#27 LOGO TIMES februarie 2016 by LOGO TIMES

LOGO TIMES februarie 2016

„CUTIA DRAGOSTEI”

Dragobetele, sărbătoarea românilor Dragobetele este o sărbătoare a iubirii, care este considerată în popor ca iind asemănă‐ toare cu Valentine's Day. Această sărbătoare marchează începutul primăverii şi revenirea naturii la viaţă. n mitologie se spune că Drago‐ bete, iul Babei Dochia, oicia la începutul iecărei primăveri nunta tuturor animalelor. Lui Dragobete i se mai spunea şi "Cap de Primăvară" sau "Cap de Vară". Era descris ca iind un fe‐ cior frumos şi foarte iubăreţ, care le făcea pe fete să îşi piardă minţile după el. Semnalul sosirii Dragobetelor era dat de păsările nemigratoare care se adunau în stoluri şi începeau să ciripească, se împerecheau şi începeau să îşi construiască adăposturi. Dragobetele reprezintă un prilej de bucurie şi multă fericire prin sosirea primăverii. Toată lumea se bucură atunci când vine pri‐ măvara, deoarece totul se lu‐ minează, apar primele lori, natura începe să înverzească, iar frigul începe să se retragă. Dragobetele are rădăcini dacice.

Foto: BOGDAN ZSURZS În 24 februarie, de Dragobete, acţiunea "Cutia Dragostei" s-a desfăşurat în incinta Liceului Ghibu, în cea de-a treia zi.

fost organizata, ca in iecare an, de catre Consiliul Elevilor si a fost dedicata elevilor de liceu.

Cu aceasta ocazie, cei doi Cupi‐ doni de serviciu, Bianca Borta si Denisa Trip, au vizitat iecare clasa, aducand cu ei scrisori trimise de expeditori din alte clase. In clasa a IX-a B desti‐ natari au fost Adriana Stiube si Ruben Carton. Costumatia Cu‐ pidonilor a insemnat o pereche de aripioare albe.

La sat, Dragobetele era sărbă‐ torit cum se cuvine. Fetele şi fe‐ ciorii, dar şi oamenii mai bă‐ trâni, porneau spre pădure pen‐ tru a culege lori de primăvară, ca mai apoi să le aşeze la icoane şi să le folosească la diverse farmece de dragoste. De Dragobete bărbaţii nu au voie să le supere pe femei, deoarece vor avea o primăvară cu ghinion şi un an fără reuşite. Este interzis ţesutul, cusutul, lu‐ crul la câmp, iar dacă plângi, sar putea să nu ai parte de noroc în lunile ce vor urma. În unele zone ale ţării, fetele îşi pun sub pernă busuioc sinţit, pentru aşi găsi suletul pereche. Dacă tinerii vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul anului, trebuie ca în acea zi să se sărute.

Adriana a fost de acord sa ne ofere o declaratie: "Nu ma asteptam sa primesc aceasta scrisoare, dar m-am bucurat foarte mult, chiar daca a fost semnata de catre o persoana anonima. Cu aceasta ocazie, as dori sa ii multumesc". Actiunea "Cutia Dragostei" a

ELERNA CIORBA, BOGDAN ZSURZS

Adriana Ştiube şi Bogdan Zsurzs

Se spune că dacă plouă de Dragobete va i o primăvară

MARIA PAŞCALĂU timpurie şi frumoasă. Nu este interzisă curăţenia în casă, ba din potrivă se recomandă pen‐ tru a avea multe roade in agri‐ cultură. Femeile care vor face curăţenie vor i iubite de soţi. În unele zone ale ţării se orga‐ nizează petreceri şi baluri de Dragobete, în vederea întâlnir‐ ilor dintre fete şi băieţi. Pe stra‐ dă se striga "Dragobetele sărută fetele!", pentru a da de veste că se sărbătoreşte Dragobetele. Gospodinele seamănă busuioc în răsadnițe, au grijă de răsaduri până la Sfântul Gheo‐ rghe, când le plantează în grădi‐ nă. Busuiocul semănat de Dragobete era folosit în des‐ cântece și tratamente, deoarece avea puteri magice. Cu ocazia Dragobetelor, băr‐ baţii şi băieţii le oferă diferite cadouri partenerelor lor. Pot ex‐ ista mici atenţii, cum ar i un parfum, sau mari atenţii, cum ar i o maşină sau o casă. Cadourile se aleg ăn funcţie de dor inţele şi de p asiuni le partenerei. De exemplu, dacă partenera iubeşte să gătească, un nou set de oale ar i potrivit. Nu numai b ărb aţ ii oferă cadouri femeilor, ci şi femeile oferă cadouri bărbaţilor. Un ex‐ emplu potrivit de cadou pentru bărbaţi care nu este foarte costisitor ar putea i o cămaşă. MARIA PAŞCALĂU

LOGO TIMES februarie 2016

ANUL BRÂNCUŞI

Foto: FLAVIA BOGDAN Cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, anul 2016 a fost declarat "Anul

Brâncuşi", pentru a-l omagia pe cel care ,,a dat chip pietrelor", iar despre acest sculptor am vorbit cu doamna

profesoară Simona Derecichei, care ne-a oferit mai multe in‐ formații.

"Este anul în care oamenii de cultură şi nu numai celebrează, prin diverse manifestări cultural-artistice, o mare per‐ sonalitate a culturii românești, care - prin viziunea şi amprenta personală pe care a lăsat-o asupra pietrei, lemnului şi bronzului - a schimbat radical evoluția sculpturii moderne", ne spune dna prof. Derecichei. Întrebând-o: "Prin ce este sem‐ niicativ Constantin Brâncuşi p e nt r u d u m n e av o a s t r ă ? " , doamna profesoară ne-a zis că l-a descoperit pe Brâncuși din scrierile celor care l-au cunos‐ cut şi şi-a dat seama că are ceva în comun cu marele sculptor: "Acest «ceva» este sentimentul de bucurie pe care îl simt atunci când pictez, dar mai ales bucu‐ ria pe care reușesc să o aduc în suletul celor care apreciază munca mea." Pentru dumneaei, sculptorul reprezintă "un model de umani‐ tate în primul rând, pentru că a iubit oamenii, dar a iubit şi

natura, iar această iubire pentru om şi natură se găsește subtil în toate lucrările sale". Elementul prin care putem re‐ cunoaşte o lucrare brâncuşiană este simplitatea: "Simplitatea nu este un scop în artă, însă ajungi la simplitate fără voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor", spunea Brâncuşi. La întrebarea: "Este înțeles Brâncuşi de către elevi?", doam‐ na profesoară ne-a răspuns ast‐ fel: "Este important de ştiut fap‐ tul că mesajul operei de artă nu poate i receptat şi descifrat ușor decât atunci când artistul şi crezul său este înțeles pe deplin. Eu am speranța că, în urma discuțiilor purtate la clasă despre viața si opera lui Brân‐ cuşi, mesajul acestuia a ajuns cu adevărat la suletul elevilor noș‐ tri." F L AV IA BO GDAN, EMANUELA BOGDAN

