# 04 LOGO times noiembrie 2013

LOGO times Un periodic al Liceului Onisifor Ghibu - Jurnalism Noiembrie 2013

Costume şi bostani

Halloween Încăde la primele ore ale dimineţii de 31 octombrie, în şcoala noastrăşi-au făcut simţită prezenţa personaje necunoscute, ce parcă proveneau dintrun tărâm sinistru şi deloc prietenos.

Dovleci, vrajitoare, mumii, schelete, stafii, monştri au completat tabloul sumbru al Halloween-ului, imagine desprinsă dintr-o poveste de groază.

Zidurile liceului nostru păreau bântuite, sub asediul elevilor deghizaţi în personaje înfricoşătoare, ce şi-au însuşit cu succes spiritul specific sărbătorii.

LOREDANA MOCA

2

LOGO times

„Profitaţi de orice ocazie din viaţa de elev!”

Mădălina Milian, fostă elevă a liceului nostru, a binevoit sa ne raspunda la cateva intrebari, legate de experienta p e c a r e a t ra i t- o s t u d i i n d i n strainatate.

REPORTER: Dupa ce ai terminat studiile la noi in scoala, ce facultate ai urmat?

MĂDĂLINA MILIAN: Am terminat profilul Filologie-intensiv engleza, avand-o ca diriginta pe profesoara Sandor Lilla , predandu-mi economie.Am hotarat sa urmez Facultatea de Stiinte Economice, specializarea Afaceri Internationale .

REPORTER: Cum ai ajuns sa studiezi in strainatate?

MĂDĂLINA MILIAN: Fiind studenta in anul I la facultate , am studiat limba germane, iar profesoara ne-a recomandat sa optam pentru Bursa ERASMUS. Eu fiind foarte interesata de aceasta bursa, am rugat-o sa imi trimita prin email documentele si informatiile necesare.

REPORTER: In ce tara ai avut ocazia sa studiezi?

MĂDĂLINA MILIAN: Eu am avut ocazia sa studiez in Germania , mai exact intrun orasel numit Ingolstadt, langa Munchen .

REPORTER: Cat timp ai petrecut acolo?

MĂDĂLINA MILIAN: Am avut ocazia sa aleg intre şase luni sau un an intreg universitar , iar eu am ales un an intreg universitar.

MĂDĂLINA MILIAN REPORTER: Cum ai fost privita de studentii locali ca fiind din Romania?

MĂDĂLINA MILIAN: Spre surprinderea mea, multi studenti stiau cate ceva despre Romania, iar fiind mereu intr-un grup de studenti din toate colturile lumii, m-am integrat foarte usor si nu a contat nationalitatea.

REPORTER: Cum ai vazut oamenii din Ingolstadt?

MĂDĂLINA MILIAN: In comparatie cu populatia din Oradea, se pot vedea clar deosebirile de personalitate si caracter, nemtii fiind niste persoane foarte ordonate, muncitoare , devotate si mai ales perseverente.

REPORTER: Descrie-ne cum au decurs

cursurile in acea institutie.

MĂDĂLINA MILIAN: Sistemul lor de invatamant este similar cu al nostrum, cu mici exceptii, legate de atitudinea profesorilor fata de elevi , acestia fiind mult mai interesati si degajati.

Cursurile au fost sustinute in limba engleza sau limba germana , eu am preferat limba engleza.

REPORTER: Ti-a fost greu sa inveti limba germana?

MĂDĂLINA MILIAN: Nu mi-a fost greu deoarece am invatat limba germana inca din clasele primare, iar in Germania pot sa spun ca mi-am aprofundat cunostintele legate de aceasta limba.

REPORTER: Povesteste-ne o intamplare memorabila pe care ai trait-o acolo.

MĂDĂLINA MILIAN: Am ramas surprinsa cand am aflat ca Universitatea organizeaza o petrecere in campus , unde primeai bere gratis, acolo fiind invitati toti studentii universitatii.

In acea seara mi-am facut multi prieteni din toate colturile lumii, cu care si azi pastrez legatura .

REPORTER: De ce crezi ca tinerii din Romania vor sa plece in strainatate in numar atat de mare ?

MĂDĂLINA MILIAN: Depinde de fiecare tanar , de ambitia lui si mai ales de dor-

inta de a descoperi o experienta noua.

Parerea mea este ca tinerii din Romania vor sa plece in strainatate pentru o situatie financiara mult mai buna .

REPORTER: Un sfat pentru elevii si studentii care vor sa studieze intr-o tara straina.

MĂDĂLINA MILIAN: In primul rand, va sfatuiesc sa profitati de orice ocazie sau sansa care vi-o ofera viata de elev sau student, deoarece poti dobandi experiente si cunostinte unice . In al doilea rand, va recomand sa optati pentru bursa ERASMUS, pentru ca este o sansa pe care o intalniti doar o data in viata. a consemnat ANDREEA PAŞCA

LOGO times

3

O experienţă în afară te face mai conştient

În liceul nostru l-am avut invitat în 12 noiembrie pe Daniel Şandor. Acesta este un fost elev al şcolii noastre, Onisifor Ghibu, ce a absolvit în anul 2000.

În liceul nostru, Daniel a fost la profilul de matematică-informatică, la facultate a ales profilul Geografie-Turism, pe urmă a mai facut managementul si marketingul, iar în final masteratul.

