Mihai Eminescu - Luceafărul
ْ َ - ﺴﻜﻮ ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﻳدلز ِ ِ ْ ِ اتڭ Mikayil Emineskúw - Tañ Yîldîzî
Luceafărul -
ْ َ ﻳدلز ِ ِ ْ ِ اتڭ
- Tañ Yîldîzî
Un proiect dezvoltat de Nazar Look Revistă de atitudine şi cultură a tătarilor crimeeni din România www.nazar-look.com
Mihai Eminescu
Luceafărul traducerea în tătară crimeeană de Gúner Akmolla editor Taner Murat
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ
ْ َ ِْ ِ اتڭ ِﻳدلز َّ ُ ْ َ ﮔﲊ اﻗﻤﻼ ْ َ ُ ﺗﺮﲨﺞ ِ َ ُ َْ اتﻧﺮ ُﻣ َﺮ ًات ً َ َ َﺴﻤﺞ ِ ْ ِﺑ Mikayil Emineskúw
Tañ Yîldîzî terğúmeğí Gúner Akmolla basîmğî Taner Murat
ConstanŃa, 2015
ISBN-13: 978-1505986662 ISBN-10: 1505986664 Coperta: © Nurlan Kilibay (Kilibaev) Grafica computerizată: Elif Abdul
Mihai Eminescu (1850 – 1889)
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ ْ َِِ ١٨٨٩ ؍١٨٥٠ ﺴﻜﻮ Mikayil Emineskúw (1850 – 1889)
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Luceafărul
ْ َ ِْ ِ اتڭ ِﻳدلز Tañ Yîldîzî
6
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
A
fost odată ca-n povești, A fost ca niciodată, Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.
ِْﺑﺮ
ءﻛﻦ ً َ َ ٰ ٰزﻣﺎ ْ ٰﻧﺪا َ ْﺑﺮ ،ﻣﺎﺳدلی ِ ْﺑﺮ َز َﻣ ْ َﻨﺪا ْ َْ َ َ ْ َ ُﻳ ْﻜ َ ِ َ ﺴﻚ اﻳدلن ً َ َ ْ َ ﭘﺪﺷﺎ ْ َ ُ َ ْاڭ َ َ ْ ﮔﺰل ِ ْﻗﺰ ﻧُد ﻴﺎدا۔
Bír
zamanda bar eken Masalday bír zamanda,
Yúksek padîşa ayleden Eñ gúzel kîz dúnyada.
7
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Şi
era una la părinŃi Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinŃi Şi luna între stele.
ِْﺑﺮ
َ َ ْ َ اتن ِ ْﻗﺰ اﻳدل َ ٰ ِ ْ َ َ ْﻫﺮ ِﺷـ َﻴﺪ ،اﻛﻦ ً َ َ انزل ،ءﺳﻜﻦ ً َ ْ ُ ُ َﳚﻠَ ْﺮ َ ْﻣﻦ ُا ﻳدلز ِا ِﺷـ ْ َﻨﺪ۔ ْ ِ ْ ِ اﻳﺪی ْ َ َْ
Bír
tane kîz aylede Her şiyde nazlî eken,
Yúğeler men o ósken, Ayday yîldîz íşínde.
8
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Din
umbra falnicelor bolŃi Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colŃ Luceafărul aşteaptă.
ﻨﺪان ً َ ْ ُ َدو ْر َﺳﺎﻟْ ِﻘ ِﻨ
ْ َ ُﻳ ْﻜ ﺴﻚ
َ َ َ ادﻣﻠﺮن اﻛﺖ ْ َِ َِْ ،ﻣﺎن ْ َِ ِ ِ ْ ِ ﺑﻠﻐﻦ ْ َ ْ ُ اﺷﻖ ْ ٰ ﻳدلز َ ِ ُ ﻨﺠﺮد َ َ ِ ْ َﭘ ﻛﺮش۔
Yúksek
duwar salkînîndan Adîmlarîn akete
Aşîk bolgan yîldîzî man, Penğírede kóríşe.
9
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Privea
în zare cum pe mări Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări Corăbii negre duce.
َ ْ َ َدﯕِ ْﺰ ،ﻟﺮگ
ٰ ْ ٰ ْ ُء ٰز ،اﻗﻼرﻏﻮ
،ﺗﻮﻏﲍ ٍ ِ َ ُ ﺳﲑ َ َات ِْ ِ َ ْ َ ﺟﺮﮔﻦ ﻳﺮد ْ َ ْ ُ َ َﻗﺎر َ ِﮔﻢ ﺟﻼرن۔ ٍ ِ َّ ُ ﻨﺪرر ْ ِ ِ ْ ََﺟﺎﻧ ْﻠ
deñízlerge, Uzaklarga, Siyír ete tuwganîn, Kara gemí ğúrgen yerde Ğanlandîrîr ğollarîn.
10
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Îl
vede azi, îl vede mâni, Astfel dorinŃa-i gata;
El iar, privind de săptămâni, Îi cade dragă fata.
ﻗﺮر ْ ََ
،ﻳﺮن ٍ ِ َ ﻗﺎرر ُُْ ْ َ َ ،ﺑﮕﻦ ،ﻧﻠﻦ ِ َ ْ َ ِا ْﺳـ َ َ ْ ﺘﳫﺮ َﺟﺎ ،اﺷﭗ ْ َ ﺘﺎﻟﺮ ٍ ِ ﻣﲔ ﻗَ َﲑ ْ َ َ َﻫ ْﻔ ٰ ْ ِ ﻳدلز اﺷﻖ ُ َﺑﻞ؞ ْ ِ َ ﻗﺰغ ِِْْ
Karar
búgún, karar yarîn, Ísteklerí ğanlana,
Haftalar man karaşîp, Yîldîz kîzga aşîk bola!
11
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Cum
ea pe coate-şi răzima Visând ale ei tâmple
De dorul lui şi inima Şi sufletu-i se împle.
ﺗﺮﺳﮕﻦ َ ِ َ ِْ
ﻣﺎﯕﻠﲔ ٍ َِ ْ َ ،ﺳﻠﭗ ُ ٰراي ُ ْﻛﺮ َﮔ ْ َﻨﺪ ْ ِٰ ََْ ،ﺟﺮﮔﻦ ٍ ِ َ ُ ﺳﻮدا ﺗ ُ ِ ٰﱰا َ َ ﺟﻦ اتﺷﺎ ُﺳـ ْ َﻴﮕ ْ َﻨﺪ۔ َِ mañlayîn Tírsegíne Salîp rúya kórgende, Sewda totîra ğúregín, Ğanî taşa súygende.
12
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
cât de viu s-aprinde el În orişicare sară,
Spre umbra negrului castel Când ea o să-i apară.
َُّْاﰏ
ﺸﻢ ٰٰ ً َ ﺟﻦ َ ْﻫﺮ اَ ْﻗ َّ ُ ﻳدلز ﻛﻚ ِﻣ ْ َﻨﮕ ْ َﻨﺪ ِِْْ ْ ُ ﴎ ْای اﺷﺲ َ ْ َ ﺟﻞ َ َ ﻗﻮرو ٰ ٰ َ ْ َ ﺟﺎرق ﳇﮕ ْ َﻨﺪ۔ ّٰ ِ ٰ ِ ْﻗﺰ Ottay
ğana her akşam Yîldîz kókke míngende
Kara saray ğol aşsa Kîz ğarîkka kelgende. * * *
13
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Şi
pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie, łesând cu recile-i scântei O mreajă de văpaie.
ادم؍ ْ َِ
ارﻨﺪون ً َ ْ ادم َ ْ ِﺗ ْ َِ َ ِ َ ادﺷﻖ ،ﺟﺎﻳﻠﻮ َّ ِ َ ُ ْ َ ﺳﻮق ِ ْﴰ ﺗﻘﭗ ُْ ُ ٌ ِ ُ ﺸﻜ َ ْﱳ اﻟﻮدن ِ ْﺑﺮ ِﭘ َ َﻴﺎﻻ۔ ْ َ ََْ
Adîm
-adîm artîndan Odaşîkka ğayîla,
Suwuk şímşekten tokîp Alewden bír piyala.
14
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
când în pat se-ntinde drept Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept, I-nchide geana dulce;
ﺘﻤﺎق ْ ٰ ْ ٰﺟ
اﻧﺲ ْ ُُ َ ْ اﺷﻦ ُا َز ،ﻗﺰﺷﻖ َ ِ َ ُﺗ ٍ ِ ْ ِ ﺸﮕﻦ ُب ُْ َﻛﻜ ِﺴـ ْ َﻨﺪ ِ َﰏ ُ َّ ْﻗﻠﺮغ ﻛﺮﭘﮕﻦ َاي َو ْاش َﺟﺒ ٍِﭗ۔ ْ ِ ِ ِْ
Ğatmak
úşún uzansa Tóşegíne bo kîzşîk,
Kóksínde tiye kollarga Kírpígín yawaş ğabîp.
15
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Şi
din oglindă luminiş Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi Pe faŃa ei întoarsă.
ﻧﻠﻖ ٌ ِ ْ َءﻳْ ِﺪ
َْ َ َ ِﭘ ﻴﺎﻻدان
َ ِ ُ وﺟﺪان َُُ ُ ،ﺗﮕﻞ َ ْ َ ابﻟﱭ ُﻛ ْﺰ ،ﺟﺎﺑﭗ ْ ََ َ ٍ ِ َ ﻟﺮگ ﺑﱳ۔ َ ِ َ ﻨﻠﻐﻦ ْ َ ْ ِ ََءﻳْﻠ aydînlîk Piyaladan Vuğuduna tógíle, Balaban kózlerge ğabîp, Aylanîlgan betíne.
16
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Ea
îl privea cu un surâs, El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis De suflet să se prindă.
ُ ﻤ ﳇ ﺴﭗ ْ َُْ
ِ ْﻗﺰ ُ َاﻏﻮ ٰﻗ ٰﲑ ًای ،ﻗﻠﱰی ُا اَﻳْ َ َﻨﺪی ْ ٰ ِْ ٰ ﻗﺎرﺷﲆ ً َ ِ ْ َ ُرﻳ َﻴ ِﺴـ ْ َﻨﺪا ﺟﺮﮔﻦ َﺟ ِ َﺒﺶ۔ ََُِ kîz oga karay Kúlúmsep Kaltîray o aynada, Rúyasînda karşîlay Ğúregíne ğabîşa.
17
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Iar
ea vorbind cu el în somn, Oftând din greu suspină
– „O, dulce-al nopŃii mele domn, De ce nu vii tu? Vină!
ُ ُﻳﻘ ُﺴـ َْﻨﺪا
ﺸﭗ ٍ ِ ُﻗ ِﻨ َ َ ْ َ ﻗﺰﺷﻖ َد ْر ِ ْﺗﻦ ،اﯕﻼات ْ ِ ِْ َ َ ﻣﲌ ،ﻴﺪﺷﺎم ً َ ِ َ ﻛﺶ ﭘ َِْ ؍ ٰ ٰﰻ ْ َ ﻳﻘﺲ؟ ﻣﺎغ؞ ْ ِ َﻧ ٌ ْ ُ ﺸﻦ
Yukusunda añlata, - Mením keşe Padîşam, Neşín yoksîñ? Kel maga!