- continuare în pag. 18 -

LOGO TIMES februarie 2016

FRESCE BIBLICE PE PEREŢII ŞCOLII

IOAN COJOCARU, administratorul Liceului Teoretic Onisifor Ghibu FOTO: Camelia Bortoş Într-o încăpere din clădirea veche a Liceului Teoretic On‐ isifor Ghibu se ală câteva pic‐ turi valoroase de inspiraţie biblică. Datând din vremea distinsei directoare Florica Orţan, acestea sunt într-o clasă care a funcţionat o pe‐ rioadă ca şi cabinet de religie.

Autor: ARGENTINA HORINCAR Foto: CAMELIA BORTOŞ

S-a dorit transformarea clasei într-o capelă, unde copiii să ie trimişi câteva minute pentru a se ruga sau reculege. Din lipsa de spaţiu, s-a folosit drept sală de clasă de la secţia maghiară, o clasă formată doar din 13 elevi. Domnul Ioan Cojocaru, admin‐ istratorul şcolii, ne declară: "Lu‐ crez în această şcoală de 10 ani, iar la venirea mea aici, aceste picturi erau pe pereţii actualei

magazii." Aceste fresce biblice au fost re‐ alizate cu ajutorul doamnei Ar‐ gentina Horincar, care pe atunci era studentă la Patrimoniu, şi reprezintă Răstignirea şi În‐ vierea lui Iisus Hristos, dar şi pe Sfântul Nicolae. "Sunt nişte de‐ sene reprezentative, iar Sfântul Nicolae a fost realizat la cererea domnului Călin Perţe, care a şi ajutat la pictat", declară profe‐ soara de religie Rodica Marian. În momentul de faţă, clasa este folosită drept magazie a şcolii, însă se doreşte transformarea sa într-un cabinet de jurnalism. CAMELIA BORTOŞ

LOGO TIMES februarie 2016

Autor: ARGENTINA HORINCAR Foto: CAMELIA BORTOŞ

LOGO TIMES februarie 2016

Veşmântul lui este însemnat Fiecare loc din lume are un spirit păzitor, o forţă ce îl apără în planul nevăzut al spiritului. Romanii i-au spus acestei forţe genius loci. Spiritele înalte ocrotesc nu doar un loc anume, ci şi făp‐ turile ce îl animă. Liceul On‐ isifor Ghibu are două spirite protectoare. Pe unul îl ştim şi îl vedem cu toţii, e chiar ilustrul intelectual căruia liceul îi poarta numele. Al doilea protector e o prezenţă mai subtilă, chiar ascunsă, ase‐ meni comorilor. Este din alt plan. Este Sfântul Nicolae "Făcătorul de minuni", sfântul blând şi bun, considerat, după faptele sale, ocrotitorul copiilor şi al tinerilor, al călătorilor pe mare, al săracilor şi al celor alaţi în

necaz.

iar cu dreapta binecuvântează.

În iecare an, în 6 decembrie, ziua morţii lui, oamenii îl săr‐ bătoresc în cel mai frumos fel: făcându-şi daruri. Daruri mici, cât să încapă în botine, pe sume modeste, dar făcute din toată inima. Acest sfânt venerat în toată lumea creştină veghează în ascuns şi pe cei ce învaţă sau slujesc în Liceul Onisifor Ghibu.

Silueta sa se proilează pe un cer azuriu de dincolo de timp şi spaţiu, străjuind pragul de sus al încăperii. Când intri, te veg‐ hează fără să ştii, iar când ieşi, văzându-l, îl porţi în gând şi te laşi însoţit de el până la urmă‐ toarea întâlnire.

Într-o mică încăpere destinată odată a i cabinet de religie, avem surpriza de a descoperi chipul blând şi senin al Sfântu‐ lui Nicolae. El este redat în lim‐ baj canonic ortodox, adică ne priveşte cu limpezime "faţă către faţă". Veşmântul lui este însemnat cu cruci, aşa cum îl poartă înalţii ierarhi, ţine Cartea Sfântă în mâna stângă,

E foarte frumoasă şi beneică prezenţa acestui sfânt într-o şcoală, căci el e acasă în mi‐ jlocul copiilor, iar copiii sunt acasă în mijlocul bunătăţii, compasiunii şi forţei sale ocroti‐ toare. El întrupează capacitatea de a face bine, de a vedea puri‐ tatea şi nevinovăţia şi de a în‐ ţelege nu doar bunele intenţii, ci şi slăbiciunile sau derapajele celor ce n-au atins vârsta matu‐ rităţii.

Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, clădirea de gimnaziu Foto: CAMELIA BORTOŞ

În sala ascunsă din liceu, acest "cel mai iubit dintre sinţi" este străjuit de alte două scene cru‐ ciale pentru istoria mântuirii: "Schimbarea la Faţă" şi "Răstig‐ nirea". Ele sunt pictate în acelaşi stil curat al canoanelor bizan‐ tine, ce marchează clar, cu linii şi culori ferme, faptul că, în orice ipostază, Iisus este axa neclintită a lumii, meridianul ei zero. Prin forţa acestor trei imagini sacre, încăperea obscură ră‐ mâne un loc ce continuă, chiar nevăzut iind, să-şi reverse forţa spirituală asupra liceului şi asupra celor ce-l însuleţesc. RAMONA NOVICOV, critic de artă

RAMONA NOVICOV Membră a Asociaţiei Interna‐ ţionale a Criticilor de Artă, om de televiziune, curator şi muzeograf, prof. Ramona Novicov este în prezent con‐ ferenţiar universitar la Facul‐ tatea de Construcţii şi Arhi‐ tectură Oradea. Îi puteţi citi eseurile la adresa: novicov.wordpress.com

LOGO TIMES februarie 2016

COPIII ÎNTRE Oradea solidară cu DEMOCRAŢIE familia Bodnariu ŞI CREŞTINISM

CĂTĂLINA RAŢ Cu toții cred ca am auzit de cazul familiei Bodnariu care si-a pierdut cei 5 copii din cauza abuzului statului. Este cu adevărat trist când se în‐ tâmplă astfel de lucruri. Se pune întrebarea azi, copiii cui aparțin? Familiei, bisericii sau statului? Ei bine răspunsul este simplu, copiii aparțin familiei și nu stat‐ ului. Stat care de altfel trebuie sa protejeze familia, prin legile pe care le are, nu sa o destrame. Ce este interesant ca în Norveg‐ ia statul protejează excesiv mi‐ norul, astfel ca într-o țară ca aceasta ca părinte nu ai dreptul sa iți disciplinezi copilul după regulile morale. Acest lucru nu este de mirare, intr-o tara ca aceasta - unde cei mai mulți sunt musulmani, umaniști și foarte putini din ei considera ca religia le este folositoare, unde este legalizata căsătoria intre persoane de același sex. Intr-o astfel de tara atee as putea spune statul înlocuiește morala creștină, exclude învăță‐ turile biblice, unde Dumnezeu a fost înlocuit cu statul. Nu este de mirare ca micuții familiei Bodnariu au fost luați de lângă părinți doar pentru faptul ca au

cântat cântece religioase în sala de clasa. În România avem atâta libertate încât putem sa predicam sa cân‐ tăm, sa ne rugam, dar nimeni nu proita de acest privilegiu. Țara noastră este încă o țară creștină, nu știm ce evoluție vor avea legile statului nostru, însă este important sa îl punem pe Dumnezeu pe primul loc în vi‐ ețile noastre și vom i o tara binecuvântată, unde nu vom vedea cupluri de gay pe strada, unde părinții vor putea sa isi crească copii în frica de Dum‐ nezeu fără ca sa le ie luați. Dumnezeu a creat familia El a creat prima familie formata din Adam și Eva, "Dumnezeu a fă‐ cut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dum‐ nezeu , parte bărbătească și parte femeiasca i-a facut. Dum‐ nezeu i-a binecuvântat și le-a zis : Creșteți, înmulțiți-va, umpleți pământul și supuneti-l și stăpâniți peste peștii marii, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ." Geneza 1:27,28. CĂTĂLINA RAŢ

Foto: FLAVIA BOGDAN In data de 23.01.2016, de la ora 12 pana la ora 14, in Piata Unirii din Oradea a avut loc un protest pentru familia Bod‐ nariu, ca si pentru celelalte familii separate de propriii copii din Norvegia. Peste 1 000 de persoane au par‐ ticipat intr-un mod pasnic la acest mit ing, arat andu-si dragostea si unitatea fata de famiile de români din Norvegia, de la care au fost luati cu brutal‐ itate copiii. Liderilor comunitatiilor cres‐ tine penticostale si baptiste li sau alaturat liderii crestini ortodocsi, greco-catolici si re‐ formati, precum și numerosi reprezentanti ai institutiilor statului roman. Acest miting este pana in prezent cel mai mare protest impotriva Barnevernetului Norvegiei. NAOMI CODOBAN Foto: FLAVIA BOGDAN

LOGO TIMES februarie 2016

Foto: FLAVIA BOGDAN

LOGO TIMES februarie 2016

Camelia este purtătorul de cuvânt al CSE

Împreună pentru o societate mai bună

REPORTER: Crezi că te vei descurca dacă va trebui sa oferi informații despre opini‐ ile CSE-ului unei televiziuni de nivel national?

CAMELIA BORTOŞ Camelia Bortoş este elevă în clasa a XII-a a liceului nostru, la secția de jurnalism. Ea a fost numită purtător de cuvânt al CSE (Consiliul Școlar al Elevilor), care îl are ca președ‐ inte pe elevul Călin Popa din clasa a XI-a D. Dacă vă întrebați cine este această Camelia Bortoş, ei bine, vă pot spune că este unul dintre cei mai buni redactori - dacă nu cel mai bun - al site-ului LOGO PAPER. Acest fapt se datorează faptului că este foarte devotată și pune sulet in iecare reportaj pe care îl face, iind un bun ex‐ emplu pentru proverbul "Fă ceea ce îți place si nu va trebui să muncești nicio zi din viață." Acestea iind spuse, am vrut să îi pun câteva întrebări pentru a ala ce părere are despre faptul că membrii consiliului au con‐ siderat-o cea mai potrivită pen‐ tru acest post. REPORTER: Ce crezi că te face persoana potrivită pentru acest post? CAMELIA: Prin faptul că sunt implicată pe blogul liceului și că deja am trecut la stadiul de in‐ terviuri video, colegii din con‐ siliu m-au văzut potrivită pen‐ tru acest post - din aceste mo‐ tive, bănuiesc.

