CUVINTELOR. ORTOGRAFIA LOR

STRUCTURA CUVÎNTULUI. FORMAREA CUVINTELOR. ORTOGRAFIA LOR

Reamintiţi-vă şi completaţi enunţurile de mai jos: — Părţile componente ale structurii cuvîntului sînt: ... — Elementul comun al cuvintelor înrudite se numeşte ... — Familia lexicală cuprinde cuvinte înrudite ca sens şi formate de la ... — Prefi xul este partea semnifi cativă a cuvîntului şi se adaugă... — Sunetele sau grupurile de sunete aşezate după un radical, pentru a forma cuvinte noi, se numeşte ... — Partea cuvîntului alcătuită din rădăcina acestuia plus (în cazul derivării) prefi xul şi sufi xul se numeşte ... — Desinenţa este partea schimbătoare a unui cuvînt ... — Cuvintele formate cu ajutorul prefi xelor şi sufi xelor se numesc ...

346. Analizaţi după structură cuvintele: comportare, comedie, consătean, concediu, strălucitor, a desfăşura, desagă, prelung, presă. • Citiţi următoarele propoziţii. a) A cînta este o calitate a oamenilor. b) Privesc cu încîntare la fl orile din grădină. c) M-am întors încîntat de la circ. d) Poetul e un cîntăreţ al frumuseţii naturii. c) S-a trezit la cîntatul cucoşilor. Examinînd cuvintele evidenţiate, aţi observat că acestea sînt înrudite ca sens şi s-au format de la cuvîntul a cînta. Completaţi:

Cuvîntul de la care se formează alte cuvinte apropiate ca sens se numeşte ...

De la cuvîntul a învăţa se pot forma cuvintele: învăţătură, neînvăţat, învăţător, învăţăcel. Toate aceste cuvinte au un element comun la care se adaugă, fi e înainte, fi e la sfîrşit, diferite grupuri de sunete, cu ajutorul cărora se formează cuvinte apropiate ca sens. Pentru cuvintele citite mai sus elementul comun este învăţ. Elementul comun (rădăcina sau radicalul) nu sînt întotdeauna la fel. E x e m p l e: muncitor, a munci, muncitoreşte, muncitorime; a urca, urcuş, urcare, urcător.

Cuvîntul de bază: a munci, a urca rădăcina: (element comun) munc-, urc-

347. Precizaţi radicalul şi cuvîntul de bază pentru următoarele cuvinte: copiliţă, copilărie, copilăros, copil, copilandru.

348. Alcătuţi alte cuvinte înrudite ca sens de la cuvintele: faţă, minte. 349. Identifi caţi rădăcina şi cuvîntul de bază pentru fi ecare din cuvintele: neliniştitor, pădure, nelinişte, împădurit, a linişti, pădurice, liniştitor, păduros.

Reţineţi! Familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obţinute de la un cuvînt de bază, prin adăugarea unor litere sau grupuri de litere la începutul sau la sfîrşitul lor. Cîmpul lexical al cuvintelor cuprinde mai multe cuvinte din acelaşi domeniu care au însuşiri de sens comune.

C o m p a r a ţ i: a) a lungi, lungime, lungan, lunguleţ, lung, lungime; b) bancă, fotoliu, canapea, sofa, scaun.

2 350. Găseşte cuvîntul de prisos: şcoală, elev, problemă, profesor, magazin, calculator, penar, manual, tablă.

4 351. Lucru în grup. Continuaţi seria de cuvinte ce se încadrează în acelaşi cîmp lexical: Caşcaval,... odaie,...

1 352. Explicaţi de ce seria de cuvinte octombrie, lună, fl orar, prier, noiembrie face parte din acelaşi cîmp lexical. 3 353. Lucru în grup. Selectaţi din piginile Dicţionarului explicativ cuvinte ce s-ar include în cîmpul lexical pentru denumirile de: a) stare fi zică; b) sentimente; c) mobilier. 1 354. Omul, în viaţa lui, trebuie să construiască o casă, să sape o fîntînă, să sădescă un pom pentru a le lăsa drept moştenire celor care vin din urma lui. Vă propunem un test pentru cei de vîrsta voastră care se vor şi ei mari: a) Ai sădit vreodată un copac? b) Ai ajutat la îngrijirea sau curăţarea vreunui izvor, vreunei fîntîni? c) Ai construit adăposturi, cantine pentru păsări şi animale? d) Ai acordat ajutorul necesar unei păsări sau animal? e) Ai făcut şi alte lucruri frumoase? • Dacă răspunsul tău este pozitiv, primeşti 10 puncte, dacă nu — 0. • Dacă ai acumulat 40 de puncte, ai crescut şi ai învăţat multe. • Dacă ai mai puţine, trebuie să te gîndeşti ce să faci, ca să devii mai harnic, mai grijuliu faţă de lumea înconjurătoare.

Repere teoretice

Vocabularul limbii moldoveneşti se îmbogăţeşte în continuu prin apariţia de noi cuvinte, ce se formează prin diferite mijloace.