18
konîşîp Kîzşîk dertín
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Cobori
în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând Şi viaŃa-mi luminează!"
ُْﺗﺶ
َ ََ ﻳدلز ٍ ِ ْ ِ ﻣﻼی ْ َ ُ ،اﺷﻎ ،ﻴﭗ ْ ِ ِ ِ ْﺑﺮ ْ َ اﺷﻖ ٍ ِ َ ﻣﲔ ُ ْﺗﺰ ﺗ ،ﻨﺠﻢ َ َ ْ ﺗ ُ ُﺸـ،ِ ْﻛﺮ ُ ُ َاﱘ ِ ْ َ اﻣﺮم ﺘﭗ۔ ٍ ِ َاﻳﺪﻧ ْﻠ ِْ ُِ
Túş
aşaga, múlay yîldîz Bír îşîk man túz tayîp,
Kír úyúme, túşúnğeme, Ómírím aydînlatîp.
19
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
El
asculta tremurător, Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător, Se cufunda în mare;
ﻗﺎﻟﱰی ْ ٰ ِْ ٰ
،ﺴﻠﭗ ِ ِْ ً َ ْ ﻗﺰن َﺳ ،اﺷﻖ َﺟﺎ ِﻧﻎ ِ ٰﻗ ٰ ٰﺒﲑ ْ َ ْْ َ ،اﺗﭗ ٌ ِ َ ازن ْ ِ ُ ﻣﻮن ٰﺷﻮ ْ ْﻟﺖ ْ َ ﺷﺎﻟﺖ َ ْ َ دﯕﺰ ٰ ٰ ﻟﺮگ ُا ابت۔ ِْ َ kîznî seslep, Kaltîray Aşk ğanîgî kabara, Şalt man şalt ózín atîp, Deñízlerge o bata.
20
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
apa unde-au fost căzut În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut Un mândru tânăr creşte.
،اﻳﻠﻦ َ ََْ
ِْ ِ ْ َ َ ﺗﮕﺮﺷﻜﱴ
،ﺸﻜﻦ ُﺳﻮ َ ِﻟﺮ ْ َ ْ ُ ُ ٍان ﺗ ْ َ ﻴﻞ ِ ْﺑﺮ ﺟﺶ ٰاي ٰر ٰات ِ ْ َﺷـ ﻧﻤﮕﻦ ﻳَ ْﺮ َ ِﻟﺮ۔ ْ َ َ ْ ُﻛ ِﺮ aylana, Tegerşíktiy Onîñ túşken suwlarî, Şaylî bír ğaş yarata Kórínmegen yerlerí.
21
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Uşor
el trece ca pe prag Pe marginea ferestei
Şi Ńine-n mână un toiag Încununat cu trestii.
ِْ ِ َ اﺷﻜﱴ
َ َ ﺟﯖﮕﻞ ِْْ َ ﮔﺶ ،ﻧﺪان ٍ َ ِ ْ َﭘ ً َ ْ ﻨﺠﺮن َﻛ َﻨﺎ ِر َ َ ﻨﺪق َد ْﮔ ﻨﮓ ِ ٰ ْ ُ ِﻗﻠ ﺳﺎرﻏﻦ۔ ً ٰ ْ ٰ اتچ ْ َ ْ َ ْ َﻗﺎ ِﻣ ْ َ ﺸﻠﺮدن ğeñgíl geşe Eşíktiy Penğíreníñ kenarîndan, Kolîndakî degnege Kamîşlardan taç sargan.
22
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Părea
un tânăr voevod Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod Pe umerele goale.
ْٰ ﺟﺶ
ْ ُ َ ِ ْﺑﺮ ُو ﻳﻮد ُ َﺑﻞ ِ َ ءﻟﱳ ﺷﺶ َ ْﻣﻦ ْ َ ِ ْﲨ ْ ِ ْ َ ﺸﺎق َ ِ ِ ُ ﻴﻠﻖ ءﻣﺰان ْ َ َِﭼﭙ ِ ْ ُ ﻴﻼپ ﻗَ َﺮا ارت َ ْﻣﻦ۔ ْ ٰ ْ ٰﺑ
Ğaş
bír voyevod bola Ğîmşak altîn şáşí men
Çîpalak omîzîna Baylap kara órtí men.
23
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Iar
umbra feŃei străvezii E albă ca de ceară -
Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie-n afară.
ﺑﱳ ْ َِ
ِ َ ْ ُ ﻴﺪم ،ﳇﮕﺲ ْ ٰ ْ ٰﺳـ ارﻏﺎن ْ ٰ ﴩﻳ ْﻘ ً َ ْ ﺘﺎی َﺳﺎ َر ٰ ِ ْٰﻣﻴ ِ ْ َﻳ ﻴﻘﺶ ُ ٌال ُﻛ ْﺰ َ ِﻟﺮ ﻨﻐﺎن۔ ْ ٰ ٰ ِ ْ ٰﭘﺮﻟ ْﻨ ً َ ْ َﺘﺪی َﺟﺎﻧ ْﻠ
Betín
saydam kólgesí, Mayşîraktay sarargan
Yakşî ólíñ kózlerí Pîrlantaday ğanlangan.
24
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Din
sfera mea venii cu greu Ca să-Ńi urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu Şi mumă-mea e marea.
؍ ُ ْزر
دﻴﺎﻣﺪان ً َ ْ َ ْ ُﳇﺪم ُ ْاز ﻧ ْ ِ َْ ﺷﺎﻗﺮو۔ ٍ َ ﺴﻠﭗ ْ َ ْ َﺳ ٌ ُ ِ ٰ ﺳﻦ ،ﻛﳫﺮدن ً َ ْ َ ْ ُ ﻣﲌ َ َ ْﺑﱬ َِْ دﯕﺰ ُﺳﻮ ٰ ٍﻟﺮ۔ ْ ِ َ َ َ ْاﱎ
- Zor
keldím óz dúnyamdan Seslep seníñ şakîruwuñ.
Mením babam kóklerden, Anam deñíz suwlarîñ.
25
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Ca
în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin Şi m-am născut din ape.
ﳇﭗ ْ َِ
َ َ ُ ﺳﻦ ،ادﯕﺎ ٍ َ َ َ ْ ُ ﺗﺮپ ،ﻛﺮﻣﮓ ْ ُ ُ ﻳﻘﻦ ْ َِ ، اﺷﻖ َاﻳْ ِﺪ ْ َﻧﻎ ْ ِ َ ﻨﺪم ْ ِ ْ ُﻗ ﺳﻮﻻر ِا ِﺷـ ْ َﻨﺪ۔ ُْ ُ ْ َ ُ ﺗﻮدم seníñ odaña, Kelíp Yakîn turup kórmege, Kondîm aşîk aydînga , Tuwdum suwlar íşínde.
26
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
O,
vin'! odorul meu nespus, Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă.
َْ ﰻ
ﺘﲅ؞ ْ َ ْ ِ َ ﺳﻦ؞ ٍ ِ ْ ﻣﲌ ِﻗْﻴ َﻤ ََْْ ،ﺑﻠﮕﻦ ُد ْ ً ِﻧﲔ ْ َ ْ ِ ابزﮔﺶ ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﭙﺎن ْ َ َْﻣﻦ َ ْﻣﻦ ُﭼ ْﻠ ﳇﲌ؞ ْ َ ُ ْﺑﻞ ْ ِ َ ﺳﻦ ٍ ِ ِ َ ﻣﲌ
Kel
sen! Mením kîymetlím! Bazgeş bílgen dúnyañnî,
Men men Çolpan Yîldîzî Bol sen mením kelíním!
27
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Colo
-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe,
Şi toată lumea-n ocean De tine o s-asculte."
،اَﻧ َْﺪ
،ﻣﺮﺟﺎن َﺳﺎ َر ْ َﻳﺪ ْ ٰ َْ ٍ ْ َ َ ﻳﻠﲑﺟﺎ ،ﻳﻮﺷﺎرس َ ْ َّ ُِﻳ ْﺰ ْ َّ ِ ﺑﱳ ،ﻣﻠﺖ ُا ْﻗﻴَﺎ ْ َﻧﺪا ْ ُُ ٍ ْ َ ُ ،ﺴﻠﺮ ﻛﺮرس؞ ِ َ ْ َ ْ ﺳﻦ َﺳ
Anda,
merğan sarayda, Yúzyîllarğa yaşarsîñ,
Bútún millet okyanda, Sení sesler, kórersíñ!
28
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „O,
eşti frumos, cum numa-n vis Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată;
؍ َن
َ ْ َ ُر،ُﮔ َﺰْ ٍﻟﺲ ،ﻳﻮﻣﺪا َِ ِ ََ ،ﻣﻼﻳﻜﺪی ُﻛ ِﺮ َ ٍﻧﺲ َ ٌ ُ ءﺷﻘﻮن ،ﺟدلا ْ َ ْ َ َ َﻣﻎ ٍ ْ َ ْ ُ ﺟﺮ ﻛﺮﻣﺰس؞ َِ َ ُ ﻣﻦ
- Ne
gúzelsíñ, rúyamda, Melayikediy kórínesíñ,
Maga aşkan ğolîñda, Mení ğúre kórmezsíñ!
29
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Străin
la vorbă şi la port, Luceşti fără de viaŃă,
Căci eu sunt vie, tu eşti mort, Şi ochiul tău mă-ngheaŃă."
ٍ ِ ْ َ ﻳَﻴ ﺒﺎﳒﺲ
َ َ ،ﺳﻦ ،ﻣﺎﻏﯽ ْ َ ْ ْ َ َﺟﻠْ ِ َﱰ ْ ٍﻳﺲ زس؞ ٍ ِ ْ َﺟﻨ،ﴎت َ ْ َ ﺳﻦ ،ﻣﻮات ْ َ ،ﻨﻠﻤﻦ ْ َ ِ ْ َ ْﻣﻦ َﺟ َ َ ِﺑ ْﺰ ﻣﻦ ُ ٌﻛﺰ؞ ِ َ ﻟﺖ
Yabanğîsîñ ğansîz! Men ğanlîman, sen mewta, Bîzlata mení kózíñ! * * *
30
sen, maga, Ğaltîraysîñ sert,
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Trecu
o zi, trecură trei
Şi iarăşi, noaptea, vine Luceafărul deasupra ei Cu razele-i senine.
َْ َﮔ ﴩ
،ﻛﻦ ْ ُ ﴩ ُ ْءش ْ ُ ِ ْﺑﺮ ْ َ َﮔ،ﻛﻦ َ َ ﻛﻦ َد ،ﻛﺶ ُ َﺑﻞ ََ ِ ٰ ِ ٰ دﻟﻐﺎﻟﺮ ،اﺷﻦ ٌ ُ ُ ﭘﺪﺷﻮس ٍَ َ َْ ﺟﺮ ِﮔ ْ َﻨﺪ َﻣ َﺮ ْاق َ َﺗﺶ۔ َُ
Geşer
bír kún, geşer úş kún, Kene de keşe bola,
Dalgalarîñ padîşasî úşún, Ğúregínde merak taşa.
