Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secţia Jurnalism IUNIE 2014
Cititori de noapte
Doar cateva zile au trecut de cand in scoala noastra a avut loc un eveniment mai putin practicat la noi, dar care am‐ inteste de filmele americane. Doamna profesoara de Limba si liter‐ atura romana,Garofita Pop, a organizat o intalnire in incinta scolii noastre, mai precis in sala festiva, rugandu-i pe elevi sa isi aduca si un sac de dormit. Curiosi sa aflam mai multe despre cele intamplate, am rugat-o pe doamna pro‐ fesoara sa ne vorbeasca despre aceasta intalnire. / pag. 4
„Prieteni în Europa” În intervalul 7-9 iunie, clasa domnului învăţător Iosif Româneac, a III-a A, a participat la concursul internaţional „Prieteni în Europa”, care a avut loc la Bucureşti. A fost un festival de folclor unde copiii au dansat pe muzică popu‐ lară specifică fiecărei ţări. / pag. 2
2
LOGO times iunie 2014
Festival internaţional de folclor diplome de participare, dar au promis ca la anul vor urca multi copii pe podium. Acesti minunati dansatori au fost pre‐ gatiti de antrenorul Adrian Balog, cu care fac dansuri populare inca din clasa a I-a. Conform domnului invatator, pre‐ gatirile pentru acest concurs au inceput inainte cu 2-3 luni, deoarece au aflat de competitie dupa sarbatorile de Pasti. Asa au decis ca acesti mici dansatori sa isi etaleze talentul in cadrul unui concurs de talie internationala. Pe langa experienta pe care au castigat-o la aceasta competitie, micii dansatori au benefi ciat si de o mini-excursie, deoarece in ziua anterioara concursului si dupa concurs au vizitat foarte multe locuri din tara noastra. Domnul invata‐ tor a dorit sa ne spuna faptul ca au bene‐ ficiat de cazare gratuita in cadrul acestui concurs si s-au deplasat cu autocarul. Au vizitat capitala tarii noastre, Palatul Parlamentului, Parcul Herastrau, pre‐ cum si Muzeul Antipa si au cantat la Ateneu, unde copiii s-au distrat de min‐ une.La intoarcere nu au uitat de Pestera Muierii, Castelul Huniazilor sau de Sarmisegetuza. In final, domnul Iosif Romaneac a spus ca este foarte mandru de acesti minunati copii cu care a reusit foarte multe lucruri in cadrul acestor dansuri populare si spera ca acest concurs sa le fi dat mult mai multa incredere in ei si in talentul lor de folcloristi. ALEXANDRA MIHOC, GEORGE HODIŞAN
- continuare din pag. 1 Au participat 22 de copii din clasa dom‐ nului Romaneac, respectiv 11 perechi, care au fost insotite atat de domnul lor invatator, cat si de 13 parinti.
Proba pe care au trecut-o cu succes a constat intr-o suita de dansuri populare de aproximativ 8-12 minute.Copiii au fost plini de entuziasm, dar emotiile siau facut si ele loc printre pasii de dans. Pe data de 8 iunie au primit costumele din zona Beiusului, costume care au sur‐
prins foarte multi participanti. Copiii domnului invatator au concurat cu tari precum Bulgaria, Grecia, Ungaria, deoarece a fost un festival inter‐ national. Fiind in primul an de desfasur‐ are, nu s-au acordat premii, ci doar
LOGO times iunie 2014
3
Timpul s-a scurs Joi , 12 iunie 2014, in fata cladirii vechi a liceului nostru a avut loc ultimul sunet de clopoţel pentru elevii de clasa a VIIIa. Ceremonia a inceput la ora 10, prin clasicul speech tinut de domnul director Mircea Pop si cu premierea elevilor. Dorindu-le tuturor absolvenţilor mult succes la examenul de admitere, ne-am decis sa ii luam interviu elevei Adela Petrila din clasa a VIII-a C, una din pre‐ miantii şcolii noastre. REPORTERI: Cum te simti la ter‐ minarea scolii generale? ADELA PETRILA: Este un sentiment foarte placut sa stiu ca am trecut si de aceasta etapa, dar si foarte emotionant, la gandul ca urmeaza liceul, cu toate ne‐ cunoscutele lui. REPORTERI: La ce profil vrei sa mergi la liceu? Ramai la liceul nostru? ADELA PETRILA: Da , m-am gandit sa
raman tot aici. Profilul la care vreau sa merg este Matematica – Informatica. REPORTERI: Ce ti-a placut cel mai mult in acesti patru ani de gimnaziu? ADELA PETRILA: In anii de gimnaziu cele mai frumoase au fost clipele petre‐ cute impreuna cu toti colegii mei. Cea mai frumoasa amintire din ultimii ani inca ramane prima zi din clasa a V-a, cand mi-am cunoscut noii colegi si di‐ riginta. REPORTERI: Cum te pregatesti pentru examenele de admitere ? ADELA PETRILA: Inca de pe parcursul celor patru ani am inceput sa ma pre‐ gatesc, dar in special in ultimul an, când mi-am dat toata silinta. au consemnat FL AVIU ALBU Ţ, ALEXANDRA MIHOC
