#22 LOGO TIMES septembrie 2015 by LOGO TIMES

LOGO TIMES septembrie 2015

Minibibliotecile din Oradea

Orădenii dau din nou dovadă de creativitate. Mai exact, Aso‐ ciaţia de Promovare a Turis‐ mului din Oradea şi Regiune şi Grupul de Facebook "Oradea Suntem Noi" s-au gândit la o variantă extraodi‐ nară de a promova cititul şi nu oriunde, ci în natură. Au amplasat în Parcul 1 De‐ cembrie câteva "minibiblioteci" sub forma unui copac cu că‐ măruţe / compartimente în care găseşti cărţi destinate tuturor Orădenilor. Proiectul acesta se numeşte "Copacul cu cărţi - Deschide-ţi mintea". Poate vă întrebaţi în ce constă acest proiect? Iei o carte, dar pui alta în locul ei sau pur şi simplu o citeşti în parc şi o pui la loc. Spre mirarea noastră, am văzut chiar mulţi oameni interesaţi de acest copac cu cărţi. Potiţi la citit! F L AV IA

BO GDAN,

„RABLA” LA RECHIZITE

EMANUELA BOGDAN Doamna Loredana Grieger de la papetăria Totem s-a remarcat de aproape doi ani cu o idee în scop caritabil. Împreună cu or‐ ganizaţia Caritas Oradea, pa‐ petăria Totem SRL așteaptă cli‐ enți, de la elevi care vor să își schimbe vechiul ghiozdan până la persoane care vor să își doneze geanta cea veche celor nevoiași. La iecare geantă do‐ nată primești 20% reducere pentru orice altă geantă sau ghiozdan ,iar 10% reducere la

rechizite. Ghiozdanele donate ajung la Liceul Greco-Catolic, la copii nevoiasi. Vino și tu, donează-ți vechea geantă pen‐ tru una nouă! Papetaria Totem SRL este pe strada Alecsandri nr.1, iar programul este de luni pana vinery, de la ora 8:30 la 17:00, iar sambata de la ora 10:00 la 14:00. PATRICIA SZMERCSANYI, DIANA POP

LOGO TIMES septembrie 2015

Simulare de incendiu

În data de 17 septembrie, în şcoala noastră a avut loc un ex‐ ercițiu de simulare în caz de in‐ cendiu, la care toți elevii şi pro‐ fesorii liceului au participat. La ora 9:40 a sunat alarma, iar elevii au ieşit în mod ordonat în curtea şcolii, însoțiți de profe‐ sorii cu care aveau respectiva oră. Aceştia au avut rolul de a face prezența, astfel încât ca

VOTAŢI-O PE ROXI!

niciun elev să nu chiulească de la acest exercițiu, care este foarte util în viața de zi cu zi a iecărui om; de exemplu, dacă acest eveniment neplăcut s-ar întâmpla, elevii să ştie cum să se comporte, asfel încât niciunul să nu ie rănit. DARIUS BALA, DANIEL BE‐ NEA

In decursul lunii octombrie vor avea loc alegerile pentru elevul care ne va reprezenta in Consiliul de Administratie a scolii. Elevul care va i desem‐ nat pentru aceasta functie va avea un cuvant important de spus. Colega noastra, Roxana Uivarosan, eleva in clasa 12 B, sectia Filologie-Jurnalism, este una dintre aspirantele la acest post. Roxana este o persoana respon‐ sabila, calculata si vocala, atunci cand este cazul. Aceasta nu se sieste sa-si spuna parerea atun‐ ci cand considera ca este opor‐ tun.

Roxana ne da o serie de infor‐ matii despre planurile ei, daca va ajunge in postura de voce a elevilor in Consiliul de Admin‐ istratie: "Daca voi i votata, imi doresc sa duc spiritul ghibist mult mai departe decat este in momentul de fata. Doresc sa fac o schimbare in ceea ce priveste geamurile si mobilierul din clase, iar in privinta bailor de la nivelul 1 si 2, doresc sa ie com‐ plet reconditionate. Avand in vedere faptul ca este pe punctul de a se inaugura cel de-al treilea laborator de infor‐ matica, as vrea sa se rezolve si problema calculatoarelor. Eu

cred ca ar trebui sa iu votata deoarece sunt o ire foarte corecta, nu tolerez ipocrizia, minciuna si stiu sa ma fac auzi‐ ta". Indemnul nostru este: Votati-o pe Roxi! pentru ca vocea noas‐ tra sa ie auzita, iar interesele noastre vor i puse pe primul loc. IOANA DAVID, LAVINIA URS

LOGO TIMES septembrie 2015

Interzis la tatuaje în şcoală

Foto: DAN CHIŞ Parlamentarii lucrează la un proiect de lege prin care se doreşte întărirea disciplinei în unităţi le de învăţământ. Potrivit actului normativ, care este aproape inalizat, elevii nu vor mai avea voie să-şi ex‐ pună tatuajele sau piercin‐ gurile în timpul cursurilor. Cei care nu se vor supune noilor reglementări riscă nota scăzută la purtare şi o amendă de până la 1.000 de lei. Iniţia‐ torii proiectului spun că se poate ajunge până la exmatric‐ ulare.

TATTOO YOU Când vorbești despre tatuaje, vorbești despre o artă". Aces‐ tea sunt cuvintele lui George Clodea, un om pentru care tat‐ uajele înseamnă mult. Am reușit să-l convingem pe George, un băiat de 27 ani care locuiește în Londra de opt ani, să ne ofere informații de‐ spre tatuajele lui, pe care le-a făcut în urmă cu doi ani.