31
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Ea
trebui de el în somn Aminte să-şi aducă
Şi dor de-al valurilor domn De inim-o apucă.
ﻳُ ُﻘ ُﺴـْٰﻨﺪی
ﻫﱰﻻپ ً َ َِْ َ ِ َ ﺳﻮداس ِ َ ْ َ ﻳدلز ،اﺷﲆ ِِْْ ،ﳇﭗ ْ َ ْ ﺟﺮ ِﮔ ٍ ِ َ ﺳﺲ ْ َ ﻨﺪن َُ ﺷﻘﺮ۔ ْ ِ َ دﯕﺰ ِْ َ َ ِ َ ﺑﲔ
Yukusunda aşîla, Ğúregínden ses kelíp, Deñíz bayîn şakîra.
32
hatîrlap Yîldîz sewdasî
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Cobori
în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând Şi viaŃa-mi luminează!"
؍ ُ ْﺗﺶ
ﻳدلز ٌ ِ ْ ِ ﻣﻼی ْ َ ُ ،َ َاﺷ َﻐﺎ ،ﻴﭗ ْ ِ َ ِ ْﺑﺮ ْ َ ﺟﺎرق ٍ ِ َ ﻣﺎن ُ ْﺗﺰ ﺗ ،ﻨﺠﻢ َ ُ ُ ِ ْﻛﺮ َ َ ْ ﺗ ُ ُﺸـ،ءﱘ ﻧﻼﺗﭗ؞ ٍ ِ َ ْ ءﻣﺮم َاﻳْ ِﺪ ِْ ُِ
- Túş
aşaga, múlay Yîldîz Bír ğarîk man túz tayîp,
Kír úyúme, túşúnğeme, Ómírím aydînlatîp!
33
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Cum
el din cer o auzi, Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere;
َ ُْ ،ﻛﻜﺖ
،ﻗﺰن َء ِﺷـْﺘ َﻜ ْ َﻨﺪ ِ ِْ ،ﺳﻦ ِِْْ َ ُ ﻧﭗ ْ َ ﻳدلز اَﺷ ْﻘ ْ ِ ﺘﲔ َﺟﺎ َ ْ ِ ْ َ ْ ِ ءﻳﻼان ُْ َ َ ْ َ ﻛﻚ ،ﺑﺮدن؍ﺑﺮگ ﻳﺮن۔ َ ِ َ ﺘﻠﻐﺎن ْ ٰ ْ ِ ُش ُﺟ ْﻴ
Kókte
, kîznî eşítkende, Yîldîz aşktan ğanîp sóne,
Kók aylana bírden-bírge, Şo ğoytîlgan yeríne.
34
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
În
aer rumene văpăi Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Şi din a chaosului văi Un mândru chip se-ncheagă;
َﻫﺎ َوا
َ ْ َ ُ َﺗﻞ َاﻟ َ ْﻮ ،ﻟﺮگ ،ﻗﺎﭘﻼن َ َ ْ َ ءﻻر َ ْﻣﻦ ْ َ ُ دﻴﺎ َ ْ ُﻧ َ ْ َ اﺷﻞ َد َر َ ِ َ ﻗﺎوس ،ﻟﺮگ َُْ ْ َُ ﮔﺰل ِ ْﺑﺮ َ ْﺑﺖ ﻳَ َﺮِ َﺗﻞ۔
Hawa
tola alewlerge, Dúnya olar man kaplana,
Kawos aşîla derelerge, Gúzel bír bet yaratîla.
35
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Pe
negre viŃele-i de păr Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr Scăldat în foc de soare.
ََﻗﺎرو
ﺸﻦ ُا ْﺳﺘُ ْ َﻨﺪ ْ ِ َﺷ ،ﻧﺪی ُ َﺑﻞ ْ ٰ ْ َ ِﺗﺞ ٰﺟ ْ ٰﻨﻐﺎ َ َ اﺷﭗ ،ﰻ ْ ِ َ ْ َّﻫﻮٖﻗ ْ ُ ُ ﻴﻘﱳ ﻧﭗ ُﻛ َ ْﻨﺶ ُا ِﺗﻨَﺎ؞ ْ َِﺟﻮ
Kara
şáşín ústúnde Tağî ğanganday bola,
Hakkîykatîn uşup kele, Ğanîp kúneş otîna!
36
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Din
negru giulgi se desfăşor Marmoreele braŃe,
El vine trist şi gânditor Şi palid e la faŃă;
ََِ ءﺷﻼ
ٍ ِ ْ ﻗَ َﺮا َﻛ ِﭙ ﻨكل ﻛﺮن َ ِ ُ ﻗﻼر ْ َّ ُ ﻣﺮﻣﺮ َْ َْ ْ ُ ،ﻨﺠﻞ ً َ ﻣﯔ َ ْﳇ ﻤﻚ ِ َ ْ ﺗ ُ ُﺸـ ََِ ﺑﱳ۔ َ ِ َ ﺟﺎﯕﻐﺰ ْ ِ ْ ٰ ايﻗﺶ
Aşîla
kara kepínlík Mermer kollar kóríne
Túşúnğelí, moñ kelmek Yakîşa ğañgîz betíne.
37
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Dar
ochii mari şi minunaŃi Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saŃ Şi pline de-ntuneric.
ْ َُ ﮔﺰل
، ُ ُاﻟﻮ ُﻛ ْﺰ َ ًﻟﺮ،ُﻛ ْﺰ َ ْﻟﺮ ْ ٰ ﻴدلوی ،ﺟﻠ ِ ٰﱰ ًای ْ ٰ ْ ٰ درن ٰﻫ ْ ََ ، ﺑﻠﻐﻦ ُ ْ َ زس َ ِاك ْ ٰ ْ ُ ارزو ْ ُ ﺗ ُ ْﭙ ﺗﻠﻐﻦ ُ َ ًاﱃ۔ ًِِْ ٰ ْ َ ْ ُ ﻗﺎرﻏﻠﻖ
Gúzel
kózler, uluw kózler, Deren hayalday ğaltîray,
Túpsúz ekí arzuw bolgan , Karañgîlîk tolgan olay.
38
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Din
sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ş-acuma,
Şi soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi este muma;
؍ ُ ْزر
،دﻴﺎﻣﺪان ً َ ْ َ ﳇﺪم ُ ْاز ُ ِﻧ ْ ِ َْ ، ُﺷـ ْ ِﻨﺪ َد،دپ ْ َ ﺴﻠﲓ ْ ِ ِ ْ َﺳ ،ﻣﲌ َ َ ًﺑﱬ ْ ِ ْ َ ُﻛﻨ ْ ِ َ ﺸﱰ َ َ ،ﴎس ﻛﺶ۔ ََْ ً َ ُ ،ءﱎ َد
- Zor
keldím óz dúniyamdan, Sesliyím dep, şúndí de,
Kúneştír mením babam, Anam da, sorasañ, keşe.
39
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
O,
vin', odorul meu nespus, Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă.
َْ ﰻ
،ﺘﲅ ْ َ ْ ِ َ ،ﺳﻦ ٍ ِ ْ ﻣﲌ ِﻗْﻴ َﻤ ََْْ ،ﺑﻠﮕﻦ ُد ِ ً ِﻧﲔ ْ َ ْ ِ ابزﮔﺶ ،ﻳدلز ِ ِ ْ ِ َ ْﻣﻦ َ ْﻣﻦ ُﭼﻠْ ٰ ْﭙﻦ ﳇﲌ۔ ْ َ ُ ْﺑﻞ ْ ِ َ ﺳﻦ ٍ ِ ِ َ ﻣﲌ
Kel
sen, mením kîymetlím, Bazgeş bílgen dúniyañnî,
Men men Çolpan Yîldîzî, Bol sen mením kelíním.
40
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
O,
vin', în părul tău bălai S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai Mai mândră decât ele."
َْ ﺳﻦ ْ َ ﰻ
َ ِ ﴎ َﺷ ﺸﯔ ِ َ ﺳﻦ ٍ َ ؞ ﻳدلزدان۔ ً َ ْ ِ ْ ِ اتچ ْ ٰ ﺘﲓ ْ ِ َ ُﺗ َ ْ ِ َ ْ ُ ﻣﲌ ﻛﳫﺮﻣﺪ ْ َ ْ ِ َ ﺳﻦ ﺑُ ْﻞ ﺟﻠﱰﻏﻦ؞ ً َ َ ِ ْ َ َ ْاڭ َ ُارو
Kel
sen! Seníñ sarî şáşíñe Tutayîm taç yîldîzdan.
Sen bol mením kóklerímde Eñ árúw ğaltîragan!
41
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
– „O,
eşti frumos cum numa-n vis Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată!
َﺳْﻦ
ٍ ِ ْ َ اﻏﺪار َد ،ﺷﺎﻳﻠﺲ ْ ََ ُ َ ْ َّ َ َ ،ﻫﺎﻳﻼردی ِﺟ ِﻨ ٍﻴﺲ ٌ ُ ﺘﻘﻦ ﺳﻦ ْ َ ْ َﻣ َﻴﻐﺎ اَﻳ ٍ َ ﺟﻞ ْ َ ﺸﻤﺎی ﺘﻤﻢ؞ ْ َ ْ َاي ِﻗ ْ َ ،ﻫﺶ ً َ ْ ﺳﻦ َ ْﻣﻦ َﻛ
Sen
ogadar da şaylîsîñ, Hayallarda ğiniysíñ,
Maga aytkan ğolîñ seníñ Yakîşmay heş, sen men ketmem!
42
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Mă
dor de crudul tău amor A pieptului meu coarde,
Şi ochii mari şi grei mă dor, Privirea ta mă arde."
ٰ َْ زس ْ ِ ْﻣﺮﻫﻮ َﻣﺘ
،اﺷﻖ ٍ َ ٍ ْ َ ﺳﻦ ،زس َ ًﻟﺮ ْ ِ َ ﺟﺮكْ َ ِاتﻣ ْﺮ ْ ِ ﻟﻮرم َُ ،اﺗﭗ ْ ََ ٍ ِ َ درن ُﻛ ْﺰ َ ْﻟﺮ ﻗَ ْﺴـ َﺘﺎ ﺟﻐﺎر۔ ٍ َ ْ َاب ِﻗ ِ َ ﺸﻠﺮ ً َ َ ﻣﻦ
Merhametsíz
seníñ aşkîñ, Ğúrek
tamîrlarîm sîzlar, Deren kózler kasta etíp, Bakîşlarîñ mení ğagar.
43
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
– „Dar
cum ai vrea să mă cobor? Au nu-nŃelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor, Şi tu eşti muritoare?"