Daniel Sandor A început să lucreze la vârsta de 18 ani, deoarece nu voia să fie întreţinut de către părinţi. Primul său loc de muncă a fost ca reprezentant al unei firme de fotografiat .

Cel mai greu lucru după parerea lui, este rolul de mamă, iar cel de-al doilea este să lucrezi cu oamenii . În prezent a vazut 68 de ţări în patru ani şi jumătate. Lucrează la un magazin de bijuterii şi ceasuri.

În anul 2007, la 1 septembrie a plecat din ţară, să lucreze pe un vas de croazieră. Acolo a întâlnit oameni fel de fel, din peste 60 de ţări, precum Asia, Europa şi altele. Tot din acel an, a început să aibă tot felul de întrebări despre diferite lucruri.

Ne-a mai spus şi că „un lucru important în această viaţă este să îţi creezi cât mai multe relaţii, să cunoşti cât mai multe persoane, ca să înveţi lucruri noi”.

Daniel ne-a spus că „o experienţă în afara ţării te face mai conştient de ceea ce se întâmplă în jurul tău”. Părerea mea este că are dreptate.

În final ne-a dat un sfat practic, acela de a face în viaţă ceea ce ne place; dacă avem hobby-uri sau pasiuni să nu renunţăm la ele.

Atunci când suntem departe de părinţi şi de tara natală, ne maturizăm şi începem să vedem totul dintr-o altă perspectivă.

BIANCA CIORDAŞ

Amenzi pentru profesori Profesorii nu mai au voie să dea afară elevii din clasă, să-i trimită la colţ, să-i jignească sau să-i oblige să stea în picioare, potrivit recentelor modificări aduse în septembrie Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Anunţul a fost făcut la o conferinţă de presă organizată la Ministerul Muncii de George Roman, director de programe la Organizaţia „Salvaţi Copiii”.

Dascălii care îi jignesc pe elevi, îi dau afară de la oră sau îi pun la colţ riscă amenzi între 1.000 şi 2.500 de lei. Elena Tudor, directorul Direcţiei de Protecţie a Copilului, a precizat la conferinţă că profesorii nu vor fi amendaţi doar pen-

tru că au insultat o singură dată un copil, o astfel de sancţiune impunându-se atunci când se constată că astfel de acţiuni afectează psihologic minorul, îi afectează rezultatele şcolare sau comportamentul în cadrul familiei. Elevii nu mai pot fi dati afara din clasa in timpul orelor si nici nu mai pot fi pedepsiti prin trimiterea lor la colt sau prin punerea lor sa stea in picioare in timpul orei.

Astfel de masuri sunt considerate tratamente degradante, fiind interzise prin Legea 257/2013 care modifica si completeaza Legea 272/2004 privind protectia drepturilor copilului.

4

LOGO times

Unii dintre noi „mâncăm carnea aproapelui”

De ce este important să faci ceva?

Un antreprenor este o persoană care, cu ajutorul unor reguli şi clauze, conduce şi dezvoltă o afacere. În şcoala noastră debutează un proiect care încurajează tinerii să apeleze la instinctul lor antreprenorial. În România există chiar şi o materie cu acelasi nume, fiind studiată de toţi elevii în clasa a X-a. Coordonatoarea proiectului Junior Achivement – Young Enterprise” este doamna profesoara de matematica, Mariana Vesa, profesoară în liceul nostru, care ne-a vorbit despre proiect:

Prof. COSMIN BOGDAN ţumire. Dacă faci un singur pas spre Dumnezeu, El va face, la rândul Său, mai mulţi spre tine. „Tot ce aveţi, aveţi prin grija Celui de Sus!”,exclama invitatul.

Rugăciunea reprezintă şi ea o mare parte din post, căci „postul fără rugăciune e precum pasărea fără o aripă”. Rugăciunea te apropie de Dumnezeu, existând între noi şi Divinitate o legătură perpetuuă, prin intermediul acesteia. În urma acestei conferinţe, am putut ajunge la concluzia că postul merită o mai mare preţuire şi o mai largă practicare.

MARIUS ŢEPELEA

„Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise este să inspire şi să pregătească noua generaţie pentru a reuşi în economia de piaţă. În parteneriat cu mediul educaţional şi cu sprijinul comunităţii de afaceri, Junior Achievement îi aduce pe tineri mai aproape de lumea reală, ajutându-i să-şi descopere şi să-şi valorifice potenţialul. La nivelul şcolii noastre, clasa a X-a D derulează activitatea Campania. Produsele campaniei vor fi vândute, iar banii vor fi donaţi unei case de copii. Pentru că se aproapie sărbătoarea naţională 1 Decembrie, elevii clasei a X-a D vor confecţiona brăţări tricolore.”

Pentru mai multe informaţii despre acest proiect, apelaţi la doamna profesoară Mariana Vesa.

PATRICH LORINCZ

AMALIA CAP După cum ştim cu toţii, se apropie o mare sărbătoare: Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, iar acest lucru presupune începerea postului, ce are ca rol curăţirea atât fizică, cât şi spirituală a creştinului. Pentru a ne prezenta importanţa ţinerii postului, domnului Bogdan Cosmin, profesor de religie la liceul nostru, a chemat ca şi invitat, în cadrul unei conferinţe, marţi, în data de 19 noiembrie 2013, pe părintele Marius Ţepelea. Acesta a ţinut un discurs în care a pus problematica „Să postim… sau nu?” În incipit, invitatul ne-a vorbit despre ceea ce reprezintă postul şi rolul acestuia. „Precum bine se ştie, postul este reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un termen mai lung sau mai scurt, în scop religiosmoral. Aceasta reţinere de la mâncăruri şi băuturi trebuie să fie însoţită şi de reţinerea de la gânduri, pofte, patimi şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul

trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc. Astfel, creştinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat şi născut din Fecioara Maria”, a consemnat părintele Ţepelea.

