Art Out no. 55 by Laura Mihalca

Art Out Artă. Arhitectură. Patrimoniu. Restaurare. ART OUT – ISSN 2069-6949 ISSN-L = 2069-694

Art and Photography in the Black Power Era Echipa Editorială/Editorial Team Director/Director Laura Lucia MIHALCA Director Adjunct/Deputy Director Alexandru GĂVAN Redactor Șef/Editor-in-Chief Ligia NICULAE Redactor Șef Adjunct/Deputy Editor-in-Chief Adriana CIOTĂU Responsabili Număr/Editorial team of the current issue Coordonator număr/Issue coordinator Miruna GĂMAN Redactori permanenți / Editors Miruna GĂMAN, Ligia NICULAE, VARGA Istvan Attila, Larisa BADEA, Alexandra CAPOTA Redactori colaboratori/ Associate editors Diana MORAR-OANCEA Traducători/Translators Ligia NICULAE, Carmen BOLEA, Andreea CIORNEI, Adriana ȘARPE, Adriana CIOTĂU Corectură/Proof Ligia NICULAE Concept Foto/ Photo Concept Simona ȘERBAN, John FERGUSON Foto Copertă/ Cover Photo John FERGUSON Grafică copertă/Graphic Cover Simona ȘERBAN Design &DTP Simona ȘERBAN Mail redactie@artout.ro Site www.artout.ro Facebook https://www.facebook.com/ArtOutMagazine/

Echipa Art Out mulțumește celor care au contribuit pentru realizarea acestui număr.

NOTĂ: Părerile exprimate în cadrul materialelor publicate aparțin exclusiv autorilor și nu intră în răspunderea redacției. / The opinions expressed through the published materials are owned exclusively by the authors and they are not necessarily the magazine`s responsibility.

CUPRINS /SUMMARY

EDITORIAL Miruna GĂMAN Artă și Fotografie în Black Power Era Art and Photograpy in the Balck Power Era Translated by Ligia NICULAE

COVER STORY John FERGUSON The Forgotten Cowboys Cowboy-i uitați! Translated by Adriana CIOTĂU DOSAR TEMATIC: ARTA CA FORMĂ DE EXPRIMARE Diana MORAR OANCEA Alb și Negru: Kara Walker White and Black: Kara Walker Translated by Carmen BOLEA DOSAR TEMATIC: SALUTUL CA FORMĂ DE EXPRIMARE VARGA Istvan Attila Salutul Black Power de la Jocurile Olimpice din 1968, Crearea unui Simbol The 1968 Olympics Black Power salute, the beginning of a new symbol Translated by Carmen BOLEA DOSAR TEMATIC: MUZICA, O FORMĂ DE EXPRIMARE Larisa BADEA Muzica din Black Power Era Music during the Black Power Era Translated by Ligia NICULAE DOSAR TEMATIC: ORGANIZAȚIA CA FORMĂ DE EXPRIMARE POLITICĂ Alexandra CAPOTA Black Panther Party Black Panther Party Translated by Andreea CIORNEI BONUS Ligia NICULAE Elemente lipsă și caracteristici generale ale societății Europei de Est și a Rusiei în comparație cu perspectiva liberală vestică Missing Elements and General Characteristics of Russian and East European Society by Comparison to the West – the Liberal View Translated by Adriana ȘARPE and Ligia NICULAE

ARTĂ ȘI FOTOGRAFIE ÎN BLACK POWER ERA Miruna A. GĂMAN

L-am văzut pe Barack Obama la putere timp de opt ani, ne-am mișcat la petreceri, plini de viață, pe ritmurile create de Beyonce, neam întristat la soarta personajului interpretat de Samira Wiley în serialul ”Orange is the New Black„. Ne-am obișnuit atât de mult cu prezența oamenilor de culoare în mediul contemporan, încât adeseori uităm că doar în urmă cu 60 de ani, locurile din autobuz erau segregate după culoarea pielii. Black Power Era își are rădăcinile în ani și decenii de suferință. În refuzul Rosei Parks de a-și ceda locul din secțiunea de culoare a autobuzului pentru o persoană albă care nu mai avea loc să stea jos în secțiunea sa. În demonstrațiile din 1961 de la Națiunile Unite, în care s-a implicat chiar și Maya Angelou. Iar totul a culminat cu Martin Luther King și al său discurs ”I have a dream”. Nu a fost ușor pentru cei de culoare să își reclame drepturile și să se facă auziți, într-o lume în care rasa albă continua să se autoproclame superioară. Însă cumva, au reușit. Iar de-a lungul acelor ani tulburi, artele și artiștii au reușit să îi liniștească, pe de-o parte, și să îi ajute să-și transmită mesajele, pe de altă parte. Arta s-a dovedit astfel un mediu ideal prin care oamenii se putea exprima, iar muzica, pictura, fotografia, toate au încapsulat spiritul acelor vremuri, l-au transmit celor care trebuiau să-l audă și l-au păstrat pentru viitoarele generații. Ca să nu uite. Ca să nu repete Vă invităm la o (re)descoperire a Black Power Era, unul dintre principalele momente ale secolului trecut. Atunci, parcă ne-am mai recâștigat puțin din umanitatea pierdută de-a lungul secolelor de cuceriri și dominări. Oare am păstrat-o?

ART AND PHOTOGRAPHY IN THE BLACK POWER ERA

Miruna A. GĂMAN

We saw Barack Obama holding the power of the United States of America for eight years, we danced at parties while listening to Beyonce, and we were saddened at the fate of the character played by Samira Wiley in the series “Orange is the New Black “. We have become so accustomed to the presence of black people in the contemporary environment that we often forget that just 60 years ago, the bus seats were segregated by the color of the skin. The Black Power Era has its roots in years and decades of suffering: In Rosa Parks’ refusal to give up her seat in the color section of the bus to a white person who had no seat in the white people section. In the 1961 United Nations demonstrations, where even Maya Angelou got involved. And it culminated with Martin Luther King and his speech “I have a dream.” It was not easy for the black people to claim their rights and to be heard in a world in which the white race continues to move forward. But somehow they did. And over those troubled years, the arts and the artists managed to reassure them, on the one hand, and help them to send their messages, on the other. Art thus proved to be an ideal environment where people could express themselves, and music, painting, photography all encapsulated the spirit of those times, transmitted it to those who had to hear it, and preserved it for future generations. Not to forget! Not to repeat! We invite you to a (re) discovery of the Black Power Era, one of the main moments of the last century. Then, as if we had regained some of the lost humanity through centuries of conquest and domination. Have we kept it?

COWBOY-I UITAȚI!

John FERGUSON Translated by Adriana CIOTĂU

Când aveam 10 ani, am vrut să mă joc de-a Cowboy-i cu prietenii mei la o școală primară din Londra, dar nu mi s-a permis să fiu un cowboy; Puteam să fiu doar un indian din America. Mi se spunea că: ‘Băieții de culoare neagră nu au fost nici o dată cowboy ’, ‘Ai văzut vreodată un cowboy de culoare neagră? Trebuie să recunosc faptul că nu am văzut nici măcar un cowboy de culoare neagră. Singurul lucru pe care l-am putut observa când aveam 10 ani a fost arhetipul rasei albe, specific eroilor americani; Chiar și 30 de ani mai târziu de la această întâmplare nu știam de existența acestor cowboy de culoare neagră. De la John Wayne, Gary Cooper, Roy Rogers, Clint Eastwood, până la The Marlboro Man, putem vorbi de o listă fără sfârșit, în care nu se află nici măcar un cowboy de culoare neagră. De fapt, ce ar fi de precizat este faptul că, primii cowboy au fost de culoare neagră. Oamenii de culoare neagră născuți ca și sclavi, au descoperit în această meserie o experiență mai puțin discriminatorie. Termenul ‘Cowboy’ provine din timpurile sclaviei: de la băiat de cabină la servitor, de la țăran la personal de bucătărie, la văcar. După războiul civil din America mulți dintre cowboy-i de culoare neagră, cu experiență s-au înrolat în cavaleria armatei devenind cunoscuți ca și soldații Buffalo. Cowboy-i de culoare neagră au devenit călăreți cu experiență, mulți dintre ei ocupând și posturi ca: șefi și manageri de fermă, alți călăreți fiind angajați ca ofițeri federali pe Teritoriile Indiene. Există o estimare care arată faptul că până la o treime din toți cowboy contractați să conducă bovine la piețele din America au fost de culoare neagră sau mexicani. Cowboy-i amerindieni trebuiau să supraviețuiască discriminării și prejudecăților. Viețile acestor văcari spun o poveste de îndemânare și pricepere, despre ceea ce aceștia trebuiau să facă pentru a câștiga încrederea și respectul celor care le controlau viața. Acest lucru presupunea anumite îndeletniciri și anume: îmblânzirea cailor sălbatici, punerea accentului pe marcă, îngrijirea hergheliei. Hollywood-ul a jucat un rol important în a menține mitul Cowboy în viață. Cu toții am crescut uitându-ne la serii TV și filme cu Vestul Sălbatic, dar cât din filmele pe care ni le reamintim se aflau și cowboy de culoare neagră. 5

După aceste cercetări am decis să mă duc în căutarea acestor cowboy uitați și, spre surprinderea mea, am găsit o mare și prosperă comunitate de cowboy afro-americani. Din New Mexico până în Texas și până în îndepărtatul San Francisco Bay Area, mulți dintre afro-americani își pot descoperi istoria în vechile State din Sud. Există multe motive pentru care cărțile de istorie nu menționează despre contribuția cowboy-lor de culoare neagră. Unul dintre motive pe care le-am auzit ar fi faptul că istoria este aproape întotdeauna scrisă de către câștigători, în orice caz, am vrut să descopăr mai multe despre anumite personaje și să întâlnesc câțiva cowboy de culoare neagră din secolul 21, care lucrează la numeroasele ferme din Statele de Sud. De asemenea, intenționez să documentez viețile acelor cowboy care concurează în sutele de evenimente de rodeo din întreaga țară. Sper să mă întorc curând în Statele Unite ale Americii deoarece, acesta este un proiect multimedia în derulare, supus unei finanțări. Obiectivul meu este de a realiza o expunere culturală și educativă despre acest subiect foarte captivant, dar care la rândul său nu este așa de extins la nivel global. http://www.johnferguson.co.uk

THE FORGOTTERN COWBOYS John FERGUSON

As a ten-year-old boy playing Cowboys with friends at my junior school in London, I was never allowed to be a cowboy; I could only be a Native American Indian. I was told ‘Black boys were never cowboys’, ‘Have you ever seen a black cowboy?’ I had to admit that I hadn’t seen a single Black Cowboy. The only ones I saw were your archetypal white, squared jawed, all American gunslinging heroes; even thirty years later I still didn’t know Black Cowboys ever existed. John Wayne, Gary Cooper, Roy Rogers, Clint Eastwood, right up to The Marlboro Man, the list is endless, but not one single black cowboy amongst them. But actually, the first Cowboys were black. Black men born into slavery found they experienced less open discrimination and a better life on the open range. Even the name ‘Cowboy’ comes from slavery days; From Cabin boy to the Houseboy, field boy, Kitchen boy to Cow boy. After the American civil war many experienced black cowboys enlisted in the Army Calvary and known as Buffalo Soldiers. Black

cowboys were brilliant horseman, and many went on to become ranch foremen and managers, while others were hired as federal peace officers in the Indian Territories. It is estimated that as many as one-third of all cowboys contracted to drive cattle to markets across Amer-

ica were either Black or Mexican. African American cowboys, however, had to survive discrimination, bigotry, and prejudice. The lives of these cowhands tell a story of skill and grit, as they did what was necessary to gain the trust and respect of those who controlled their destiny. That meant being the best at roping, bronc busting, taming mustang, calling the brands, controlling the remuda, or topping off horses. Hollywood also played a big part in keeping the Cowboy myth alive. We all grew up watching Wild West TV series and Cowboy films, but how many films can you remember that feature black cowboys,…not too many. So I went in search of the forgotten cowboys and to my great surprise found a large and thriving African American cowboy community. From New Mexico to Texas and as far up as the San Francisco Bay Area, many African Americans can trace their lineage right back to the old South. There are many reasons why the history books fail to mention the contribution of the black cowboys. But one reason I’ve heard mention is that history is nearly always written by the winners, in any case, I wanted to discover more about some of the amazing characters and meet some 21st -century black cowboys working on the many ranches dotted around the South. I also intend to document the lives those Cowboys who compete in the hundreds’ of rodeo events across the country. hope to go back to the State again in the very near future as this is an ongoing multimedia project, subject to funding. My aim is to achieve a wide cultural and educational exposure for this captivating and vastly unexplored subject matter globally. 11

http://www.johnferguson.co.uk

„Am un vis, şi anume că într-o bună zi această naţiune se va ridica şi va trăi conform adevăratului sens al credinţelor sale: acest adevăr este de la sine înţeles pentru noi: toţi oamenii sunt egali.” Dr. Martin Luther King Jr, 28 august 1963 23