ﻣﲌ َِْ ؍
ﻟﻐﲌ َْْ ُ ٌ ِ َ ْﻛﻜﱳ َ ِاﻳ ِﺮ اﯕﻼﻣﺎدان؟ ً َ َ َ ْ َ ،ِا ْﺳـ ِﺘ ٍﻴﺲ ِم ٍ ﺳﻦ ِ ْﺑﺮ َ ِﻧ ،ﻴﮕﲅ ٌ ُ ُ ْ ُﺳـ،ﻓﺎﻴﺲ ْ َ ايﺳﺎق۔ ً ٰ ٰ اﺷﻦ ُا ِ ْﻟﻢ ْ ُ ُ ﻣﲌ َِْ
- Mením
kókten ayîrîlganîm Ístiysíñ mí, añlamadan?
Sen bír faniysíñ, súygúlúm, Mením úşún ólím yasak.
44
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Nu
caut vorbe pe ales, Nici ştiu cum aş începe -
Deşi vorbeşti pe înŃeles, Eu nu te pot pricepe;
؍ ﻟ َ ِ ْﻴﻖ
،ﻤﺎن ً ٰ ﻟﻔﻼر ٰﻗﺎ ٰرا ٰﻣﻴ ْﻴ ْ ْٰٰ ،ﳰﻦ ً َ ﺴﻦ َد ِْﺑﻠ ِﻤ ْ ِ َ ﺑ َْﺸﻠَﳰ َ ِ َْ َ ،ﻨﻼر ٍ َ ْ اﯕﻠﻮﺷﻼ اَ ْﻳﺘ َﻘ ﳰﻦ۔ ً َ ﲜﺮ ِﻣ ْ ِ َ َ ﻛﭗ ْ ُ ْ َ َ ﻣﺎانﺳﻦ laflar karamayman, - Láyîk Başlamasîn da bílmiymen, Añlaşîla aytkanlarîñ, Kóp manasîn beğermiymen.
45
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Dar
dacă vrei cu crezământ Să te-ndrăgesc pe tine,
Tu te coboară pe pământ, Fii muritor ca mine."
َْ َ اﮔﺮ
ْ ٓ َ َﻗ ﻣﺎن ِا ْﺳ َ ًﺘﺲ ْ َ ﻨﺎت ،ﻨﻤﻦ ِ ْ ِ ﺳﻦ ُﺳـ ْ َﻴﮕ ِ َ ﻣﲌ َِْ َْ ،ءﺷﻦ ٌ ُ ُ ﻣﲌ ْ ِ َ ﰻ ﺗ ُﭙْ َﺮ َّاﻗﺎ اﻟﻤﻞ۔ ِ ْ ِ ُ ﺳﻦ َد َﻣ ْ ِﻨﺪی ْ َ ُ ْﺑﻞ Eger
kanaat man ísteseñ Mením sení súygenímní,
Kel toprakka mením úşún, Bol sen de mendiy ólímlí.
46
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Tu
-mi ceri chiar nemurirea mea În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să ştii asemenea Cât te iubesc de tare;
؍ َ ْﻣﻦ
ﺳﻦ ْ َ اﻟﮕﲌ ِا ْﺳـ ِﺘ ٍﻴﺲ ْ ِ َ ُْ ٍ ِ َ اﺷﻦ ْ َ ْ ِ ْﺑﺮ ُاﺑ ،دﯕﺶ ْ ُ ُ ِﺸﻤﻚ ﻴﮕﻢ ْ َ ِا ْﺳ ِﺘ ْ ِ َ ،ﳰﻦ ِ ْﺑﻞ ٌ ُ ْ ﻣﲌ ُﺳـ ْ ِ َ ْ ُﻛ ِﺮ ﻴﺪن ِ ْﺗﺶ؞ ْ َ َ ْﻫﺮ ِﺷـ،ﻧﻤﻤﺶ
- Men
ólgením ístiysíñ sen Bír óbíşmek úşún deñíş,
Ístiymen bíl, mením súygúm Kórínmemíş, her şiyden tîş!
47
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Da,
mă voi naşte din păcat, Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege."
ْ ََ ،ءﺑﺖ
ااتﺟﻖ ً ٰ ٰ ُﮔ َﻨﻮ ٰاي ٰر َْﺑ ،اﻟﺮﻣﻦ َ ْﻣﻦ ْ َ ْ ِ َ ﻗﺎﻧﻦ ْ ُ َ َﺸﻘﺎ ْ َ ِ ََ ﻧﻤﺎق ً ٰ ْ اﺑﺪﻳﺖ َ ْﻣﻦ ﺑٰ ْﻴ ٰﻼ ﺒﺎرﻣﻦ َ ْﻣﻦ۔ ْ َ ْ َ ُﻗ،اﻛﻦ ْ َ َ ﺑﻠﻐﺎن ْ َ ُْ
Ebet,
gúna yaratağak Başka kanun alîrman men,
Ebediyet men baylanmak Bolgan eken, kobarman men.
48
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
se tot duce... S-a tot dus. De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus, Pierind mai multe zile.
ﺘﭗ ْ ِ ْاَﻳ
َ َ ﻗﺎﻳﭗ ُ ْ ِﺑدل ْ ِ ٰ ﻛﺖ۔۔۔ ِ ْ ِ ِ ْﺑﺮ ﺘﭗ۔ ْ ِ ْ َ ٍ ﻗﺰﺷﻎ ً َ ءﺷﻘﻦ ِا ْﺳ ِ ْ َ ازن ،ازد ْ َ ْ ُ ﭙﻘﻮن ْ ِ ُ ،ﻛﻜﱳ ْ َ ْ ُﻗ ﻨﭗ۔ ْ َ ْ ُ ،ﻗَﻴ ِْﭗ ُ ْ ِﺑدل ٍ ِ ﻛﻜﱳ ُﺳ kete... Kayîp boldî Aytîp Bír kîzşîgîñ aşkîn ístep. Kopkan kókten, ózín azdî, Kayîp boldî, kókten sóníp. * * *
49
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
În
vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă, Ce împle cupele cu vin Mesenilor la masă,
ُب
ﻗﺎاتﻟﻦ ٍ ِ َ َ َزا َﻣ ْ َﻨﺪا ،ﴍﺗ ِْﻞ ِ ْﺑﺮ َ َﺑﻞ ْ ِ ،ُﻗ ْ ِﻴﻞ َ َْ ُ ﻗﺎدﻟﺮن ٍ ْ َ َ َ ﺳﻔﺮد ،ﴍ ْ ٰاﭘﻖ ْ ِِ ٰ ٰ اﺷﻦ ﺗ ُ ِ َﱰا
Bo
zamanda Katalin Kuylî, şîrtlî bír bala,
Sofrada kadelerníñ Íşín totîra şarapka,
50
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Un
paj ce poartă pas cu pas A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori şi de pripas, Dar îndrăzneŃ cu ochii,
ءدم َِْ
؍ادم ُا ﺗ ُ َﺘﺎ ْ َِ ََِ ارابﺳﻦ؛ ْ َ ﭘﺎدﺷﺎ َز ٍ ِ َ ْ ُ ﻳﱳ َ َ زس ،ابل ْ ِ ﺒﺎزس ُا ْﻛ ْ ِ َ َﺑ ٍ ْ َ ْ ِ َﺟ َﺴ َﲑ ِﺗ ْﻦ ،ﺑﻠﻤﺰس
Adîm
-adîm o tuta Padîşa zaten urbasîn;
Babasîz óksíz bala, Ğesaretín bílmezsíñ,
51
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Cu
obrăjei ca doi bujori De rumeni, bată-i vina,
Se furişează pânditor Privind la Cătălina.
َِ ءك
َِ ﺟﺎﻟﱰی ً َ ِ ْ َ ﺑﺖ ،ﻗﺮﻣﺰ ِ ِ ْ ِ ﺘﺎی ْ َ َ ْ َاﻟﻤﺎِﺷ ْﻘ ﻨﲆ ً ٰ ْ َاي َو ْاش؍ﻳ َ َ ْﻮش ٰاي ِﻗ َ ْ َ َ ِﻟ ﻗﺎاتﻨﮓ َﺷ ْﻪ ِ ِﻗﺰ۔
Ekí
betí ğaltîray Elmaşîktay kîrmîzî,
Yawaş-yawaş yakînlay Katalinge şah kîzî.
52
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Dar
ce frumoasă se făcu Şi mândră, arz-o focul;
Ei Cătălin, acu-i acu Ca să-Ńi încerci norocul.
ﻧﺪای ْ َٰ
ْ َُ ﺑﻠﻐﲔ ً َ ْ ُ ﮔﺰل ِ ْﻗﺰ ،ءﻟﲓ ِ ْ ﻧﺪای َﺷـ ْ َٰ ٍ ِ َّ َ ،ﻴﻞ ،زﻣﻦ ً ٰ ٰ ُﺷـ ْ ِﻨﺪ،ﻗﺎاتﻟﻦ ْ ِ َ َ ،َ ْای ٍ َ ْ ﺳﻦ َد ِﻗ َ َْ ﺴﻤﺖ۔ ْ َ اﯕﻞ gúzel kîz bolgan Neday Neday şaylî, Allayîm, Ey, Katalin, şúndí zaman, Añla sen de kîsmetíñ.
53
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Şi
-n treacăt o cuprinse lin Într-un ungher degrabă.
– „Da' ce vrei, mări Cătălin? Ia du-t' de-Ńi vezi de treabă."
ﻨﺪان ْ َ ْ َ َﻳﻮو ِﺷـ
َ َ ُﻛ، ،ﺸﺪ
ﺷﱪدی؛ ً َ ْ ِ ِ ﺘﭗ ُ ِءن ْ ُ ُﺗ َْ ؍ َ ْ َ ُش،ﻗﺎاتﻟﻦ ،ﻳﺮد ْ ِ ٰ ٰ ،ﻛﺖ َ ُ ِ ْات،ﻳﻘﺖ ِِ َ ْ ُ ۦءش ﺳﻮﻻ ْیۦ۔ kóşede, Yawaşîndan, Tutup onî şîbîrday: - Ket, Katalin, şo yerde, “Íşí yokta, it suwlay”.
54
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Ce
voi? Aş vrea să nu mai stai Pe gânduri totdeuna,
Să râzi mai bine şi să-mi dai O gură, numai una."
؍ َن
،ﺟﯖﻐﺰ َ ْ ِ ُ ٰ ْﺑﺮ؟ ٌ ِ ْ ٰ اﺗﺮﻣﺎ َ ْ َ َ ْ داﻟﻢ ﺗ ُ ُﺸـ ﻨﺠﻠﺮگ۔ َْ َ َْ ، ِ ْﻗﺰ،ﺷﻦ ُ ْﺑﻞ ْ َ ،ﰻ ٰﻗ ِ ٰﺘﻤﺎ َ َ ْ ُ ﻧﻠﺮ اﭘﻤﮓ۔ ٍ َ ْ اَ ِر
- Ne
bar? Otîrma ğañgîz, Dalma túşúnğelerge.
Kel katîma, şen bol, kîz, Erínleríñ ópmege.