CAMELIA: Normal, am purtat o discuție cu domnul director despre fotbal, deși adevărul e că m-am documentat o săptămână întreagă ca să iu pregătită pen‐ tru un interviu de jumătate de oră. Așadar, orice implicare a mea necesită cercetare întâi și pricepere în ceea ce fac. Impli‐ carea mea în CSE cu siguranță are nevoie în primul rând de timp, experiență și exercițiu, dar odată înțelese, totul e ca un joc de jonglerie. REPORTER: În ce constă să ii purtător de cuvânt al CSE? Foto: CARMINA NEGRUŢ CAMELIA: Rolul meu ca pur‐ tător de cuvânt a CSE este să ofer informații despre opiniile organizației sau cu privire la ac‐ tivitatea sa. De asemenea, să public articole de tip informativ cu privire la acestea. Am și un rol de implicare în deciziile care se iau în Consiliu, și anume co‐ mentarii la problemele neplă‐ cute. REPORTER: Ca jurnalist în devenire și cu un portofoliu foarte bogat si totodată intere‐ sant, ce sfat le dai celor mai mici? CAMELIA: Modul în care lu‐ crez și îmi dau silința îmi dă o anumită valoare. Desigur, iecare are o "armă" care, credemă, dacă învață cum să se joace cu ea, doar îi "împușcă" pe cei din jur prin joacă. Nu e vorba de un secret sau mit în asta, e vorba de o abilitate pe care o folosesti încontinuu și deja nu trebuie să mai înveți ce trebuie ca să iasă perfect, ci efectiv tu o faci să ie perfect. a consemnat MARIUS DU‐ MITER

Sâmbătă, 23 ianuarie, în Piata Unirii din Oradea, de la ora 12, a avut loc un protest paşnic organizat de Comunitatea Penticostală Oradea, alături de Comunitatea Baptistă Oradea, dar nu numai, prin care se cerea restituirea copi‐ ilor care au fost luaţi din familiile lor de către statul norvegian. Aproximativ 2000 de oradeni au participat la acest protest, ma‐ joritatea membri ai comunitatii penticostale si baptiste. Cres‐ tinii au primit baloane colorate si pancarte cu mesaje de sustinere a familiei Bodnariu: "Norvegia, redă copiii familiei!" sau "We support Bodnariu fam‐ ily!" De asemenea, ei au avut mesaje de sustinere si pentru celelalte familii carora statul norvegian le-a luat copiii. Liderii tuturor episcopiilor si cultelor crestine oradene au stat impreuna pe aceeasi scena si au transmis acelasi mesaj, pro‐ movand iubirea si solidaritatea, dar si de a face public valoarile biblice ale credintei crestine.

Multimea întreagă adunată in fata Palatului Vulturului Negru a cantat impreuna "Te-adoram in fericire" , "Sfarsitul veacului traim" si "Binecuvanteaza, Doamne, România!", iar alaturi de o fanfara intreaga comuni‐ tate a cantat Imnul Romaniei. In fata multimii au urcat liderii cultelor: pastorul penticostal Ioan Moldovan si pastorul bap‐ tist Petru Vidu, dar si episcopul ortodox Sofronie Drincec, epis‐ copul greco-catolic Virgil Bercea si multi altii, cum ar i reprezentantii administratiei publice locale. Dar mesajul tu‐ turor a fost unul clar, de sustinere a familiei Bodnariu. Sotii Marius si Ruth Bodnariu, care in momentul de faţă locui‐ esc in Norvegia, au ramas fara cei cinci copii ai lor in luna noiembrie, dupa ce fetele cele mari din familie ar i declarat ca primesc corectii izice de la par‐ inti. Familia Bodnariu este sus‐ pectata de indoctrinarea reli‐ gioasa a celor cinci copii ai lor. Acest protest a avut ca si scop marturia publica a valorilor crestine privind casatoria dintre doua persoane de acelasi sex. In

Romania se pune problema dezbaterii unei legi care sa per‐ mita casatoria intre persoane de acelasi sex. Acest fapt iind o uraciune intaintea lui Dum‐ nezeu care a creat familia: Geneza 2:24 "De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa, si se vor face un singur trup." Tot in Biblie gasim scris in Levitic 18:22 "Sa nu te culci cu un bar‐ bat cum se culca cineva cu o fe‐ meie. Este o uraciune." Dupa aproximativ doua ore in care oradenii au ascultat discur‐ curile liderilor cultelor, acestea au dat drumul baloanelor col‐ orate spre cer. Printre cei prezenti in Piata Unirii din Oradea, s-a alat si Denisa, o tanara care a binevoit a ne da o declaratie: "Am decis sa vin la acest protest pentru a apara valorile crestine privind familia, ca unirea dintre un bra‐ bat si o femeie, si nu dintre doua persoane de aleasi sex, cat si pentru familiile carora le-au fost luati copii." CARMINA NEGRUŢ, NA‐ TALIA PĂTCAŞ

LOGO TIMES februarie 2016

Alături de familiile PERMIS LA din Norvegia 16 ANI Orice tanar doreste sa-si cond‐ uca propria lui masina. Unii, mai norocosi, pot sa obtina un carnet de conducere dupa ce implinesc 16 ani. L-am intre‐ bat pecomisarul-şef de poliţie Alexandru Laza, şeful Servici‐ ului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi În‐

tica a acestor vehicule. In vederea sustinerii examenu‐ lui, trebuie depus la Serviciul de Permise dosarul de examinare, se face o programare pentru testarea cunostintelor teoretice despre legislatie si reguli de cir‐ culatie. Fiecare candidat trebuie

Foto: GEORGIANA NEGRU Sambata, 23.01.2016, ora 12:00-14:00, a avut loc in Piata Unirii un protest pasnic unde au fost prezenti presedintii cultelor penticostal si baptist, episcopii bisericilor ortodoxa, greco-catolica, reformata si romano-catolica. Credo TV a ilmat si a transmis integral evenimentul. Oradenii au iesit in strada in‐ diferent de nationalitate sau re‐ ligie in semn de solidaritate fata de familiile de romani carora li s-au luat copii de catre organi‐ zatia Barnevernet din Norvegia, pe baza unor abuzuri comise de catre asistentii sociali ai organi‐ zatiei si alti functionari publici.

Comisarul-şef de poliţie Alexandru Laza, şeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bihor. Sursă imagine: ebihoreanul.ro matriculare a Vehiculelor Bi‐ hor, ce tip de autovehicule se pot conduce si de ce e nevoie pentru a putea avea un permis de conducere.

Aceasta actiune a fost autorizata de catre Primaria municipiului Oradea, neiind impusa o limita de varsta; din contra, avand in vedere obiectivul acestei actiuni au fost incurajata participarea intregii familii.

"Dupa implinirea varstei de 16 ani, se poate obtine perims de conducere la categoriile: AM (moped: max. 45 km/h si motor de max. 50 cmc), A1 (motoci‐ cleta: cu motorul de max. 125 cmc), B1 (autovevicul de max 550kg si motor de min. 45 cmc), ne spune comisarul-sef de politie.