Reporter: Ce te-a determinat să-ți tatuezi corpul? George: De când eram în liceu am avut această pasiune pentru tatuaje. Reporter: Cât te-a costat această investiție? George: Sincer, m-a costat 1000 lire. Reporter: Care este numele sa‐

Foto: arhiva personală George Clodea

lonului? George: Extreme Needle. Reporter: Câte tatuaje ai? George: Am în jur de 10 tatuaje, dar nu vreau să mă opresc aici. Reporter: Care este tatuajul tău preferat? George: Tatuajul meu preferat este cel de pe picior cu portretul tatălui meu. Reporter: Care a fost primul tatuaj făcut? George: Primul meu tatuaj a fost cel de pe gamba piciorului, cu planeta. GEORGE CLODEA. Arhiva prsonală Reporter: Este o moda în Lon‐ dra sa te tatuezi? George: Nu este neaparat o modă, dar tatuajele sunt folosite

de peste 800 ani de diferite triburi. Este vorba de artă și atunci când vorbești despre artă nu-ți trebuie decât plăcere.

au consemnat Bogdan Popa și Adrian Monenci

LOGO TIMES septembrie 2015

Viciu interzis

Războiul tatuajelor

Din punctul meu de vedere, tat‐ uajele nu sunt un motiv atât de grav, încât elevii care le dețin să ie defavorizați și nici cei care doresc să-și imprime corpul, dar această decizie va i hotărâtă de Parlamentul țării indiferent de părerile noastre. GIULIA TUDUC

STOP TATUAJ! În luna septembrie a acestui an, am alat că în Parlament se lu‐ crează la o nouă lege care in‐ terzice tatuajele și piercingurile în școală. În știre se analizează problema tatuajelor în școli și scăderea notei la purtare sau ex‐ matricularea elevilor care nu se supun regulilor în ce privește interdicția tatuajelor în acestea.

GIULIA TUDUC Parlamentul lucrează la un proiect de lege prin care elevii nu vor mai avea voie să-și ex‐ pună tatuajele sau piercingurile în timpul programului școlar. Propunerea nu este rea, dar cu siguranță atât elevii cât și părinții acestora, speciicând faptul că nu toți, se vor revolta spunând că li de oprimă per‐ sonalitatea micuților "savanți".

Această știre a devenit deja o problemă abordată de multe voci, unii o susțin, altii însă o contestă. Așa cum am mențion‐ at mai sus, nu este o propunere rea deoarece școala este o Insti‐ tuție serioasă care necesită dis‐ ciplină atinsă la nivel maxim. Dar, dacă vorbim din alta per‐ spectivă, tatuajele nu schimba cu nimic atitudinea unui elev.

Tatuajele sunt la mare căutare acum, deoarece cei mai mulți adolescenți adoptă acest stil. Adolescenţii își doresc să iasă din anonimat prin acest stil, își doresc să ie unici, atrăgând în

IOANA FECHETE In septembrie 2015 am alat din presa faptul ca parlamentarii lu‐ creaza la un proiect de lege prin care se doreste întărirea disci‐ plinei in unitatile de de învăță‐ mânt. Potrivit actului normativ, care este aproape inalizat elevi nu vor mai avea voie sa-si expuna tatuajele. In ceea ce ma priveste nu sunt de acord desi nu am nici un tat‐ uaj dar nu consider ca este corect deoarece se doreste ,,în‐ tărirea disciplinei" iar faptul ca o persoana are un tatuaj nu in‐ seamna ca nu poate sa aiba o buna educatie sau sa nu ie un elev excelent.

CĂTĂLINA RAŢ acest fel atenția asupra lor. Tatu‐ ajele sunt inutile, deoarece cei mai mulți își fac tatuaje, însă uită că pe viitor nu vor mai avea aceeași părere despre tatuajul făcut, mai ales că sunt dureroase și există posibilitatea de a contacta diferite boli, dar și că este mai costisitor să îl scoți decât atunci când l-ai făcut.

Înțeleg de asemenea faptul ca unele persoane traiesc cu idei din trecut si asociază tatuajele cu persoane rebele insa ar tre‐ bui sa invatam intr-un tarziu sa nu mai judecam dupa aparente. IOANA FECHETE

Elevii ar trebui să se gândească bine înainte de a adopta un ast‐ fel de stil.

CĂTĂLINA RAŢ Foto: arhiva personală George Clodea

LOGO TIMES septembrie 2015

DIN PERSPECTIVA UNUI ADOLESCENT Problema tatuajelor este tot mai abordată în ultimul timp,mai ales din cauza legii aplicate de către Parlament în școli. Am ales unul dintre foș‐ tii elevi ai liceului nostru, Mangra George care deține un tatuaj, să ne povestească cum a decurs totul în decizia lui de ași face un tatuaj și cel mai im‐ portant, ce părere are el despre această nouă lege. REPORTER: Aș dori să încep cu următoarea întrebare: Câte tatuaje ai? GEORGE M.: Am deocamdată doar un tatuaj în partea dreaptă de jos a abdomenului. La vârsta de 18 ani, după ce am devenit major mi-a surâs această ideea de a-mi face un tatuaj, iind foarte entuziasmat în aceasta decizie. Un lucru care m-a in‐ luențat au fost jucătorii de fot‐ bal, deoarece și eu practic fotbal și iecare dintre ei aveau câte unul sau mai multe tatuaje, lu‐ ând și eu hotărârea de a-mi face. REPORTER: Părinții tăi au fost de acord cu aceasta decizie?