The black and white dream Diana MORAR OANCEA

Abstract: The works of the American artist Kara Walker are a crossing point for the way in which we see the past events; stereotypes of races, symbolism of black and white. Cuvinte cheie: alb, negru, rasă, Război Civil, Kara Walker, istorie, America Era 1963, un an care a generat multe tensiuni legate de conceptul de egalitate. Chiar și azi, după atâta timp există dezbateri, texte care atacă sau susțin conceptul, dau diverse grade de interpretabilitate, iar noi constatăm că ceea ce s-a schimbat sunt doar subiecții, cu toate că legiferările actuale ar fi trebuit să asigure statutul universal al egalității între toate ființele umane. În tot acest raport de echilibrare a omului față de om sau față de istorie imaginile sunt cele care sădesc cel mai ușor în conștiința fiecăruia sâmburii unor idealuri cu efecte pe termen lung. Caracterul lor de limbaj universal ce depășește bariera lingvistică sau de stocare a unui mesvaj complex, trezesc cele mai imediate și mai puternice reacții și se propagă rapid prin actualele forme de comunicare în spații largi de pe glob. Pot fi adevăratele instrumente în lupta pașnică de a promova și acționa pentru impunerea unor idei. Acest tip de discurs a fost abordat de artista americană Kara Walker încă din anul 1994 odată cu expoziția „Gone - An Historical Romance of Civil War as it Occurred Between the Dusky Things of One Young Negress and Her Heart”, moment în care s-a impus stilistic cu instalațiile realizate cu silhouette negre. Personajele și scenele narate sunt inspirate de istoria americană a secolului al XIX lea, de dinaintea Războiului Civil, perioadă pe care o privim din punct de vedere al istoriei mai mult prin ochii celor care au avut puterea și au consemnat-o, nu ca pe o viziune globală a stării de fapt și în nici un caz din perspectiva celor care au fost supușii. Însuși modul de redare e caracteristic vremii aceleia deoarece tehnica silhouettele, fiziognomia sau frenologia erau pseudo științe foarte la modă care promiteau cunoașterea și citirea caracterului și a inteligenței unei persoane numai prin aspectul trăsăturilor feței sau a formei craniului. În timp aceste două preocupări foarte populare în rândul clasei stăpânitoare au dispărut dată fiind natura lor de greu de cuantificat și de demonstrat, Kara Walker reînvie interesul pentru silhouette, dar interpretându-le și redând mod echitabil personajele albe alături de cele de culoare având același statut, formă, dimensiune și atenție. Prin acest tip de reprezentare artista ne introduce în mod brutal în miezul segregării dintre rase a secolului XVIII, în raportul stăpân-sclav, alb-negru, probabil la fel cum a cunoscut-o și ea în anii 70, moment în care s-a mutat alături de familia sa în Georgia. Mărturisea în interviuri șocul suferit și abuzurile emoționale la care a fost supusă, momentul în care din subiect a devenit obiect, răni pe care a reușit să le închidă treptat prin lucrările sale cu adevărate efecte de tip catharsis. Walker ne oferă o nouă față a evenimentelor din perspectiva cvasi neutră a unui martor care redă ceea ce a văzut/simțit față de evenimentele din perioada sclaviei de pe teritoriul Americii de Nord, începută cândva în 1619 și interzisă în 1865. Se crede că aproximativ 10,7 mil de sclavi din Africa au fost vânduți în piețele care tranzacționau astfel de comerț, la fel ca niște bunuri cu rol de forță de muncă pe plantațiile de zahăr sau bumbac. Privitor la aspectele istorice și la impactul acestora asupra demersului său artistic Kara Walker mărturisea într-un interviu: 24

„Istoria Americii este bazată pe inegalitate, această fundație a inegalității rasiale și sociale (...) Și noi o credem. Vreau să spun, conceptul de alb e la fel de artificial ca și negrul” Artista și-a construit o adevărată mitologie personală bazată pe stereotipurile legate de rasă pe care le cunoaștem toți chiar și azi: femeia de culoare privită ca un fetiș, exotică și senzuală, fertilă sau gospodină, sclavă, guralivă, cu buzele voluminoase, șolduri generoase, păr ciufulit sau în codițe, cu picioarele desculțe, iar bărbații corpolenți, cu atitudine umilă sau cu o violență în stare latentă, cu pulpe și brațe puternice. Personajele albe sunt și ele redate conform unor tipare cu profiluri fine, tipice imaginilor de secol XVIII și indiferenți la violența din jur provocată aparent sau cert de acțiunea lor. Kara Walker nu condamnă. Ea redă și narează cu empatie scenele și asta dorește și de la privitor: să nu rămână indiferent. Pentru acest tip de limbaj plastic echital și catalogat uneori ca fiind ambiguu, discursul Karei Walker este disputat chiar de artiști din Black Power Era ca Betye Saar. Temele sunt extrem de sensibile și dureroase și șochează pentru că eram obișnuiți cu alte imagini ale acelei perioade și despre care acum realizam ca am perceput-o nuanțat, cu stereotipurile și romantismele construite artificial, care ascundeau răutate, cruzime și abuzuri. Artista se folosește de aceste aparențe în adevărate frize panoramice în care privitorul e și participant în scene ca martor- prin propria umbră, ca actor prin mișcarea pe care o generează compoziției și ca regizor prin implicarea voită în scene. Compunerea personajelor în reprezentările dinamice, ironice, caustice, crude sau erotice este realizată foarte atent pentru a stimula reacțiile privitorului, reacții pe care le dozează gradual generând o paletă largă de emoții precum mirarea, dezgustul, teama, atracția, rușinea, tristețea, angoasa. După cum spuneam, Kara Walker se folosește de imagini iconice și sădește în ele elemente ce schimbă total imaginea ca întreg. La o primă privire totul e plăcut, e romantic, simțim atmosfera prăfoasă a Sudului American, sesizăm delicatețea crinolinei, sau profilul elegant și distins al tinerilor. Suntem vrăjiți de o frumoasă reverie care maschează doar o dură realitate deoarece întâlnim detalii care ne intrigă, ne supără, ne deranjează sau chiar ne revelează ceva. Negăm în primă fază aparențele și clipim des sperând că a fost doar o părere, atunci reluăm imaginile pe rând și doar atunci pătrundem ansamblul temei: situația sclavilor negri și în raport cu stăpânitorii albi. Asistăm la scene crude, absurde sau absolut de neînchipuit care ne sunt redate în cel mai nat25

ural și direct mod: în negru pe alb. Apar personaje care cu voie sau fără voie amenință cu săbii lungi, viața copiilor sau femeilor de culoare; apar personaje care își provoacă diverse mutilări, apar scene de abuzuri de natură sexuală sau personaje făcând gesturi nepotrivite de defecare, vomitare sau flatulație. Cu toate aceste redări atât de directe apar și scene interpretabile în care o mână devine copac, pantofii devin picioare de animal, luciul apei- un portret sobru sau un cap desprins de trup, o creangă devine mână și multe altele. Fiecare imagine oferă loc de interpretări, șochează și narează fapte devenite obișnuite acelei perioade în moduri neobișnuite, chiar suprarealiste. Nu putem rămâne indiferenți… În lucrările Karei Walker segregarea ca și concept apare în forma cea mai evidentă- în negru și alb, nici o urmă de gri. Efectele de lumini pe care le folosește adesea în instalațile sale sunt spre a intensifica forța lucrărilor, a infinității spațiului sau a stării de visare care se transformă ușor într-un coșmar. Kara Walker redă clar raporturile aparență/esență, alb/negru, vis/coșmar, egalitate/inegalitate forțându-ne să realizăm nevoia unui echilibru, a unei împăcări. Acum nu avem voie să mai rămânem indiferenți. imag 1“Gone, An Historical of a Civil War as it Occurred Between the Dusky Thighs of One Young Negress and Her Heart” (1994) https://karawalkerresource.files.wordpress.com/2015/06/kw6442goneleft.jpg imag 2 Detaliu din „ Slavery! Slavery!” Presenting a GRAND and LIFELIKE Panoramic Journey into Picturesque Southern Slavery or “Life at ‘Ol’ Virginny’s Hole’ http://bombmagazine.org/article/1000130/kara-walker-larry-walker Imag 3 „Insurrectin!(Our Tools Were Rudimentary, Yet We Passed On)” http://jacobsclass.tumblr.com/post/68828235300/kara-walker-karas-work-consists-of-silhouettes ________________________________ https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/com/documente/Discurs%20Martin%20Luther%20King%20Jr.pdf ii https://art21.org/read/kara-walker-the-melodrama-of-gone-with-the-wind/

I have a dream that one day this nation will rise up and live out the true meaning of its creed: â&#x20AC;&#x153;We hold these truths to be self-evident; that all men are created equal. Dr. Martin Luther King Jr, 28 august 1963 27

The black and white dream Diana MORAR OANCEA

Translated by Carmen BOLEA Abstract: The works of the American artist Kara Walker are a crossing point for the way in which we see the past events; stereotypes of races, symbolism of black and white. Cuvinte cheie: alb, negru, rasă, Război Civil, Kara Walker, istorie, America It was 1963, a year that has generated many tensions related to the concept of equality. Even today, after all this time there are debates, documents that attack or support this concept, that change the degrees of interpretability and we consider that only the subjects has changed, although current laws should have secured the status of universal equality of all human beings. Throughout this report balancing man against man or man against history, images are those that most easily create the suggestion of ideals in each of us consciousness, suggestion with long lasting effects. Their universal language character that goes beyond the linguistic barrier or storing a complex message, animate the most immediate and more powerful reactions and spreads quickly through existing forms of communication in large areas of the globe. We talk about real tools in peaceful struggle in order to promote and act to impose ideas. This type of speech was approached by Kara Walker, American artist, since 1994, with the exhibition „Gone- An Historical Romance of Civil War as it Occurred Between the Dusky Things of One Young Negress and Her Heart”, when she imposed her style in an artistic manner with the installations made with black silhouette. Kara Walker is known for creating black-and-white silhouette works that invoke themes of African American racial identity. The characters and narrative scenes are inspired by American history of the nineteenth century, before the Civil War, period that we are familiar to in terms of history more through the eyes of those who had the power to record it, not as a global vision of the situation and in any case from the perspective of those who were subjects. Even the presentation manner is typical of that time because the silhouette technique, the physiognomy and phrenology were considered pseudo-science, very fashionable that promised knowledge and knowing character and intelligence of a person only by analyzing of facial shape of skull features. Over time, these two concerns, very popular among the ruling class, disappeared because of their nature that is very difficult to quantify and demonstrate but Kara Walker recaptures the interest in silhouette, using reinterpretation and presenting in the same way white characters with black characters, having the same status, shape, size and attention. Through this type of representation the artist introduces us brutally in the middle of segregation of the races of the eighteenth century, regarding the master-slave difference, black-white, probably the same as she lived in the 70s, when she moved with her family in Georgia. Her confession in interviews, the shock and emotional abuse which she suffered when the subject became object, wounds that she managed to close gradually through her work with real effects using catharsis style. Walker gives us a new perspective to the events of a quasi-neutral witness who presents what she saw / felt concerning the events during slavery across North America, which began sometime in 1619 and banned in 1865. It is believed that about 10, 7 million African slaves were sold in markets that traded this type of commerce, just like some assets whose importance was given by their power to work on sugar or cotton plantations. Regarding the historical aspects and their impact on her artistic approach, Kara Walker confessed in an interview: 28

“The history of America is built on this inequality, this foundation of a racial inequality and a social inequality.(…) And we buy into it. I mean, whiteness is just as artificial a construct as blackness is.” The artist has built a real personal mythology based on stereotypes of race as we all know them even today: black women seen as a fetish, exotic and sensual, fertile or housewife, slave, voluminous lips, generous hips, tousled hair or braids, barefoot and men - full bodied, with humble attitude or latent violence, with strong legs and strong arms. White characters are also presented according to patterns with fine profiles, typical eighteenth-century images and indifferent to violence caused apparently or for sure by their action. Kara Walker does not condemns. She presents and narrates with empathy all the scenes and that’s what she wants from the viewer: not to remain indifferent. This type of visual language is sometimes labeled as ambiguous and the speech of Kara Walker is disputed even by Black Power Era artists like Betye Saar. Themes are extremely sensitive, painful and shocking because the people were accustomed to other images of that period and only now we realize that we’ve perceived it nuanced, with stereotypes and romantic elements artificially presented, that hid malice, cruelty and abuse. The artist uses these appearances in true panoramic strips where the viewer act as a participant in scenes as witness - by its own shadow, as an actor by the movement he generates to the composition and also as a director, by his willful involving in scenes. Composing characters in dynamic, ironic, caustic, cruel or erotic representation is carefully chosen in order to stimulate the viewer’s reactions, reactions that are powered gradually generating a wide range of emotions such as surprise, disgust, fear, attraction, shame, sadness, anguish. As I mention before, Kara Walker uses iconic images and present elements that totally change the image as a whole. At first glance everything it’s nice, it’s romantic, we could feel dusty time of South American region, and we can feel the delicacy of crinoline or elegant and distinctive profile of youth. We are charmed by a beautiful dream that masks a harsh reality just because we find details that intrigue us, upset us, disturb us or reveals something new for us. Initially we deny appearances and blink a lot hoping to be only an opinion, then we review the scenes at a time and only when we totally enter in that world: the situation of black slaves and the difference between them and white rulers. We are witnessing cruel scenes, absurd and absolutely unbelievable that are presented in the most natural and direct way: black and white. 29