55
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
– „Dar
nici nu ştiu măcar ce-mi ceri, Dă-mi pace, fugi departe -
O, de luceafărul din cer M-a prins un dor de moarte."
؍ َن
ْ َ ِا ْﺳـ ِﺘ ٍﻴﺲ؟ ،ﻨﺪﻳﻦ ً ٰ ْ ﻛﺖ ُﺷـ َْ َ ﻣﻦ َر ٓ ِ َاﺗﻤﺎ۔ ِ َ اتﺷﻼ ِ َ ُء؞ ،ﻧﺪن ً َ ْ ﻨﻤﺎن َد َر ْ َ َ ﺳﻐ َ ْ ِ ْ ِ ﺑدلم ﻳدلزغ۔ ْ َِ ْ ِ ْ ُ اﺷﻖ
- Ne
ístiysíñ? Ket şondan, Taşla mení raatîma.
O! Sagînaman derenden, Aşîk boldîm yîldîzga.
56
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Dacă
nu ştii, Ńi-aş arăta Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia, Ci stai cu binişorul.
ْ ﻤ ،ﺴﻦ ْ َ َ ؍ ِﺑﻠ
ﺴﱰﱘ ٍ ِ ِ َ ْ ُﻛ ِ ْ ِ ِ ِْﺑﺮ ﺳﻮدوﻣﻦ۔ ِ ْ ٰ ْ َ ﱃ؍ﺑﺮﱃ ََ ،ﭙﲓ ٰ ْ ِ ﺳﺪ ٍ ِ ِ ِﭼ،ﻗﺰﻣﺎ َ ْ َﺳ اﺷﻘﻤﻦ۔ ِ ْ ِ ْ َ ﻣﲌ ْ ِ َ ﺴﻞ kósteriyím - Bílmesen, Bírliy-bírliy sewdamnî. Sáde kîzma, çípiyím, Sesle mením aşkîmnî.
57
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Cum
vânătoru-ntinde-n crâng La păsărele laŃul,
Când Ńi-oi întinde braŃul stâng Să mă cuprinzi cu braŃul;
َ اوج ْ ِ
ِ ْ ِ َ ﺘﭗ ازرﱃ ْ ِ َﻗ ،اون ْ َ ْ ُ ﺸﻼرن ﺗ ِ ْ ٰ ْ ُﻗ ٌ ُ َ ﺘﻤﻖ َ ْ َ ُﻗ،ﰻ َﺟ ِ َﻨﻤﺎ َْ ،ﺸﺎﻗﻞ ْ ُ ،ُ َازﺗ ْ َﻘ ْ َﻨﺪ ﺳﲅ۔ ٌ ِ ُ ﺗﺖ
Awğî
katîp ázírliy Kuşlarnî tutmak awun,
Kel ğanîma, kuşakla, Uzatkanda, tut solîm.
58
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
ochii tăi nemişcători Sub ochii mei rămâie...
De te înalŃ de subŃiori Te-nalŃă din călcâie;
ُْﻛﺰ
،اَ ْﺳ ِﺘ ْ َﻨﺪا ُﻛ ْﺰ َ ٍﻟﺮ َ ْ ِ ْ ِﻗ ،ﺴﻦ ٌ ِ ﻴﺪن ﻗَ ْﻠ ْ َ َ ﻴﻤدلﻣ ٌ ِ َ ُ ﺸﻠﺮدن ،ﻛﱰل ْ َ ْ َ َ ُا ْﻛ ﴎﺴﻢ۔ ْ َ ٍ ِ ُ ْﻗﻠ ً ٰ ْﺘﻐﺪان ٰ ٰ ﻟ
Kóz
astînda kózleríñ, Kîymîldamadan kalsîn,
Ókşelerden kóteríl, Koltîgîñdan saralsam.
59
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Când
faŃa mea se pleacă-n jos, În sus rămâi cu faŃa,
Să ne privim nesăŃios Şi dulce toată viaŃa;
َْﻣﻦ
ْ ِ ﯕﻜ ﻴ َ ََ ،ﺴﻢ ْ ً َ َاﺷﻎ ا ْ َ ﻗﺎرپ َ ْ َ ُ ﺳﻦ ﻗﺎل۔ ْ َ َ ﻳﻘﺎرﻏﺎ ْ َ ،ﴩﰟ ً َ ْ ِ ﻨﺪی ُ ِ ْاﻣﺮ َﮔ ْ َ ْ ُﺑ ﻴﻤﻮدان۔ ْ ِ ُ ﺳﻦ ِ َ ً َ َ ْ ُ ﻛﺮپ ﺗ
Men
aşaga eñkíysem, Sen yokarga karap kal.
Bonday ómír geşírsem, Sení kóríp toymadan.
60
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
ca să-Ńi fie pe deplin Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin, Tu iarăşi mă sărută."
ﺳﻦ ْ َ
،اتﻧﺲ ِ ْ َ َد ً ِ َ ءﺷﻘﻦ ،ﺴﻦ ً َ َْ ْﻣﻦ ُاْﭘ َﻜ ْ َﻨﺪ اَﯕْ ِﻜﻴ ،اﯕﻼس ِ ِْ َ ْ َ ً َ ْ َ ﺳﻮدﻳﻠﻘﻦ اﭘﺲ۔ ْ َ ﻣﻦ ِ َ ﺳﻦ َد ْ َ ً ْ ُ ﺷﺎی
Sen
de aşknî tanîsañ, Men ópkende eñkíysen,
Sewdalîknî añlasañ, Sen de mení şay ópseñ.
61
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Ea
-l asculta pe copilaş Uimită şi distrasă,
Şi ruşinos şi drăgălaş, Mai nu vrea, mai se lasă.
ِ َ ْ َﺳ ﺴدل
ﺑﻠﻦ ِ َ َ ُء ،ﻴﭗ ْ ِ ِ َ ْﱒ ٰﺷ ٌ ُ َ ْﱒ ُﺳ،ﴩپ ِ َ َﻣ َﺮ ْاق َءﺗ ِْﻤﯽ ِ ْﲨ ،ﺸﺎد ِ ْ َ َ ْﺑﻚ َت ﻳ ﺑﻠﭗ۔ ٍ ِ ُ ِ ْﻗﺰ،ﻴدل
Sesledí
o balanî Hem şaşîrîp, hem súyúp,
Merak etmiy ğîmşadî, Bek te yaldî, kîz bolîp.
62
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
-i zise-ncet: - "Încă de mic Te cunoşteam pe tine,
Şi guraliv şi de nimic, Te-ai potrivi cu mine...
ْﺳﯖﺮ َ ُ
ََْ ﺳﻦ ِ َ ايوش؛ ؍ َﻣ ْﻦ ْ ََِ ﻴﻤﻦ ۔ ْ ٰ ْ ﺘﺎن ﺗٰ ِﻨ ْ َ ﺑﻠﻠﻘ ْ َ ْ َ ْﱒ ُﺳﻠَﻨ ِ ْ ٰ َ ْﱒ،ﺸﻚ ،ﺟﺎرل ٍ ٰ ُ ُاﻳ ﺳﻦ َ ْﻣﻦ َ ْﻣﻦ۔ ْ َ ﺸﺎس
Soñra
yawaş: - Men sení Balalîktan tanîyman .
Hem sólenşek, hem ğarlî, Uyuşasîñ sen men men.
63
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Dar
un luceafăr, răsărit Din liniştea uitării,
Dă orizon nemărginit SingurătăŃii mării;
ََام
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﭙﺎن ْ َ ُﭼ ْﻠ ،ﻟﺮدن ْ َ ُ ﺗﻮپ ْ ُُ ً َ ْ َ ازق ﻳَ ْﺮ ﻟﲑن ْ ِ ِ ْ ٰﺟ ْﻨ ٰﻼ ِ ْ َ ﻧﺪرپ ُﺳﻮ دﯕﺰدن۔ ً َ ْ ِ َ ﺟﻼر َ َاش ْ َّ ُ
Ama
Çolpan Yîldîzî Tuwup uzak yerlerden,
Ğanlandîrîp suwlarnî Ğollar aşa deñízden.
64
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
tainic genele le plec, Căci mi le împle plânsul
Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;
َْ َ ْ َ دﻟﻐﺎﻟﺮ
اﮔﭗ َﮔْﺸ َﻜ ْ َﻨﺪ ْ َِ ْ ُ دﻏﺮ ،ﺟﺮپ ٌ ُ ُ ﺟﻞ ِ ْ ُ ُ َاﻏﺎ ٰ ْ ٰ ﺟﺎﺷﻠﺮم ﺗ ﺸﻘﺎ ْ ٰﻧﺪ ْ ِ َ ْ َ ُ ْﻛﺰ ﺸﭗ؛ ٍ ِ ﻛﺮﭘﳫﺮم ﺗ ُ ِﻠ ِْ َْ ِ ِْ egíp geşkende Dalgalar Oga dogrî ğol ğurup, Kóz ğaşlarîm taşkanda Kírpíklerím tolîşîp;
65
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Luceşte
c-un amor nespus Durerea să-mi alunge,
Dar se înalŃă tot mai sus, Ca să nu-l pot ajunge.
ٍُان
اﺷﻖ َﻗﺎﻟْ ِ َﱰ ًای ِ َْ َ َ ْ ِ درﰎ ،ﺳﻠﻤﮓ ْ ِ ْ َ ﻣﲌ َِْ ،ﺟﺖ؍اﻟﻤﺎی ً َ ْ َ ْ َ ﻴﮕﻢ ْ ُ ْ ُ َاﻏﺎ ُﺳـ َ ِ َ ُ ﻟﺮﻏﺎ ٰ ْ ُ ٰﻳﻘ ْ ٰﺮ ﻗﱰل۔
Onîñ
aşkî kaltîray Mením dertím sílmege,
Oga súygúm ğet-almay, Yokarlarga koteríle.
66
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Pătrunde
trist cu raze reci Din lumea ce-l
desparte... În veci îl voi iubi şi-n veci Va rămânea departe...
ُْءز
ْ ُ دﻴﺎدان ﻣﯔ ِ َﻛﺮ ْ َ َ ُْ ﻧ ،ﻣﺎن ُْ ُ ِ َ ْ ِ ِ ﺳﻮق ْ َ اﺷﻘﻠﺮ ،اﻣﺮج ْ َ َْ ُ َ ْ ِ ُ ﺳﲑﻣﻦ ُ ِان اﻗﱳ۔ ً َ ْ ُا َز،اﻣﺮج ٰﻗﺎ ِ ْﻟﺮ َ ْ ُِ Óz
dúnyadan moñ kíre Suwuk îşîklarî man,
Súyermen onî ómírğe, Ómírğe kalîr, uzaktan.
67
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
De
-aceea zilele îmi sunt Pustii ca nişte stepe,
Dar nopŃile-s de-un farmec sfânt Ce nu-l mai pot pricepe."