GEORGE M.: La început, când mi-a venit această idee, am în‐ cercat să le spun părinților pe ocoliș (mai în glumă,mai în se‐ rios), ei nu au pus prea mult ac‐ cent până când am început să insist pe această tema, iar ei văzând că îmi doresc foarte mult nu s-au mai opus. REPORTER: Ce semniicație are tatuajul tău? GEORGE M.: Tatuajul meu de‐ ține un mesaj despre părinți în limba spaniolă și anume : " Mis padres son mis àngeles de la guarda", tradus în limba ro‐ mână : "Părinții sunt îngerii mei păzitori". REPORTER: Crezi că ai ales locul potrivit pentru acesta și ești sigur că îți va plăcea odată cu trecerea anilor? GEORGE M.: Mie, personal, mi-a plăcut locul unde l-am fă‐ cut atunci și acum de asemenea și sunt sigur că nu voi regreta pentru că în acel moment aceasta a fost ideea mea. REPORTER: Cât de costisi‐

toare a fost această "afacere"? GEORGE M.: În cazul meu, nu a fost delo c costisitoare, deoarece este un tatuaj simplu, nimic soisticat. REPORTER: Știm cu toții că tatuajul este dureros.

GEORGE M.: Este destul de dureros, dar pentru mine nu a fost. Durerea este mai insu‐ portabilă când tatuajul este fă‐ cut pe os (in cazul meu nu este pe os), in rest este o durere su‐ portabilă, echivalent cu în‐ țepătura de albină. REPORTER: Probabil ai auzit despre noua lege și anume "In‐ terzicerea tatuajelor în școală". Susții sau contești această lege? GEORGE M.: Contest această lege, deoarece iecare dintre noi este liber să decidă dacă dorește un tatuaj sau nu, ie că il facem urmând pe principiul " tatuajul meu are o semniicație " ie pe celălalt principiu antitetic " vreau tatuaj deoarece au și ceilalți" și nu cred că acest lucru

Uneori regreţi ceea ce faci

este atât de deranjant pentru școală și cadrul didactic. REPORTER: În anii tăi de liceu, ai fost avertizat de către cadrul didactic din cauza tatua‐ jului? GEORGE M.:Nu am fost averti‐ zat niciodată în legătură cu acesta! REPORTER: Îți mai dorești și alte tatuaje pe viitor? Ce sfat le dai doritorilor de tatuaje? GEORGE M.: Da,îmi doresc alte tatuaje și cu siguranță le voi face. Sfătuiesc doritorii de a-și face tatuaje să le facă cu o semnii‐ cație potrivită lor, să gândească bine locul, să ie precauți în ce salon doresc să ajungă, unul igienic și cu produse sterile este cel mai indicat, pentru a nu se ajunge la unele boli ale pielii și nu în ultimul rând de a lua această decizie cu acordul păr‐ inților!

Foto: arhiva personală Larisa Mulți tineri, pentru a atrage atenția, regurg la un tatuaj sau mai multe, pe care mai tarziu îl regreta. Larisa este o tânară care are un tatuaj pe care acum îl regretă. REPORTERI: De ce ți-ai făcut tatuaj? LARISA: A fost o dorință a mea de mult timp. Îl am de zece luni. REPORTERI: Ce semniică tatuajul pentru tine? LARISA: Un simbol al iubirii față de logodnicul meu. REPORTERI: Mai ai altele sau vrei sa îți mai faci?

a consemnat GIULIA TUDUC LARISA: Nu mai am alte tatua‐ je, și nu vreau sa îmi mai fac. Nu recomand nimănui să își facă tatuaj. Regret pentru că persoana care mi l-a făcut l-a bătut prea tare, iar tușul s-a ex‐ tins în interiorul degetului, aproximativ 2 cm deasupra și 2 dedesubtul tatuajului, iar acum mă chinui să îl scot. Și mi-am dat seama că de fapt iubirea sau dovada de iubire nu constă întrun tatuaj sau într-o schimbare a izicului. au consemnat IULIA BOROŞ şi SALOMEEA GURĂU

Foto: arhiva personală George Mangra

Foto: arhiva personală Larisa

LOGO TIMES septembrie 2015

ÎN SLOVA LEGII Tatuajul era candva considerat a i speciic doar punkerilor, pus‐ cariasilor si celor rebeli, dar in prezent este privit ca un acceso‐ riu la moda pe care multe per‐ soane il au sau si-l doresc. Argumentele pe care le aducem importiva tatuajelor sunt bazate pe principii biblice. In Vechiul Testament, in Levetic 19:28 scrie in felul urmator: "Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sunt Domnul.". Faptul ca in Biblie exista o astfel de porunca im‐ potriva tatuajelor, ar trebui sa ne puna si pe noi pe ganduri.

Stăm de vorbă cu președintele Institutului Internațional de Ps i h o pr oi l a x i e S ă n ăt ate Mintală și Dezvoltarea Per‐ sonalității, domnul lector uni‐ versitar doctor, psiholog clini‐ cian și psihoterapeut, Sorin Nica. REPORTERI:Ce reprezintă un astfel de comportament dom‐ nule profesor?

