scuturat odată de straiul vechi şi s-a pus pe treabă… Da, cred că Soluţia optimă ar fi cea de redeşteptare a conştiinţei naţionale…uşor de zis, greu de făcut… dar pentru asta avem nevoie de unitate în diversitate, de valori culturale promovate în cenacluri de poezie, proză, expoziţii de artă, dar mai ales de-o muzică de suflet românească… de-o muzicalitate aparte aşa cum auzeam odată prin cenaclurile de poezie, doine şi cântec ale lui Adrian Păunescu dar şi prin seratele culturale moderate cu mare talent de către Iosif Sava ori prin concertele de nai ale lui Gheorghe Zamfir. De altfel, atunci când a murit poetul Adrian Păunescu, sau mă rog, la câteva luni după moartea poetului, l-am visat într-un Uriaş Cărucior din care mă privea cu ochii lui mari şi albaştrii ca ochii de copil. Îmi amintesc că atunci, în vis, l-am întrebat:”Maestre, vreau să îmi împărtăşeşti ceva… adică, ai ceva să îmi spui?“ “Da”, îmi spuse el cu o jale imensă în privire: “Florin, mă bate cenuşa-n spate de-atâta singurătate”, şi căruciorul a început să gonească peste văi şi dealuri fiind însoţit de nostalgia uriaşă din ochii poetului… “Cine sunt eu, atunci, v-aş întreba?” “Nu ştiu, poate puţin din toate acestea şi-o Mare de visare…” Noapte Bună România, sau mai bine zis : “Deşteaptă-te, Române!“, nu eşti singur, eu îţi sunt alături. Eu şi Credinţa… Credinţa că Amin… şi “Amin ca Emin… şi Emin ca Iisus… şi Iisus… şi Iisus…”.

103

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

În loc de Epilog sau despre Frumos în literatura română

Frumosul în literatura română este dat de acel inefabil întâlnit la graniţa dintre aspiraţia spre absolut şi simfonia armoniei proporţiilor din sculptură, pictură şi artele plastice, de aceea frumosul în poezia mea este dat de “acea îmbinare a contrastelor către cerul din suflet”. Scriitorul român rămâne un neliniştit de o sensibilitate particulară. Autorul se află într-o permanentă căutare a ceea ce este misterios, subtil şi profund în adâncul fiinţei, al lumii ce ne înconjoară şi al lumilor cosmice. De aceea majoritatea acestor mărturisiri, configurate în structuri lirice, sunt o sumă de interogaţii neliniştitoare. Întrebările sale, câteodată directe, alteori îmbrăcând haina metaforei, au ca obiective: sinele; iubirea; viaţa de familie; istoria trecută dar şi cea recentă; credinţa în Dumnezeu; dimensiunile infinite ale universului, dar şi pe cele imediate ale universului cotidian. În acest sens, perfectibilul fiinţei umane, este prezentat tocmai prin metafora “drumului spre absolut, când mai domol, când mai abrupt “ ca rezultat al unei aspiraţii multimilenare spre absolut. În acest context, iubirea, nu poate fii decât “frumoasa ca un cub ciobit“ sau “frumoasă-ai fost când vinovată m-ai privit”. Nota particulară a scrierilor mele este dată şi de discuţiile pe care le-am purtat adesea cu oamenii aflaţi la limita existenţei, pe care i-am considerat a fi nişte contemplatori desăvârşiţi ai măririlor şi decăderilor specifice naturii umane. Am stat de vorbă, de pildă, o dată, demult, cu o fată aflată în această situaţie, şi ce m-a impresionat a fost modul ei original de oglindire a realităţii, când mă privea parcă de la distanţa situaţiei delicate în care se găsea, de parcă o întâmplare nefericită ca o cursă o aruncase în braţele cenuşiului cotidian al existentei unei societăţi de consum care nivelează conştiinţe pentru a promova mediocritatea înlocuind sensibilul care vine de nicăieri spre nicăieri, încremenit parcă de tentaculele hulpave ale unei caracatiţe comerciale, ca o pânză de păianjen ale unei specii de arahnide uriaşă care devorează dorinţele neîmplinite ale oamenilor, într-un răspuns compensator al unei trăiri frugale, dar care mă privea cu o linişte interioară care m-a lăsat mut de uimire. În răstimpuri, doar nostalgia aceea din privirea de ciută speriată, şi inflexiunile uşoare ale vocii cântecului ei de lebădă ca o adevărată “Regină a nopţii “ îmi sugerau situaţia delicată în care se găsea. M-a bântuit peste ani mai apoi această imagine atât de endemică parcă pentru naţia noastră, şi atât de familială mie, şi m-am întrebat adeseori cu ce anume seamănă… Acum ştiu… cu România… de aceea: Tatăl meu este un Bătrân Trist… Mama mea este o mamă tristă… Sora mea este o fată tristă… Întreaga familie şi-ntreaga ţară-mi pare o uriaşă lacrimă Pe care-o port cu grijă-ntr-o batistă lângă Inimă. Şi ea o Uriaşă Lacrimă… Din Praf de Dor şi Stele Şi-o nebunie Hristă.