Characters appear with long swords, willingly or unwillingly threatens the life of black children or black women; we can see characters that cause various mutilations to themselves, there are scenes of sexual abuse or characters making inappropriate gestures regarding defecation or vomiting. Although these images are so directly presented, we can also be witness to interpretable scenes where a hand becomes a tree, shoes become animal legs, the water gloss a sober portrait or a head separated from the body, a branch becomes a hand and more. Each image gives room for interpretation, shock and narrate facts become accustomed to that period in unusual ways, even surreal. We cannot remain indifferent... In Kara Walker’s work, the segregation as a concept appears in the most obvious way - black and white, no trace of gray. Light effects that are often used in her work are presented in order to enhance the force of work, the space infinity or state of dreaming that easily turns into a nightmare. Kara Walker clearly presents the relations appearance / essence, white / black, dream / nightmare, equality / inequality forcing us to realize the need for a balance of reconciliation. Now we must not remain indifferent. imag 1“Gone, An Historical of a Civil War as it Occurred Between the Dusky Thighs of One Young Negress and Her Heart” (1994) https://karawalkerresource.files.wordpress.com/2015/06/kw6442goneleft.jpg imag 2 Detaliu din „ Slavery! Slavery!” Presenting a GRAND and LIFELIKE Panoramic Journey into Picturesque Southern Slavery or “Life at ‘Ol’ Virginny’s Hole’ http://bombmagazine.org/article/1000130/kara-walker-larry-walker Imag 3 „Insurrectin!(Our Tools Were Rudimentary, Yet We Passed On)” http://jacobsclass.tumblr.com/post/68828235300/kara-walker-karas-work-consists-of-silhouettes ________________________________ https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/com/documente/Discurs%20Martin%20Luther%20King%20Jr.pdf ii https://art21.org/read/kara-walker-the-melodrama-of-gone-with-the-wind/

SALUTUL BLACK POWER DE LA JOCURILE OLIMPICE DIN 1968, CREAREA UNUI SIMBOL. VARGA Istvan Attila

Abstract: In the following study I have tried, briefly, to present the formation of a post-modern symbol, in a consumerist époque, where the public decides and makes it possible that an element or a sign would become a symbol. For this process I chose the salute as a case study, one that became symbol of a movement, Black Power. In the first part of the study I focused on the theory, in the second part instead of describing th context of the movement, I have chosen to define it and, in the end, I have presented the key moments in the making of the symbol. Keywords: element, sign, symbol, post-modern, consumerist époque, public. Într-un studiu domnul Dan-Eugen Raţiu sublinează foarte corect, că la sfârşitul secolului XVIII, iar mai ales din secolul XIX arta începe să se izoleze tot mai accentuat de sfera cunoaşterii şi a moralei, astfel deja de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, arta reuşeşte să se individualizeze şi să îşi creeză o sferă proprie.(Raţiu, 2003) Acest proces a dus ca arta contemporană să pretindă o separare de drept, astfel în mare parte şi de legile existente. În acelaşi timp artiştii vor o separare şi de sfera politică, pretinzând o imunitate, care însă nu înseamă imparţialitate. Artistul în unele cazuri doreşte să îşi exprime opinia lui politică prin sau respectiv în artă, iar în plus şi sfera politcă continuă în secolul XX să intervină în şi astfel prin artă.(Raţiu, ) Ştefan-S. Maftei teoretizează mai amplu propaganda văzută ca: „formă de exprimare a ideologiei,[fiind] un caz special: ea devine o manifestare extremă care nu urmărește scopuri teoretice, ci care pur şi simplu se bazează pe putere şi manipulare a puterii.”(Maftei, 2003) De asemenea la el este prezentat mai complex caracterul social al artistului, ceea ce presupune că atâta timp cât este influenţat de contextul politic îşi va exprima opiniile în opere. Dar arta nu este văzută nicidecum ca o reflecţie exactă a realităţii, ci exprimă realitatea văzută de artiști. Din acest motiv consider valabilă ideea cum că arta este ca esenţă ambiguă şi exprimă o părere interpretabilă. (Maftei, 2003) După ce am plasat în sfera ei arta (post-)modernă, schiţez pe scurt rolul ei în comunicare. Aşa cum precizează Rapolyi L. imaginile sunt utile pentru argumentare, dar ele nu prea dispun de elementul critic. Din această cauză deşi imaginile erau folosite în comunicare de-a lungul istoriei, în diferitele viziuni despre lume, dar mereu au fost însoţite atât de un text scris, cât şi de un mesaj oral. Autorul prezintă patru viziuni despre lume: magică, mitică, ştiinţifică/filosofică şi post-modernă. Atât în viziunea magică, cât şi în ceea post-modernă, imaginea are un rol tipic, fiind esenţa comunicării. Iar datorită lipsei caracterului (auto-) critic, textul făcea posibilă interpretarea şi înţelegerea imaginii.(Rapoly, 2010) În continuarea ideii expuse vine studiul domnului Gal, care prezintă într-o analiză logică faptul că lumea senzorială, deci şi o transpunere a acesteia, nu poate fi tradusă propoziţional, astfel nu poate fi clasificată ca adevărată sau falsă, ci este clasificată autentic (sau unul dintre gradele acestei).(Gal, 2014) De aici de asemenea rezultă că imaginea nu poate fi afirmativă, fiindcă doar o exprimarea propoziţonală poate fi clasificată astfel. 32

Pentru a evita o contextualizare a mişcării Black Power, ceea ce ar presupune o analiză istorică, socială, politică şi de drept, doresc doar să definesc acest fenomen. coerentă[...]. Această ideologie îi îndeamnă pe afro-americani să fie mândrii de cultura şi descendenţa lor, să dea dovadă de un mai profund sentiment de solidarita „mişcarea a adoptat o retorică tot mai agresivă. Cel mai important dintre grupurile, care făceau parte din mişcare au devenit Black Panthera..., care a promovat princi zarea de centre, clinici, etc. au creat şi organizaţii paramilitare, care promovau violenţa. (Palmowski, 2005, Black Power). Sub influenţa acestei ideologii Black Power a Smith și John Carlos în timpul festivității de premiere de la Jocurile Olimpice de Vară din 1968. Ei după ce au câștigat medalia de aur și de bronz, în cursa de 200 de m

pentru a asculta imnul național american. În plus ambii sportivi afro-americani au ridicat punmul înmănușat în negru, și l-au

8 X 2006) Imaginea acestui gest de solidaritate, a devenit unul viral datorită canalelor de mass-media, aparând sub formă de poze în ziarele, revistele vremii. În

fost perceput ca un semn de solidaritate pentru comunitatea afro-americanilor, iar prin (re-)transmiterea înregistrării, care continua să aibă un efect emoţional sem

În cele ce urmează doresc să prezint cum s-a transformat imaginea (foto, video) în semn, iar semnul în simbol şi din această analiză reiese procesul de construire al unui s de solidaritate, a fost una interpretabilă datorită caracteristicilor prezentate. În al doilea rând, pornind de la observaţiile lui Mavropol A., referitoare la ideea că fotografia în din a doua etapă a fost văzută ca artă şi în a treia, post-modernă, este văzută ca marfă.(Mavropol, 2015) Ar fi de observat, că arta în general cu (post-)modernitatea noas cauză eu consider că şi în perioada post-modernă fotografia continuă să fie percepută de public, ca operă de artă, doar că în acelaşi timp asemenea altor opere de artă dev transmiterea unui mesaj dorit de artist prin ea, sau (trans)punerea în ea a unui mesaj dorit de cei care acţionează în numele unei ideologi. În crearea simbolului pe lângă in perceput de public. Astfel în această cauză publicul simpatizând cu ideea transmisă de semn a acceptat transformarea ei într-un simbol. Deşi pare că cel mai important ro care promova solidaritatea, dar fără acceptarea publicului nu s-ar fi putut naşte acest simbol. Fiindcă în epoca postmodernă, publicul fiind consumator, este şi cel care îşi

Elementul principal, care a stat la construirea acestui simbol, ca de altfel şi la construirea simbolurilor post-moderne, este istoria, acţionând prin evoluţie şi prin contextu perioada antică, iar începând cu secolul XX, din perioada contemporană, acesta apare tot mai des. În 1917 Industrial Workers of the World, foloseşte într-o ilustraţie ale asemenea în mediul anglo-saxon, pe un afiş care promova libertatea civilă, după care în anii 50 apare pe un afiş mexican, care promova idei de solidaritate cu revoluţia. simbolistica comunistă, iar mişcarea feministă şi ea a adoptat semnul pumnului. Astfel, la sfârşitul anilor 60 când mişcarea Black Power a adoptat ca logo pumnul negru socio-istoric, în care apare scena de la jocurile olimpice din 68, transmite aceeași semnificaţie ca şi mesajele simbolurilor anterioare, dar acesta fiind contemporan publiculu anii 70 aduc un nou context socio-istoric, ceea ce duc la transformarea mesajului de solidaritate, al simbolului, într-un mesaj negativ, ilustrând violenţa acelei perioadă. D de alţii, dar un nou context poate să schimbe înţelesul acestuia.

. „Apărută iniţial în anii 60 ca mişcare, a devenit ulterior o ideologie ate şi comuniune,[...]”(Palmowski, 2005, Black Power) Dar în anii 70 ipiul de auto-ajutorare a comunităţii de negrii” dar pe lângă organial anilor 60 a avut loc şi protestul sportiviilor afro-americani Tommie metri, la premieri s-au întors pe podium cu fața la drapelurile ridicate,

u ținut aşa până la terminarea imnului. (Lewis,

n acelaşi timp jocurile olimpice fiind transmise prin TV, scenariul a mnul a fost adoptat de mişcarea Black Power.

simbol post-modern. În primul rând subliniez că imaginea, semnului n evoluţia ei prezintă trei etape: în prima etapă a fost văzută ca tehnică, stră, devine o marfă fiind în esenţă şi ea un produs uman. Din această vine şi marfă. Deci având şi fotografia, esenţa artistică, este posibilă şi nterpretarea introdusă de artist şi dată de ideologie, există şi un înţeles ol l-a jucat artistul, care a realizat fotografia, şi ideologia Black Power, alege marfa.

ul creat. Deci în evoluţia istorică, simbolul pumnului ridicat, apare din egorică un pumn ridicat, în 1940 simbolul pumnului ridicat apare de Dar tot acest semn al pumnului ce ţine ciocanul şi nicovala, apare în ridicat, acesta era deja simbolul libertăţii şi al solidarităţii. Contextul ui a fost perceput ca fiind original, deşi era doar un nou simbolul. Însă Deci în evoluţie un simbol poate să îşi păstreze mesajul şi să fie preluat

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 1. 2. 3. 4.

Bibliografie : Dan-Eugen, Raţiu, „Lumea artei: imunitate sau responsabilitate.”, în: Dan-Eugen Raţiu şi Ciprian Mihali, Artă, comunitate şi spaţiu, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, pp. 35-64. Gal Laszlo, „A propozicionalis es a kepi tartalom reprezentacioi”, în Gal Laszlo – Egyedi Peter, Fogalom es kep, Presa Universitatii Clujene, Cluj-Napoca, 2010, pp. 89-98. Jan Palmowski, Dicţionar Oxford de istorie universală contemporană, ed. ALL, Timişoara, 2005. Mavropol Andra, „Trei etape ale evoluţiei fotografiei: tehnică, artă, marfă”, în 2. în Revista PhiloHistoRiSs, an I, nr 1, iunie, 2015, pp. 208-217. Repolyi Laszlo, „Masodlagos szobeliseg vagy vizualis” în Gal Laszlo – Egyedi Peter, Fogalom es kep 4., Egyetemi muhely kiado, Kolozsvar, 2014, pp. 31-48. Ştefan-Sebastian, Maftei, „Ideologie şi angajare”, în: Dan-Eugen Raţiu şi Ciprian Mihali, Artă, comunitate şi spaţiu, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, pp. 65-74. Lewis, Richard „Caught in Time: Black Power salute, Mexico, 1968”. În The Sunday Times. 8 X 2006, http://www.thesundaytimes.co.uk/sto/sport/article176759.ece. Surse foto: Img. 1. Scena de la jocurile olimpice 1968. Sursă: https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/f4/ab/5e/f4ab5e9ab6f962b416afc6b375d047d2.jpg. Img. 2. Simbolul mişcării Black Power. Sursă: http://i39.photobucket.com/albums/e165/Horton_617/Da%20Savior/black-power.jpg. Img. 3. Simbol al libertăţii. Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Civil_Liberties_in_War_Times_by_Max_Lerner_1940.jpg/320px-Civil_Liberties_in_War_Times_by_Max_Lerner_1940.jpg. Img. 4. Simbol al solidarităţii. Sursă: http://www.docspopuli.org/articles/Bancroft/BANC_images/2001_206_006.jpg.