In Noul Testament nu intalnim o porunca impotriva tatuajelor, dar acest lucru nu ne ofera cer‐ titudinea ca Dumnezeu ar i de acord cu acest lucru. Probabil cineva ar putea crede ca daca nu isi face tatuaje in nu‐ mele mortilor nu este nicio problema, dar tot in Biblie alam scris "Deci, ie că mâncaţi, ie că beţi, ie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu" (1Corinteni 10:31). In acest context cu privire la tatuaje, poate aparea urma‐ toarea intrebare: Un om care in tineretea sa si-a facut tatuaje si acum le regreta, necunoscand adevarul mai poate i un bun crestin? Raspunsul este da, deoarece in Biblie gasim scris in Faptele Apostolilor 17:30 " Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta…"

În dialog cu dr. Sorin Nica

CARMINA NEGRUŢ Tot Dumnezeu ne invata ca tre‐ buie sa im modesti, sa nu atragem atentia asupra per‐ soanei noastre, iar un tatuaj ie ca vrei, ie ca nu va atrage aten‐ tia asupra ta. (1 Timotei 2:9) " Femeile sa se impodobeasca cu modestie". Acest principiu se aplica atat femilor, cat si bar‐ batilor.

6:19-20)"Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dum‐ nezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dum‐ nezeu".

In capul acestor argument ar trebui sa stea adevarul supreme ca trupurile noastre apartin lui Dumnezeu si acest lucru ar tre‐ bui sa se relecte in felul cum oamenii, nu doar credinciosii isi igrijesc trupul (1 Corinteni

Daca Dumnezeu ar i dorit sa locuiasca intr-un trup cu tatuaje, probabil l-ar i creat pe Adam tatuat ori pe Eva. CARMINA NEGRUŢ, NA‐ TALIA PĂTCAŞ

DR. SORIN NICA: Aspectele care vizează această atitudine sunt multiple și complexe, nece‐ sitând un cadru mai vast de analiză și descriere iar dată iind situația în care ne alăm vom discuta situația generală a prob‐ lemei. În ceea ce privește tatua‐ jul, sunt trei elemente care tre‐ buie luate în calcul: tatuajul ca și element socio-cultural; tatua‐ jul ca tipar imitativ și de identi‐ icare și tatuajul ca expresie a unor aspecte ale personalității. În prima situație, tatuajul ca el‐ ement socio-cultural, vorbim despre decizia unei persoane de a se tatua deoarece întreaga co‐ munitate apelează la acest tip de comportament, ca element de distingere și identiicare. În cea de-a doua situație, tatuajul ca tipar imitativ și de identiicare, decizia de a se tatua este luată prin imitație în scopul asocierii și identiicării cu o persoană importantă pentru cel care ia această decizie. În cea de-a treia situație, tatuajul ca expresie a unor aspecte ale personalității, decizia de a se tatua este luată pe un fond perturbat și instabil al relațiilor cu igurile impor‐ tante din viața persoanei. REPORTERI:C are ar i cauzele acestui comportament?

NATALIA PĂTCAŞ

DR. SORIN NICA: Mă voi referi în continuare la aspectele personalității celor care decid să adopte această atitudine. Tatua‐

jul în sine este un mod de ex‐ primare, de comunicare a nevoilor, dorințelor și trăirilor mai vechi sau mai noi ale per‐ soanei care îl adoptă. Spun mai vechi deoarece în viața noastră au loc evenimente și situații care ne marchează și pe care le dorim uitate dar ele nu dispar ci vor i stocate într-o entitate psi‐ hică denumită "inconștient". Astfel, evenimente din trecut își pun amprenta asupra felului nostr u de a i și asupra alegerilor noastre din prezent. Decidem că ne dorim un tatuaj dar nu știm faptul că acesta poate i expresia clară a unor situații perturbate și disfunc‐ ționale din viața noastră. Acest comportament face parte dintr-o categorie mai vastă de situații denumită de specialiști: comportamenteautopunitive (autopedepsire), de automuti‐ lare și de autolagelare (a se răni singur). Din această categorie fac parte comportamente pre‐ cum: lovitul, zgâriatul, tăiatul, smulsul părului piercing-ul și tatuajul (toate raportate la pro‐ pria persoană). Vorbind mai de‐ parte despre tatuaj vom lua în considerare faptul că la un mo‐ ment dat aceste comportamente de autolagelare au apărut sau pot apărea asociate. Cauzele acestei manifestări sunt de două tipuri: bazale și actuale. Cauzele bazale sunt cuprinse în perioada de vârstă 0-10 ani și pot i inconștiente. Asta în‐ seamnă că la un moment dat, aceste emoții, sentimente sau evenimente au fost prezente puternic în conștiința persoanei dar sentimentul de durere a de‐ terminat psihicul să le împingă îninconștient, persoana având sentimentul că le-a uitat sau că "a trecut peste" acestea.

- continuare în pag. 8 -

LOGO TIMES septembrie 2015

ÎN DIALOG CU DR. SORIN NICA cialitate; se folosește de calitățile izice pentru a atrage atenția; modul de a vorbi poate i teatral și lipsit de substanță; tinde să dramatizeze și să exagereze sit‐ uațiile; tendințe de automutilare, autolagelare, au‐ topunitive; tendința de suicid. R E P ORT E R I : C a re a r i mesajul pe care dorește să-l transmită persoana care alege realizarea unui tatuaj?