Pancardele au fost asigurate de organizatori care au interzis so‐ licitarea oricaror bunuri sau sume de bani cu ocazia acestui evenimeni, iar politia locala si jandarmeria au asigurat de bunul mers al lucrurilor. GEORGIANA NEGRU

Foto: GEORGIANA NEGRU

Mai intai trebuie urmate cur‐ surile unei scoli de soferi autor‐ izate, unde se invata regulile de circulatie si indemanarea prac‐

sa raspunda corect la minim 17 de intrebari dintre cele 20 ale chestionarului in 20 minute. Cei care promoveaza vor sus‐ tine proba practica a examenu‐ lui auto, care consta in conduc‐ erea autovehicului in poligon pentru categoriile AM, A1 si traseu in traic pentru A1 si B1. Din pacate, eu nu voi i unul dintre norocosii care vor con‐ duce la 16 ani, parintii mei con‐ siderand ca un astfel de autove‐ hicul este periculos, pentru ca ofera o protectie redusa la im‐ pact in caz de accident". ALEXANDRU LAZA

LOGO TIMES februarie 2016

De la timiditate SCHIMBAREA LA FAŢĂ la vizibilitate! ceutic: "Consider că Liceul On‐ isifor Ghibu este un centru foarte propice pentru dez‐ voltarea elevilor în oratorie. Clubul de Debate din cadrul şcolii noastre este un mediu ex‐ traordinar, unde elevii pot să-şi facă prieteni şi pot să devină maeştri în arta vorbitului în public." Din punctul ei de vedere, impli‐ carea în mai multe proiecte şco‐ lare sau extraşcolare este foarte beneică, deoarece prin inter‐ mediul acestor proiecte înveţi multe lucruri care te vor ajuta pe viitor: înveţi cum să faci faţă unei competiții, cum să cola‐ borezi în echipă, îţi formezi an‐ umite deprinderi şi cunoşti multe persoane.

NARCISA DĂRĂBAN Narcisa Dărăban din X D ne-a povestit cum a reuşit să scape de timiditatea pe care o avea în clasa a IX-a. Nu se consideră atât de vizibilă, însă ne spune cu certitudine că a înlăturat timiditatea de care suferea în clasa a IX-a, în‐ locuind-o cu încrederea căpăta‐ tă la Clubul de Debate din care face parte, în cadrul şcolii: "Am ales debate pur şi simplu din curiozitate. Mi s-a părut ceva inedit, din care pot învăța şi în urma căruia pot să cunosc per‐ soane noi." Narcisa ne mărturiseşte că nu a fost uşor să scape de timiditate, dar dacă îţi propui ceva, întot‐ deauna reuşeşti. Un impact foarte mare asupra ascensiunii ei în şcoală l-au avut performanțele şcolare pe care a reuşit să le realizeze şi impli‐ carea în tot felul de proiecte şcolare şi extraşcolare. Se vede în postura de orator, dar doar ca un hobby, deoarece visul ei este să devină cercetător şi să lucreze în domeniul farma‐

Narcisa Dărăban se implică şi în unele gesturi de caritate. Ea face acest lucru din pură plăcere şi dorința de a-i ajuta pe ceilalti: "Încă de mică, mama mă în‐ demna să fac astfel de gesturi şi acest lucru a contribuit enorm la formarea mea ca om, ca per‐ sonalitate şi caracter." Colega noastră ne-a povestit de asemenea o experienţă de care a avut parte în tabăra de vara în care a fost anul trecut:"Am îm‐ părțit camera unei cabane de munte cu o britanică, Jasmine. Această experiență mi-a între‐ cut orice aşteptare. Am învățat foarte multe de laaceastă per‐ soană minunată, ba chiar am devenit prietene apropiate şi încă mai corespondăm săptă‐ mânal, prin e-mail. Abia aştept să o revăd vara aceasta." Narcisa la dă un îndemn tiner‐ ilor care sunt timizi - să iasă din zona lor de confort şi să se im‐ plice, să facă ceea ce le place, in‐ diferent de părerile celorlalţi, deoarece nu vor avea nimic de câştigat dacă continuă să stea ascunşi şi să nu-şi exprime punctul de vedere: "Aşadar, faceţi-vă vocea cunoscută!" BIANCA BOGDAN, ROX‐ ANA UIVAROŞAN

În data de 3 februarie s-a des‐ fasurat Olimpiada Nationala a Sportului Scolar (ONSS), faza pe municipiu. Echipa de hand‐ bal feminin a scolii, antrenata de doamna profesoara Ladany Andrea, a participat si ea. La aceasta olimpiada au partici‐ pat şase licee din Oradea. Meciurile s-au desfasurat in incinta Liceului Szent Laszlo incepand cu ora 9. Echipa de handbal fete a liceu‐ lui nostru este formata din: Adelina Crisan, Crina Pintea, Camelia Bortos, Georgiana Urs, Oana Taichis, Denisa Cotro, L a r i s a Fu l o p, A l e x a n d r a Raseanu, Mihaela Claudia, Madalina Costa, Eunice Bratis si Anastasia Cosac. Pentru ca meciurile sa se desfa‐ soare cat mai bine, organizatorii au format doua grupe: în prima grupa - Liceul Economic, Liceul Transilvania si Liceul Emanuil Gojdu, iar in a doua grupa Liceul Mihai Viteazul, Liceul Szent Laszlo si Liceul Onisifor Ghibu. Pe primul loc in prima grupa sa clasat echipa de handbal femi‐ nin a Liceului Economic, urma‐ ta de echipa liceului Transilva‐ nia, iar pe locul al treilea s-a clasat echipa Liceului Gojdu. Pe primul loc in grupa a doua s-

a clasat echipa de handbal femi‐ nin a Liceului Onisifor Ghibu, urmata de echipa Liceului Szent Laszlo, iar locul al treilea a fost ocupat de echipa Liceului Mihai Viteazul. Fetele noastre au castigat doua meciuri disputate impotriva echipei Liceului Mihai Viteazu si Liceului Szent Laszlo, însa echipa noastra a pierdut meciul disputat impotriva Liceului Economic, la două goluri dis‐ tanta. Echipa de handbal feminin a liceului nostru s-a caliicat mai departe, urmand ca in 5 martie sa joace la Alesd.