4
LOGO times iunie 2014
- continuare din pag. 1 REPORTERI: De cand exista acest club de lectura in scoala noastra? Prof. GAROFIŢA POP: In urma cu cin‐ ci ani am inceput aceasta activitate. Modificari au fost in fiecare an in ceea ce priveste echipa de proiect, ca si grupultinta. Suntem in al doilea an in care ne intalnim o data la doua saptamani. REPORTERI: Cati membri are grupul si ce lectureaza acestia la intalniri? Prof. GAROFIŢA POP: Cei mai multi elevi sunt din clasa a V-a D, 20 de elevi, discutam despre cartile oferite de Grup Editorial Art. REPORTERI: De unde aceasta idee de intrunire si de ce in incinta scolii? Prof. GAROFIŢA POP: Imi place sa am activitati iesite din comun si in acelasi timp care sa-i determine pe elevii mei sa citeasca. Ideea o aveam de vreo doi ani, dar nu am avut curaj sa o aplic pana nu am citit despre aplicarea ei de catre altii. Am ales scoala noastra ca loc de intal‐ nire ca sa le arat copiilor ca a veni la scoala poate fi un lucru asteptat de ei. REPORTERI: Cum a trecut noaptea de lectura? Prof. GAROFIŢA POP: Am citit in trei – patru reprize, am avut si un invitat special, doamna invatatatoare Iuliana Cocis, impreuna cu dansa ne-am jucat cu copiii, am citit si am povestit pana la ora 3 noaptea, cand s-a dat stingerea. REPORTERI: Ati mai repeta aceasta experienta? Prof. GAROFIŢA POP: As repeta cu mare drag aceasta experienta, intalnirile cercului de literatura se ridica la nivelul asteptarilor mele si este mereu o intal‐ nire mult asteptata de toti. au consemnat DENISA MARTIN şi DANIELA ANDREI
LOGO times iunie 2014
5
Poţi fi eroul propriei tale vieţi!
practica pe manechine, pentru ca „teorie stie multa lume, dar putini reusesc sa o aplice”, a mentionat aceasta. Probabil cea mai importanta lectie a fost totusi chiar primul lucru pe care ni l-a spus, chiar de cum am ajuns acolo, si anume ca primul-ajutor suntem obligati moral sa-l acordam oricui are nevoie, pentru ca mila si compasiunea sunt cele care ne fac sa fim oameni. BOGDAN BONDAR, CEZAR OŞVAT
Cadoul perfect Aflând cu puţin timp în urmă despre talentul doamnei profesoare Lucia Cighir, am hotărât să îi luăm un inter‐ viu, iar domnia sa a fost amabilă şi ne-a răspuns la câteva întrebari despre această activitate din timpul său liber.
Ce sunt eroii? Ei sunt cei care-si risca viata pentru ceilalti: prieteni si membrii ai familiei sau simplii necunoscuti, Bat‐ man va incerca sa ii salveze pe toti oa‐ menii care au avut nevoie de ajutor, dar in aceeasi masura si cei care risca viata pentru un ideal sunt eroi, iar aici vet‐ eranii de razboi si revolutionarii sunt cele mai bune exemple. Totusi, eroi sunt si cei care se dedica sal‐ varii de vieti, mai ales in situatii-limita, iar medicii de pe ambulanta sunt ade‐ varate modele in acest sens: ei sunt cei care intervin si incearca sa-i salveze pe oameni indiferent cine a cauzat totul si
REPORTERI: De unde ati invatat aceasta arta? Prof. LUCIA CIGHIR: Initial, am vazut modelele facute la cursul de margele or‐ ganizat de doamna profesoara Melinda Boros, iar apoi de pe internet si din re‐ viste. REPORTERI: Cum a iesit primul mod‐ el si cat timp v-a luat? Prof. LUCIA CIGHIR: Primul model a fost o steluta din margele pentru deco‐ rarea Pomului de Craciun – aproximativ 30 de minute, deoarece era un model simplu; sunt alte modele care necesita foarte mult timp si atentie de la cateva ore pana la zile, in functie de complexi‐ tate, model, detalii, marime. REPORTERI: Aveti si modele care sunt creatie proprie? Prof. LUCIA CIGHIR: Unele dintre ele sunt creatie proprie, dar marea majori‐ tate sunt combinate – inspirate de pe in‐ ternet, plus idei proprii. REPORTERI: Sunt margelele confec‐ tionate un cadou potrivit pentru o per‐ soana speciala?
indiferent daca mai exista speranta sau nu.
Prof. LUCIA CIGHIR: Da. Depinde de persoana caruia le daruiesti.
Miercuri, 11 iunie 2014, am invatat si noi, elevii clasei a 9-a B, cum sa fim eroi, la Sediul Serivciului de Ambulanta din Oradea, unde, impreuna cu alti elevi din Liceul „Mihai Viteazul”, am primit lectii de prim-ajutor in diferite situatii-limita si am aflat cat de greu e de fapt sa salvezi viata unui om care nu mai respira sau care are o hemoragie de mari proportii. Instructajul ne-a fost facut de o doamna asistenta pe ambulanta care ne-a incura‐ jat ca de-a lungul explicatiilor sa facem
Prof. LUCIA CIGHIR: De acum patru ani.
LAVINIA CARŢIŞ, DAIANA DUME
REPORTERI: De cat timp confecţionati mărgele?