Dr. SORIN NICA. Arhiva personală - continuare din pag. 7 Realitatea este că ele sunt acolo, sunt prezente și se manifestă cu iecare gest, atitudine și alegere făcute în prezent de către indi‐ vid. Acestea pot i: Instabilitatea relațiilor cu părinții sau igura principală de atașament; Senti‐ mentele de neputință și neaju‐ torare imposibilitatea controlu‐ lui în relația emoțional-afectivă cu igura de atașament princi‐ pală (mama/tata); Stările de fu‐ rie și nervozitate apărute pe fondul deicienței relației de atașament; Durerile și suferin‐ țele provocate de igurile de atașament; Sentimentele puter‐ nice de nedreptate și injustiție în relația cu igurile de atașa‐ ment; Sentimente puternicede respingere, abandon și separare; Sentimentul de a nu i înțeles și acceptat de către igurile de atașament; Abuzul și agresiunile verbale sau izice din partea ig‐ urilor de atașament sau a altor persoane. Iar cauzele"actuale" sunt cele cuprinse în intervalul de vârstă 10 ani - prezent și sunt de fapt cauzele bazale dar reactualizate și retrăite, reexperimentate la nivelu l relaț ii lor ac tua le: parteneri de viață, prieteni și colegi. Ele nu reprezintă altceva decât sedimentarea și întărirea experiențelor traumatice "baza‐ le" prin experiențe actuale care

au conirmat instabilitatea, dur‐ erea, suferința și neputința res‐ imțite anterior. Pe lângă acestea mai apar: Sentimentul de "gol" și "vid interior"; Durerea res‐ imțită ca urmare a stării de con‐ stanță în sentimentul de aban‐ don și separare; Sentimente puternice de depreciere și nevoia de a i apreciat; Senti‐ mente puternice de inadecvare (simte constant că nu își găsește locul). REPORTERI: Care ar i carac‐ teristicile personalității celor care recurg la tatuaje și pierc‐ ing-uri? Înainte de a enumera ele‐ mentele caracteristice personal‐ ității celor care decid să-și facă un tatuaj, este important să fac o mențiune: aceste aspecte comportamentale și atitudinale sunt prezente în aproape toate cazurile de realizare a unui tatu‐ aj dar nu vor i prezente toate aceste caracteristici și nu cu aceeași intensitate. Iar dacă se întâmplă să ie prezente foarte multe dintre aceste caracteristi‐ ci și cu o intensitate ridicată, atunci sunt șanse foarte mari ca acea persoană să aibă nevoie neapărat de ajutor specializat. Astfel, orice persoană care re‐ curge la gestul de a-și face un tatuaj/ piercing, poate prezenta,cu o intensitate mai mică sau mai mare, următoarele

atitudini: îi este teamă să nu ie abandonată și percepe compor‐ tamentul celorlalți ca un semnal clar de respingere; prezintă in‐ tensitate puternică, instabilitate și nestatornicie în relațiile cu ceilalți (iubit/iubită, prieteni, colegi); are o imagine de sine foarte fragilă; prezintă tendințe agresive; are un nivel crescut de impulsivitate(diicultate în con‐ trolul impulsurilor: cheltuieli iraționale, lirt constant, sex ocazional, abuz de substanțe, condus imprudent, excese ali‐ mentare); pe fondul impulsivi‐ tății se poate accentua faptul că nu se gândește la consecințe; are luctuații puternice ale dispozi‐ ției (depresie, nemulțumire, neliniște, agitație, teamă, furie); resimte frecvent sentimentul de "gol", "vid" interior și "plic‐ tiseală"; devine irascibilă fără motiv și se manifestă neadecvat, atât izic cât și verbal; poate minți și înșela pentru a-și satis‐ face nevoile și dorințele; irasci‐ bilitate crescută; nivel crescut de nepăsare față de siguranța și starea de bine a altora; poate apărea lipsa de remușcări și in‐ diferența, neavând explicații logice atunci când îi rănește și îi abuzează pe ceilalți; poate prezenta tendința de a fura; poate simți disconfort în situați‐ ile în care nu este în centrul atenției; comportament accen‐ tuat seducător și provocator din punct de vedere sexual; superi‐

DR. SORIN NICA: În plan concret, realizarea unui tatuaj presupune o durere, o suferință izică. Persoana care recurge la acest gest va admite acea durere, suferință ca iind ac‐ ceptabilă și posibil de controlat și gestionat multmai bine decât durerea și suferința psihică provocată de cauzele amintite mai sus și care nu au putut și nu pot i gestionate. Cu alte cuvinte este vorba despre o durere psi‐ hică, interioară, exprimată și controlată izic, în exterior. Pe lângă aceasta mai este vorba și de o situație imposibil de con‐ trolat la un moment dat și res‐ imțită dureros, și încercarea simbolică de a controla acea sit‐ uație dureroasă prin realizarea unui act simbolic de ne‐ supunere, preluare a controlului și eliberare, în cazul nostru tat‐ uajul și piercing-ul. Mesajele psihologice incon‐ știente, în funcție de trauma suferită, poate i următorul: "eu pot controla lucrurile con‐ trolând acest corp și ceea ce i se întâmplă"; "te detest și mă de‐ test"; "te urăsc pentru că m-ai controlat prea mult" "te urăsc pentru că m-ai respins/ m-ai abandonat", "tu nu mă mai poți controla", "nu sunt marioneta ta", "te urăsc pentru că nu te-am simțit aproape". Tatuajul nu poartă astfel mesajul considerat și dorit de către posesor. Val‐ oarea estetică sau mesajul con‐ știent al tatuajului este ultimul element care poate i luat în cal‐ cul din perspectivă psihologică. Pentru specialiști important este faptul că acel tatuaj există, iar elementele sale componente, simbolistica sa conștientă - ceea ce l-a inluențat pe posesor în alegerea făcută - nu reprezintă ceea ce și-ar dori neapărat pos‐ esorul și nu este altceva decât