Elevilor participanţi la conferinţă ni s-a pus următoarea întrebare: „La ce ne e mai uşor să renunţăm pe durata postului?”. Mulţi dintre noi nu am ştiut ce răspuns să dăm, însă părintele Ţepelea a adus răspunsul cel mai adecvat. Prin urmare, „ ne este mai uşor să renunţăm la alimente, însă cel mai greu e să renunţi la vicii”, afirma invitatul nostru.

Unirea în Ghibu

Postul presupune o renunţare la anumite mâncăruri, pofte, băuturi, dar şi la faptele şi gândurile rele. „Degeaba postim, dacă bârfim. Astfel, prin bârfă, putem spune că mâncăm carnea aproapelui”, susţine părintele.

În sala festiva a liceului nostru a avut loc o actiune facuta de clasele VIII B, IX B, X A şi XI A, cu ajutorul profesoarelor Luminiţa Feşnic şi Livia Ivan, care a urmarit sarbatorirea a 95 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918.

Profesorii spuneau ca sunt mandri de elevii care sunt interesaţi de istoria tarii si ca nu ar fi rău daca si ceilalti elevi ar fi mai interesaţi de sărbătorirea acestor evenimente. Elevii participanţi la acest eveniment au spus ca a fost interesant si modul de prezentare a evenimentelor istorice si a personajelor istorice i-a făcut sa inteleaga mult mai bine aceasta parte a istoriei romanilor.

Postul înseamnă a face o jertfă de mul-

PAUL MOISI

LOGO times

5

Gimnastica i-a schimbat viaţa Nu-mi aduc bine aminte ce s-a mai intamplat atunci, dar stiu ca doctorii de la spital isi faceau griji, deoarece o vena care transporta sange spre creier imi era afectata.Consecinta a fost ca am purtat corset in jurul gatului timp de trei saptamani si ca imi era interzisa miscarea timp de sase luni.

REPORTER: Cum ai reusit sa treci peste aceste moment si cine te-a sprijinit?

LAVINIA REŞTEA: Am trecut destul de greu peste acele moment, eram de-a dreptul suparata, imi doream sa fie totul ca inainte, sa continui sa fac miscare. Parintii si colegii mi-au fost mereu aproape.

REPORTER: Cate ore pe zi te dedicai antrenamentului?

LAVINIA REŞTEA: Ma dedicam doua – trei ore pe zi gimnasticii zilnic, mai putin duminica.

REPORTER: Cum ai descrie-o pe antrenoare?

LAVINIA REŞTEA: Antrenoarea era o persoana puternica, severa, responsabila. Era tipul persoanei cu care puteai sa te distrezi, dar in afara salii de antrenamente, nu imbina niciodata munca cu distractia.

LAVINIA REŞTEA În școala noastră am întâlnit o fată mereu cu zâmbetul pe buze, mereu veselă și calmă, ea se numește Lavinia Reștea din clasa a IX-a C. Din pacate pentru Lavinia, in urma unui accident, a mers la un medic care i-a dat o veste tristă, acesta sfatuind-o sa renunte la gimnastică, acest sport minunat pe care îl adora.

REPORTER: Cum s-a nascut pasiunea ta pentru gimnastica?

LAVINIA REŞTEA: Tin minte ca in anul in care gimnastica m-a fascinat aveau loc Jocurile Olimpice, iar parintii mei, pasionati de sport, le-au urmarit.Vazand cele de la TV, am inceput sa fac si eu diferite elemente de gimnastica, iar faptul ca imi reuseau destul de bine m-a motivat sa continui.

REPORTER; Daca n-ai fi fost gimnasta, ce ti-ar fi placut sa faci ?

LAVINIA REŞTEA: Cu siguranta, mi-ar fi placut sa fac inot, sportul pe care l-am

facut inainte de gimnastica.

REPORTER: La ce club ai continuat sa practici gimnastica de performanta?

LAVINIA REŞTEA: Am practicat gimnastica in foarte multe cluburi, Palatul Copiilor din Oradea este locul unde miam deschis in adevaratul sens al cuvantului drumul spre aceasta inclinatie sportiva. Am practicat gimnastica timp de 8 ani, in paralel cu dansurile moderne, pe care le faceam la Liceul Onisifor Ghibu, sub coordonarea doamnei profesoare Dana Marinau.

Gimnastica era totul pentru mine si inca este, chiar daca in iarna anului 2011, accidentul prin care am trecut, mi-a schimbat complet viata. Eram la ora de educatie fizica si tin minte ca doamna profesoara ne-a pus sa facem niste exercitii la sol. Fiind sigura de puterile mele, am refuzat sa fac incalzirea, iar in momentul in care am inceput seria de exercitii, mi-am pierdut cunostinta.

si in alte tari. Mereu am luat locul I si am fost premiata cu foarte multe diploma si medalii. Faptul ca am reprezentat judetul ma facea sa fiu foarte mandra.

REPORTER: Ce inseamna gimnastica pentru tine?