ٌُان
ﻨﻠﺮم ْ ُُ ْ ِ َ ْ اﺷﻦ ُﻛ ،ﻗﺮﻻردای ً ٰ ْ ٰ ْ ِ ،ﺸﻠﺮ ْ َ َ ُ ْﺑﺶ َﮔ ،ﺸﺎﻣﻠﺮم ْ ِ ٰ ،َﺟ ْ ِﻨﻞ ٍ ِ َ ْ َ ﺟﺮق اَ ْﻗ ْ ْ ِ َ ُ ُ ْاز اﯕﲆ۔ ً َ َ ﺟﺮﮔﻢ ُ ْزر
Onîñ
úşún kúnlerím Boş geşeler, kîrlarday,
Ğanlî, ğarîk akşamlarîm, Óz ğúregím zor añlay.
68
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Tu
eşti copilă, asta e... Hai ş-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele Şi nu ne-or şti de nume,
ﺳﻦ ْ َ ؍
ٍ ََ ،ﺷﺎﻳﻞ ِ ْﻗﺰ ِ ْ ٰ ،ﺑﻼس ِْ َ ﻫﺎﻳﺪ ُﺷـ ْ ِﻨﺪ َﻗﺎ َﺷـﻴ ٌِﻖ۔ ،ءﻛﻮﻣﺰ ْ ِ ٰ ِ ُﺟ ْﻴ ٍ ِ ْ َ َ ﺘﻼﻳﻖ اﺗﻤﺰن ُاﻧُﺘ َﻴ ٍِﻖ۔ ِ ْ ِ َِ
- Sen
balasîñ, şaylî kîz, Haydî şúndí kaşayîk.
Ğoytîlayîk ekewmíz, Atîmîznî unutayîk.
69
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Căci
amândoi vom fi cuminŃi, Vom fi voioşi şi teferi,
Vei pierde dorul de părinŃi Şi visul de luceferi."
ِْ ْ َ َ اﻛﻮﻣﺰ
ِ ّ ِ َ َد اﻗﻼ ،ءﴎ ْ ُ َ ،ﺑﻠﺮﻣﺰ ْ ِ ْ َ ُ ﺷﻦ ْ َ ً َ ُ زوق ٍ ْ َ ُ ُﻧ ،اﺘﺎرس ُﺟ ْﺮ ٌ ِﺗﻦ ِ ٰ ْ َ ﻳدلز ﺳﲊ۔ ً َ ُ ﺳﻮداس ِِْْ
Ekewmíz
de akîllî Şen bolarmîz, zewuk óser,
Unutarsîñ ğurtuñnî, Yîldîz sewdasî sóner. * * *
70
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Porni
luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe, Şi căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe.
ِ ُْ ءﺷﺖ
َ ْ ُ ﻳدلز۔ ﻛﻜﺖ ِِْْ ﺘﻼر۔ ِ َ ْ َاﺳﻜﻦ ُ ٍان ﻗَﻨ َْ ُْ ْ ِ َ َ ﺟﻞ ْ ِ َ ﺑﯔ َﺳـ ْ ُ ﻨكل ﻛﺶ اﻏﺪر ٰداﻗ ّٰﻮ ٰ ِﻟﺮ۔ ْ َ ْ َ َ ُ ﻫﭗ
Uştî
Yîldîz. Kókte Ósken onîñ kanatlarî.
Biñ senelík ğol keşe Hep ogadar dakkalarî.
71
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Un
cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele -
Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele.
َ ََ اﺷﺪا
ُْ ،ﻳدلز ٌ ِ ْ ِ ﻛﻚ ُ ِﺗﻞ ْ ُ ﻳﻘﺎرد ِ ْ ِ ْ ِ ﻛﻚ َ ْ َُ ﻳدلزل۔۔۔ ْ َ َ َار ِﺳـ ْ َﻨﺪا ِ ْﴰ ،زس ٍ ِ ْﺸﻚ ُﺳﯖ ِ ْ ِ ﻨﺪی ُ َاش ﻫﺰل۔ ْ َ ْ اَ َداْﺷ َﻘ
Aşada
kók tolî yîldîz, Yokarda kók yîldîzlî...
Arasînda şímşek soñsîz, Adaşkanday uşa hîzlî.
72
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
din a chaosului văi, Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine;
ﻗﻮوﺳﻦ ٌ ُْ َ
َد َرﻟ َ ِﺮ ْ َﻧﺪ ٰ ْ ٰ ْ ﺗﮕﺮكْ َاﺗْ ٰﺮ اﻓﻼردا ََ ُ ﻛﺮن َ ِ ُ ﺗﻮﻏﺎن ْ َ ُ ﺟﻮرﻗﻠﺮ َْ ْ ِ َ دﻴﺎ ٰﻳ ٰﺮا ِﺗﻠْ ٰﻐﻴ ْ ٰﻨﺪ۔ َ ُْ ﻧ
Kawosnîñ
derelerínde Tógerek etraflarda
Ğarîklar tuwgan kóríne Dúnya yaratîlganda.
73
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Cum
izvorând îl înconjor Ca nişte mări, de-a-notul...
El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul;
ﺟﺎرق ِْ َ
دﴩ ٍ ِ َ ُ ٰاغ ُ ﻟ ِ ِْ َ َ ِ َ ﻟﻐﺎدای ،ﺳﺎرل ْ َ َ ْ َدو،دﯕﺰدی ْ َ ِا ْﺳـ،ءش َ ُ ُا ،ﻓﻜﺮ ٍ ِ ِ ،ﺘﻚ ُ ِﺗﻞ ِ َْ ِ َْ ﻫﺮﳽ؍ﻫﺮﳽ ُﺟ ْﻴ ِ َﺘﻼ۔
Ğarîk
oga dolaşîr Deñízdiy, dalgaday sarîla,
O uşa, ístek tolî, fikir, Herşiy-herşiy ğoytîla.
74
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Căci
unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naşte.
ءن ٌُ
ﺸﻜﻦ ﻳَ ِﺮ ْ َﻧﺪ ْ َ ْ ﻳ َ ِﺘ ،اﺷﻦ ْ ٰ ِ ُٰ ْﻛﺰ ُ ْﻳﻖ ﺗ ٌ ُ ُ ﻨﻤﺎق َ ْ َ زﻣﺎن ُ ْﺑﺶ ﻳﺮگ ْ ٰ ٰ ُ ِءﻏ ٰﺮ ٰاش اﺷﻦ۔ ْ َ ُ ﺸﻠﻘﱳ ٌ ُ ت◌ق ْ َ ْ ِ ْ ُﺑ
Onîñ
yetíşken yerínde Kóz yok tanîmak úşún,
Ogîraşa zaman boş yerge Boşlîktan tuwmak úşún.
75
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Nu
e nimic şi totuşi e O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene Uitării celei oarbe.
ُْﻳﻖ
ِ ِْ دس َد َ ْﺑﺮ ً َ ،ﺑﺮﳽ ﴎﻏﻦ؞ ً ٰ ْ ُ ﻫﻮس ُ ِان ْ َ َ ِ ْﺑﺮ ْ ِ ْ َد َر ،اﻏﺎدار ً َ َ ُ ،ﻧكل َ ْابر اﺘﻠﻐﻦ۔ ً ٰ ْ ُ ُ َﻗﺎ َر ْ ِ ْﻧﻠﻖ ُﻧ
Yok
bírşiy, deseñ de bar Bír hewes onî sorgan!
Derenlík bar, ogadar, Karanlîk unutulgan.
76
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „De
greul negrei vecinicii, Părinte, mă dezleagă
Şi lăudat pe veci să fii Pe-a lumii scară-ntreagă;
؍ ُش
اﺑﺪﻳﱳ ً َّ َ ِ َ َ اور ْ َُ ﻣﻦ ُﻗ ْﺮ َ ًﺗﺮ؞ ِ َ ،َ َّ ْاﻟﻢ َ َ ﻨﺪن ً َ ْ ُ زس ﻫﺮﻣﺖ ْ َ ْ َﻣ ْ ِ ْﺳﺎﻏﺎ ُﺳﯖ ﻗﺎدر۔ ِ َ ْ ُ دﻴﺎ ً َ َ ﺑﻠﻐﻦ َ ُ ِﻧ
- Şo
awur ebediyetten Allam, mení kurtar!
Menden saga soñsîz húrmet Dúniya bolganî kadar.
77
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
O,
cere-mi, Doamne, orice preŃ, Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor eşti de vieŃi Şi dătător de moarte;
ْ ،ﺗﯖﺮم ِْ َ
ِ ْ َ ﺪن َ ْ ِ ﻫﺮﳽ ،اﺳﺖ ْ َ َﻣ ْﻨ ﺳﻦ َ ْﺑﺮ ٰ ٰﻣﻎ؞ َ ْ َ ْ َ ﻗﺎدر ْ َ َ ابﺷﻖ ﻴﱳ ُء ْﺳﺘُ ْ َﻨﺪ ٍ ْ ٰ َﺳ ْ ٍﻨﺲ ٰﻫ َ ْ ﺳﻦ َ َ ٍاﻟﺲ َﻣ َﺰ ارﻏﺎ۔ ْ َ menden herşiy íste, Tañrîm, Başka kader sen ber maga! Sensîñ hayatnîñ ústúnde Sen alasîñ mezarga.
78
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Reia
-mi al nemuririi nimb Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb O oră de iubire...
َِﮔﺮ
َْ ْ ِ ْ َ ْ ُ ءل ﻫﺎايﻟﻦ؞ ٍ ِ َ َ اﻟﻤﺰكل ْ َ ﺸﻦ ءل َ ِﮔﺮ؞ ْ ِ َ ﺸﻢ اَﺗ ْ ِ َاب ِﻗ َ َ ِ ْ َ ﻣﺎغ َ ْﺑﺮ ؍ ،اﺷﻦ ٌ ُ ُ ﻫﺮﳽ ِ ْ ﺳﺎت ُﺳـ ْ ٓ َ ِ ْﺑﺮ،ﺳﺎت ْ ٓ َ ِ ْﺑﺮ ﻴﮓ؞
Gerí
al ólmezlík hayalîn! Bakîşîm ateşín al gerí!
Maga ber – herşiy úşún, Bír sáát, bír sáát súygí!
79
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Din
chaos, Doamne,-am apărut Şi m-aş întoarce-n chaos...
Şi din repaos m-am născut. Mi-e sete de repaos."
ﻗﻮﺳﱳ ْٰ ْ ُٰ
،اﻟﲓ ْ ِ ْ َِاي َر ً َّ َ ،ﺗدلم ََُْ ،ادم ٌ ِ َ ﻗﺎوﺳﻘﺎ ٰﻗﺎﻳْ ٰ ْﺘﺎر ْ ُ ْ ُ ْدر ُﻏ ،اتﯕﺮم ٍِ ْ ٰ ،ﺗﻮدم ْ َ ﻨﻠﻘ ْ ُ ُ ﺘﺎن ْ َ ْ َِدﻧ ْﻠ ﺘﮕﻢ۔ ٍ ِ َ ﻨﻤﻜ ِ ْﱰ ِا ْﺳـ
Kawostan edím, Durgunluktan tuwdum, Tañrîm, Dínlenmektír ístegím.