expresia naturii perturbărilor și traumelor trăite anterior. Astfel, chiar dacă tatuajul este realizat într-o perioadă pozitivă pentru persoana în cauză, încercând să exprime sentimentele pozitive resimțite în acel moment, în es‐ ență nu este vorba de altceva decât de faptul că într-o perioa‐ dă anterioară au fost trăite un‐ ele dintre aspectele perturbate, traumatice și disfuncționale amintite anterior. REPORTERI: Domnul profe‐ sor, ce recomandări le puteți da celor care se gândesc să-și facă un tatuaj? DR. SORIN NICA: Probabil că cei care vor citi acest articol vor începe să se gândească mai întâi la mesajul psihologic incon‐ știent și indirect pe care îl vor transmite prin tatuajul realizat și abia apoi la mesajul simbolic, estetic și conștient pe care ar dori să îl transmită celorlalți. Tatuajul devine astfel un fel de etichetă prin care posesorul spune: "la un moment dat în vi‐ ața mea, mai demult sau mai re‐ cent, cineva mi-a provocat o suferință" (mai mică sau mai mare - suferință care în unele situații poate i raportată la di‐ mensiunea tatuajului sau nu‐ mărului de piercing-uri real‐ izate). În consecință, probabilcă înainte de a lua decizia realizării unui tatuaj, cei în cauză vor lua în calcul varianta de a consulta un psihoterapeut și de a urma câteva ședințe de psihoterapie pentru a-și ala și rezolva prob‐ lemele bazale sau/și actuale, perturbările și traumele cât și pentru a conștientiza cvaziper‐ manența și simbolismul real al gestului de a se tatua și abia mai apoi să ia cu adevărat decizia realizării unui tatuaj. https://www.facebook.com/cab‐ inetpsihoterapie.sorinnica http://www.la-psiholog.ro/cabi‐ net-psihoterapie-sorin-nica http://psihoterapiata.wix.com/ psihoterapiata au c on s em n at T E OD OR A S Ă L ĂG E A N ş i VA N E S A DIBARȚ

LOGO TIMES septembrie 2015

Alexandra Bochiş la Campionatele Mondiale de Hip-Hop Alexandra Bochis, colega noastra din clasa a IX-a B, a reprezentat Romania la un concurs international de HipHop care a fost organizat in Las Vegas.

m-au dat la cursuri de dans hiphop.

REPORTER: De cat timp prac‐ tici hip-hop-ul?

ALEXANDRA: Fac trei antre‐ namente si uneori inainte de concursuri facem aproape in iecare zi.

ALEXANDRA: Fac hip-hop de 8 ani.

REPORTER: Cate antrena‐ mente aveti pe saptamana?

REPORTER: Cum ai ajuns sa practici acest sport?

REPORTER: Care este cea mai mare realizare pe plan propriu si cu echipa?

ALEXANDRA: Cand aveam 5 ani, verisoara mea a avut nunta si atunci a fost o melodie de hip-hop si am inceput sa dansez , de atunci parintii mei

ALEXANDRA: Cea mai mare realizare cu echipa a fost anul trecut, cand am reprezentat Ro‐ mania la Campionatul Mondial de la Las Vegas, iar pe plan pe

plan personal la concursul Nymphea in urma cu doi ani, cand am luat locul 1 la solo. a consemnat ALEXANDRU LAZA

Alexandru Laza, colegul nos‐ tru din clasa a IX- a B, este ju‐ cător in lotul național de polo. REPORTER: De la ce vârsta practici acest sport ? ALEXANDRU LAZA: De la nouă ani. Un verişor m-a invitat

CU VIITOR PROMIŢĂTOR să merg cu el la antrenamentul de polo să văd cum e , mi-a plă‐ cut si am început şi eu să prac‐ tic acest sport. REPORTER: Ai avut momente în care ai vrut să renunți ? ALEXANDRU LAZA: La în‐ ceput am vrut să renunț până

m-am acomodat … REPORTER: Când ai primit prima medalie ? ALEXANDRU LAZA: Prima medalie am primit-o în primul turneu, la Cupa Crăciunului unde am fost pe locul doi .

REPORTER: Care este cea mai mare realizare pe plan personal ? ALEXANDRU LAZA: Cea mai mare realizare este faptul că am ajuns în lotul național şi că am fost pe locul trei la europene . REPORTER: Ai vrea să renunți

la acest sport în viitorul apropi‐ at ? ALEXANDRU LAZA: Nu , nu aş putea să renunț la acest sport. a cons emnat ANDR ADA NIŢU

Un simplu desen, dar artă! Înainte de a apela la tehnica pictării pielii, ar i necesare unele măsuri de siguranță: în primul rând locul, mărimea și modelul ar trebui bine gândite, deoarece sunt păs‐ trate toată viața. Sunt cazuri în care tatuajele sunt făcute la vârste fragede, și negândite acestea pot i o piedică pe vi‐ itor, iindcă sunt instituții care nu te primesc daca ai un astfel de desen vizibil. Tatuajele nu sunt bine văzute în treapta societății, ele iind aso‐ ciate cu pușcăria, cu hoții și drogații. În lumea mondenă, tatuajele sunt simple accesorii în număr din ce în ce mai mare, fapt care oferă o tentație uriașă în rândul adolescenților, dar nu numai. "Primul meu tatuaj l-am făcut la vârsta de 28 de ani. A durut puțin iar teama de con‐ taminarea anumitor boli a exis‐ tat, chiar dacă ustensilele au fost dezinfectate în fața mea. Tatua‐ jul meu nu are o semniicație anume, l-am văzut pe internet și mi-a plăcut," susține una din‐ tre cei atrași de această artă. GIANINA BAN, ALEXA FIȚ

LOGO TIMES septembrie 2015

TOŢI OAMENII SUNT DIFERIŢI Andrei Gyurko, elevîn clasa a X-ala Liceul cu Program Sportiv Bihorul, ne acordă un scurt interviu despre tatuajele pe care el le are.