LAVINIA REŞTEA: Gimnastica nu insemna nimic altceva decat viata mea, chiar daca am redus orele in care ma antrenez si fac elemente de gimnastica, gimnastica ramane o lege pentru mine.

Nu am făcut gimnastică pentru a călători, nu am făcut gimnastică pentru ami cumpăra anumite lucruri, să devin o celebritate, am făcut pentru că mi-a plăcut şi este important să pui pasiune în ceea ce faci.

Unul dintre marile secrete ale succesului este sa te hotarasti ce iti place cel mai mult sa faci si apoi sa gasesti o modalitate de a-ti castiga existenta din acel lucru. Multi oameni abordeaza procesul in ordine inversa. Ei fac ce simt ca trebuie sa faca in scopul de a obtine timpul si banii necesari pentru a realiza ce-si doresc cu adevarat.

REPORTER: Un gând pentru cititorii nostri.

REPORTER: Stiu ca ai participat in fiecare an la numeroase competitii.

Spune-ne te rog care sunt acestea si cu ce premii te poti mandri?

LAVINIA REŞTEA: Sper din tot sufletul ca fiecare cititor sa realizeze importanta miscarii in viata sa.Nu doar gimnastica este importanta, fiecare sport este important, dar gimnastica este cea mai relaxanta si frumoasa arta!

LAVINIA REŞTEA: Participam aproape lunar la cate un concurs. Multe din acestea erau la noi in tara, dar am avut

a consemnat PETRU VARGA

6

LOGO times

Totul rămâne o amintire…

În 14 noiembrie 2013, în incinta școlii noastre, a avut loc o impresionantă piesă de teatru, pusă în mișcare de doamna profesoară Livia Ivan.

Toată acțiunea s-a desfășurat timp de două ore însă în sufletele celor prezenți această scenetă va rămâne o viață, într-

un colț de suflet.

mi a fost profund mulțumit de ceea ce a realizat, a meritat fiecare moment pentru zâmbetele de la sfârșit cât și lacrimile oarecum de bucurie dar și regret că au trecut anii atât de repede.

În urma acestui eveniment am dorit să aflu părerea unuia dintre cei care au făcut parte din echipă. Marian Lencar, elev al clasei a X-a B, a fost de acord să ne ofere câteva informații despre acest proiect și ce impact a avut asupra lui.

Ceea ce a încercat acest grup de elevi sa facă fost să aducă în viața noastră o fărâmă din viața părinților noștri, ei știind să se bucure mai mult de ea, fiind copii ai aerului.

Având rolul de pioner din perioada anilor 70-80 pentru două ore, ne spune că proiectul „Școala părinților mei” i-a adus doar puncte în plus în ceea ce privește viața lui.

A fost o experiență de neuitat și totodată un pas în ceea ce privește viitoarea lui carieră de jurnalist.

Un alt lucru important realizat prin acest proiect a fost că Marian Lencar șia perfecționat arta interviului, a trecut peste emoții și a învățat multe lucruri despre trecut.

MARIAN LENCAR

Dacă a fost ceva ce i-a plăcut din vremea acea era că Școala Generală nr. 3

avea elevi care se ajutau mai mult, erau mai uniți decât noua generație care acum uită de adevăratul spirit ghibist prezent pe vremea aceea.

Ceea ce l-au impresionat, ca și pe ascultători, desigur, au fost lacrimile din ochii profesorilor. În urma acestor lacri-

Ceea ce ar trebui să ținem minte e faptul că libertate în vremea aceea nu era, însă cu siguranță oamenii aveau un suflet mult mai mare decât acum și ar trebui să învățăm ceva din asta, să profităm de libertatea de care avem parte acum. Să încercăm să ne îndepărtăm de lucrurile materiale, să comunicăm mai mult și să iubim mai mult.

Ceva ce n-ar trebui să uităm e că „omul corect aduce fericirea celorlalți indiferent de regimul politic în care trăiește!”

DIANA CURTUI

LOGO times

7

O notă bună la istorie cru din placere, nu ti se mai pare asa de greu.

REPORTERI: Cum a fost cooperarea cu doamna profesoară Ivan?

CAMELIA BORTOS: Am avut o colaborare foarte buna, pentru ca ne-a ajutat foarte mult.

REPORTERI: Ce crezi ca ai invatat din acest proiect?

CAMELIA BORTOS Pe data de 14 noiembrie 2013, în cadrul Liceului Teoretic Onisifor Ghibu a avut loc proiectul „Şcoala părinţilor mei”. La acesta a participat si Camelia Bortos din clasa X-B, care a avut onoarea sa fie prezentatoare in acest proiect si din acest motiv i-am luat un scurt interviu.

REPORTERI: De ce ai ales sa participi la proiectul „Şcoala părinţilor mei”?

CAMELIA BORTOS: In primul rand, pentru ca am avut nevoie de o nota buna la istorie, apoi pentru un schimb de experienta si pentru faptul ca imi place sa ma implic.

CAMELIA BORTOS: In primul rând, am invatat despre istoria si evolutia acestei scoli, iar in cel din urma am invatat sa am incredere ca o sa reusesc proiectul.

REPORTERI: Există vreo diferenta dintre profesorii de acum si cei de atunci?

CAMELIA BORTOS: Da, chiar si in interviurile date s-a mentionat acest lucru; nu e vorba de competenta sau incompetenta, ci de faptul ca nu mai exista aceeasi relatie intre elevi si profesori.

REPORTERI: Cum a decurs prezentarea?

REPORTERI: Care este parerea ta despre acest proiect?