THE 1968 OLYMPICS BLACK POWER SALUTE, THE BEGINNING OF A NEW SYMBOL VARGA Istvan Attila

Translated by Carmen BOLEA Abstract: In the following study I have tried, briefly, to present the formation of a post-modern symbol, in a consumerist époque, where the public decides and makes it possible that an element or a sign would become a symbol. For this process I chose the salute as a case study, one that became symbol of a movement, Black Power. In the first part of the study I focused on the theory, in the second part instead of describing th context of the movement, I have chosen to define it and, in the end, I have presented the key moments in the making of the symbol. Keywords: element, sign, symbol, post-modern, consumerist époque, public. In one of his study, Mr. Dan-Eugen Ratiu rightly points out that at the end of the eighteenth century and especially from the beginning of 19th century, art began to isolate more and more from the sphere of knowledge and morality, thus already at the end of the nineteenth century and the beginning of the XX century, art manages to individualize and create its own sphere (Ratiu, 2003). This process has led the contemporary art to claim a separation of law, with reference to the existing laws. At the same time, artists want a separation from the political sphere, claiming immunity, but that does not mean impartiality. In some cases, the artist wants to express his political opinion through art and in addition to this, the political sphere continues in the 20th century to intervene through art. (Raţiu). Ştefan-S. Maftei theorized and examined more fully the propaganda seen as: “a form of expression of ideology [being] a special case: it becomes an extreme manifestation that does not have pursue theoretical purposes but simply relies on power and manipulation of power.” (Maftei, 2003). Also, in his case, the social character of the artist is presented more complexly, which presupposes that as long as he is influenced by the political context, he will express its views in art works. But art is not seen as an accurate reflection of reality but it expresses the reality seen by artists. For this reason, I believe that the art is as an ambiguous essence and it expresses an interpretative opinion. (Maftei, 2003) After placing the (post-) modern art into its sphere, I briefly sketch its role in communication. As Rapolyi L. points out, images are useful for argumentation, but they do not present the critical element. That is why, although the images were used in communication throughout history, in different worldviews, they have always been accompanied by both written and spoken text. The author presents four visions of the world: magical, mythical, scientific / philosophical and post-modern. In both the magical and the post-modern visions, the image has a typical role, being the key of communication. Because of the lack of (self-) criticality, the text made possible to interpret and comprehend the image (Rapoly, 2010). Further to this idea, the study of Mr. Gal, which presents in a logical analysis that the sensory world, and thus its transposition, cannot be translated as propositional, so it cannot be classified as true or false, but is classified as authentic. (Gal, 2014) It also follows from this idea that the image cannot be affirmative, because only a propositional expression can be classified in this way. 38

To avoid a contextualization of the Black Power movement, which w became a coherent ideology [...]. This ideology urges African Ameri the â&#x20AC;&#x153;movement has adopted an increasingly aggressive rhetoric. Th organizing centers, clinics, etc. they also created paramilitary organ mie Smith and John Carlos during the 1968 Summer Olympics Awa to the American national anthem. In addition, both African-Americ media channels, newspapers, magazines of that time. At the same t of the Olympics, which continued to have an emotional effect, the

Below, I want to introduce you how the image (photo, video) has b image of the sign of solidarity was interpretable due to the present a technique, the second stage was seen as art, and in the third, pos also a product made by human. That is why I believe that even in t So, having the picture, the artistic essence, it is also possible to send the artistâ&#x20AC;&#x2122;s interpretation and given by the ideology, there is also a it seems that the most important role was played by the artist who post-modern era, the public being a consumer, is also the one who

The main element which was to build this symbol, as well as the cre appears from the ancient period and since the 20th century, from raised gloved fists symbol also appears in the Anglo-Saxon environ symbol of the fist, sickle and hammer appears in communist symb of freedom and solidarity. The socio-historical context where is pre perceived as original, although it was just a new symbol. But the 19 So in evolution a symbol can keep its message and be taken over b

would require a historical, social, political and legal analysis, I just want to define this phenomenon. “Originally emerging in the 60s as a movement, it subsequently icans to be proud of their culture and their descendants, to show a deeper sense of solidarity and communion [...] “(Palmowski, 2005, Black Power) But in the 1970s he most important of the groups that were part of the movement became Black Panther that promoted the principle of self-help to black community “but besides nizations that promoted violence. (Palmowski, 2005, Black Power). Under the influence of this ideology, there was also the protest of African-American athletes Tomards Ceremony. After winning the gold and bronze medal for the 200-meter race, during the ceremony, they were at the podium, in front of the high flags, to listen can athletes raised their black-gloved fists, and held it until the end of the hymn. (Lewis, 8 Oct 2006) The image of this solidarity gesture has become viral through time, the Olympics were broadcast through TV, the scenario was perceived as a sign of solidarity for the African-American community and by the (re-) transmission sign was adopted by the Black Power movement.

been transformed into sign, and the sign into a symbol and this analysis presents the process of building a post-modern symbol. First of all, I emphasize that the ted features. Secondly, starting from Mavropol A.’s observations on the idea that the photography, in its evolution, has three stages: in the first stage it was seen as st -Modern, is seen as a product (Mavropol, 2015). It should be noted that, in general, the art with our (post-) modernity becomes a merchandise being essentially the post-modern period, photography continues to be perceived by the public as a work of art, but at the same time, like other works of art, it becomes a product. d a message that the artist wishes to through it or transposing a message in a picture by those who act in the name of an ideologist. In creating the symbol, besides perceived perception by the public. Thus, in this case, the public sympathizing with the sign-transmitted idea accepted its transformation into a symbol. Although o made the picture and the Black Power ideology that promoted solidarity, without the public’s acceptance, this symbol could not have been born. Because in the o chooses the product.

eation of all post-modern symbols, is history, acting through evolution and the created context. So in historical evolution, the symbol of the raise black-gloved fists the contemporary period, it appears more and more often. In 1917, Industrial Workers of the World uses in an allegorical illustration a raised gloved fists; in 1940, nment, on a poster promoting civil liberty, after which in the 50’s it appears on a Mexican poster, which promoted ideas of solidarity with the revolution. But this bolism and the feminist movement also adopted the mark of fist. Thus, in the late 1960s when Black Power adopted the black fist as logo, it was already the symbol esented the scene from the 68 Olympic Games, conveys the same meaning as the messages of the earlier symbols, but this being contemporary to the public was 970s brought a new socio-historical context, which translates the message of solidarity, the symbol into a negative message, illustrating the violence of that period. by others, but a new context can change its meaning.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 1. 2. 3. 4.

Bibliography

Dan-Eugen, Raţiu, „Lumea artei: imunitate sau responsabilitate.”, în: Dan-Eugen Raţiu şi Ciprian Mihali, Artă, comunitate şi spaţiu, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, pp. 35-64. Gal Laszlo, „A propozicionalis es a kepi tartalom reprezentacioi”, în Gal Laszlo – Egyedi Peter, Fogalom es kep, Presa Universitatii Clujene, Cluj-Napoca, 2010, pp. 89-98. Jan Palmowski, Dicţionar Oxford de istorie universală contemporană, ed. ALL, Timişoara, 2005. Mavropol Andra, „Trei etape ale evoluţiei fotografiei: tehnică, artă, marfă”, în 2. în Revista PhiloHistoRiSs, an I, nr 1, iunie, 2015, pp. 208-217. Repolyi Laszlo, „Masodlagos szobeliseg vagy vizualis” în Gal Laszlo – Egyedi Peter, Fogalom es kep 4., Egyetemi muhely kiado, Kolozsvar, 2014, pp. 31-48. Ştefan-Sebastian, Maftei, „Ideologie şi angajare”, în: Dan-Eugen Raţiu şi Ciprian Mihali, Artă, comunitate şi spaţiu, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, pp. 65-74. Lewis, Richard „Caught in Time: Black Power salute, Mexico, 1968”. În The Sunday Times. 8 X 2006, http://www.thesundaytimes.co.uk/sto/sport/article176759.ece. Photo Souces: Img. 1. Scena de la jocurile olimpice 1968. Sursă: https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/f4/ab/5e/f4ab5e9ab6f962b416afc6b375d047d2.jpg. Img. 2. Simbolul mişcării Black Power. Sursă: http://i39.photobucket.com/albums/e165/Horton_617/Da%20Savior/black-power.jpg. Img. 3. Simbol al libertăţii. Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/Civil_Liberties_in_War_Times_by_Max_Lerner_1940.jpg/320px-Civil_Liberties_in_War_Times_by_Max_Lerner_1940.jpg. Img. 4. Simbol al solidarităţii. Sursă: http://www.docspopuli.org/articles/Bancroft/BANC_images/2001_206_006.jpg. 33333

MUZICA DIN BLACK POWER ERA

Larisa BADEA

Abstract: When words can’t reach people for a change in our society for equalty, respect of human rights and peace, music is the only way to leave an immortal message in everybody’s mind. That’s how the music of the Black Power Era marked the goal of the Black Power Movement. Keywords: Black Power Era, rasial equalty, Black Power Movement, music De-a lungul istoriei, oamenii au luptat în diferite moduri pentru a obține drepturi și libertăți fundamentale. Libertatea și egalitatea au reprezentat mult timp idealuri umane pentru popoarele marginalizate ale lumii ( minorități rasiale). Un bun exemplu al luptei pentru egalitatea rasială îl întâlnim pe continentul american de-a lungul secolului XX, perioadă numită și Black Power Era. Black Power Era reprezintă lupta pentru egalitate a minorității afro-americane de pe continentul american din perioada anilor 1960-1970 cu ajutorul Mișcării Black Power. Mișcare cu caracter civil, Black Power reprezintă „abilitatea oamenilor de culoare de a-și putea susține părerea din punct de vedere politic pentru a putea vorbi dintr-o poziție de forță, nu una de slăbiciune”. La baza acesteia stă sloganul rostit de către Liderul Comitetului de Coordonare Nonviolentă a Studenților, Stokely Carmichael în anul 1966: „ Am strigat libertate timp de 6 ani și nu am primit nimic! Vom începe să strigăm acum: Puterea negrilor”. Ceea ce diferențiază Black Power de alte mișcări civile în scopul libertății și egalității rasiale este caracterul nonviolent al luptei, inspirat de către Martin Luther King Junior, afro-americanii dorind să se integreze în societatea albă prin asimilare. Mai mult, putem remarca un caracter unic al acestei mișcări dat fiind faptul că principala armă utilizată a fost arta. Arta nu este doar o modalitate prin care artiștii își exprimă sentimentele și trăirile luând forma unei culori/sunet/cuvânt/imagine, ci este cel mai puternic mesaj care reușește întodeauna să-și lase amprenta asupra tuturor. Dat fiind faptul că arta este un domeniu complex, mă voi concetra în continuare asupra ariei muzicale a mișcării Black Power. Astfel, muzica a evoluat de la o ramură a artei la principala armă a disidenților în lupta pentru libertate și egalitate rasială a afro-americanilor. Aceștia au adoptat calea muzicală în cadrul manifestațiilor lor în fața societății albilor pentru a demonstra faptul că violența nu este necesară în lupta lor. Mesajul Black Power a fost transmis cu ajutorul ritmului de blue, r&b, funk și jazz, cel mai emblematic artist fiind James Brown, al cărui declarație: „Spune-o cu voce tare. Sunt negru și sunt mândru.” a inspirat artiștii afro-americani din întrega lume să se alăture luptei pentru egalitatea rasială din Algeria până în Vietnam. Printre artiștii care s-au remarcat în cadrul Black Power Era, se numără Getto Kitty, Archie Schep, The Pharaohs, Curtis Mayfield and the Impressions, Elaine Brown ( membră a sucursalei din California a organizației Black Panthers), The Lumpen ( trupă susținută de către organizația Black Panthers ca simbol al proletariatului care trebuie să-și trezească conștiința de clasă pentru a putea milita pentru egalitate ), Gil Scott Heron, Watts Prophets, Bob Dylan, Nina Simone, Amiri Baraka și Shahid Quintet. 44