ANDREI GYURKO: Ultimul tatuaj a costat 200 de lei.

REPORTERI: De cât timp ți-ai făcut tatuajele?

A N D R E I G Y U R KO : Nu , deoarece nu regret că le-am fă‐ cut și nu vreau să îndepărtez niciunul.

ANDREI GYURKO: Mi-am fă‐ cut tatuajele de 2 ani. REPORTERI: Care este mo‐ tivul ce te-aîndemnat să ți le faci? ANDREI GYURKO: Motivul ce m-a îndemnat să le fac, este unul mai dureros... acesta iind motivul morții mamei mele. REPORTERI: Tatăl tău este împotriva tatuajelor pe care le ai? A N D R E I G Y U R KO : Nu , deoarece el știe semniicația lor. REPORTERI: Ce semniică iecare tatuaj pe care îl ai? ANDREI GYURKO: Semniică data de naștere, data în care a decedat și inițiala ei. Pe ceas e ora în care mama a decedat. Mai am și-un mic mesaj pe care la-am tatuat pentru ea: "Hei, mami, când eram cu tine opream timpul în loc, acum vreau să dau timpul înapoi. Te iubesc!" REPORTERI: Mulți oameni au spus că din pricina tatua‐ jelor pe care și le-au făcut se enervează mai repede. Tu ce crezi? Este adevărat? ANDREI GYURKO: Oamenii care au tatuaje sunt diferiți. Eu, unul, nu mă enervez repede. REPORTERI: Cât a costat ul‐ timul tatuaj?

REPORTERI: Ai vrea să înde‐ părtezi unul din ele?

REPORTERI: Te-ai gândit săți mai faci încă un tatuaj sau încă nu știi? ANDREI GYURKO: Da, m-am gândit să-mi fac portretul mamei mele și un tigru, semni‐ icația lui tati. REPORTERI: Ce crezi tu că o să le spui copiilor tăi, când o să te întrebe de ce ți le-ai făcut? ANDREI GYURKO: Copiilor mei o să le spun adevărul și o să le explic de ce le-am făcut. Iar dacă ei o să-și dorească să-și facă tatuaj, o să-i las. au consemnat DENISA ȚUR‐ CĂU şi RALUCA GĂVRUȚA

LOGO TIMES septembrie 2015

TATUAJE LA CUCUTENI

Figurină feminină din ceramică, cultura Cucuteni, mileniul V î.Hr., www.archaeology.org Tatuatul ca forma de arta de-a lungul anilor a fost practicat de multe tari, triburi si grupuri etnice. In multe cazuri este acelasi scenariu cum a fost la inceput, gaina sau oul; probabil niciodata nu vom sti cine a fost primul om care si-a marcat pielea. Stim că aceasta veche si unica arta a fost practicata de la inceputul timpului si decorarea corpului nu este nimic nou. De-a lungul anilor arta tatua‐ jelor s-a transformat intr-o moda, asa cum ar prefera tinerii sa o numeasca. In prezent , iecare dintre adolescenti isi doreste sa aiba un insemn pe

corpul sau, un insemn care sa il caracterizeze. O data cu marcarea pielii printr-un tatuaj apare si dezam‐ agirea dupa o lunga perioada de timp. Intr-adevar cei care sunt indragostiti de aceasta arta nu vor regreta niciodata pasul acesta, insa cei care doresc doar sa ie in pas cu lumea, care doresc sa iasa in evidenta printr-un tatuaj, vor regreta toata viata. Tatuajele pot i eliminate prin diferite metode, cum ar i ex‐ cizia (indepartarea chirurgicala a zonei tatuate), prin laser si prin diferite creme care distrug

pigmentul. În 1981 au fost descoperite mai bine de 20 de igurine umane din lut în nord-estul României, la Cucuteni. Toate aceste ig‐ urine aveau sculptate de-a lun‐ gul corpului decoraţii complexe. Figurinele umane au fost create de cucutenieni, oa‐ menii care au trăit în perioada 4800 - 3000 î.e.n, iar specialiştii susţin că ele trebuie să i jucat un rol important în viaţa acestei culturi. AMALIA MOGA, BIANCA GOLDEA

FIFA 16 în Media Galaxy

PROBLEME ÎN VIITOAREA CARIERĂ

Pe data de 24 septembrie, în Media Galaxy s-a organizat un concurs de FIFA 16 pe playsta‐ tion 4, cu ocazia lansării jocului pe 22 septembrie. La înscrieri sau prezentat pe 200 de persoane, dar regulile concur‐ sului spun că din aceștia doar 32 pot concura, în urma unei extrageri care a început la ora 18:00. Competiția s-a desfăsurat pe două console playstation 4, aceasta durând mai mult de trei ore și jumătate. Premiile: Locul 1 - Joc FIFA 16 pentru PS4 + Controler DualShock4 pentru PS4; Locul 2 - Joc FIFA 16 pen‐ tru Xbox ONE; Locul 3 - Joc FIFA 16 pentru PS3; Locul 4 Joc FIFA 16 pentru PC. În‐ scrierea a fost gratuită, concur‐ sul nu a avut restricții de vârstă, dar singura nemulțumire a ju‐ cătorilor a fost că au trebui să stea timp de 3 ore și jumătate în picioare.