CAMELIA BORTOS: Nu m-am asteptat sa avem asa rezultate bune, ma asteptam la orice, mai putin la asta, dar in schimb ne-am descurcat bine.

CAMELIA BORTOS: A fost un proiect foarte dificil, e nevoie de multa implicare, timpul liber ti-l dedici pentru implicarea in proiect, dar daca faci un lu-

au consemnat NICOLAE FRĂŢILĂ, ANDREI ONILĂ

Şcoală la vară?

Un grup parlamentar a iniţiat un proiect de lege care presupune ca elevii să nu mai beneficieze de cele trei luni de vacanta, ci să frecventeze cursurile unor şcoli de vară. Politicienii consideră că trei luni de vacanţă reprezintă o perioadă prea lungă în comparaţie cu concediile părinţilor.

Astfel, parlamentarii au formulat o propunere legislativă care prevede înfiinţarea unor şcoli de vară. Parlamentarii susţin că trei luni de vacanţă reprezintă prea mult faţă de concediile de trei-patru săptămâni ale părinţilor, iar în timpul în care aceştia sunt la serviciu copiii rămân nesupravegheaţi.

8

LOGO times

Facultatea de Părintele spiritual Medicină Dentară la Universitatea Oradea

În 31 octombrie, in sala festivă a avut loc comemorarea marelui pedagog şi părinte spiritual al şcolii, Onisifor Ghibu. Acţiunea a fost realizată de clasa a X-a A, coordonata de domnul prof. Alexandru Popoviciu.

A fost prezentată viaţa lui Onisifor Ghibu (n. 31 mai 1883, Săliște, comitatul Sibiu – d. 31 octombrie 1972, Cluj), profesor de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române și politician, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, participant la realizarea Marii Uniri de la 1918.

IULIAN CUC

LORELEI BRETAN Specializarea Medicina Dentara isi are sediul intr-o cladire renovata si modernizata in Piata 1 Decembrie, nr. 10.

facultate unde chiar trebuie sa inveti, e mult si uneori greu, dar daca asta iti doresti si iti place e foarte fain.”

Aici exista echipament specializat, cum ar fi: unitati dentare, laboratoare de radiologie dentara, statie de sterilizare, cabinete de demonstratii, sali pentru Protetica dentara si Odonto-parodontologie, sali pentru Tehnica dentara.

Adresa facultăţii: Piata 1 Decembrie nr.

10

Medicina dentara dureaza sase ani, primii doi ani sunt de medicina generala, iar apoi iti poti alege specializarea, Stomatologia, care tine patru ani.

In functie de media obtinuta, puteti intra la fara taxa sau cu taxa, unde trebuie platit anual 6.200 lei (noi).

Examenul de admitere se da din biologie sau chimie organica sau anorganica.

OTILIA TRIFA Lorelei Bretan, studenta in anul 4, ne-a marturisit urmatoarele: „Specializarea Medicina dentara tine sase ani. Este o

Consultaţii la Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică Cristina Vaida este profesor psiholog şcolar la Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică al Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu”. Cabinetul domniei-sale este deschis pentru consiliere după următorul orar: luni orele 9-13, marti orele 10-15, miercuri orele 8-13, joi orele 11-13, vineri orele 9 -12. Îi puteţi adresa întrebări şi pe e-mail, scriindu-i la adresa: cristinavaidac@gmail.com.

Până atunci, vă reaminteşte că „Trecutul nu te ajută, viitorul este incert, trăieşte prezentul!”

Psiholog CRISTINA VAIDA

LOGO times

9

Dacă ai un hobby, alege-ţi-l ca meserie! concurs de creaţie literară este la nivel naţional şi ca atare nu m-am pregătit în vreun mod deosebit pentru a obţine rezultate extraordinare.

Protejează-ţi sănătatea şi dragostea!

Pur şi simplu mi-am deschis jurnalul şi am ales şase poezii şi două texte pe care le scrisesem în decursul anului.

Da, am un jurnal… Mă destăinui în faţa lui din data de 21 noiembrie 2012.

Deoarece îmi place să cred că nimic nu este întâmplător, am să relatez pe scurt motivul care m-a făcut să vreau să am un jurnal. Eram la pregătire la limba si literatura romănă, pentru bacalaureat.

Domnul profesor Alexandru Popovici ne-a vorbit despre faptul că în viaţă trebuie să faci ceea ce iţi place. Îmi amintesc exact cuvintele sale: „Daca ai un hobby, alege-ţi-l ca meserie”. Aceste cuvinte m-au pus serios pe gânduri şi am ajuns la concluzia că ador să scriu.

Apoi, încet – încet, jurnalul a ajuns să fie o parte din mine.

Acest alter-ego al meu mi-a adus mai târziu o bucurie imensă, am castigat locul II la Concursul national de creatie literara „Nichita Stănescu”. Atât eu, cât şi domnul profesor Alexandru Popoviciu, eram în culmea fericirii.

Am început să scriu poezie de la varsta de 15 ani. Bineînteles că acum acele versuri mi se par amuzante, însa îmi sunt dragi… Despre ce scriam si scriu?

Nici eu nu ştiu… Îmi place mai ales să compun ceva ce nu are niciun sens, să iasa o adevarată nebunie de cuvinte.”