În continuare vă voi ilustra melodiile care au purtat amprenta Mișcării Black Power și prin intremediul cărora artiștii enumerați mai sus au luptat pentru egalitatea rasială a afro-americanilor în societatea albă americană. James Brown - Get Up, Get Into It, Get Involved: un apel către activiștii mișcării de a renunța „să ridice mâna” pentru a obține egalitatea și a începe „să ridice pumnul”. Getto Kitty - Stand Up and Be Counted: cântec al curentului funk care surprinde tranziția unei persoane apolitice dintr-un om „prea cinstit” pentru a se implica în politică, într-un cetățean care luptă activ pentru a obține libertate și pace în societate. Archie Shepp - Blues for Brother George Jackson: emblemă a jazz-ului care surprindea brutalitatea și rasismul statului, dedicat activistului George Jackson asasinat în închisoarea din California The Pharaohs - Freedom Road: metaforă a luptei pentru libertate de-a lungul istoriei Curtis Mayfield and the Impressions- Mighty Mighty (Spade and Whitey): emblă a funk-ului care urmărea schimbarea socială în America și instituirea unei unități multirasiale prin lichidarea structurii de putere a supremației albilor. Elaine Brown - The End of Silence: un manifest al luptei non-violente promovate de Martin Luther King, ale cărui versuri embelmatice: “Have you ever hoped that a time would come when your voice could be heard?/Well then, believe it my friend – That this silence will end, we’ll just have to get guns and be men” trezesc spiritul de luptă și speranța afro-americanilor pentru libertate The Lumpen - Free Bobby Now: emblemă a muzicii r&b prin care membrii trupei au lanasat un apel pentru eliberarea lui Bobby Sale care era judecat în New Heaven Connecticut din cauza unei acuzații de asasinare a unor libieni Gil Scott Heron - The Revolution Will Not Be Televised: un apel de implicare a tinerilor în cadrul luptei pentru liberatate rasială prin intermediul conevertirii sloganului propus de către Timothy Leary din ” turn on, tune in and drop out” în ” (you will not be able to) plug in, turn on and cop out”.

Watts Prophets – Dem Ni**ers Ain’t Playing: emblemă a muzicii rap, acest cântec subliniază nemulțumirea persoanelor de culoare de a fi numiți ”niggers”, resimțită prin intermediul versului “Honey, there’s a difference between a black man and a ni**er.” Bob Dylan - Ballad of a Thin Man: acesta surprinde imaginea degradantă a persoanelor de culoare în fața albilor prin intermediul Domnului Jones, un om din clasa superioară albă care frecventa un ghetou al negrilor considerați prostituate și locuitorii în putrefacție ai comunității. Nina Simone - Mississippi Goddam: acesta pune accentual pe nedreptățirea negrilor de către albi în statele americane prin intermediul versurilor: “Alabama’s got me so upset / Tennessee’s made me lose my rest / And everybody knows about Mississippi goddam.” În plus, artista a încercat să avertizeze asupra tragediilor produse de mișcarea civilă prin intermediul versurilor: “Keep on saying ‘go slow’ - to do things gradually would bring more tragedy / Why don’t you see it? / Why don’t you feel it? / I don’t know / I don’t know / You don’t have to live next to me, just give me my equality!” căci oamenii erau dispuși să se sacrifice pentru obținerea egalității, moartea nefiind cea mai bună soluție. Amiri Baraka – Who Will Survive America?: un semn de întrebare în ceea ce privește finalitatea luptei pentru libertate și egalitate a afro-americanilor: “Will you survive America with your 20 cent habit? / Your fo’ bag jones / Will you survive in the heat and fire of actual change? / I doubt it” care vine cu propriu răspuns prin intermediul versurilor:”Old people? / No! / Christians? / No! / First Negroes to be invisible to the truth / 1944 / Minnesota / No! / No! / Nothing of that will be anywhere / It will be burned clean / It might sink and steam up the sea / America might.” Shahid Quintet – Invitation to Black Power: deși initial cântecul surprinde uimirea izbucnirii unei revolte a negrilor, prezente prin intermediul versurilor: “Say brother Richard / What man / Look at that black brother looking so mean / Look like he’s carrying a can of gasoline / Listen brother let me pull your coat, that’s no way to have a black revolt.”, acesta continua într-un ton de ripostă violentă asupra albilor în umra asasinărilor politice a activiștilor afro-americani în cadrul versului: “Get some land to call our own, that we can live on, long after whitey is gone.”

Bibliografie

http://www.encyclopedia.com/social-sciences-and-law/sociology-and-social-reform/social-reform/black-power-movement Ladner Joyce, What “Black Power” Means to Negroes in Mississippi in Transaction, November, 1967, p.7 http://www.encyclopedia.com/yuhistory/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/black-power-movement https://www.greenleft.org.au/content/black-power-era http://daily.redbullmusicacademy.com/2016/05/poetry-proto-rap-and-soul-the-sounds-of-the-black-power-revolution Sursă foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Power#/media/File:BPowerLogo.png https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Power_movement#/media/File:Black-Panther-Party-armed-guards-in-street-shotguns.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/James_Brown#/media/File:James_Brown_Live_Hamburg_1973_1702730029.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Curtis_Mayfield.png https://en.wikipedia.org/wiki/File:Gil_Scott_Heron.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Bob_Dylan_-_Azkena_Rock_Festival_2010_2.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nina_Simone_1965.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Amiri_Baraka_2013.jpg

MUSIC DURING THE BLACK POWER ERA

Larisa BADEA

Translared by Ligia NICULAE Abstract: When words can’t reach people for a change in our society for equalty, respect of human rights and peace, music is the only way to leave an immortal message in everybody’s mind. That’s how the music of the Black Power Era marked the goal of the Black Power Movement. Keywords: Black Power Era, rasial equalty, Black Power Movement, music Throughout history people have fought in different ways to obtain fundamental rights and freedoms. Freedom and equality have long represented human ideals for the marginalized peoples of the world (racial minorities). A good example of the struggle for racial equality is across the American continent throughout the twentieth century, also known as the Black Power Era. The Black Power Era represents the struggle for equality of the African-American minority on the American continent from the 1960s to 1970s with the help of the Black Power Movement. “Black Power” is the “ability of black people to hold their political opinion to speak from a position of strength, not a weakness.” At its core lies the slogan of the Lead of the Non-Violent Student Coordination Committee, Stokely Carmichael in 1966: “I cried for six years and did not get anything! We will begin to cry now: The Power of the Negroes “. What distinguishes Black Power from other civil movements for the purpose of racial freedom and equality is the non-violent character of the fight, inspired by Martin Luther King Junior, the African Americans wanting to integrate into the white society through assimilation. Moreover, we can notice a unique character of this movement given that the main weapon used was art. Art is not just a way for artists to express their feelings in the form of a color / sound / word / image, but it is the strongest message that always manages to leave a mark on everyone. Given that art is a complex field, I will continue to focus on the music during the Black Power movement. Thus, music evolved from a branch of art to the main weapon of dissidents in the fight for freedom and racial equality of African Americans. They have taken the musical path in their demonstrations to white society to demonstrate that violence is not necessary in their struggle. The Black Power message was transmitted using the rhythm of blues, r & b, funk and jazz, the most iconic artist being James Brown, whose statement: “Say it out loud. I’m Black and I’m proud. “. He inspired African-American artists around the world to join the fight for racial equality from Algeria to Vietnam. Among the artists who have made their mark in the Black Power Era are Getto Kitty, Archie Schep, The Pharaohs, Curtis Mayfield and the Impressions, Elaine Brown (a member of California’s Black Panthers branch), The Lumpen (a band sustaind by the Black Panthers organization as a symbol of the proletariat that must awaken class consciousness to be able to fight for equality), Gil Scott Heron, Watts Prophets, Bob Dylan, Nina Simone, Amiri Baraka and Shahid Quintet.

Below I will illustrate the songs that have been impressed by the Black Power Movement and through which the artists listed above have fought for the racial equality of African Americans in American white society. James Brown - Get Up, Get Into It, Get Involved: An appeal to the movement’s activists to give up “raising their hands” to get equality and start “lifting their fist.” Getto Kitty - Stand Up and Be Counted: A song of the funk stream that captures the transition of an apolitical person from a “too honest” man to engage in politics, to a citizen who actively struggles to achieve freedom and peace in society. Archie Shepp- Blues for Brother George Jackson: A jazz emblem that surprised the brutality and racism of the state, dedicated to activist George Jackson assassinated in the California prison. The Pharaohs- Freedom Road: A metaphor of the struggle for freedom throughout history. Curtis Mayfield and the Impressions- Mighty Mighty (Spade and Whitey): A funk emblem that sought social change in America and the establishment of a multiracial unit by the liquidation of the power structure of white supremacy. Elaine Brown - The End of Silence: A manifesto of the non-violent struggle promoted by Martin Luther King whose lyrics “Have you ever hoped that a time would come when your voice could be heard?/Well then, believe it my friend – That this silence will end, we’ll just have to get guns and be men” awoken the fight spirit and the hope for liberty of Afro-American spirit. The Lumpen - Free Bobby Now: A R & B music emblem through which band members launched an appeal to release Bobby Sale who was convicted in New Heaven, Connecticut, for allegedly assassinating Libyans. Gil Scott Heron - The Revolution Will Not Be Televised: An appeal to involve young people in the struggle for racial freedom through the conjugation of the slogan proposed by Timothy Leary of” turn on, tune in and drop out” in ” (you will not be able to) plug in, turn on and cop out”.

Watts Prophets – Dem Ni**ers Ain’t Playing: An emblem of rap music, this song underscores the displeasure of black people to be called “niggers”, felt through the lyric “Honey, there’s a difference between a black man and a ni**er.” Bob Dylan - Ballad of a Thin Man: Captures the degrading image of white people in front of whites through Lord Jones, a white-high man who has seen a ghetto of the blacks considered prostitutes and the rotting inhabitants of the community. Nina Simone - Mississippi Goddam: It emphasizes the white man’s neglect in the American states through the lyrics: “Alabama’s got me so upset / Tennessee’s made me lose my rest / And everybody knows about Mississippi goddam.” In addition, the artist tried to warn about the tragedies produced by the civil movement through the lyrics: “Keep on saying ‘go slow’ - to do things gradually would bring more tragedy / Why don’t you see it? / Why don’t you feel it? / I don’t know / I don’t know / You don’t have to live next to me, just give me my equality!” because people were willing to sacrifice for equality, and death was not the best solution. Amiri Baraka – Who Will Survive America?: A question mark with regard to the finality of the fight for freedom and equality of African Americans: “Will you survive America with your 20 cent habit? / Your fo’ bag jones / Will you survive in the heat and fire of actual change? / I doubt it” care vine cu propriu răspuns prin intermediul versurilor:”Old people? / No! / Christians? / No! / First Negroes to be invisible to the truth / 1944 / Minnesota / No! / No! / Nothing of that will be anywhere / It will be burned clean / It might sink and steam up the sea / America might.” Shahid Quintet – Invitation to Black Power: Although the song initially surprises the amazement of the outbreak of black revolt, present through the lyrics: “Say brother Richard / What man / Look at that black brother looking so mean / Look like he’s carrying a can of gasoline / Listen brother let me pull your coat, that’s no way to have a black revolt.”, it continues in a tone of violent retaliation on whites in the death of political assassinations of African-American activists in the verse: “Get some land to call our own, that we can live on, long after whitey is gone.”

Bibliography

http://www.encyclopedia.com/social-sciences-and-law/sociology-and-social-reform/social-reform/black-power-movement Ladner Joyce, What “Black Power” Means to Negroes in Mississippi in Transaction, November, 1967, p.7 http://www.encyclopedia.com/yuhistory/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/black-power-movement https://www.greenleft.org.au/content/black-power-era http://daily.redbullmusicacademy.com/2016/05/poetry-proto-rap-and-soul-the-sounds-of-the-black-power-revolution Photo Source: https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Power#/media/File:BPowerLogo.png https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Power_movement#/media/File:Black-Panther-Party-armed-guards-in-street-shotguns.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/James_Brown#/media/File:James_Brown_Live_Hamburg_1973_1702730029.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Curtis_Mayfield.png https://en.wikipedia.org/wiki/File:Gil_Scott_Heron.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Bob_Dylan_-_Azkena_Rock_Festival_2010_2.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nina_Simone_1965.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/File:Amiri_Baraka_2013.jpg

BLACK PANTHER PARTY Alexandra CAPOTA

Abstract: Black Panther Party (BPP) is an organization founded in 1966 by Huey Newton; its main purpose was to protect black people from acts of police brutality. They had many programs including Breakfast for Children. They fought for their rights until death. The majority of members were females, Kathleen Cleaver had a big influence. They had a ten point plan that everyone should know, those rules show the real purpose. Even if they had good intentions, they had strong enemies like J. Edgar Hoover which founded COINTELPRO. Keywords: Black Panthers Party, Breakfast for Children, COINTELPRO, Panthers Pads Black Panther Party (BPP) sau originalul Black Panther Party for Self-Defense a fost o organizație naționalistă și socialistă a negrilor înființată în 1966 de către Huey Newton și Bobby Seale; a fost creată pentru a monitoriza activitatea poliției și pentru a-i proteja pe negri față de brutalitățile poliției. Misiunea organizației era să îmbunătățească comunitățile de negri, în viziunea lui Newton “Aceste programe satisfăceau nevoile ascunse ale comunității” . Unul dintre cele mai importante programele înființate de către această organizație este „Breakfast for Children” („Micul-dejun gratis pentru copii”) care a fost deschis în ianuarie 1969 la biserica Father Earl A. Neil’s St. Augustine în Oakland, California. În prima zi a programului, membrii organizației au servit 11 copii, până la sfârșitul săptămânii numărul a crescut la 135 de copii. Membrii au gătit mâncarea și au bătut la uși pentru a anunța unde era servită mâncarea, arătându-și susținerea față de întreaga societate. Această organizație se ghida după anumite principii, cel de bază fiind dragostea nemuritoare față de oameni; a crescut considerabil și a atras atenția prin toate orașele, tot mai mulți oameni alăturându-se cauzei; promova frumusețea negrilor ceea ce a atras tot mai mulți adepți; ei au înțeles puterea presei și au folosit-o în folosul lor; au dat putere de afirmare femeilor, astfel încât, în anii ’70 majoritatea membrilor erau femei, Kathleen Cleaver luându-și rolul de lider și avea o mare influență asupra oamenilor.