6
LOGO times iunie 2014
În culisele teatrului
La Teatrul de Stat Regina Maria a avut loc marţi, 3 iunie, de la ora 14:30, mult aşteptatul concurs între licee „Teatru pentru liceeni”, organizat de Consiliul Județean al Elevilor Bihor şi finanțat prin programul YouthBank. La acest concurs au participat şase licee, printre care şi liceul nostru.
bucurat de un real succes în ceea ce privește publicul. În timp ce colegii noș‐ tri din XI A şi XI E erau pe scena, in sala s-a aplaudat, s-a ras şi s-a dansat. Aceștia au reușit sa creeze un adevărat spectacol şi au dat dovada de multa muncă şi imaginație. Echipa a fost coordonata de doamna profesoara Sandor Lilla.
Atât echipa de la Eminescu, cat şi cea de la Gojdu, a interpretat piesa Titanic Vals, cei de la Liceul Greco-Catolic Iuliu Ma‐ niu au interpretat piesa Un accident politic, compusa de un coleg de-al lor, Liceul Nicolae Jiga din Tinca s-a prezen‐ tat cu piesa Cititorul de contor, iar Liceul nr. 1 din Salonta cu piesa Chiriţa în prov‐ inție.
Chiar dacă nu am urcat pe podium, la sfârșitul concursului fiecare participant a primit cărţi şi diplome. Pe lângă acestea, trupele ajunse pe podium (C.N. Mihai Eminescu – locul I, Liceul Iuliu Maniu – locul II şi Liceul Nicolae Jiga – locul III ) vor avea parte de cursuri de teatru, întâl‐ niri cu actori celebri, workshop-uri şi bilete la Aqua Park, in funcție de poziția ocupata in clasament.
Liceul nostru a interpretat o varianta post-modernă a romanului Ion, care s-a
ANDRADA IURAŞCU
LOGO times iunie 2014
7
pentru liceeni
IOANA HOSU
BOGDAN VANDICI Colega noastră, Ioana Hosu, care a inter‐ pretat rolul Anei, a acceptat sa ne răspun‐ dă la câteva întrebări. REPORTER: Ai avut emoții înainte de concurs? IOANA: Da, deoarece știam ca voi urca pe scena Teatrului Mare, cu un public foarte numeros. REPORTER: Cât timp te aflai pe scenă,
COSMINA ŞANDOR la ce te gândeai? IOANA: Mă concentram ca personajul pe care îl interpretez să fie cât mai natu‐ ral şi să dau tot ce pot din mine. Un alt personaj important a fost Ion, in‐ terpretat de Bogdan Vandici. REPORTER: Cum ţi s-a părut această experienţă?
BOGDAN: A fost impresionant – un moment scurt, care a avut o încărcătură emoţională foarte mare. REPORTER: Ai fost dezamăgit când ai aflat că nu voi sunteţi câştigătorii? BOGDAN: Nu, noi am urcat pe scena de plăcere, nu neapărat cu gândul de a ieşi câştigători. REPORTER: Dacă ai putea schimba
ceva legat de momentul când ai fost pe scenă, ai face-o ? BOGDAN: Nu aş schimba nimic, pentru că momentul nostru a fost unul inedit, cu mult umor. ANDRADA IURAŞCU
8
LOGO times iunie 2014
Elevii de azi sunt „Nu încurajez mai competitivi plecarea tinerilor în străinătate” REPORTER: A influentat intr-un fel decizia ca notele din timpul liceului să nu mai conteze la admiterea in facultati?
Prof. LAURA LAZĂR: Aceasta infor‐ matie poate avea impact in masura in care facultatile ar impune examene de admitere. Astfel se face o selectie a stu‐ dentilor pe care ii vor forma ca buni spe‐ cialisti.
să fie legat de profilul fiecărei clase, iar practica să fie baza.
REPORTER: Ce ati recomanda unui tanar care a terminat de curand liceul?
Prof. LAURA LAZĂR Doamna profesoară Laura Lazăr a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări legate de şcoala românească, miercuri, 4 iunie 2014. Domnia-sa a afirmat că ar introduce în programă materii care vizează domeniul său – mi‐ tologie greacă şi latină, limbă neogreacă şi altele. REPORTER: Ce părere aveti despre desfiintarea majoritatii liceelor si reinifintarea scolilor profesionale?
REPORTERI: Ce părere aveţi despre desfiinţarea majorităţilor liceelor teo‐ retice si reînfiinţarea şcolilor profesion‐ ale?
Prof. LAURA LAZĂR: Sa-si urmeze prioritatile in calea viitorului. Sa traiasca prezentul.
Prof. CLAUDIA TÂRB: Mi se pare nor‐ mal să fie şcoli profesionale. E mai uşor să înveţi meserie decât să ajungi şomer cu diplomă. Imediat după ce ai absolvit, ai deja un loc de muncă asigurat. Părerea mea este că viitorul liceului nostru este în siguranţă, „Onisifor Ghibu” o să ră‐ mână aşa cum a fost şi nu cred că se vor desfiinţa profilele curente.
REPORTER: Incurajati plecarea tiner‐ ilor romani in strainatate? Este aceasta un semn de nepatriotism? Prof. LAURA LAZĂR: Nu cred ca e un semn de nepatriotism al tinerilor care pleaca sa munceasca in stranatati. Fiecare doreste ceva mai bun pentru vi‐ itorul sau. Unii isi perfectioneaza studiile in alte tari, apoi se intorc in tara, punand in practica ceea ce au acumulat acolo, al‐ tii isi gasesc locuri de munca mai prof‐ itabile pentru a-si face apoi in tara un rost mai bun.
