a cuvintelor dintr-un rînd în altul

Despărţirea cuvintelor în silabe. Trecerea regulamentară a cuvintelor dintr-un rînd în altul

Trecerea cuvintelor dint-un rînd în altul se face pe silabe. La trecerea lor trebuie respectate anumite reguli. 1. Cînd o consoană se află între două vocale (sau între un diftong ori triftong), ea trece în silaba următoare: fo-ne-ti-că. • Litera x se pronunţă în două consoane (cs, gz), dar este considerată o unitate: exer-ci-ţiu. 2. Două consoane între două vocale, la desăpărţirea lor în silabe, trec: prima consoană rămîne în prima silabă, iar cealaltă trece în silaba următoare: sol-dat. • Cînd prima consoană este b, p, d, t, v, f, g, c, iar a doua este l sau r, ambele consoane trec la silaba următoare: ce-dru; ca-blu; ti-gru; pa-tru; sfe-clă; su-ple-ţe; aflu-ent; co-vrig; pehli-van; (dar: gîr-lă, vîs-lă). 3. Două vocale alăturate fac parte din silabe diferite: la-ud. 4. Grupul de trei sau mai multe consoane, aflate între două vocale, se despart după cum urmează: prima consoană trece la silaba dinainte, iar celelalte consoane — la silaba următoare: sub-stan-tiv; con-struc-ţie. În cazul grupurilor lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv, despărţirea se face după a doua consoană din grup: somptu-os; sculp-tu-ră; punc-taj; func-ţie; arc-tic; jert-fă; ast-mă; sand-viş. 5. Diftongii şi triftongii, alcătuind o singură silabă, nu se dezmembrează: du-ios, poar-tă, lu-poai-că. 6. O vocală, un diftong (un triftong), plasate la începutul sau la sfîrşitul unui cuvînt polisilabic, nu se despart de restul acestuia: apă, odaie. 7. Cuvintele derivate se trec dintr-un rînd în altul după părţile componente: inter-urban, des-com-pun. 8. La sfîrşitul rîndului cratima nu trebuie să fie considerată liniuţă de despărţire în silabe: ciu-lin-du-şi; mi-am.