104

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța De aceea cred că numai Bunul Dumnezeu ne mai poate salva, căci scris este că: “Ce a unit Dumnezeu prin harul său, omul să nu despartă”.

105

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Când vom alege ce-i bun... Când oare vom alege ce-i bun? Poate şi după ce vom fi încercat şi celelalte odăi.. Ale Sufletului ce îl purtăm ca Veşmînt pentru Ziua de-Apoi, Şi ne vom fi întors încet către noi, Când oare vom alege ce-i bun? valori din trecut pe care vom putea construi... valori ca cele din Muzeul de Istorie şi din cel Naţional… să învăţăm să redescoperim Sarmisegetuza şi brăţările dacice, cu semiotica lor circulară de şarpe dacic ce-şi reînoieşte veşnic straiul mîncându-l pe cel vechi... ori despre Steagul Dacic avînd un chip de Doina Lup cu-un urlet surd, ce vine de departe de la generaţiile trecute spre cele viitoare... Când oare vom alege ce-i bun?...Vom adera probabil în cele din urmă la cultul Soarelui Răsare şi ne vom îndrepta cu aripi de pasăre Pheonix prin zbor neîntrerupt… Da, Aripi circulare care se-ntorc la origini de parcă-s sînt născute din Cultul Soarelui Răsare că dintr-un Mitic Urs hibernând adumbrite Trăirile Unei Conştiinţe de Neam, nu senzaţii în van... Când oare vom alege ce-i bun?

Prezentul… Prezentul este un liant între trecut şi viitor... Când vom alege binele se cheamă că ne vom fi recăpătat Conştiiţa Naţională Desprinsă dintr-o cultură multimilenară Şi răsădită prin educaţia dragostei de neam şi ţară, Prin Fagurii de miere ai credinţei şi-o disciplină izvorâtă dintr-o Structură Seculară, Având Credinţa scut şi-n Educaţie Întâiul legământ...

Atunci când... sau... Manifest... Atunci când Conştiitei Umane pomenite de Kant i se va adauga Conştiinţa Libertăţii lui Hegel, va triumfa Conştiinţa Ideatică care va împaca Binele cu Adevărul şi Libertatea asumată, transgresînd fiinţă umană prin vertebrele Sufletului Bun....atunci, şi doar atunci, va renaşte o nouă Agora ca o piaţă a ideilor libere... susţinută probabil printr-o ordonanţă de promovare şi sponsorizare-a culturii, prin intermediul unei activităţi de real mecenat, având că rezultat recâştigarea bogăţiei spirituale a unui neam, a neamului nostru, posibilă doar prin cultivarea solidarităţii naţionale, a sensibilităţii la suferinţă şi Inegalitate Socială... Când liberalii nu vor mai fi lefegii la stat ale unei aşa zise libere iniţiative, iar socialiştii nu vor mai fi oameni de afaceri, atunci când prin cultivarea reciprocitatii se va ajunge probabil la o politică de Consens Naţional şi nu prin cultivarea unei scări de valori inversate...de promovare a unei imagini negative a unui neam...

106

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Astfel... Astfel, a nu respecta şi a nu avea nişte Criterii inedite prin deschidere sferei de interese spre noutate şi unicitate, este un semn de inversarea valorilor. În acest sens Realitataea mai poartă povara agendei de lucru şi doar prin încercarea de a nu mai bloca proiecte, şi aşa faultate prin lipsa de coerentă şi solidaritate şi prin lipsa de impartasire dintr-un tezaur de valori comune, din care să decanteze Adevărul prin centre şi organizaţii care sunt creatoare de practici şi circuite culturale dintr-un colţ în altul al ţării, mai putem spera în Reînvierea Naţiunii Române Multimilenare...

La început... La început, cu ajutorul Personalităţilor uşor adaptabile şi integratoare, Personalități creatoare de veritabile circuite emoţionale de comunicare prin reţele de socializare, apoi prin comunicarea directă, vindecătoare, împotriva anomiei şi agorafobiei sociale, prin cultivarea mobilizatoare a unei Agore Intelectuale... Mai apoi prin scrieri literare şi prin adoptarea unui mecenat din partea societăţii patronale, şi a unei filosofii care să ne conducă la adoptarea unei conştiinţe comunitare... şi apoi a unei Conştiinţe Umanitare… când vom redeveni Grădina Maicii Domnului, atunci când Oamenii vor fii respectaţi de ceilalţi Oameni, devenind Adevărate Individualităţi Responsabile într-un mediu social şi politic... vom deveni iar Oameni...