Prof. CLAUDIA TÂRB
Prof. LAURA LAZĂR: As renunta la unele materii inutile la unele profile, as opta pentru o decongestionare a pro‐ gramelor materiilor de baza.
Marţi, 10 iunie 2014, doamna profe‐ soară Claudia Târb a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări legate de starea şcolilor româneşti si posibile idei de schimbare.„Nu strică să dea nişte ex‐ amene, dar trebuie să fie la nivelul lor”, spune doamna prof. Târb, referitor la examenele date de elevii din clasele mici. Mai multe informaţii se pot afla din declaraţiile următoare.
REPORTER: Cum vi se pare faptul ca varsta la care elevii dau examene este tot mai frageda?
REPORTERI: Cum vedeţi evoluţia în‐ văţământului românesc din ultimii zece ani, cu absolvenţii acestui liceu?
Prof. LAURA LAZĂR: Daca nu vor mai fi puse in practica tot felul de idei venite peste noapte, poate ca invatamantul ro‐ manesc mai are o sansa. Ii vad pe elevi parca mai competitivi decat in alti ani.
Prof. LAURA LAZĂR: Mi se pare o ru‐ pere a copiilor din copilaria lor. Acestia nu se bucura suficient de timpul de joaca si copilarie.
REPORTER: Ce meserii considerati ca sunt de viitor?
REPORTER: Cum explicati interesul tot mai scazut al elevilor pentru scoala?
Prof. LAURA LAZĂR: Meserii de viitor – in domeniul IT, economic, turism, ju‐ ridic, mecanic, constructii. Cele care nu mai sunt de viitor n-as putea sa le specif‐ ic exact, prntru ca fiecare isi face viitorul cu meseria pe care o are, daca pune su‐ flet si face multa pasiune in ceea ce face.
Prof. LAURA LAZĂR: Probabil pe mul‐ ti ii afectează partea materiala si consid‐ era ca scoala nu ii ajuta prea mult pentru a-si atinge fiecare scopul. Daca as avea conditii, as incerca o atragere prin filme, excursii tematice.
Prof. CLAUDIA TÂRB: Dacă absolven‐ ţii nu ar pleca, ar fi minunat, dar sper că cei care rămân să facă ce trebuie, avem vârfuri în liceul nostru şi se vede la olimpiade. Faptul că notele de la ad‐ mitere nu mai contează a influenţat neg‐ ativ elevii. Mi se părea mult mai buna admiterea anterioară la liceu şi nu actu‐ ala modalitate. Iar interesul copiilor pen‐ tru şcoală este tot mai scăzut deoarece aceştia nu au nicio motivaţie – termină facultatea şi nu îşi găsesc de lucru, iar când îşi găsesc, locul de muncă respectiv este prost plătit. Totodată, cred că ar tre‐ bui renunţat la programa încărcată, iar dacă ar fi să reduc ceva, cred că ar trebui
Prof. LAURA LAZĂR: Nu cred ca este o idee prea buna. Cine vrea sa mearga la o scoala profesionala are si acum de unde alege. Cei mai multi elevi merg pe idea ca trebuie sa termine un liceu si abia apoi sa-si caute domeniul spre care sa se orienteze. In ultimul timp liceele teoret‐ ice au avut elevi cu performante de‐ osebite. REPORTER: Cum vedeti evolutia in‐ vatamantului romanesc in ultimii ani?
REPORTER: Daca aţi putea reduce din programa incarcata, la ce ati renunta?
a consemnat ROXANA VLAD
REPORTERI: Ce meserii consideraţi că sunt / nu sunt de viitor? Care credeţi ca vor ieşi din scenă? Prof. CLAUDIA TÂRB: Nu o să dispară niciodată medicii, profesorii sau chiar tâmplarii, electricenii, zidarii, fiindcă fiecare îşi are rolul în societate. REPORTERI: Ce părere aveţi despre mărirea taxelor la Universitate? Prof. CLAUDIA TÂRB: Ştiu că măresc în fiecare an taxele dar referitor la medicină erau locuri destul de multe nebugetate.Nu mi se pare corect să scoatem pe bandă 1000 de medici sau 1000 de ingineri şi să nu aibă de lucru. REPORTERI: Încurajaţi plecarea tiner‐ ilor absolvenţi în străinătate? Prof. CLAUDIA TÂRB: Categoric nu. Sper că aceştia vor rămâne, trebuie să reuşească ce nu am reuşit noi până în momentul de faţă. TrebuiE să ducă ţara pe linia de plutire. au consemnat GABRIEL BOLOJAN şi VLAD BLAGA
LOGO times iunie 2014
9
Meseriile de viitor sunt în domeniul tehnic Marţi, în data de 10 iunie 2014, i-am luat un interviu unei doamne profe‐ soare de limba engleza din Liceul Teo‐ retic „Onisifor Ghibu”, si anume doam‐ nei Lucia Cighir, în legatură cu desfi‐ inţarea liceelor teoretice şi reînfiinţarea scolilor profesionale. Haideţi să ur‐ mărim în continuare opiniile doamnei profesoare în legătură cu această schim‐ bare. REPORTERI: Ce parere aveti despre desfiinţarea majoritatilor liceelor teo‐ retice si reinfiintarea şcolilor profesion‐ ale? Prof. LUCIA CIGHIR: Am o părere buna, deoarece sunt o mulțime de elevi care nu ar avea ce cauta la liceele teoret‐ ice, deoarece nu le place cartea și nu în‐ vață. Aceștia ar trebui sa meargă la școl‐ ile profesionale sa învețe o meserie, ca apoi sa se angajeze în domeniu. Mai ales dacă nu vor sa-și continue studiile, adica sa meargă la facultate, nu are rost sa facă un liceu teoretic. REPORTERI: Cum vedeti invatamantul românesc din ultimii 10 ani, cu absol‐ ventii acestui liceu? Prof. LUCIA CIGHIR: În urma cu 10 ani elevii învățau mai mult și procentul de promovabilitate a fost mult mai ridi‐ cat.