“Panterele” și-au subliniat c

1. “ Vrem libertate! Vrem puterea de a de 2. “Vrem locuri de muncă pentru oamen 3. “Vrem stoparea furturilor realizate de c 4. “Vrem case, adăposturi, ceea ce este n 5. “ Vrem o educație care să ne învețe ad 6. “Vrem ca toți negrii să fie scutiți de arm 7. “ Opriți uciderea negrilor!” 8. “Vrem ca toți bărbații negri să fie elibe 9. “Vrem să fim judecați într-o sală de jud 10.” Vrem pământ, o pâine, educație, hain

Ca să rezum, oamenii de culoare voiau d 1967 pe nedrept, ceea ce a provocat pro

Black Panthers Party aveau inamici pe m creșterea mișcării, mai ales de faptul că B tru a le răspunde celor de la COINTELPRO brii tineri ai organizației, printre care și c bătrâni se împotriveau. Când aceștia au iar poliția l-a împușcat, el fiind printre pr

Istoria acestei organizații este controvers nilor de culoare este o dovadă clară că B

cele 10 reguli care stăteau la baza organizației:

etermina destinul societății noastre de negri” nii noștri!” către capitaliști în societatea negrilor.” normal pentru ființele umane.” devărata noastră istorie și rolul nostru în prezent din societatea americană.” mată.”

erați din închisori!” decată cu judecători adevărați, nu în stradă.” ne, justiție și vrem pace.”

drepturi egale, voiau ca toată teroarea, marginalizarea și rasismul să dispară, voiau să fie tratați egal, totuși, asta nu s-a întâmplat, iar Huey Newton a fost arestat în otestul oamenilor intitulat “Free Huey” .

măsură, fostul director al FBI-ului, J. Edgar Hoover a înființat COINTELPRO, o organizație secretă pentru a discrimina grupurile de negri. Hoover s-a temut de BPP aveau tot mai mulți membri “albi”și a încercat să distrugă organizația din interior, prin infiltrări, dar și prin presiuni asupra membrilor, atacându-le familiile. PenO, au creat “Panther Pads”, patrule comunitare pentru a-și proteja comunitatea. Asasinarea lui Martin Luther King Jr. în 1968 a produs o schimbare majoră, memcel mai tânar dintre toți, Bobby Hutton în vârstă de 17 ani, toți conduși de Eldridge Cleaver, au început să atace poliția, s-au înarmat și erau gata de luptă, deși cei fost înconjurați de poliție, Cleaver a instruit grupul să-și dea jos hainele pentru a arăta că nu sunt înarmați, dar lui Hutton i-a fost rușine și și-a dat jos doar tricoul, rimii negrii uciși de către poliție.

sată, mulți afirmând că a fost mai mult ucigașă decât politică, totuși binele făcut întregii societăți de negri și impactul său asupra istoriei și a sorții tuturor oameBPP și-a atins scopul inițial, iar acum, după 50 de ani de la înființare, oamenii trăiesc în pace, negrii având drepturi egale. Bibliografie

Lilly Workneh, Taryn Finley (2016) – 27 Important Facts Everyone Should Know About The Black Panthers Party Wikipedia – Black Panther Party Luna Ray Films,LLC (2002) – 10 Point Platform

BLACK PANTHER PARTY Alexandra CAPOTA

Translated by Andreea CIORNEI Abstract: Black Panther Party (BPP) is an organization founded in 1966 by Huey Newton; its main purpose was to protect black people from acts of police brutality. They had many programs including Breakfast for Children. They fought for their rights until death. The majority of members were females, Kathleen Cleaver had a big influence. They had a ten point plan that everyone should know, those rules show the real purpose. Even if they had good intentions, they had strong enemies like J. Edgar Hoover which founded COINTELPRO. Keywords: Black Panthers Party, Breakfast for Children, COINTELPRO, Panthers Pads Black Panther Party (BPP) or the original name Black Panther Party for Self-Defence was a nationalist and socialist organization for black people, founded in 1966 by Huey Newton and Bobby Seale. The purpose was to monitor police activities and protect the black people from the police brutality. The mission of this organization was to improve the black communities. In Newton vision „ This programs satisfied the hidden needs of the community”. One of the most important programs founded by the organization is „Breakfast for Children” which started in January 1969 at Father Earl A. Neil’s St. Augustine Church in Oakland, California. In the first day of the program, the member served 11 children and till the end of the week the number increased to 135 children. The food was cooked by the members which knocked at every door to let everybody know where the food was served, showing this way the support for society. This organization had some principles to guide after, the undying love for people being the central one. Capturing the attention in every city, they grew considerably; more and more people joined the cause promoting the beauty of the black people. They understood the power of media and used it in their advantage, also giving power of free affirmation for women thereby in the 70’s the majority of members were women, Kathleen Cleaver taking the leadership and become a big influence for people.

„The Panthers” Pointedly 10

1.” We want freedom! We want the powe 2. „We want jobs for our people” 3. „Stop the capitalists stealing in our bla 4. „ We want homes, shelters, everything 5. „ We want an education which will tea 6. „ We want that all black people to be e 7.”Stop the murder of black people!” 8.” We want that all black men to be relea 9.” We want to be judge in a court room b 10.” We want land, bread, education, clot

Summarising, black people wanted equ was unjustly arrested in 1967 which prov

Black Panthers Party had some powerful

Hoover was afraid by the fast growing of same time through pressure upon mem Jr. In 1968 it made a major change. The y and ready to fight even though the elde ashamed to undress himself taking of ju

The history of this organization is very co that BPP achieved its initial purpose, and

0 rules which stood at the base of the organization.

er to determinate the destiny of our black people society”

ack people society” g which is normal for human beings” ach us about our real history and our purpose now in the American society of our days” exempted for the army”

ased from prisons!” by real judges, not in the streets” thes, justice and peace.”

ual rights, all the terror, racisms and the marginalization to go away. Even though they wanted to be treated equal, this thing never happened, and Huey Newton voked the human protest named after him.

l enemies; the ex director of FBI. J. Edgar Hoover founded COINTELPRO, a secret organization which discriminated the black people groups.

f the movement, especially that BPP keep having more and more “whites” and he tried to destroy the organization from inside, through infiltration, but at the mbers, attacking their families. Because of that BPP created “Panther Pads”, community patrols for protecting their community. Assassination of Martin Luther King young members of the organization, with the youngest of them the 17 years old Bobby Hutton, all lead by Eldridge Cleaver, start attacking the police, got armed ers were against. When they were surrender by the police, Cleaver made the group to undress themselves to show that they are not armed, but Hutton was to ust the shirt, and for that he was shot by the police, being one of the first black people killed by the police.

ontroversial, many people saying that was more killers than politics, however the benefices on black society and the impact on all black people life are the proof d now, after 50 years since it was founded; peoples live in peace, black people having equal rights. Bibliography

Lilly Workneh, Taryn Finley (2016) – 27 Important Facts Everyone Should Know About The Black Panthers Party Wikipedia – Black Panther Party Luna Ray Films,LLC (2002) – 10 Point Platform

ELEMENTE LIPSĂ ȘI CARACTERISTICI GENERALE ALE SOCIETĂȚII EUROPEI DE EST ȘI A RUSIEI ÎN COMPARAȚIE CU PESPECTIVA LIBERALĂ VESTICĂ

Ligia NICULAE

Abstract: This paper will try to underline the missing elements and the general characteristics of the Russian and East European society from the Enlightenment to modern scholarship. Having as a starting point the three texts written by Ezequiel Adamovsky, Ivan T. Berend and Richard Pipes, this current paper will try to point out the characteristics of the Eastern Europe and the way in which this area, especially Russia, was perceived and used as a reference especially by France . Keywords: Enlightenmen, modern scholarship, Russia, Eastern Europe, political thought Cum a fost menționat în titlu în cadrul acestui articol ne vom concentra pe punctul de vedere liberal. Se va privi Europa estică și Rusia din perspectivă liberală, concentrându-ne pe liberalism și nu pe perspectiva conservatoare sau socialistă, cu toate că acestea vor fi menționate doar pentru referință. Cele două texte ale lui Ezequiel Adamovsky și Richard Pipes folosite drept sursă principală dezvoltă perspectiva liberală în Rusia. Mai mult, în cartea „Euro-Orientalism …” Adamovsky semnalează faptul că în secolul al XIX-lea liberalismul s-a confruntat cu numeroase schimbări, în special pentru că până la mijlocul acestui secol, liberalismul era mai degrabă o idee confuză, neidentificându-se cu o mișcare specifică. Trebuie să începem prin a vorbi despre importanța Europei estice și a Rusiei în crearea contrastului dintre vestul civilizat și estul barbaric, importanță văzută din punct de vedere geografic, cultural, social și politic. Acest contrast este un punct de referință dacă folosim ipoteza lui Ezequiel Adamovsky din cartea Euro-Orientalism, Ideologia liberală și imaginea Rusiei în Franța(1740-188-), unde evidențiază faptul că identitatea și imaginea Rusiei astăzi sunt profund conectate cu nașterea și dezvoltarea ideologiei liberale , ceea ce înseamnă că modul în care acest teritoriu precum și caracteristicile lui sunt văzute, reale sau atribuite, au fost conturate de liberalismul vestic care a devenit hegemonic , putem susține că, de fapt, diferențele dintre vest și est au avut un rol important nu numai în trecut ci și în prezent. În continuare, el susține că părerea pe care o avea intelectualitatea franceză despre Rusia, cum a apărut la începutul anilor 1880, era subiectivă din punct de vedere ideologic. Adamovsky acordă atenție Franței(în perioada dintre 1740 și 1880 ) deoarece (1) această țară a avut un rol important în crearea identității europene, (2) societatea rusească era folosită în dezbateri ca punct de referință, (3)secolul al XIX-lea a fost o perioada în care liberalismul s-a zbătut și a suferit modificări. Thomas Paine considera că „liberal” era antonimul cuvântului „despotic”, susținând că fiecare „guvern și departament are despotismul său, fondat pe obișnuință și folosire. Fiecare loc are Bastilia sa și fiecare Bastilie are despotul său. Despotismul ereditar original rezident în persoana regelui, dezbină. Acesta a fost și cazul Franței, iar împotriva acestui tip de despotism, răspândindu-se printr-un labirint nesfârșit până când sursa sa nu mai poate fi descoperită, nu este nicio cale de redresare”. 63