La aceasta olimpiada, anul tre‐ cut, fetele noastre nu s-au calii‐ cat mai departe, insa acum au dovedit de ce sunt in stare. Crina Pintea, goalkeeper-ul echipei de handbal, a binevoit sa ne spuna cateva cuvinte de‐ spre jocuri: "Sunt foarte mandra de prestatia echipei, am muncit mult ca sa ajungem pana aici. Echipa a jucat foarte bine, am fost unite pe teren, ne-am ajutat si ne-am sustinut unele pe altele, ca o adevarata familie." CARMINA NEGRUŢ, NA‐ TALIA PĂTCAŞ

LOGO TIMES februarie 2016

Dragostea să fie permanentă Cu toții știm că Dragobetele, sărbătoarea dragostei la ro‐ mâni, îşi are originea în tradi‐ ţiile dace şi în credinţa într-un zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbol‐ ic şi începutul primăverii. În ultimii ani, această sărbătoare a fost însă eclipsată de sărbă‐ toarea occidentală Valentine's Day. Dragobetele, iul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dis‐ poziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identiicat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestu‐ ia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile. O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năval‐ nic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi în‐ curce şi ei cărările. În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbă‐ torit pe 24 şi 28 februarie. Prob‐ abil că, în vechime, 24 februarie marca începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ur‐

CODRUŢA LENCAR sul iese din bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii. În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciri‐ peau, se împerecheau şi înce‐ peau să-şi construiască cuiburile. Despre păsările neîn‐ soţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără

pui până în aceeaşi zi a anului următor. După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pen‐ tru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă

MĂDĂLINA MOLDOVAN timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi lăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi ple‐ cau să caute prin păduri şi lunci lori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", ur‐ mărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semniica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele iind un prilej pen‐ tru comunitate pentru a ala ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. Din zăpada netopită fetele strângeau de cu seara ul‐ t imi le rămăşiţe - zăp ada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Biserica Ortodoxă din Husasău de Criş

PUNCTUL DE VEDERE CREŞTIN se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să ie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragob‐ etelui iind cea în care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările ceru‐ lui. În această zi nu se sacriicau animale, pentru că astfel s-ar i stricat rostul împerecherilor. În această zi, satele româneşti ră‐ sunau de veselia tinerilor şi de zicala "Dragobetele sărută fetele".

După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbă‐ torit pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfân‐ tului Valentin din tradiţia catolică, iind un bărbat chipeş şi neastâmpărat.

Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel,

MĂDĂLINA MOLDOVAN, CODRUŢA LENCAR

"Eu nu sărbătoresc Dragob‐ etele, ne spune preotul paroh Ioan Ghitea, care slujește la biserica ortodoxă din Husasău de Criș. Din punct de vedere creștin, nici Dragobetele, nici Valentine's day nu au legătură cu viața noastră creștină, sunt doar niște simboluri. Valen‐ tine's day e o sărbătoare im‐ port - export, deoarece au im‐ portat de la noi (romanocatolici) Sf. Valentin și l-au transmis înapoi Valentine's day. Ținând cont că poporul român este un popor creștin, dragostea sau iubirea izvoresc din iința lui Dumnezeu. Prin urmare, dragostea între oa‐ meni trebuie să ie permanen‐ tă și nu stă legată de o singură

Salutări de la Roma!

THOMAS GRAZIOSO Link: http://logopaper.com/ 2016/02/17/gianina-ban-alexamaria-it-thomas-grazioso-nesaluta-de-la-roma-plus-video/

LOGO TIMES februarie 2016

BRÂNCUŞI SĂRBĂTORIT LA GHIBU

Foto: GEORGIANA PUŞCAŞ

LOGO TIMES februarie 2016

Artistul din nou printre noi

Foto: GEORGIANA PUŞCAŞ zi." În data de 18 februarie, şcoala noastră l-a omagiat pe Con‐ stantin Brâncuşi, sărbătorind 140 de ani de la naşterea lui. Organizatorii au fost doam‐ nele profesoare Simona Dere‐ cichei şi Violeta Jăhăleanu, iar prezentatoarea evenimentului doamna profesoară Lilla Sán‐ dor. Doamna profesoară Livia Ivan ne evocă trecutul marelui sculp‐ tor într-o scurtă prezentare. Aceasta ne vorbeşte despre locul în care s-a născut, despre familia lui, despre năzbâtiile sale şi ascendenţa lui în arhitec‐ tură. Organizatorii s-au gândit să facă un concurs între cinci clase, acestea iind 9 A, 9 B, 9 C, 9 D, 10 C. Echipele au fost for‐ mate din câte trei participanţi din iecare clasă, aceştia iind nevoiţi să răspundă la zece în‐

trebări legate de viaţa lui Con‐ stantin Brâncuşi. Câştigatorii acestui concurs au fost cei din clasele 9 D şi 10 C, locul III aparţinând clasei 9 B, locul II clasei 9 C, iar menţiunea a fost înmânata clasei 9 A. C olegul nostru, Octavian Cristea, ne-a pregătit un mo‐ ment-surpriză, care a constat în recitarea unei poezii, legată de lumea contemporană asociată cu operele din trecut ale sculp‐ torului. Bianca Suciu din clasa 9 C, par‐ ticipantă la acest eveniment şi la concursul organizat, ne-a co‐ municat părerea ei despre această activitate: "Este de apre‐ ciat scopul acestei întregi activi‐ tăţi, întrucât materia predată la orele obişnuite nu acoperă în întregime tot ce ar i de spus de‐ spre unele valori ale culturii na‐ ţionale. După părerea mea,

sculptura este cea mai bogată în semniicaţii, iindcă aceasta sin‐ tetizează într-o formă atât de simplă enigma ce mistuie şi in‐ trigă omenirea de cand e ea, şi anume nemurirea suletului şi legătura omului cu Dumnezeu, cu divinitatea". Am avut onoarea să îi luăm un scurt interviu doamnei profe‐ soare de desen şi una dintre or‐ ganizatorii acestui eveniment, Violeta Jăhăleanu. "Despre Brâncuşi s-au spus multe şi probabil se vor mai spune şi de acum înainte, dar am considerat că este necesar ca elevii să primească informaţiile într-o formă organizată, interactivă. Sub îndrumarea profesoarelor de Educaţie plastică din cadrul liceului, elevii au realizat com‐ poziţii plastice tematice, inspi‐ rate din opera marelui sculptor român, iar rezultatul nu s-a lăsat prea mult aşteptat şi

BIANCA SUCIU Foto: GEORGIANA PUŞCAŞ panourile din sala festivă s-au îmbrăcat în haine de sărbătoare", ne-a răspuns aceas‐ ta.