În prezent elevii nu mai învață, deoarece nici părinți nu mai sunt atât de interesați de soarta copiilor lor. Dacă părinții le-ar acorda mai multa impor‐ tanta și i-ar motiva sa învețe, aceștia ar avea rezultate mult mai bune și ar pune mai mult accent pe învățătură. REPORTERI: Ce meserii considerati ca sunt / nu sunt de viitor? Care credeti ca vor iesi din scena? Prof. LUCIA CIGHIR: Consider ca meseriile de viitor sunt cele din domeni‐ ul tehnic, cum ar fi mecanici, tehnicieni, ingineri, deoarece se construiește mult și este nevoie de oameni în acest domeniu. Nu pot sa zic ca meseriile cum ar fi avo‐ cați, notari, judecatori, medici vor ieși în totalitate din scena, dar pot sa spun ca deja sunt prea mulți si nu-și mai găsesc loc de munca. Eu sfatuiesc absolvenții sa nu se îndrepte spre acest domeniu, deoarece își găsesc foarte greu loc de muncă. REPORTERI:Credeti ca a influentat in‐ formatia ca notele de la Bac nu mai conteaza la admiterea în facultate? Prof. LUCIA CIGHIR: Nu consider neaparat ca a influențat informația ca notele de la Bac nu mai contează la ad‐ miterea în facultate, deoarece elevii care
au învățat în liceu vor învăța și pentru Bac. Cei care nu au învățat în liceu, sigur nu vor învăța mai mult pentru Bac. REPORTERI: Ce parere aveti despre marirea taxelor la Universitate? Prof. LUCIA CIGHIR: Este mai bine, deoarece în acest fel se limitează nu‐ mărul de candidați. Cei pasionați și dor‐ nici vor continua, indiferent de situație. Atunci când vrei sa ajungi undeva de‐ parte, merita toate sacrificiile. REPORTERI: Ce i-ati recomanda unui elev aproape de absolvire? Prof. LUCIA CIGHIR: Aici e în funcție de aptitudinile fiecaruia. Absolvenții sa se ghideze nu spre ce e de viitor, ci spre ce le place lor și cred ca vor avea un loc de munca în domeniu. Nu consider ca este ceva anume de viitor spre care sa se îndrepte toti. Trebuie sa se îndrepte spre ce le place și unde considera si stiu ca se pricep. REPORTERI: Incurajati plecarea tiner‐ ilor absolventi în strainatate? Prof. LUCIA CIGHIR: Dacă aceștia nuși găsesc loc de munca în România, sunt de acord sa plece în străinătate. Din punct de vedere financiar și profesional, în străinătate sunt alte posibilități de dezvoltare, cercetare, evoluție și alta re‐ cunoaștere sociala. REPORTERI: Daca ar fi sa reduceti ceva din programa incarcata a obiectu‐ lui dumneavoastra, la ce ati renunta? Prof. LUCIA CIGHIR: La limba engleza eu consider ca materia nu este deloc în‐ cărcată. La limbile străine nu ai ce sa re‐ duci, ci dimpotriva, este nevoie de mai multe ore.
REPORTERI: Cum explicaţi interesul tot mai putin al elevilor pentru scoala si ce ati face dumneavoastra pentru a re‐ media situatia? Prof. LUCIA CIGHIR: Oamenii din ziua de azi nu mai văd utilitatea edu‐ cației, deoarece foarte mulți termina o facultate și nu-și găsesc loc de muncă. Aceasta este o problema economică și socială. Dacă elevii consideră că școala le face bine și este de folos și pornesc cu un anumit interes spre a învăța, aceștia vor merge la școală, fără sa-i împiedice ceva. Scoala este foarte importantă în viața noastră, deoarece ne ajuta sa ne formam ca oameni, ne ajută să ne formam carac‐ terul și personalitatea. Ce înveți la școală este mult mai important decat notele pe care le obtii. au consemnat LOREDANA FARCAŞ şi IONELA CIOCA
REPORTERI: Ce meserii considerati ca sunt de viitor? Înv. IOSIF ROMÂNEAC: In primul rand cele in informatica respectiv IT. Si nu ar fi rau sa ne intoarcem in agricul‐ tura, deoarece putem beneficia de foarte multe fonduri. Cele care nu au un viitor in opinia mea sunt cele din industri‐ alizare. REPORTERI: A influentat intr-un fel informatia ca notele din timpul liceului nu mai conteaza la admiterea in facul‐ tati? Înv. IOSIF ROMÂNEAC: Categoric. In
Germană şi engleză din clasa întâi Domnul Iosif Româneac ne-a acordat un interviu cu privire la unele masuri luate de Ministerul Educaţiei, dar si cu unele fenomene prezente azi in scolile din România. REPORTERI: Ce parere aveti despre desfiintarea majoritatii liceelor teoret‐ ice si reinfiintarea scolilor profesionale?