ANAMARIA BĂRBUŞ În cadrul Proiectului Naţional de Creaţie Literară „Nichita Stănescu – opera şi limbajul poetic” derulat în anul şcolar 2012-2013, s-a derulat concursul naţional ,,Mai aproape de universul lui Nichita Stănescu”. Anamaria Bărbuş, fostă elevă a liceului nostru, una din fetele pregătite de domnul prof. Alexandru Popoviciu, a obţinut premiul doi.

Etapa judeţeană a concursului a avut loc în mai 2013, iar etapa naţională în iunie 2013. Participanţii la concurs au fost elevii, cadrele didcatice, părinţii, bibliotecari, actori etc. La acest concurs au participat 33 de şcoli din România, printre care şi liceul nostru.

Scopul proiectului a fost acela de a realiza o activitate care să conducă la trezirea interesului tinerilor pentru lectură, pentru cultură, stimularea cre-

ativităţii, a comunicării şi deschiderii culturale, descoperirea de noi talente.

Concursul a fost structurat pe două secţiuni: poezie şi eseistică.

Echipa de proiect a liceului nostru a fost formată din profesorii Vesa Mihai, Vesa Mariana, Cipleu Nicoleta, Popovici Alexandru, Simuţ Alina şi elevii Antonia Sălăgean, Druţu Adriana, Bărbuş Anamaria, Nicoleta Cipleu, Stana Anamaria şi Ardelean Adela.

Am întrebat-o pe Anamaria Bărbuş ce a determinat-o să participe la acest concurs, ce părere are ea despre creţia literară şi despre rolul cititului în viaţa omului, precum şi despre pasiunea ei pentru scris.

Domnul profesor Alexandru Popovici mi-a împărtăşit părerea lui bulversantă despre diferenţa dintre un concurs de creaţie şi olimpiadele şcolare: „Cred mai mult în concursuri de creaţie decât în olimpiada şcolară, unde are loc mai mult o luptă pentru punctajele profesorilor în dosarul gradaţiei de merit şi nu se încurajează creativitatea, ci puterea de reproducere a unor comentarii.”

Consider că astfel de concursuri sunt menite să ofere tinerilor şansa de a se afirma, şansa de a-şi evidenţia talentul şi de a le oferi un suport temeinic pentru un viitor strălucit, dar mai presus de orice posibilitatea de a vedea cum o creaţie de-a lor ia naştere, prin aprecierea celor din jur, la alt nivel decât cel al unei coli de hârtie.

CAMELIA IEREMIAŞ

Foarte deschisă, ea a afirmat: „În primul rând, ţin să menţionez că nu aveam nici cea mai mică idee că acest

În 12.11.2013, la ora 11:00, doamna asistenta a liceului nostru a invitat clasa a XI-a B in cabinetul medical din cadrul scolii, fetele si baietii impreuna, abordand subiectul sexualitatii.

Doamnele asistente au considerat ca este varsta potrivita pentru informarea adolescentilor despre ce trebuie sa faci si ce conditii trebuie sa ai in vedere in viata de cuplu. Asistenta ne-a spus cate ceva din multele lucruri care se pot spune. Un lucru foarte important care ni l-a semnalat doamna asistenta a fost ,,prelucrarea bolilor’’ pe care le putem face din cauza unor fapte neinstiintate. image003 Informatii mai ample putem afla individual, chiar si minori, la Maternitatea din Oradea, unde minorul nu trebuie sa fie insotit de major. O prima opinie este ca fiecare adolescent ar trebui sa stie despre riscurile corpului sau inainte de a-si incepe viata sexuala.

IOANA MILIAN, DENISA MARTIN

10

LOGO times

„Visul meu este să devin profesorul ideal” Celor care aleg ca viitoare facultate pe cea de litere, le vin în ajutor cu acest interviu acordat de către unul din studenții Facultății de Litere Oradea.

REPORTER: Ce te-a determinat să aplici la Facultatea de Litere?

STUDENT: În primul rând, dintotdeauna mi-am dorit să devin profesoară de română. De mică îmi plăcea să îi dau teste surorii mele și să le corectez. Adevărul e că nu ai prea multe opțiuni după ce termini Facultatea de Litere, dar cea de a deveni profesoară e principală. Pe lângă asta, îmi place foarte mult să citesc și, uneori, să scriu.

REPORTER: Cum se desfășoară admiterea? După ce criterii se selectează viitorii studenți?

STUDENT: Pur și simplu îți depui dosarul după care urmează două examene de admitere în limba străină la care aplici. Eu am dat examenele în engleză pentru că am aplicat la RomânăEngleză.

Unul scris, bazat pe exerciții de gramatică relativ ușoare și unul oral în care ești întrebat de ce ai aplicat la Facultatea de Litere, iar dacă răspunsul tău e pentru că vrei să devii profesor, te vor întreba cum consideri că ar trebui să fie un profesor-model. Încă încerc să îmi dau seama de ce există aceste examene, pentru că nu se ține cont de ele.

Principalul criteriu de diferențiere a studenților e media de la bacalaureat. În funcție de aceasta, îți vei plăti sau nu studiile.

REPORTER: Câte locuri sunt disponibile, care e durata studiilor și care e taxa de școlarizare pe an?

STUDENT: Din 120 de locuri la Facultatea de Litere, 80 sunt la fără taxă. E destul de greu să nu fii printre cei care nu își plătesc studiile, ultima medie la fără taxa fiind puțin peste 7. Durata de școlarizare este de trei ani, iar taxa anuală este de 2.400 RON. CUM SE INTRĂ LA FACULTATEA DE LITERE ORADEA REPORTER: Care e părerea ta despre Facultatea de Litere și ce le recomanzi viitorilor aplicanți?