Faţă de... Faţă de politică şi politicianism am o atitudine qvasi-indiferentă şi înţeleg că doar prin creştera nivelului de educaţie şi de civilizaţie, prin construirea unei infrastructuri veridice pentru intensificarea vieţii comerciale şi culturale şi prin cultivarea încrederii între oameni… doar atunci se va schimbă percepţia mea faţă de politică şi politicianism şi vorbe goale... Şi cred că toate-acestea vor însemna şi prezuma Doamna Schimbare.

Suntem.... Suntem într-o criză acută chiar dacă votarea se face pe liste, Tot trebuie să existe o coerență între vorbe şi fapte, De aceea opinez că se va ajunge până la urmă la o politică de consens naţional, Când Partidele şi Structurile ţării îşi vor da mîna, când votul se va face uninominal, Poate peste o sută de ani sau mai bine, Pentru a nu ne mai face în ţară şi în lume de ruşine... Dar stau şi mă gîndesc... dacă avem nevoie de-aşa structuri rigide care să ne ghideze şi să ne ghidoneze... Asta doar pentru că ne-am obişnuit poate să construim de toate fără o fundaţie solidă care să facă legătură între vorbe şi fapte, între trecut, prezent şi viitor, Şi astfel, făr’ de rădăcini e imposibil să construieşti ceva cu-adevărat viabil şi peste timp valabil.

107

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Şi la-nceput.... Şi la-nceput a fost Cuvântul, cel care mătură pământul, Şi Energia Creatoare ce-ncapsula întinsa zare, La început a fost sămânţa şi înflorea în ea Credinţa, Şi tot ce-a fost şi-o fi să fie, s-o-ntoarce din sămânţă-n vie, Şi-atunci, din vie mai apoi, Într-o Credinţă mai de soi, Şi din Credinţă pentru voi, Vă dăruiesc viaţă-napoi, Că nu degeaba voi speraţi, Şi vă doriţi ca să-mi fiţi frați, Când Cuvântul mi-adăpaţi, Sufletul vi-l integraţi, Hai să fim cu toţii fraţi, Hai să-i respectăm pe taţi, Să-ndrăgim a lor copii.. Să nu m-ai construim în van, fără de temelie-un neam, Să găsim măsura-n toate, să le-arătăm că se poate, Căci stau şi simt că dăinuim de mii de ani pe-acest tărîm, Să nu lăsăm să tragă-n van, mîndria şi orgoliu-un neam, Când măcinaţi de-un dor mărunt este păcat să emigrăm spre alte neamuri, ş-alte zări, Să facem visului cărare, să expirăm Lacrimi şi sfinţi, Să inspirăm Doruri cuminţi, Şi nai de vis, Bucium de dor, să şuiere prin oase, Zbor. Că n-am plecat ca frunza-n vânt, Ci-am fost Credinţă şi Cuvânt.

108

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Arest… Arest în propria Conştiinţă, Înlănţuit de nişte Idealuri E o sublimă formă-a Penitenţei, Ce-aduce din adâncul fiinţei Lauri, Arest în propria Conştiinţă, E-o nouă formă de trăire-a Clipei Pe care Educaţia o are, şi-o poartă prin magia simplă a Credinţei Arest în propria Conştiinţă Este în evoluţia unei Interogaţii… şi valuri naşte semnul de-ntrebare... Ca piatra valuri în Marea de Uitare... Arest în propria Conştiinţă e ca Mirarea unei Reparaţii.. Că... Ce-am putut? De ce am fost în stare? Sau ce-am făcut atunci? Şi ce voi face oare? .

109

INTEGRITATE Florin Bogdan Chelan Constanța, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Filiala Constanța

Noi învăţăm... Noi învăţăm în general prin Imitaţie, Dar Adevărata Evoluţie apare printr-un exerciţiu de Formare şi Educaţie, Iar progresul prin Asociaţii Naţional-Culturale, Unde ar trebui în primul rând discutate acele lucruri care se pot face şi nu se pot face într-o anumită Societate ieşită din găoacea Istoriei Tenace, Da... să vorbim despre Istoria României Mândre, plină de Tradiţii, Legende, Mituri şi încărcată mai ales de-o Sfântă Conştiinţă Naţională... Nu una Rezumată, nu una fragmentară... De Istorii Recente dar fără de substanţă şi fără de Trecut... Posibile doar prin încercarea de îngustare a câmpului Conştiinţei Naţionale prin exerciţii de Diversiune… şi... sau Disimulare, ori prin încercarea de diminuare a Instinctului de Conservare al acestui Neam din care s-a născut Marea cea Mare, o diminuare a Instinctului de Supravieţuire prin acte de Intimidare... şi... sau Manipulare... E ca şi cum Prezentul ar fi posibil fără de trecut... E ca şi cum nu am mai avea vreo rădăcină, origine ori scut... Nici Început şi nici Sfârşit... Şi nici n-am fi existat vreodată... Ca frunza toamna-n vânt, ne plimbă viaţa toată...

110