Prof. LUCIA CIGHIR: Aceasta măsură este inutila. Elevii dau examene de la o vârstă tot mai mică și rezultatele sunt din ce în ce mai slabe. Consider ca cu aceas‐ tă măsură nu se rezolvă nimic, fiind doar o risipa de bani, de timp și de nervi.
Înv. IOSIF ROMÂNEAC: Este de preferat sa ramana si scoli care sa pre‐ gateasca copiii care doresc sa urmeze o facultate respectiv studiile superioare.In ziua de azi noi suntem deficitari la profe‐ sii, deci toti cei care s-au format pana in 2000 au avut institutii care i-au pregatit pentru respectiva profesie dar azi nu mai sunt nici scoli care sa pregateasca forta de munca pentru profesii.Deci categoric ca este o solutie buna revenirea la unele licee de specialitate.Cel care doreste sa invete ii ramane sa aleaga liceul teoretic care exista in oras.
REPORTERI: Dacă aţi putea concepe o nouă curriculă, ce ati introduce nou în programă?
REPORTERI: Cum vedeti evolutia in‐ vatamantului romanesc in ultimii 10 ani?
Prof. LUCIA CIGHIR: Dacă as concepe o noua curricula, as introduce mai multe ore de sport, arte și chiar ore de teatru. Acestea doar ca materii opționale, fără sa se acorde note.
Înv. IOSIF ROMÂNEAC: Clasa pe care o am acum este mult mai compacta de‐ cat cea anterioara.Clasa este destul de omogena iar nivelul este unul foarte ridi‐ cat din punct de vedere al elevilor din
REPORTERI: Cum vi se pare faptul ca varsta la care elevii incep cu examenele este tot mai mica?
clasele primare. Am foarte putini elevi care au note mai slabe, restul fiind de la bine in sus, bine si foarte bine.Eu cred ca mijloacele mass-media ridica foarte mult nivelul generatiilor de la un an la altul.
opinia mea, aceasta este o greseala fatala. Ar trebui sa conteze cel putin 50%. Oda‐ ta cu asta, si diferenta dintre licee a dis‐ parut. REPORTERI: Ce ati recomanda unui tanar care a terminat de curand liceul? Înv. IOSIF ROMÂNEAC: Categoric, daca este capabil sa mearga spre o facul‐ tate, iar daca situatia materiala nu este una buna, o slujba ar fi binevenita. REPORTERI: Daca ar fi sa reduceti ceva din programa incarcata la ce ati re‐ nunta? Înv. IOSIF ROMÂNEAC: Educaţie civi‐ că, respectiv Religie, deoarece pe aceste materii elevii le pot invata la Limba ro‐ mana sau chiar doresc sa le faca faculta‐ tiv sambata, duminica. REPORTERI: Daca ati putea concepe o noua curicula ce materii ati adauga? Înv. IOSIF ROMÂNEAC: Informatica sa nu fie optional, iar limba engleza si limba germana sa fie studiate inca din clasa a I-a, nu din clasa a III-a. au consemnat ALEXANDRA MIHOC şi ANDREI ŞTIOP
10
LOGO times iunie 2014
Liceenii vor să muncească
Tu ce faci vacanţa asta? Toti copiii vor lua vacanta mult așteptată, adică vacanta de vara. Dar neam intrebat vreodata daca toti copiii se distrau la fel cum o fac acum sau aveau alte activităţi? Mergeau saptamanal la strand si stateau ore in sir in fata calcula‐ torului sau vacanta insemna munca im‐ binata cu bucuria de a fi copil? Ca sa aflam acest lucru am întrebat generații născute in anul 1970, pentru care vacan‐ ta de vara nu insemna ceea ce inseamna azi. Am aflat multe lucruri interesante pre‐
GEORGE HODIŞAN Pentru multi dintre elevi, vacanta de vara inseamna distractie, relaxare si timp liber petrecut cu prietenii si famil‐ ia, dar pentru unii vacanta de vara in‐ seamna o oportunitate de a se angaja si a-si imbunatati abilitatile pentru o vi‐ itoare slujba. Odata cu incheierea anului scolar, tot mai multi elevi de liceu isi cauta un loc de munca pe timpul vacantei de vara, fi‐ ind atrasi de idea de a reusi sa doban‐ deasca experiente profesionale, dar si de a castiga bani prin fortele proprii, pre‐ gatidu-se astfel pentru viata de adult care ii asteapta. Am aflat cateva cuvinte de la colegul nostru, George Hodisan, care a reusit sa obtina un job pe timpul verii la unul din‐ tre magazinele McDonald’s din orasul nostru. George este doar unul dintre tinerii care au ales sa munceasca in aceasta vara si reprezinta totodata un ex‐ emplu de ambitie, de a reusi prin propria munca. REPORTERI: Cum ai reusit sa obtii acest job? GEORGE HODIŞAN: In primul rand, m i - a m d e p u s C V- u l l a s e d i u l McDonald’s din cartierul Nufarul, apoi am fost sunat de managerul de acolo pentru a ma prezenta la interviul de an‐ gajare, iar in urma interviului am reusit sa obtin postul. REPORTERI: Ce te-a determinat sa alegi sa muncesti in timpul vacantei?