80
yaratîldîm, Allam, Kawoska kaytar
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
ce din genuni – „Hyperion, Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne şi minuni Care n-au chip şi nume;
،؍ ِﻫﭙَ ِﺮُ ْﻳﻦ
ٍ َ َ ﻟﺮدن ﺳﻦ ْ َ ﳇﺲ ْ َ ْ َ َد َر ﺗﻠﳫﺮ َ ْﻣﻦ۔ ْ َ َ ُْﻛ ِﺮ ْ َ ْ َ ِ ﻟﻤﮕﻦ ،ﺑﻠﻤﺲ ْ ِ ُ ،ِا ْﺳ َ َـﱲ ً َ ْ ِ ﺳﯖﻦ ِ ُ ،ِ َاﺷﺎ َرﺗ َ ْْﻠﺮ ﻣﺠ َﺰ َ ًﻟﺮ۔ derelerden kelesíñ sen - Hiperiyon, Kórílmegen tílekler men. Ísteme, soñîn bílmeseñ, Işaretler, múğizeler.
81
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Tu
vrei un om să te socoŃi, Cu ei să te asameni?
Dar piară oamenii cu toŃi, S-ar naşte iarăşi oameni.
ﻨﻤﺎن ْ ٰ ْ ِاﻧ ْ ٰﺴـ
ازن َْ ِ ٌ ُ ﺳﻦ ْ َ دپ ٍ ٰ ﻣﺎن ُء ٰﺷـ ﺘﺎس ِم؟ ْ ٰ اﻻر ْ َُ ﻧﻼر َﻫ ِ ِﭙﺲ ْ ِ َْ َ َ ْ ﮔﱪﺳﻦ ِ ﻧ ْ َ ْ اﺴﺎ ﮔﻦ ِﺟ ْ ِﻨﺲ۔ َ َ ﻳَ َﺮِ ِ ْﺗﻠﺮ
Insanman mî? Gebersín insanlar hepísí Yaratîlîr gene ğínsí.
82
dep sen ózîñnî Olar man uşatasîñ
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Ei
numai doar durează-n vânt Deşerte idealuri -
Când valuri află un mormânt, Răsar în urmă valuri;
ُء ْ ٰ ْﻧﻠﺮ
َ ْ ُﺑ ْ ِ ُ ﺸﻘﺎ اﻣﺖ ُ َﻗﺮ ءﻳﺪرﻣﯽ۔ َ ْ ُ ْ ُ ارﳇﺮ ُ ْﺑﺶ ِ َ ْ ََ َ ْ َ ابﺷﻖ ﻛﻦ ُ َﺗﺮ ْٰ ٰ َ َ دﻟﻐﺎ َ ْ َ َ ٰﻣﺰو ِر ْ ٰﻧﺪا ِﭘ ْ َﺘﺲ دﻟﻐﻮ ۔
Onlar
boşka úmit kura Ereklerí boş uydurma.
Başka dalga kene tura Mezarînda pítse dalga .
83
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Ei
doar au stele cu noroc Şi prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc, Şi nu cunoaştem moarte.
ً َ ْ ُ ِ ْﺑﻠﺮ ِﻗ ،ﺴﻤﺖ
َ ْ َ ْ ِاﻧ ْ َﺴـ ﻨﻼردی
،ﻗﺎدر ً َ َ ٰ ِابز ِﺳـ ْ ٰﻨﺪو َ َﻗﺎر ٰﺴﻖ ً ٰ اﺷﻦ ُا ِ ْﻟﻢ ﻳ ْ ُ ُ ِﺑ ْﺰ َ ْﻟﺮ َ ْ ِ ﻳﻘﱰ ﺟﺮ۔ ُِْْ ْ َ َ ﺑﺰد ْ َ َی،زﻣﻦ
Insanlarda kader, Bízler úşún ólím yasak Yoktîr bízde zaman, ya ğer.
84
bolîr kîsmet, Bazîsînda kara
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Din
sânul vecinicului ieri Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer S-aprinde iarăşi soare;
ُْ ُ ﺑﮕﻦ
ْ َ ُْ ﺸﺎر ْ ُ ُ اﻟﻤﻚ ً َ َ اﺷﻦ ﻳ ﻨﻮن ُ ْ ٰﺑﻠﻐﺎ ْ ٰ ًﻧﻠﺮ ْ ُ َ ُ زس ﺗ ْ ِ ُْﺳﯖ ْٰ ٰ َ ْ َ ابﺷﻘﯽ ُﻛﻨ ﺸﺖ َﺟﺎﻟْ ِ َﱰ ًار ﻗﻼر۔ ً َ ْ اﮔﺮ ُﺳ ْ َﻨﺲ ُب َﺟ ِﺮ َْ َ ólmek úşún yaşar Búgún Soñsîz túnewún bolganlar Başka kúneşte ğaltîrar Eger sónse bo ğarîklar.
85
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Părând
pe veci a răsări, Din urmă moartea-l paşte,
Căci toŃi se nasc spre a muri Şi mor spre a se naşte.
َ َُ ﺗﻮﻣﺎغ
،اﺷﻠﺮ ً َ َ ُ ْاﻏ َﺮ ِ ّ َ ﻗﺎدا َ َ اَ ْر ءﻟﻢ ٍ ِ ُ ﺑﻼ ْ َ ُْ ﺗﻮوﻟﺮ ْ ُ ُ اﻟﻤﻚ ً ٰ ٰ ُ ءﺷﻦ اﺷﻦ۔ ْ َ ُ ،ُا َ َ ْﻟﻠﺮ ٌ ُ ُ ﺗﻮﻣﻖ ograşalar, Tuwmaga Arkada bellí ólím Ólmek úşún tuwalar Óleler, tuwmak úşún.
86
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Iar
tu, Hyperion, rămâi Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvântul meu de-ntâi Să-Ńi dau înŃelepciune?
،ﺳﻦ ْ َ
ابرﺳﻦ ْ َ ،ِﻫﭙَ ِﺮُ ْﻳﻦ ٍ ِ ْ َ ﺳﻦ َ ٍ َ ﺘﮕﻦ ،ﻳﺮد ْ ِ َ َ ْﻫﺮ ِا ْﺳـ ،ُ ِ ْﺑﻠﺮ َ ْﻫﺮ َن ِا ْﺳ َ ًﺘﺲ َ ِ ْ ِ اﻗﺲ ِم ٍ ْ َﻣ َﺮ ﺑﻠﮕﮓ؟
Sen,
Hiperiyon, sen barsîn Her ístegín yeríñde,
Bolîr her ne ísteseñ, Meraksîñ mî bílgíge?
87
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Vrei
să dau glas acelei guri, Ca dup-a ei cântare
Să se ia munŃii cu păduri Şi insulele-n mare?
ِا ْﺳـ ِﺘ ٍﻴﺲ
ﺴﻦ ْ َ ِم ٍ ِ ﺟﻦ َ ْﳇ َ ُ ْ ُ ﺑﺰم درﻛﮓ؟ ْ ِ ِ اانو ْ ََ ،ﺴﻦ ٌ ِ ﻣﺎن ِ ْﺑﺮﻟ َ ْﺸ ْ َ ٰ ْاتو َ ِ ْﺑﲑ َ َْ َ َ دﯕﺰَد؟ ْ ِ َ ،ادﻟﺮد mí ğan kelsín
Ístiysíñ Ánaw bízím dúrkúge? Taw bayîr man bírleşsín, Adalarda, deñízde?
88
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Vrei
poate-n faptă să arăŃi Dreptate şi tărie?
łi-aş da pământul în bucăŃi Să-l faci împărăŃie.
ْ َََ ﻫﺎرﻛﺖ
ِم ِا ْﺳـ ِﺘ ٍﻴﺲ؟ ْ َ ُ ،ُدﻏْ ِﺮ ْﻟﻖ ﺴﱰم؟ َ ْ َ ْ ﻗﻮت ُﻛ ءدم ٍ ِ َ ﺗُْﭙ ٰﺮ ْ ِﻗﻦ َ َ ْﺑﺮر َ َ ْ ُ اﺗﭗ ﺑﻠﻤﮓ۔ ِْ َ ِ َ ْ ِ َ ﭘﺎدﺷﺎﻟﻖ
Hareket
mí ístiysíñ? Dogrîlîk, kuwet kósterme?
Topraknî berer edím Padîşalîk etíp bólmege.
89
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
ÎŃi
dau catarg lângă catarg, Oştiri spre a străbate
Pământu-n lung şi marea-n larg, Dar moartea nu se poate...
َْ ِ َ ﮔﻤﻠﺮ
َ ٍ ْ َ ِم ارزدا؟ دﺸﻤﺎق؟ ً َ ْ َ ءﺳﻜﺮی َ ْﻣﻦ ُ ﻟ َ َِ َْ اﺷﻠﺮ ﻗَ َﺮ َاد ؍ ْ ِ ِ َ ﺟﻠﺮ ْ َّ ُ ايﺳﺎق؞ ً َ َ ، ُا،ﺑﻠﻤﺎز ْ َ ْ ُ ءﻟﻢ ُِْ
Gemíler Ğollar aşîlîr karada Ólím bolmaz, o, yasak!
90
mí arzîñda? Askeriye men dolaşmak?
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
pentru cine vrei să mori? Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor Şi vezi ce te aşteaptă."
اﺷﻦ ْ ُ ُ ِ ْﰼ
ﺳﻦ ُ َ ًاﻟﺞ؟ ْ َ َ ِ َ ﻛﺖ َ ِ اَ ْر،ﺟﺮڭ َْ ﺗﯔ؞ ِ ْ َ ﻧﻠﺮدان َن ﺑﳫ ًﻴﺞ؟ ْ ٰ ْ ٰ ْ ُا دﻴﺎ؟ َ َ َءدْﺷ َﻘ ْ َﻨﺪ ُا ُ ِﻧ
Kím
úşún sen óleğeñ? Ket ğeríñe, artîña!
Onlardan ne bekliyğeñ? Adaşkanda o dúniya? * * *
91
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
În
locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse Şi, ca şi-n ziua cea de ieri, Lumina şi-o revarsă.
َ ُْ ،ﻛﻜﺖ
،ﺟﺮن َ ِ َ ءزن ُِْ ِ ْ َ ﺘﭗ ﳇﺪ ِﻫﭙَ ِﺮُ ٌﻳﻦ۔ ْ ِ ﻗَ ْﻴ ،ﺑﮕﻦ َد ْ َ ْ َ ْﻫﺮ َز َاﻣﺎ ْ ُ ُ ،ﻧﺪی ِْ ٰ ﻗﻼرن۔ ِ ِ َ ْ ﺟﺎﻳﺪ َﺟﺎ ِر ózín ğeríne, Kókte, Kaytîp keldí Hiperiyon. Her zamanday, búgún de, Ğaydî ğarîklarînî.
92
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Căci
este sara-n asfinŃit Şi noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniştit Şi tremurând din apă.