G E ORG IA NA P U Ş C AŞ , ADRIANA COBE

LOGO TIMES februarie 2016

OMAGIU LUI BRÂNCUŞI Pe 19 februarie se împlinesc 140 de ani de la nașterea mare‐ lui sculptor român Constantin Brâncuși. S-a născut în satul Hobița, județul Gorj, un sat în care tradiția cioplirii lemnului este veche de secole și trans‐ misă de localnici din generație în generație. De mic copil, Brâncuși, cioplea lemnul cu briceagul în timp ce păstorea oile, meșteșug pe care, mai târziu, l-a purtat peste hotare, sculptorul ajungând ul‐ terior să ie apreciat și recunos‐ cut de lumea artistică și nu nu‐ mai, până în ziua de azi. Cu toate acestea, artistul în adâncul iinței sale a rămas un om sim‐ plu, același țăran român care lu‐ crează cu dragoste, migală și multă răbdare. Constantin

Autor: Timea Pop, X C

Brâncuși spunea că "fără inimă nu există artă! Și cea dintâi con‐ diție este să îți placă ție, să în‐ drăgești și să iubești ierbinte ceea ce faci. Să ie întâi bucuria ta, iar prin bucuria ta să oferi bucurie și celorlalți". Natura s-a oglindit mereu în creația sa, căci artistul nu s-a dezrădăcinat niciodată de ținu‐ turile natale, ci le-a purtat cu sințenie în sulet și în sculp‐ turile sale ."Adevăratele surse de inspirație au fost pietrele șle‐ fuite de ape, pe care le aduna din albiile râurilor, păsările în avântul lor, cocoșul trufaș care întâmpină răsăritul, chiar stâlpii de pridvor și troițele frumos meșteșugite inspirate din arta populară". Prin lucrările atent șlefuite, epurate de detaliile ne‐

semniicative și reduse la esență - precum motivul păsării în care artistul lasă deoparte arip‐ ile, ochii, ciocul, ghearele și reprezintă esența păsării, ideea de zbor, Brâncuși a deschis un nou drum în sculptura acelor vremuri, viziunea sa avan‐ gardistă având să transforme radical evoluția sculpturii mod‐ erne. Să aducem, așadar, prin aceste desene și picturi realizate de elevii liceului nostru, un omag‐ iu unui mare sculptor pe care la dat aceste meleaguri, și care, din nemărginita lui dragoste pentru om și natură, "a făcut pi‐ atra să cânte pentru umanitate". Prof. SIMONA DERECICHEI

Prof. SIMONA DERECICHEI, alături de elevi, membri ai cercului de pictură pe care îl conduce

LOGO TIMES februarie 2016

Autor: prof. Simona Derecichei

LOGO TIMES februarie 2016

Autor: Diana Zaharie, X D Joi, 18.02.2016, de la ora 13 până la ora 14, in incinta liceului nostru a avut loc săr‐ bătorirea celei de-a 140-a aniversări a marelui nostru sculptor, tatăl sculpturii mod‐ erne, Constantin Brâncuşi. La această adunare au luat parte clasele IX A, IX B, IX C, IX D si X C. Totul a fost organizat de doamnele profesoare Sandor Lilla, Simona Derecichei si Vio‐ leta Jahaleanu.

oferit cateva informatii referi‐ toare la viata sculptorului, iar pe baza acestor informatii s-a desfasurat un concurs format din 10 intrebari. Pe locul patru s-a clasat IX A, pe locul trei IX B, pe locul doi IX C, iar pe primul loc, iind la egalitate, clasele IX D si X C. NAOMI CODOBAN, RUBEN CARŢON

Doamna prof. Livia Ivan ne-a

Autor: Denisa Trip, X C

ANUL BRÂNCUŞI - continuare din pag. 3 Am dorit să alăm cum s-au de‐ scurcat elevii cu aceste lucrări; am alat că elevii care şi-au dat interesul s-au descurcat foarte bine, iar dovadă sunt lucrările lor, expuse în sala festivă. Sursă imagine: Şcoala Generală „Octavian Goga”

"Sunt lucrări îndrăznețe, de‐ osebite, atât din punct de vedere compozițional, cât şi din punct de vedere cromatic, iar modul în care au fost realizate, tehnica folosită denotă deplina libertate de exprimare pe care am încer‐ cat să o imprim elevilor de la bun început."

"Mai întâi trebuie să cunoști omul / artistul şi apoi vei în‐ țelege cu adevărat creația sa", spune doamna profesoară Si‐ mona Derecichei.

LOGO TIMES februarie 2016

Jurnaliştii şi-au câştigat un loc În data de 26 februarie 2016, s-a inaugurat noul spaţiu pen‐ tru secţia de jurnalism a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu. Prezenţi la acest eveni‐ ment au fost directorii adjunc‐ ţi, doamna Anca Carpăn şi domnul Călin Perţe, alături de pre ş e d i nte l e C on s i l i u l u i Elevilor, Călin Popa, adminis‐ tratorul şcolii, domnul Ioan Cojocaru, profesorul de jur‐ nalism şi câţiva elevi ai secţiei de jurnalism: Szmercsanyi Pa‐ tricia, Florin Mihocaş si sub‐ semnaţii. Spaţiul destinat celor de la LOGO PAPER se ală în clădirea veche a liceului nostru, la etajul al doilea.