GEORGE HODIŞAN: Doream sa fac ceva constructiv, care sa ma ajute pe vi‐ itor, in loc sa imi pierd timpul in alte moduri, de pe urma carora nu obtineam aproape nimic. REPORTERI: De ce ai ales sa te anga‐ jezi la McDonald’s? GEORGE HODIŞAN: Mi s-a parut un loc potrivit in care sa invat sa muncesc in echipa, sa relationez cu alti colegi si sa imi dezvolt capacitatea de comunicare cu clientii, dar am vrut si sa-mi demonstrez ca pot sa imi castig singur banii. EUGEN CORB, ALEXANDRA MI‐ HOC
De ce să alegi job-ul de vară?
De asemenea si școala reprezintă o etapa importanta in modelarea tânarului ca persoana, însa in ziua de azi cei mai mul‐ ți au tendința sa exagereze, învăţând mecanic si, din păcate, doar mai târziu ajung sa realizeze ca practica este unul dintre elementele de baza ale unui viitor de succes. Totodată, un alt avantaj este si faptul ca prin aceste job-uri elevul, viitorul stu‐ dent, descoperă cu mai multa uşurinţă domeniul pe care ar dori sa se axeze si in care ar excela. In final, una din cele mai mari satisfacţii este si independenta financiară, deoarece ştii ca meriţi cu adevărat acei bani pen‐ tru că ai muncit pentru ei. MĂDĂLINA MURG
În ciuda faptului că mulţi tineri consid‐ eră probabil ca este jenant să lucrezi la o vârstă mai „fragilă”, aceasta experien‐ ţă reprezintă o etapa pregătitoare pen‐ tru ceea ce ne aşteaptă în viitor. Tinerii care aleg acest job pe timp de vara sunt in general tineri descurcareti, care sunt constienti de faptul ca doar prin propria inițiativa, ambiție si deter‐ minare acumulezi acea experiența de care ai nevoie mai târziu sau mai de‐ vreme in viața.
ALEXANDRA MIHOC cum faptul ca strandul sau piscina pen‐ tru ei se numea „Criş”, iar de calculator nici nu putea fi vorba. Seara era dedicata mereu jocurilor in fata casei, impreuna cu prietenii, pe cand ziua isi ajutau par‐ intii in treburile gospodariei si in cele agricole. Culesul de porumb, cartofi si mersul la fân erau lucruri obisnuite pen‐ tru ei si care le faceau placere chiar daca de multe ori parea obositor. Pe langa toate acestea nu uitau niciodata sa citeasca si sa isi faca temele de vacanta, lucruri care le placea, ba chiar preferau sa faca asta in locul muncilor agricole. Ne-au spus ca pentru ei ter‐ menul de calculator sau jocuri electron‐ ice nu exista, nu erau decat sotron, de-a v-ati ascunselea sau ratele si vanatorii – atunci simteau intr-adevar ce inseamna bucuria de a fi copil. Ne spun in final ca azi le-a mai ramas copiiilor prea putin din ceea ce inseamna copilarie. O tableta , un ecran sau o retea de socializare nu le vor aduce niciodata sentimentul ca sunt copii, ca inca pot avea vise pe care le pot implini zilnic si ca timpul copilariei este o comoara de nepretuit. ALEXANDRA MIHOC
MĂDĂLINA MURG
LOGO times iunie 2014
11
Pasiunea transformată în meserie EUGEN CORB: De cele mai multe ori sunt invitat la nunti , botezuri si majo‐ rate. REPORTERI: Filmezi singur sau esti asociat cu cineva? EUGEN CORB: Nu filmez singur , ci impreuna cu un prieten, Andrei Cosmin, cu care am format o echipa de filmare numită Emotion Visuals. REPORTERI: Ţi-ai dori să te ocupi cu asta şi în viitor? EUGEN CORB: Da, cu siguranta voi continua aceasta mica pasiune a mea si in viitor. REPORTERI: Ce aparatură folosesti şi ce aparatură ţi-ai dori să ai? EUGEN CORB: Momentan lucrez cu aparatura de la firma Canon, dar aş vrea sa am în viitor Black Magic. REPORTERI: Ce inseamna pentru tine filmarea unui eveniment? EUGEN CORB:Filmarea unui eveni‐ ment reprezinta în primul rando mare responsabilitate, dar si imortalizarea unor momente unice in viaţă, pe care le poti retrăi uitându-te la respectiva fil‐ mare. REPORTERI: Videografia reprezinta pentru tine pasiune sau meserie? EUGEN CORB: Degeaba faci ceva fără să îţi placă. Pentru mine este o pasiune pe care am dorit sa o dezvolt, devenind o meserie. REPORTERI: Se poate trai in Romania din videografie? EUGEN CORB: Da, se poate, pentru ca mereu exista cate un eveniment la care esti chemat. REPORTERI: In caz ca cineva vrea să-i filmezi un eveniment, ne poţi lăsa date de contact?