ﺸﺎم ْ َ اَ ْﻗ
ِ َ ْ اﺳﺖ َر ْﺳـ ِ ُْ ،ﺘﻼد َ َ اَ ْرِ ْﺗﻖ ،ﺑﻼﺟﻖ ً ٰ ٰ ُ ﻛﺶ ِ ُ ﺟﺎرق َ ُْ ،ﺗﻮد ْ ِ َ ﻛﻜﺖ َ ْای َ َ ْ ﺳﻮﻻردا َﺟﺎ ََْ ُ ﺟﻖ۔ ً َ ﻧﻼان
Akşam
ústí rastladî, Artîk keşe bolağak,
Kókte ay ğarîk tuwdî, Suwlarda ğanlanağak.
93
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Şi
împle cu-ale ei scântei Cărările din crânguri.
Sub şirul lung de mândri tei Şedeau doi tineri singuri
ِا ْ َﻧﺞ
ﻟﺠﻤﻼر َ ْﻣﻦ ْ َ ْ ِ ْ ِﻗ ِﻮ ٰ ْ ِ اتود ُﺟ ْﻠ ٰ ْ ٰ ُ ْ ِﺗدل ﺸﻘﻠًﺮ ﻨﺪان ٍ ٰ ُْ ْ ٰ ً َ ْ ﻻﻣﱪﻻر اَ ْﺳ ِﺘ ْ َ ﻛﺮن َ ِاق ﺟﺶ َ َﺑﻼ۔ َُِ
Inğe
kîvîlğîmlar man Toldî tawda ğolşîklar
Lamburlarîñ astîndan Kóríne ekî ğaş bala.
94
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „O,
lasă-mi capul meu pe sân, Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin Şi negrăit de dulce;
ََْ؍ اتﺷﻼ
،ﻴﲈﰟ ٍ ِ ٰ ْ ٖﻗ،ﺸﻢ ْ ِ ٰﺑ ،ﺳﻦ ﻗَ ِﺘ ْ َﻨﺪا ْ ِ ْ َﺟﺎﺗ ٍ َ ﺴﻦ ،ﺘﻞ ُ ِ ْاﻣﺮ ﻳ َ َﺸ ِ ٌـﲓ ِ َْﺗ ﺳﻦ ُ ٍﻛﺰ اَ ْﺳ ِﺘ ْ َﻨﺪی۔ ٍ َ
- Taşla
başîm, kîymasîm, Ğatsîn seníñ katînda,
Tatlî ómír yaşayîm, Seníñ kózîñ astînda.
95
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Cu
farmecul luminii reci Gândirile străbate-mi,
Revarsă linişte de veci Pe noaptea mea de patimi.
ْ ُٰ دﻻش
ﻨﺠﻤﻦ ِ ْ َ ْ ﻣﲌ ﺗ ُ ُﺸـ َِْ ،ﺟﺎرغٍ ﻧ َ ِﻤ َﻨﻮ ُْ ُ ِ ٰ ﺳﻮق ﻨﱳ ِ ْ َ ﻨﻤﺰ ُﺳ ُﻜ ْ َ ْ ُﺳـ،ىج َْ َ َ ْ َ ﻟﻘﻞ ﺳﻮداﯕﺎ۔ ِ ْ ﻗَ ً ِﺮ
Dolaş
mením túşúnğemní Suwuk ğarîgîñ namîna,
Ğay, sónmez súkúnetní Karañlîklî sewdaña.
96
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Şi
de asupra mea rămâi Durerea mea de-o curmă,
Căci eşti iubirea mea de-ntâi Şi visul meu din urmă."
َْ ﰻ
َ ْ ُ ﻣﲌ ُا ْﺳـ ،ﺘﻤﺪ ْ َ ْ ِ َ ،ﺳﻦ ،ﺘﺎﺗﭗ ْ ِ ْ َ ﺑﱳ ْ ُُ ٍ ِ ٰ درﰎ ﺗ ُ ْﻘ ٍ َ ٰ ِ ْﺑﺮ َ ٌ ْ اتﻧﺲ ُﺳـ ،ﻴﮕﺪ ْ ُ ﻫﺎﻳﻼرﻏﺎ َ ْ َّ َ َ ﺑﺮپ۔ ٍ ِ َ ﺳﯔ
Kel
sen, mením ústúmde, Bútún dertím toktatîp,
Bír tanesíñ súygúñde, Hayallarga soñ beríp.
97
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
vedea de sus Hyperion Uimirea-n a lor faŃă; Abia un braŃ pe gât i-a pus Şi ea l-a prins în braŃe...
ﻛﻜﱳ َْْ ُ
ُ َﻛﺮ ِﻫﭙ َ ِﺮُ ٌﻳﻦ ،ﻨﻼرن ٌ ِ ٰ ْ ﺸﭗ ٰﻗ ٰﺮا ٰﻏﻴ ْ ِ ٰﺷ ُْ ،ﻣﺎن َ ِ ْ ﻗﻞ ُﻣ ْ َ ﺳﻠﻐﺎن ْ َ ْ َ ﻴﲍ ﺸﻘﻠﻐﺎﻧﻦ۔ ْ ُُُ ٌ ِ َ َ ْ َ ﺟﻮرپ ُﻗ
Kókten
kóre Hiperiyon Şaşîp karaganlarîn,
Kol moynîna salgan man, Ğuwurup kuşaklaganîn.
98
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Miroase
florile-argintii Şi cad, o dulce ploaie,
Pe creştetele-a doi copii Cu plete lungi, bălaie.
ْ ُُ ﳈﺶ
ﻗﻘﯽ ْ َ ْ َ َﺷ ٌ ِ ُ ﺸﳫﺮ ،ﻛﻜﱳ ِ َْﺗ ً َ ْ ُ ﺟﺎو ُا ْ َ ْﻧﻠﺮ ٰ ٰ ﺘﻞ ،ﺸﻞ ِ ْ ﺸﻞ َءﻟْ ِ ْﱳ َﺷ ِ ْ ازن َﺷ ْ ُُ َِ َ ْﺑ ﺸﻼر۔ ٍ َ ْ َﺟ،َﺸﻠﻮران
Kúmúş
şeşekler kokîy Tatlî ğawa onlar kókten,
Uzun şáşlí altîn şáşlí, Başlarîna, ğaşlarîñ.
99
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Ea,
îmbătată de amor, Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Şi-ncetişor DorinŃele-i încrede:
،ﻗﺰﻣﺰ ْ ِِ ِ
ِ ِ ْ ٰ اﺷﻖ ،ﴎﻫﺶ ْ َ ﻟﺮن ُ َﻛﺮ ْ ِ َ اﺷﭗ ُﻛ ْﺰ ْ َِ َ ُْ ،ﻳدلزن ِ ْ ِ ْ ِ ﻴﮕﻦ ْ َ ْ ﻛﻜﺖ ُﺳـ ْ ََ َ ْ َد ْر ِ ْﺗﻦ ِﺗ ِﺮ،ﻳﻮش ﻟﺖ۔ aşk sarhîşî, Kîzîmîz, Aşîp kózlerín kóre Kókte súygen Yîldîznî, Yawaş, dertín tírílte.
100
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
– „Cobori
în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând, Norocu-mi luminează!"
؍ ُ ْﺗﺶ
َ ََ ،ﻳدلز ٍ ِ ْ ِ ﻣﻼی ْ َ ُ ،اﺷﻎ ،اتﻳﭗ ْ ِ َ ِ ْﺑﺮ ْ َ ﺟﺎرق ٍ ِ َ ﻣﻮن ُ ْﺗﺰ ،ﻨﺠﻢ َ َ ْ ﺗ ُ ُﺸـ،ِ ْﻛﺮ ُ ْءر َﻣ ْ َﻨﻐﺎ ﻧﻼﺗﭗ۔ ٍ ِ َ ْ ﺴﻤﱲ َاﻳْ ِﺪ ْ ِ َ ْ ِﻗ
- Túş
aşaga, mulay Yîldîz, Bír ğarîk man túz tayîp,
Kír ormanga, túşúnğeme, Kîsmetím aydînlatîp.
101
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
El
tremură ca alte dăŃi În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăŃi De mişcătoare valuri;
ُا
،ﻗﻠﱰی ً َ ِ ْ َ ﻧﺪای ْ ٰ ْ ﻛﻦ ُا ََ ،دﻗﻼر ُا ْﺳﺘُ ْ َﻨﺪ ْ ٰ ْ ٰ ،اتوﻻر ََْْ ،اﻳﺪای ِ ْ َّ ُ ُ ْﺑﺶ ً َ ْ َ ﺷﻠﺮن ُا ﺟﺮ َﮔ ْ َﻨﺪ۔ ْ ِ ْٰ ﻧ ْ ُ ﺟﺎزس ِﻗ ْﺮ َ ْﻟﺮ
O
kene onday kaltîray, Tawlar, daklar ústúnde,
Boş şóllerní o ayday, Ğansîz kîrlar ğúrgende.
102
luceafărul
ﻳدلز ِ ِ ْ ِ ﺗ ْٰﯔ tañ yîldîzî
Dar
nu mai cade ca-n trecut În mări din tot înaltul
– „Ce-Ńi pasă Ńie, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul?
ُا
ازن اَ ْ ِﻧﺪ ْ َ ْ ِْ َ ْ ِ ُ ﺷﺎﭘﱰﻣﻮی َ ْ ِ َ ﺴﳫﺮدن دﯕﺰگ؞ ْ َ ْ َ ْ َ ُ ْﻳﻜ َ َ ﻧﺪر ،ﺘﻞ ِ ْ َ ﭙﺮق ﺑ ْ َ ْ ُ ﺗ،ﺳﺎغ َِْ ؍ ِ ٰ ْ ٰﺴﻢ ٰاي ﺑ ﺸﻘﻮس؟ ْ ٰ َﻣ ْﻦ ُ ْﺑﻠ
O
şaptîrmay ózín endí Yúkseklerden deñízge!
- Nedír saga, toprak betlí, Men bolsam ya başkasî?
103
mihai eminescu
ُ ْ َ ﻣﻘﺎﻳﻞ اَ ِﻣﻨ َِِْ ﺴﻜﻮ mikayil emineskúw
Trăind
în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor şi rece."
زس ٍ ِ
َ ْ ِ َ َ ْﺗﺮ ُ ِﻧ ،دﻴﺎﯕﺰدا ْ َ ْ ِﻗ ،زس ٍ ِ ﺑﳫﭗ ﻳ ٰٰﺸ ْﻴ ْ َ ْ َ ﺴﻤﺖ َ ْ ِ َﺟ ،ﺗﺮﻣﺎن ً َ َ ُ ﻨﻤﺪا َ ْﻣﻦ زس؞ ٍ ِ َ َّاﻣﯽ ُاِﻟ ْﻤ،ﻨﻐﺰ ْ ِ ْ ٰﺟ
Sízíñ
tar dúniyañîzda, Kîsmet beklep yaşaysîz,
Ğihanîmda men turaman, Ğangîz, amma ólímsíz! * * *
104