Cabinetul de jurnalism a fost daruit de catre directiunea scol‐ ii ca urmare a performantelor remarcabile ale blogului nostru. Doamna directoare Carpan nea marturisit ca isi dorea sa faca de mult acest lucru pentru noi, dar din cauza lipsei spatiului, abia acum si-a putut indeplini acest obiectiv. Am mai alat de la directiune ca accesul in noul studio de jurnal‐ ism va i restrans si orice per‐

Foto: FLORIN MIHOCAŞ

soana care va intra acolo va i inregistrata. De asemenea, di‐ rectiunea ne va sprijini cu tot ce vom avea nevoie pentru a avea un mediu cat mai propice in crearea materialelor. Elevi de la jurnalism vor avea mana libera in ceea ce priveste gestionarea si folosirea noului spatiu. Desi inca nu s-a inaugurat oi‐ cial, ideile despre amenajarea si functionarea studioului nu lipsesc. Pe unele am si dorit sa le aducem la cunostinta profe‐ sorilor de informatica a scolii. Stirile care deocamdata apar doar pe blog sa poata i rulate in lux continuu pe monitoare, cum este cel din cladirea noua sau pe un altul, chiar din cabi‐ netul de jurnalism. Orice alta idee provenind dinspre profe‐ sori sau elevii pasionati de in‐ formatica este asteptata cu drag. Pentru amenajarea cat mai functionala a spatiului vom apela la serviciile unor profe‐ sionisti, specialisti in designul de ambient. De asemenea, am reusit sa vor‐

bim cu presedintele Consiliului Elevilor, Calin Popa, care ne-a marturisit urmatoarele: "Initia‐ tiva a fost a directiunii, care a pus la dispozitia elevilor jurnal‐ isti un cabinet special pentru activitatea in cadrul LOGO PA‐ PER. Consiliul Elevilor are multe proiecte in semestrul doi, care se desfășoară in colaborare cu blogul scolii. Sloganul meu din timpul candidaturii a fost «Elevul, pentru elevi», iar unul din principiile pe care le in‐ deplineste si LOGO este uni‐ tatea elevilor din liceu, de aceea cooperarea este iminentă. Sunt sigur ca in urma acestei hotarari a directiunii, LOGO PAPER va creste frumos." L-am informat pe colegul nos‐ tru, Razvan Jurcutiu, despre noul spatiu destinat elevilor sectiei de jurnalism, el s-a aratat incantat si a airmat urma‐ toarele: "Ma bucur foarte mult pentru aceasta realizare, chiar aveam nevoie de un loc al nos‐ tru, unde sa ne desfasuram ac‐ tivitatea. Sunt sigur ca pe aceas‐ ta cale noi, cei de la jurnalism, vom i mult mai determinati sa avem rezultate cat mai bune si sa ducem blogul in top".

Preşedintele Consiliului Elevilor, CĂLIN POPA. Foto: Florin Mihocaş GABRIEL MIHOC, MARIAN LENCAR

LOGO TIMES februarie 2016

CU POTENŢIAL În data de 17.02.2016, la L i c e u l Sz ent L aszl o din Oradea s-a desfășurat o com‐ petiție de handbal masculin între licee. Am avut onoarea de a-i lua un scurt interviu antrenoarei echipei, doamna profesoară Ladanyi Andrea.

să jucăm bine chiar de la primul meci. Începând cu al doilea meci, jucătorii au jucat din ce în ce mai bine. Deci, participare la antrenamente! Şi nu numai cin‐ ci - şase persoane, ci toată echipa, şi nu numai înainte de competiție.

REPORTERI: Câte echipe au participat la această competi‐ ție?

REPORTERI: Cum vedeți vi‐ itorul echipei?

Prof. LADANY ANDREA: La competiție au participat cinci echipe. REPORTERI: Care au fost

Într-o expoziție internațională asociației Euro Foto Art Oradea cu patru fotograii din colecția sa numeroasă. Vernisajul expoziției de la Euro Foto Art a avut loc vineri, de la ora 18:00. Expoziția este de‐ schisă în intervalul 5-18 febru‐ arie 2016.

Prof. Ladany Andrea: Echipa este formată din elevi talentați; dacă acordăm timp şi energie şi vom avea sala la dispoziție, vom putea obține şi rezultate şi mai bune, chiar și locul I. Totul de‐

La expoziție participă fotograi d i n d i fe r it e ț ăr i pre c u m Ungaria, Irlanda, Statele Unite, Spania, fotograiile iind atent selectate de către membrii juri‐ ului galeriei. Andreea este, de asemenea, au‐ toarea unei fotograii care a fost selectată alături de altele ale unor fotograi români pentru o galerie din China. Vă așteptăm cu drag să urmărim împreună evoluția Andreei! CARLA ROGNA ANDREEA MOŞ Foto: Carla Rogna

Foto: DARIUS BALA aceste echipeşi care a fost clasamentulla inalul competi‐ ției? Prof. LADANY ANDREA: Loc I. Liceul Ady Endre, Loc II. Liceul Teologic Szent Laszlo, Loc III. Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Loc IV. Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, Loc V. Colegiul Tehnic Constantin Brancuşi. REPORTERI: Ce-i lipsește echipei noastre pentru a ob‐ ține un loc mai bun la urmă‐ torul concurs? Prof. LADANY ANDREA: Echipei noastre îi lipseşte ati‐ tudinea, seriozitatea, pentru că elevii nu vin la antrenament, sunt din clase diferite, trebuie să lucrăm mai mult împreună, ca

pinde de voință şi să nu uităm că e vorba de un sport de echipă, adică toți membrii din echipă trebuie să muncească pentru succes! Foto: arhiva personală prof. Ladany Andrea au consemnat DARIUS BALA şi FLORIN MIHOCAŞ

Foto: ANDREEA MOŞ Andreea Moș, elevă a clasei a X-a D din liceul nostru și ab‐ solventă a cursului de artă fo‐

tograică de la clubul Nufărul Oradea, participă la expoziția internațională a membrilor

LOGO TIMES ESTE O REVISTĂ LUNARĂ SCRISĂ DE ELEVII CLASELOR DE FILOLOGIE-JURNALISM ALE LICEULUI TEORETIC ONISIFOR GHIBU ORADEA. MATERIALELE SUNT PRELUATE DE PE WWW.LOGOPAPER.COM, ACTUALIZAT ZILNIC.

Citeşte logopaper.com cu aplicaţia QR de pe mobil