STUDENT: Părerea mea despre Facultatea de Litere? Hmm. Nu una foarte bună. Din câte am auzit până acum, cam toate facultățile se confruntă cu lipsa de interes a profesorilor față de

LIGIA ŢIBURCĂ studenți. Am terminat un an la Facultatea de Litere; din păcate nu am rămas cu nimic ce m-ar putea ajuta în viitor pe când voi fi profesoară. Nu voi preda niciodată The Canterbury Tales nimănui și nu mă va întreba niciodată nimeni cum îi chemă pe pelerinii din acele povești și care sunt trăsăturile lor principale sau cântecul de leagăn pentru băieți sau fete.

Ba mai mult, mi s-a predat un semestru întreg Eminescu și opera sa. Înainte de examen mi-am luat frumos caietele din liceu și le-am reînvățat.

Profesorul de literatură română și-a greșit ocupația, în opinia mea. Vă veți lămuri singuri de ce cred asta. Îmi pare rău să spun că sistemul românesc pune atât de mult accentul pe toceală și să știi toate lucrurile neimportante care la un moment dat i-au fascinat pe alții, când ai putea să îți ocupi timpul și creierul cu ceea ce te interesează și îți place. Nu suntem încu-

rajați să descoperim noi ce ne fascinează și ce vrem să studiem. Ce suntem puși să facem e muncă de robot care uită tot ce a învățat imediat după examen.

Nu pot să spun că toți profesorii sunt la fel. Am avut profesori în anul I, exclusiv de engleză, care mă făceau să cred deseori că am făcut alegerea corectă în ceea ce privește facultatea. Datorită lor, dorința mea rămâne aceeași: să devin profesoară de română și engleză.

Sper ca măcar în anii care urmează să pot acumula informația de care am nevoie, încât să devin un profesor care își cunoaște bine materia.

REPORTER: De ce îți dorești să devii profesoară?

STUDENT: Cred că asta îmi este chemarea. Eu văd un alt fel de sistem de învățământ, în special un alt sistem sau mod de predare. Slujba profesorului e să își facă înțeleasă lecția. Poți

face asta numai printr-un mod original de captare a atenției, astfel încât lecțiile să nu fie lungi și plictisitoare, ci atractive și antrenante. Unii vor spune că nu îți ajung 50 de minute să adaugi ceva lecției încât să nu fie numai dictare și explicare.

Nu, dacă nu ajungi la timp în clasă. 50 de minute sunt suficiente să faci un joc, să vizionezi un scurt filmuleț introductiv, să faci un rebus cu cuvintele pricipale din lecție, sunt atâtea moduri prin care poți să faci din elevi micii tăi ucenici care nu se vor ruga să nu ajungi la timp în clasă, ci să te aștepte nerăbdători să îi mai surprinzi cu ceva nou; te vor iubi numai pentru că ești diferit și original; vei fi profesorul preferat. Ăsta e visul meu! Să devin un alt fel de profesor. a consemnat ANDREI ŢIBURCĂ

LOGO times

11

Învățătorul de la școala duminicală În şcoala noastră este un tânăr pe nume Petru Varga, în clasa a XII-a B, doritor de a se face remarcat prin activităţile sale extraşcolare, prin dorinţa de a-i face fericiţi pe cei din jurul său. „Viaţa este un dar de la Dumnezeu, de aceea preţuieşte-o!”

REPORTER: De ce ai ales să fii învăţător la şcoala duminicală?

PETRU VARGA: În primul rând îmi plac copiii şi vreau sa-i văd mereu cu zâmbetul pe buze, să crească spiritual şi cu bun-simţ în societatea de azi! Să studieze cuvântul Lui Dumnezeu, nu doar va studia, îl va descoperi pe Tatăl și se va autocunoaşte pe el însuşi, astfel copilul poate sa aibă o relaţie corectă cu Dumnezeu.

REPORTER: Ce te determină să faci acest lucru?

PETRU VARGA: Dacă nu ai dragoste pentru copii, nu poţi deveni un învaţător bun. Pentru a deveni un bun asistent social, am parte de ajutorul Lui Dumnezeu. Trebuie să ai energie cu copiii, să rezişti şi mai ales să fii calm cu ei.

REPORTER: Ce te-a impresionat cel mai mult la acei copii?

PETRU VARGA: Dragostea lor pentru Dumnezeu și iubirea ce-o poartă faţă de învăţător. Se atașează de tine, te iau în brațe și te strâng cât pot ei de tare, îți arată iubirea lor prin comportament, te ascultă și te poţi bucura împreună cu ei și în ultimul rând îți trăiești și tu clipa de a fi o dată copil.

Nu-i uşor să fii părinte și să crești un copil valoros in ochii unei mame care vrea să aibă un copil cuminte, ascultător, credincios și de fapte bune însuflețit. Faptele copiilor sunt un testa-

PETRU VARGA ment pe care il primesc la maturitate de la părinţii lor.

REPORTER: Ce îi înveţi pe copii?

poveştile care le spun învăţătorii.

PETRU VARGA: În fiecare duminică sunt la altceva: într-o duminică îi învăț cântece, în altă zi o lecție, lucru manual sau chiar jocuri.

REPORTER: Câţi copii ai în grupă?

REPORTER: Copiii sunt încântaţi de munca pe care o fac împreună cu tine?