Pentru liberali, libertatea și proprietatea privată sunt în strânsă legătură . Pipes susține că în Rusia proprietatea privată era inexistentă ; pentru liberali, dovada existenței proprietății private este similară cu libertatea. Totul are legătură - omul este liber atunci când statul nu îl deranjează, când nu interferează cu perspectiva lui religioasă, oamenii sunt liberi când exista pluralism, deoarece pluralismul este opus absolutismului și în același timp exprima refuzul absolutismului . Definirea Estului Una din principalele întrebări care apar când analizezi Europa de est este ce e atât de special sau diferit la această regiune? Întrucât această regiune a reprezentat o zona de interes pentru erudiți nu numai în secolele XVIII și XIX ci și după. De la împărțirile Poloniei la declinul Imperiului Otoman, la comunism, fascism și mai târziu la Războiul Rece, Europa de est a fost întotdeauna locul în care lucrurile se întâmplă. Poziția sa între vestul dezvoltat și Orient a făcut din această regiune un amestec între cele două. Ivan T. Berend, în articolul Evoluția istorică a Europei ca regiune, susține că în timpul secolelor XVI și XVII estul și vestul erau clar diferite din cauza evoluției capitalismului în vest și a ideologiei opuse în est. Pentru problema estului, cum considră Berend, nu poate fi învinovățită exclusiv dominația otomană, această diferență având legatură cu transformarea sistemului economic mondial, țările Europei de est având o poziție periferică în sistem. Maria Todorova, în articolul Balcanii: De la descoperire la invenție, susține că imaginea acestei regiuni este determinate de faptul că (1) o cunoaștere geografică nu foarte bună a fost transmisă prin tradiție (2) acest nume geografic are o anumită conotație politică, social și culturală. Todorova ia în calcul călătorii și percepția/impresiile, descrierile lor. Lary Wolff, în cartea sa Inventarea Europei de est, ăși exprimă interesul pentru geografie- încearcă să descopere care sunt rădăcinile acestei diviziuni între vest și est, în timpul Renașterii existând o astfel de diviziune între nord și sud . El consider că de la Renaștere pânnă la Iluminism a existat o schimbare a centrelor financiare și culturale. De exemplu, dacă în Renaștere totul s-a întâmplat în sud- Veneția, Florența-, în Iluminism centrele culturale și financiare erau în vestul Europei- Londra, Paris, Amsterdam. Vorbind despre Est Interesul pentru est apare odată cu căderea Imperiului Otoman și cu declinul puterii sale . Interesul față de Problema Estică poate să fi fost declanșată de răspândirea puterii Rusiei, iar din cauza acestei creșteri balanța de putere în Europa a fost destabilizată. Victoriile rușilor în fața armatelor otomane a pus în pericol această importantă balanță a puterii în Europa.Ezequiel Adamovsky consideră că studierea Rusiei a început odată cu dezbaterile filozofice din 1740 . Un alt erudit pe care îl menționam în contextul studierii estului este E., care a descris conceptul de Orientalism, ca un mod de a accepta orientul, un mod de care ia în considerare locul Orientului în experiența Europei de vest . 64

Definind Rusia și Europa de Est Comparația specifică în Franța între spațiul marcat de lipsa instituțiilor intermediare, așa cum este definit de Montesquieu prin lipsa celei de-a treia stări , care era caracterizat prin barbarismul, lipsa civilizației, în general prin înapoierea Europei de Est, cu precădere a Rusiei, a fost, putem spune, pentru a scoate în prim plan caracteristicile civilizației, politicii, economiei și societății franceze. Voltaire a arătat un mare interes pentru societatea rusă. Este printre filosofii perioadei sale care au văzut această țara ca un “spațiu al posibilului” și a arătat acest lucru în termeni pozitivi . Prietenia lui Voltaire cu Catherine al II-lea și cu Petru cel Mare și beneficiile pe care le-a avut datorită acestei relații cu conducătorii ruși au fost văzute și în lucrările pe care Voltaire le-a dedicat - de la istoria Rusiei și până la scrisorile acestora. Ezequiel Adamovsky subliniază faptul că începând cu Monteasquieu, interesul pentru Rusia a început să se dezvolte . Montesquieu argumentează faptul că elementul lipsă din societatea rusă este a lipsa stării care a avut un rol important în alte părți ale Europei ca fiind gardienii libertății . Mai mult, așa cum a afirmat Adamovsky, Montesquieu nu a fost un susținător al lui Petru cel Mare și al reformelor sale, deși a contribuit la europenizarea Rusiei, poate fără să-și dea seama. Montesquieu vedea Rusia ca națiune cu natură duală . Rousseau a susținut faptul că rușii nu vor fi niciodată organizați politic deoarece au fost organizați prea devreme și că Petru cel Mare a văzut pe barbaritatea poporului său și a încercat să-i civilizeze.. “A treia stare” care a lipsit în societatea rusă a fost considerată a fi la originea civilizării și progresului ; lipsa acesteia înseamnă lipsă de progres. Ideea lui Diderot despre civilizație a fost compusă din dezvoltarea comerțului și prezența anumitor structuri sociale, iar Rusia a fost tărâmul absenței clasei sociale, așa a fost și zona despotismului. Existența proprietății private este unul dintre aspectele importante care evidențiază elementele lipsă ale societății rusești. Așa cum am menționat anterior în această lucrare, Pipes susține că lipsa proprietății private în Rusia este o problemă importantă, existența proprietății fiind “cea mai eficientă barieră pentru autoritatea regală nelimitată” proprietatea care „apare sub condițiile rarității”. . Pipes subliniază caracterul “patrimonial” al statului rus - patrimonialismul folosit în accepțiunea lui Weber . Motivele unui astfel de tip de regim patrimonial sunt conform lui Pipes, (1) evoluția politică a Rusiei, evoluție diferită de cea a Occidentului, (2) nesiguranța frontierelor care conduce la formele centralizate de guvernare . Interesant este modul în care Pipes explică diferențele dintre Rusia și vest: evoluția societății ruse este într-un fel opus celei occidentale - Mongolii distrug structura existentă în Rusia - cucerirea din secolul al XIIIlea și apariția Moscovei ca guvern național din secolul al XV-lea și re-cucerirea zonelor anterioare ale mongolilor și includerea în viitor a celorlalte foste părți ale Rusiei, cum ar fi orașul-statul Novgorod, unde era proprietatea privată. Pe această bază, ideea de tip patrimonial de regim pare să aibă rădăcini. Întreaga stare este privită ca proprietatea conducătorului. În ciuda acestor elemente lipsă, după revoluția din 1848 a existat ideea că modul în care arăta societatea rusă - cu elementele sale lipsă - poate ajuta la regenerarea Europei, deoarece societatea rusă era încă organizată ca o comună, lipsa clasei de mijloc era exact ceea ce era necesar pentru a repara Europa decadentă.

Ceea ce se poate observa este faptul că în perioada luată în considerare în acest articol au existat diferite idei și percepții asupra Europei de Est, mai exact asupra Rusiei. Această dezbatere pare a fi una confuză - deși au criticat societatea rusă pentru despotismul său, civilizația minimală, gânditorii au fost atrase de această țară. În concluzie, putem spune că referirea la Europa de Est și Rusia a fost făcută pentru a susține dezvoltarea, caracteristicile și superioritatea Occidentului. Ceea ce este interesant este faptul că se face o referire constantă la Rusia ca fiind un stat “barbar”, subdezvoltat, civilizată și lipsit de elemente occidentale, deși reformele au fost făcute de Petru cel Mare și Catherina, dar comparația cu coloniile statelor din vest - din afara Europei pare să lipsească. Berend argumentează faptul că în secolele XVI și XVI s-a produs o schimbare substanțială în direcția comecială care a însemnat faptul că rolul furnizorilor de cereale și produse din Europa de Est a fost redus . Bibliografie:

Ezequiel Adamovsky, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449. Ivan T. Berend, “The Historical Evolution of Eastern Europe as a Region”, in Ellen Comisso, Laura D’Andrea Tyson, eds., Power, Purpose and Collective Choice: Economic Strategy in Socialist States, Ithaca, Cornell University Press, 1986, pp. 154-170. Siep Stuurman, “The Canon of the History of Political Thought: Its History and a Proposed Alternative”, in History and Theory 39: 2, 2000, pp. 147-166. ___________________________________________________________________ Oliver NAY, Istoria Ideilor Politice, Polirom, Iasi, 2008, p.245. Folosind descrierea lui Adamovsky, ideologia liberală este prezentată ca fiind o serie de idei, narațiuni, reprezentări [...] care se leagă de faptul că dominația socială în moduri specifice și istoric schimbătoare - Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism Liberal Ideology and the Image of Russia in France (c.1740-1880), International Academic Publisher, Bern, 2006, p.22. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p.13. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p.14. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p.13 Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, pp.13-14. Thomas PAINE, Common Sense: Addressed to the Inhabitants of America, p. 54, disponibil online la http://books.google.ro/books?id=SV0PAQAAMAAJ&printsec=frontcover&dq=thomas+paine&hl=en&sa=X&ei=b5aUT8KJKNKP4gStrcjQDw&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false, accesat ultima oară la 16 aprilie 2017. Stanford Encyclopedia of Philosophy, Liberalism, http://plato.stanford.edu/entries/liberalism/, accesat ultima oară la 16 aprilie 2017. Richard PIPES, Russian Conservatism and its Critics: A Study in Political Culture, 2005, p.5. Oliver NAY, Istoria Ideilor Politice, Polirom, Iasi, 2008, pp. 247-248. Ivan T. BEREND, “The Historical Evolution of Eastern Europe as a Region”, in Ellen Comisso, Laura D’Andrea Tyson, eds., Power, Purpose and Collective Choice: Economic Strategy in Socialist States, Ithaca, Cornell University Press, 1986, pp. 154-170, p.159. Idem., p. 159, p 161. Maria TODOROVA, “The Balkans: From Discovery to Invention”, in: Slavic Review, Vol. 53, no.2, 1994, pp. 453-483 , p. 461. Larry WOLFF, Inventing Eastern Europe The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford University Press, California, 1994, p.4. Mai mult, această diferență dintre Nord și Sud se dovedește a fi importantă, mai ales că Jean Bodin face o caracterizare clară a Europei bazată pe zone geografice - de la nord la sud. În cartea “Șase Livres de la République” face o distincție și caracterizează poporul pe baza unei împărțiri a trei zone din Europa: nord, centru și sud, sau mai bine spus că împărțea emisfera în zone de 30 de grade. El susține că istoria și caracterul acestor oameni sunt influențate de climat. Popoarele nordice sunt cele mai puternice, dar nu atât de inteligente, poporul din sud este opusul nordului, iar cele din centru sunt

Imperiul Otoman a jucat un rol important în istoria Europei de la mijlocul secolului al XV-lea. Un armistițiu a fost semnat între Otomani și Habsburgi, dar datorită ofensivei franceze față de H și aproape că a pus capăt controlului acestui imperiu asupra zonei Europei de Est și Centrale. Este mai degrabă o perioadă de stagnare pentru acest imperiu, deși relațiile comerciale bune c anti-otomană. Mai mult, poziția geografică a acestei țări și a

Edward SAID, Orientalism, Vintage Books Collection, USA, 1979,p. 1.[ Said consideră Orientul ca u Montesquieu argumentează faptul că cea de-a treia stare lipsă din Rusia poate fi văzută ca urmare a faptului că oamenii sunt compuși numai din sclavi angajați în agricultură și din sclavi

Max Weber face o distincție între cele trei tipuri de legitimare a dominației. În “Politica ca o vocație”, Weber face o diferență între dominația tradițională exercitată de patriarh și prințul patrim marele demagog, sau liderul partidului politic “și

A se vedea cazul lui Bonald și Maistre așa cum este prezent

Habsburgi, otomanii au început din nou expansiunea lor spre Europa de Vest. Liga Holly sa format în jurul papei la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar Pacea de la Karlowitz a pus capăt puterii otomane cu Anglia au făcut această perioadă mai puțin dureroasă pentru imperiu. În acest context, Rusia începe să se ridice. Se poate spune cu ușurință că acest lucru este rezultatul includerii țării în coaliția accesul la sistemul fluvial navigabil au făcut din Rusia un actor important în Europa de Est. Întrebarea estică sa născut în principal din cauza confruntărilor cu rușii între mijlocul secolului al XVIII-lea. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p.14. un ajutor pentru a defini vestul și Europa, una dintre cele mai bogate și mai vechi colonii și o imagine recurentă a celuilalt. Orientul este o parte a civilizației și culturii materiale a Europei. – pp.1-2.] numiți ecleziastici sau domni, care sunt domnii acestor sclavi; Nu mai rămâne nimeni pentru a treia moșie, care ar trebui să fie compusă din mecanici și comercianți. (din Montesquieu, The Spirit of Laws, disponibil online la: http://www.constitution.org/cm/sol.txt, accesat ultima oară la Aprilie 16 , 2017.). Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p. 36. Balzac also brought into the discourse the positive aspects of the Russian society. Ezequiel ADAMOVSKY, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449 p. 411. Idem. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p. 33-34. Idem.,p.41. Ezequiel ADAMOVSKY, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449 p. 411. Idem.,p. 412. Richard PIPES, Russian Conservatism and its Critics: A Study in Political Culture, 2005, p.3. Idem., p.9. monial - și, de asemenea, feudalitatea - dominația carismatică în care această dominație este “exercitată de profet” sau - în domeniul Politică - de către liderul de război ales, conducătorul plebiscitar, i dominația legală” – Max WEBER, Politics as a vocation, disponibil online la: http://www.ne.jp/asahi/moriyuki/abukuma/weber/lecture/politics_vocation.html, accesat ultima oară la 16 aprilie 2017. Richard PIPES, Russian Conservatism and its Critics: A Study in Political Culture, 2005, p.9. Idem., p. 11. Ezequiel ADAMOVSKY, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449, p. 414. tat de Ezequiel Adamovsky in “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449, pp. 417-419. Ivan BEREND, p.159.