Echipa Emotion Visuals Eugen Corb din clasa a XI-a B, de la sectia de jurnalism, ne -a raspuns la cât‐ eva intrebari pe tema unei pasiuni transformate într-o meserie, şi anume videografia, pasiune de care puţini ştiu, dar mulţi beneficiază. El a filmat câteva evenimente importante din viaţa şcolii
noastre, printre care vernisajul expozi‐ ţiei „Portrete de Crăciun”, cu fotografii realizate de Andrei Ţiburcă. REPORTERI: De cât timp te-ai apucat de filmat?
EUGEN CORB: Mi-a placut sa fac asta de foarte mult timp, dar doar anul trecut in octombrie m-am apucat mai serios de aceasta treaba. REPORTERI: La ce fel de evenimente filmezi?
EUGEN CORB:Adresa de e-mail pentru cei care vor sa ia legatura cu mine si cu e ch ip a E mot i on Visu a ls e ste eugen.corb@yahoo.com sau pe pagina de Facebook www.facebook.com/emo‐ tionvisuals au consemnat LARISA BOSTAN şi ANDREEA TEUŞDEA
12
LOGO times iunie 2014
Top Auto, ediţia a VI-a
În 12-15 iunie, în zona centrală a Par‐ cului 1 Decembrie s-a desfășurat a VI-a ediție a Top Auto, eveniment unde pa‐ sionații fenomenului auto-moto pot ad‐ mira cele mai noi modele de mașini. În cadrul expoziției vizitatorii pot vedea peste 100 de mașini noi, dar si masini modificate pentru racing, modele tuning sau retromobile. Alaturi de masini sunt expuse si motoare. Dintre mașinile apărute pe piață recent sunt câteva care iți atrag privirea au‐ tomat, cum ar fi: Mercedes-Benz – C Classe, noul CLA şi GLA, noul BMW X5, noul BMW Seria 4, noul GT 4,
Vreau să fiu antreprenor, m-am săturat să fiu elev! „Uitaţi-vă la eşec ca la un nou început”, au fost printre cele mai memorabile cu‐ vinte pe care le-am auzit vreodată, cu‐ vinte spus de domnul Calin Pacurar in fata a peste o suta de liceeni din Oradea, joi, 29 mai, la Biblioteca Jude‐ teana „Gheorghe Sincai”, in cadrul con‐ ferintei „Vreau sa fiu antreprenor”.
este principala voastra resursa”, dupa cum spune domnul Palladi.
„Daca vreti fericire in viata, faceti ceea ce va place” (Horatiu Pirvulescu)
pasii prin care trebuie sa treaca o idee ca sa devina o afacere, iar domnul Palladi nu s-a sfiit sa ne vorbeasca despre cat de competitiv e mediul de afaceri.
Cu toate acestea, antreprenoriatul a fost subiectul principal, iar speakerii nu au ezitat sa ne impartaseasca din experienta lor in domeniu si sa ne raspunda la in‐ trebari, astfel, domnul Horatiu Parvules‐ cu a vorbit, printre altele, despre toti
BMW Z4 şi BMW Seria 7. Alte noutăți prezente la târg sunt Opel Insignia, noul Astra , Ford Transit, Peu‐ geot-308, Fiat 500c cabrio, Hyundai-ix 35, Skoda-Rapid Spaceback. Deschiderea târgului a avut loc joi, iar programul de weekend este între orele 10:00-21:00. Prețul biletului de intrare este de 5 lei. Copiii sub vârsta de 14 ani au intrarea gratuită, dacă sunt însoțiți de un adult. CĂTĂLIN MUŢIU, ALEXANDRA MI‐ HOC
Seria de conferinte „Vreau sa fiu antreprenor” are loc in fiecare an, in mai multe orase din Romania si are ca scop promovarea si popularizarea antrepreno‐ riatului printre tineri, atat cat si schim‐ barea mentalitatii colective negative de‐ spre antreprenoriat. Fiecare conferinta este unica, iar speakerii sunt diferiti in fiecare oras, dar ei au ceva in comun: sunt antreprenori si oameni de afaceri. Totusi, dincolo de aparente, conferinta e o mina de sfaturi folositoare pentru oricine.
De fapt… … „daca nu sunteti deja antreprenori, sunteti in intarziere” (Dacian Palladi) Totusi, alturi de sfaturi si pasi de urmat, povestile despre cum si-au lansat cei trei speakeri primele afaceri au captivat in‐ treaga atentie a celor prezenti, trezindune curiozitatea si motivandu-ne sa mergem pe propriul drum.
„Ganditi-va bine ce puneti in centrul vietii voastre” (Dacian Palladi)
„Am inceput cu 70% instinct si 30% nebunie, la 21 de ani” (Dacian Palladi)
Sfaturile speakerilor pentru liceenii de fata nu s-au rezumat doar la afaceri, nici experientele inpartasite, astfel domnul Dacian Palladi ne sublinia cat de impor‐ tant e sa nu punem banii si nici munca in centrul vietii noastre, dupa ce ne povestise cum a reusise sa-si strice pro‐ pria casnicie in tinerete din aceasta cauza , iar domnul Calin Pacurar a evi‐ dentiat faptul ca nu e nimic tragic in a gresi, nici in esec, mai ales ca „timpul
Daca ti-am trezit interesul, poti sa citesti mai multe despre seria de conferinte „Vreau sa fiu antreprenor” si despre speakeri pe pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/ Ubercool.Antreprenor si sa dai like paginii pentru a afla noutati despre con‐ ferinte! BOGDAN BONDAR