PETRU VARGA: Copiilor le place să facă lucru manual, îți cer ajutorul unde nu pot, iar eu ca învăţător le dau o mână de ajutor şi lucram împreună.

REPORTER: Cum sunt în timpul orelor?

PETRU VARGA: Noi avem maximum 25-28 de copii care vin la şcoala duminicala.

REPORTER: Ce înseamnă să fii învăţător?

PETRU VARGA: E ca la şcoală, dar mult mai diferit. Trebuie însă să ai experienţă în a şti Cuvântul Lui Dumnezeu, pentru a explica copiilor şi a şti cat mai clar despre Dumnezeu şi să se încreadă în Cuvântul Său. a consemnat ADELINA CORBUŢIU

PETRU VARGA: La ore sunt foarte atenţi, ascultători şi foarte captivaţi de

12

LOGO times

Radu arbitrează la nivel judeţean

Pe podiumul dansului internaţional

Prof. DANIELA MARINĂU şi câteva din campioanele sale. Sursă foto: oradealife.ro

RADU CARŢIŞ In anul 2012, Radu Cartiş şi-a descoperit pasiunea pentru arbitraj, ceea ce l-a facut sa mearga mai departe, obtinandu-şi diploma si incepand sa arbitreze echipele de fotbal la juniori. Luandu-i un interviu, am descoperit cateva lucruri interesante depre pasiunea sa.

REPORTER: Ce te-a determinat sa te faci arbitru?

RADU CARŢIŞ: Pasiunea mea pentru fotbal si rolul de a conduce meciurile m-au determinat sa fiu arbitru.

REPORTER: De cat timp ai inceput acest job?

REPORTER: Cine te sustine in aceasta pasiune?

RADU CARŢIŞ: Ma sustine si ma incurajeaza domnul Octavian Sovre, arbitru FIFA, unul dintre cei mai buni asistenti din Romania. radu cartis teren REPORTER: Parinti tai au asistat la meciurile arbitrate de tine?

RADU CARŢIŞ: Da, chiar la inceputul carierei au venit la meciuri ca sa ma sustina si au fost foarte mandri de mine.

REPORTER: Enumera cateva echipe arbitrate de tine.

RADU CARŢIŞ: In anul 2012, in noiembrie, am inceput un curs de trei luni, in care am invatat regulile jocului si gestic a a ce s t u i a . I m i p l a ce a ce a s t ă activitate, deoarece am o mare pasiune pentru acest sport si pentru modul de a-l conduce.

RADU CARŢIŞ: Dupa cum am spus, am debutat la meciul dintre Valea lui Mihai si Padurea Neagra; am mai arbitrat la alte echipe precum LPS Bihorul Oradea, Viitorul Cabesti, Viitorul Biharia etc.

REPORTER: Cand ai inceput sa arbitrezi?

REPORTER: Unde se desfasoara acest curs pentru arbitri?

RADU CARŢIŞ: Am inceput sa arbitrez in anul 2013, in februarie, arbitrand echipe de juniori de aproximativ 10-14 ani. Dupa aceea am dat un examen pentru categoria a II-a si am debutat la meciul dintre Valea lui Mihai si Padurea Neagra. In prezent, arbitrez in judet.

RADU CARŢIŞ: Acest curs a inceput în octombrie in data de 25 si se desfasoara la liceul LPS din Oradea, in fiecare luni. a consemnat MARCO FABRIS

Sambata, 19 octombrie, echipele de dans ale Liceului Teoretic Onisifor Ghibu au participat la un Concurs National „Fit To Dance”, organizat in sala de sport la Scolii Gimnaziale Dacia. La acest concurs au luat parte dansatori din mai multe orase din Romania, precum si toate cluburile de dans din municipiul Oradea. Participarea fetelor noastre a fost una meritorie, obtinand locul I la Dance Show solo prin Rusu Dana din clasa a IV-a, inv. Filip Maria, locul II prin echipa LOGO Dance Sweety Dans Modern copii si locul II prin echipa LOGO Dance Elitte Show Dance juniori.

Sambata, 2 noiembrie, aceleasi fete minunate ale liceului nostru au participat la Cupa României IFMD, un prestigios concurs international desfasurat in Recas Timis. La acest concurs au participat dansatori din toata tara, precum si dansatori din Ungaria, Serbia, Slovacia, Italia, Croatia. Participarea fetelor a fost una de succes, obtinand trei locuri I, prin Rusu Dana – Free Show Solo Mini, Pantea Adriana – Free Show Solo Youth si Rusu Dana – Rotariu Medeea – Dance Dhow Duo Mini, toate aceste fete fiind eleve in clasa a IV-a, invatatoare Filip Maria, precum si un loc II prin debutanta Pantea Karina – Dance Show Solo Mini, eleva in clasa I, invatatoare Ile Alina.

In urma acestor evolutii deosebite, am castigat dreptul de a participa la Masterul Ungariei, desfasurat la Budapesta in 23 noiembrie. Doresc sa felicit toate fetele din trupele de dans. prof. DANIELA MARINĂU

Victorie pe linie la Borş

Rezultate campionat volei fete, Borş, 15-16 noiembrie: CS ERA Sport – CSM Blaj: 3-0 (25-22, 25-19, 25-8) CS ERA Sport – CSM Borş 1: 3-1 (25-21, 26-24, 20-25, 25-16) CS ERA Sport – CSM Borş: 2 3-0 (25-4, 25-22, 25-14)