ELEMENTE LIPSĂ ȘI CARACTERISTICI GENERALE ALE SOCIETĂȚII EUROPEI DE EST ȘI A RUSIEI ÎN COMPARAȚIE CU PESPECTIVA LIBERALĂ VESTICĂ

Ligia NICULAE

Translated by Adriana ȘARPE and Ligia NICULAE Abstract: This paper will try to underline the missing elements and the general characteristics of the Russian and East European society from the Enlightenment to modern scholarship. Having as a starting point the three texts written by Ezequiel Adamovsky, Ivan T. Berend and Richard Pipes, this current paper will try to point out the characteristics of the Eastern Europe and the way in which this area, especially Russia, was perceived and used as a reference especially by France . Keywords: Enlightenmen, modern scholarship, Russia, Eastern Europe, political thought Like mentioned in the title, in this article we will look at the liberal view, meaning that we shall put under the liberal lenses the Eastern Europe and Russia. This means that we will focus especially on liberalism and not on conservative or socialist views, although briefly mentioned. The two texts by Ezequiel Adamovsky and Richard Pipes bring into the light the liberal view over Russia. More, like mentioned in the book “Euro-Orientalism…”, Adamovsky points out the fact that the in the 19th century liberalism underwent through changes, especially because up until the middle of this century, liberalism was rather confused and it was not identifying itself to a specific movement. When constructing this paper we start by addressing the question of the importance of Eastern Europe and Russia, as seen from the geographical, cultural, societal and political points, in shaping the contrast between the civilized west and the barbarian east. This contrast was a reference point, and if using Ezequiel Adamovsky`s hypothesis from the book “Euro-Orientalism Liberal Ideology and the Image of Russia in France (c.1740-1880)” that the identity and the images of Russia prevalent today are deeply connected to the emergence and the development of liberal ideology , meaning that the way in which this area was perceived, or how certain characteristics of this area were seen, whether they were real or attributed, were shaped by a liberal narrative of the west, that became hegemonic , we can argue that in fact this differences between East and West, or West and East, had an important role not only in the past, but also in present. More, Ezequiel Adamovsky`s sustains in his above mentioned book, that the French academic knowledge of Russia, as it emerged in early 1880`s, was ideologically biased. He pays a lot of attention to France [between the period c. 1740 to c. 1880 ] due to the fact that (1) this country played an important role in the making of the European identity, (2) Russian society and its realities were used in the debates as a reference, (3) and the 19th century meant for liberalism a period of struggle and during this period liberalism saw changes. Thomas Paine believed that “liberal” was the antonym of “despotic”, arguing that “[e]very office and department has its despotism, founded upon custom and usage. Every place has its Balstile and every Bastile its despot. The original hereditary despotism resident in the person of the king, divides and sub-divides […]. – This was the case of France; and against this species of despotism, proceeding on through an endless labyrinth of office till the source of it is 69

scarcely perceptible, there is no mode of redress”. So, for the liberals, the liberty and the private property are closely related . Pipes argues the fact that in Russia the private property was not existing ; for liberals, the existence of private property is similar to liberty. Everything comes hand in hand – the man is free when the state does not bother him, when it does not interfere with his/hers religious views, the people are free when there is pluralism, because pluralism is opposed to absolutism and at the same time expresses the refuse over absolutism . Defining the East One of the main questions that appears when dealing with the area of East Europe is what is so special, or different to this area?, meaning that this area made the interest of scholars not only during the 18th and 19th century, but also after. From the partitions of Poland, to the decline of the Ottoman Empire and to the communism, fascism and later to the Cold War, Eastern Europe has always been the area where the things happen. The position between the developed west and the east made this area a sort of mixture among the two. In this respect, Ivan T. Berend in the article “The historical evolution of Eastern Europe as a region” argues the fact that during the 16th and 17th century, the east and west were clearly split , split that was due to the evolving conditions of capitalism in the west and the backward east. The problem of the backwardness of the east, as Berend argues, cannot be blamed totally, exclusively to use his word, on the Turkish domination, but that this backwardness was connected with the transformation of the world economic system, the countries from Eastern Europe having a peripheral position in this system. Maria Todorova argues in the article “The Balkans: From Discovery to Invention” the fact that the image over this area is due to (1) not that accurate geographical knowledge over the area that had been transmitted by tradition, (2) this geographical appellation was filled with political, social, cultural and ideological overtones. More, Todorova puts an emphasis on the travelers and their perception/impression and descriptions over the area of Eastern Europe. Larry Wolff in the book “Inventing Eastern Europe The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment” lays its interest on geography – tries to see which are the roots of this division between the west and east since during the Renaissance there was the division between the North and South . He argues the fact that from the period of Renaissance to the Enlightenment a shift in the cultural and financial centers happened, namely if during the Renaissance everything happened in the South – Venice, Florence -, during the Enlightenment the cultural and financial centers were located in Western Europe – London, Paris, Amsterdam. Talking about the East The interest in the east starts when the Ottoman Empire begins to fall and its power started to decline . The interest toward the area of Eastern Europe and the Eastern Question might have triggered the interest on this particular part of Europe due to the growing power of Russia, and through this grow of power the balance of powers might have been inclined. The winnings of Russia in the confrontations with the Ottoman Empire put under the 70

Russians a large majority of Muslims and put into jeopardize this important balance of power of Europe. Ezequiel Adamovsky argues in the book “Euro-Orientalism” the fact that the study of Russia started as a result of the beginning of philosophical debates that started from 1740 . Another scholar that we would like to mention when talking about the east is E. Said. Said brings into the light the concept of Orientalism, as “a way of coming to terms with the Orient that is based on the Orient`s special place in European Western experience” . Defining Russia and East Europe. From the space marked by absence that lacked intermediate corps as defined by Montesquieu to the missing of third estate , the barbarism, lack of civilization, in general the backwardness of Eastern Europe, more specific of Russia, the general usage of the comparison with the East, especially in France, was used to underline, we can say, the characteristics of the French civilization, politics, economy and society. Voltaire showed a great interest for the Russian society. It is among the philosophers of his period that saw that country as a “space of the possible” and showed it in positive terms . The friendship of Voltaire with Catherine II and Peter the Great and the benefits that he had due to this relation with the Russian rulers were also seen based on the works that Voltaire dedicated to them – from the history of the Russia to the exchanging letters. Ezequiel Adamovsky points the fact that starting with Monteasquieu, the interest in Russia started to develop . Montesquieu argues the fact that the missing element from the Russian society is the intermediate corps that had an important role in other parts of Europe as being the guardians of freedom . More, as put by Adamovsky, Montesquieu was not a supporter of Peter the Great and its reforms, although he contributed to the Europeanisation of Russia perhaps without realizing. Montesquieu sees Russia as a nation with dual nature . Rousseau argued the fact that Russian will never be politically organized because they were organized too early, and that Peter the great saw the barbarity of his people and tried to civilize them. The “third estate” missing from the Russian society was considered to be at the origin at civilization and progress ; no existence of third estate meant no progress. Diderot`s idea of civilization was composed of the development of commerce and the presence of certain social structures, and Russia was the land of absence of the social class, so was the land of despotism. The existence of private property is one of the important aspects when pointing out the missing elements of the Russian society. As mentioned before in this paper, Pipes argues that the non existence of private property in Russia is an important issue, the existence of property being the “the single most effective barrier to unlimited royal authority” property that emerges under conditions of scarcity . Pipes underlines the “patrimonial” character of the Russian state – patrimonialism is used as Weber used it . The reasons for such a patrimonial type of regime are – to point out some -, according to Pipes, (1) the political evolution of Russia, evolution different from the one of the west, (2) the insecurity of the borders which leads to centralized forms of government . Interesting is the way in which Pipes explains the differences between Russia and west: the evolution of the Russian society is in a sort of way opposite to the western one – the Mongols destroy the structure existing in Russia - the conquest from the 13th century, and the Moscow emergence as national government from the 15th century and the re-conquest of the previous conquests of the Mongols and inclusion in the future of the other former parts of Russia, like the city-state of Novgorod where was private property. On this basis the idea of patrimonial type of regime seems to have its roots. The whole state is seen as the property of the ruler.

Despite of these missing elements, after the revolution of 1848 there was the idea that the way in which the Russian society looked like – with its missing elements – can help regenerate Europe because the Russian society was still organized as a commune, the lack of the middle class, were exactly what was needed to repair the decadent Europe. What can be seen during the period taken into consideration in this paper is the fact that there were different ideas and perceptions over the Eastern Europe, more specifically over Russia. This debate seems to be confusing – although they criticized the Russian society for its despotism, minimal civilization, the thinkers were attracted by that country In conclusion, we can say that the reference toward Eastern Europe and Russia was done in order to sustain the development, characteristics and superiority of the west. What we find interesting is the fact that is made a constant reference to Russia as being the “barbarian”, underdeveloped, not civilized and with missing western elements, although reforms were done in that country by Peter the Great and Catherina, but the comparison with their out-of-Europe possessions/colonies seems to be missing. Berend argues the fact that in the 16th and 17th century there was a substantial change in [commercial/ trade] routs which meant the fact that the role of suppliers of cereals and livestock of Eastern Europe was reduced . Bibliografie:

Larry WOLFF, Inventing Eastern Europe The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford University Press, California, 1994, p.4. Mai mult, această diferență dintre Nord și S caracterizează poporul pe baza unei împărțiri a trei zone din Europa: nord, centru și sud, sau mai bine spus că împărțea emisfera în zone de 30 de grade. El susține că istoria și caracterul ac

A se vedea cazul lui Bonald și Maistre așa cum este prezent

Maria TODOROVA, “The Balkans: From Discovery to Invention”, in: Slavic Review, Vol. 53, no.2, 1994, pp. 453-483 , p. 461. Sud se dovedește a fi importantă, mai ales că Jean Bodin face o caracterizare clară a Europei bazată pe zone geografice - de la nord la sud. În cartea “Șase Livres de la République” face o distincție și cestor oameni sunt influențate de climat. Popoarele nordice sunt cele mai puternice, dar nu atât de inteligente, poporul din sud este opusul nordului, iar cele din centru sunt un amestec între sud și nord - cartea V. Larry WOLFF, Inventing Eastern Europe…, p.5. Habsburgi, otomanii au început din nou expansiunea lor spre Europa de Vest. Liga Holly sa format în jurul papei la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar Pacea de la Karlowitz a pus capăt puterii otomane cu Anglia au făcut această perioadă mai puțin dureroasă pentru imperiu. În acest context, Rusia începe să se ridice. Se poate spune cu ușurință că acest lucru este rezultatul includerii țării în coaliția accesul la sistemul fluvial navigabil au făcut din Rusia un actor important în Europa de Est. Întrebarea estică sa născut în principal din cauza confruntărilor cu rușii între mijlocul secolului al XVIII-lea. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p.14. un ajutor pentru a defini vestul și Europa, una dintre cele mai bogate și mai vechi colonii și o imagine recurentă a celuilalt. Orientul este o parte a civilizației și culturii materiale a Europei. – pp.1-2.] numiți ecleziastici sau domni, care sunt domnii acestor sclavi; Nu mai rămâne nimeni pentru a treia moșie, care ar trebui să fie compusă din mecanici și comercianți. (din Montesquieu, The Spirit of Laws, disponibil online la: http://www.constitution.org/cm/sol.txt, accesat ultima oară la Aprilie 16 , 2017.). Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p. 36. Balzac also brought into the discourse the positive aspects of the Russian society. Ezequiel ADAMOVSKY, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449 p. 411. Idem. Ezequiel ADAMOVSKY, Euro-Orientalism…, p. 33-34. Idem.,p.41. Ezequiel ADAMOVSKY, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449 p. 411. Idem.,p. 412. Richard PIPES, Russian Conservatism and its Critics: A Study in Political Culture, 2005, p.3. Idem., p.9. monial - și, de asemenea, feudalitatea - dominația carismatică în care această dominație este “exercitată de profet” sau - în domeniul Politică - de către liderul de război ales, conducătorul plebiscitar, i dominația legală” – Max WEBER, Politics as a vocation, disponibil online la: http://www.ne.jp/asahi/moriyuki/abukuma/weber/lecture/politics_vocation.html, accesat ultima oară la 16 aprilie 2017. Richard PIPES, Russian Conservatism and its Critics: A Study in Political Culture, 2005, p.9. Idem., p. 11. Ezequiel ADAMOVSKY, “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449, p. 414. tat de Ezequiel Adamovsky in “Russia as a Space of Hope: Nineteenth-century French Challenges to the Liberal Image of Russia”, in European History Quarterly 33: 4, 2003, pp. 411-449, pp. 417-419. Ivan BEREND, p.159.