Este adevărat că mulți tineri apelează la tatuaje pentru a se evidenția față de persoanele din jur. O problemă o reprezintă tatuajele, deoarece nu îi in‐ formează suicient pe doritori despre anumite riscuri. De altfel, cu timpul aceștia pot opta pentru o carieră care nu per‐ mite așa ceva", ne-a spus dna Maior.

FLORIN MIHOCAŞ, MIRCEA SABĂI

SALOMEEA GURĂU, IULIA BOROŞ

Pentru detalii despre subiectul tatuajelor, am consultat psih. Aurica Maior, care predă psi‐ hologia în școala noastră.

LOGO TIMES septembrie 2015

LEUL LUI BRYAN

Robert Pup si artistul, dupa realizarea tatuajului

LOGO TIMES septembrie 2015

Caracterul rar, mereu binedis‐ pus şi zâmbetul cu arcuri ine îl descriu pe scurt pe Robert Pup, elev în Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Oradea, din clasa a XI a B. Vocea sa este prezentă în mai multe proiecte realizate în cadrul şcolii de până acum, dar şi în marea controversă cu interzicerea

tatuajelor în şcoli, acesta nu demult realizându-şi dorinţa de a avea un tatuaj. Robert crede că a luat o decizie corectă în ceea ce îl priveşte braţul stâng tatuat, nu se simte deloc marginalizat de cei din jur.

"De doi ani râvneam să îmi fac acest tatuaj, dar am aşteptat să împlinesc 18 ani. Am fost inspi‐ rat de o poză şi am decis că aşa aş vrea să arate tatuajul meu. Nu m-am simţit marginalizat de prieteni, familie sau colegi, ba chiar cu toţii au rămas uimiţi şi mă complimentau.", a povestit Robert.

Părinţii săi nu s-au opus voinţei sale, dimpotrivă l-au susţinut şi încă îl susţin în diversele decizii. "Mama şi tata sunt oameni care îşi trăiesc din plin vârsta şi sunt foarte mândri de mine. M-au susţinut de la început, le-a plă‐ cut ideea, iar după inalizarea

tatuajului au zis că şi ei vor să-şi facă unul.", declară Robert. Acesta, încă de mic a fost plecat în America de Nord,Canada, iar la întoarcerea sa în România acesta a fost surprins de regulile de pretutindeni. "Ştiu că Parlamentul dezbate o nouă lege cu interzicerea tatua‐ jelor în şcoli, cred că e doar o formă de a scoate bani de unde‐ va şi nu sunt deloc de acord. Cred că iecare are dreptul să se exprime liber atât vestimentar, cât şi izic. În America, aşa ceva e total normal să ai, nu e nimic ieşit din comun. Profesorii sunt pro noilor invenţii, dar în Ro‐ mânia regulile sunt foarte stricte. Nu avem ce să căutăm la şcoală fără ecuson, nu avem voie să purtăm anumite haine sau să folosim telefoanele în in‐ cinta şcolii", a susţinut Robert. Tatuajul său cuprinde tot umărul stâng simbolizând zodia sa -leu-, o felină ce simbolizează masculinitate, conducător al re‐ galităţii şi dominaţie totală, combinat cu mai multe animale speciice. "Mi-am făcut tatuajul la un sa‐ lon în zona Magheru, numit Al‐ ice. Preţul a fost 450 lei pentru realizarea acestuia, dar sincer, iecare leu a meritat în opinia mea. Într-adevăr am avut parte de o durere infernală timp de aproximativ patru ore şi ju‐ mătate. Aşa ceva nu am mai simţit vreodată, dar a trecut. Noroc cu tatăl şi prietenul meu cel mai bun care mi-au ţinut companie, prezenţa lor mi-a fost de folos.", continuă acesta. Şi această "nevoie" necesită în‐ grijire şi anume vreme de 10 zile, partea tatuată a trebuit să ie masată cu cremă de găl‐ benele, pentru a ajuta la aspec‐ tul tatuajului. "Calitatea pentru care optează iecare se rezumă şi la duritatea tatuajului. La unii se duce cu‐ loarea mai repede, datorită cali‐ tăţii cernelii. Desigur că se poate retuşa. Am optat pentru incolor, deoarece mi se pare mai interesant. Iar revenind la dez‐ baterea acelei reguli, nu sunt de acord, deoarece saloanele au fost autorizate chiar de parla‐ ment", mai completează Robert. CAMELIA BORTOŞ

Robert Pup acasă, fotograiindu-şi umărul

LOGO TIMES septembrie 2015

Despre echipa de handbal fete cu prof. Ladanyi Andrea iar miercuri are loc antrena‐ mentul echipei de fete. Antre‐ namentele incep de la ora 14:00. REPORTER: Cat timp dureaza un antrenament? Prof. LADANYI ANDREA: Un antrenament dureaza o ora. REPORTER : Cand o sa aiba loc preselectiile pentru echipă? Prof. LADANYI ANDREA: În timpul orei de educatie izica, noi, profesorii, urmarim iecare elev de liceu pentru a vedea ce calitati are, iar celor care sunt foarte buni si au calitati intelec‐ tuale si izice le propunem sa se alature echipei. REPORTER: Se poate prezenta oricine la preselectiile pentru echipa sau doar elevii scolii? Prof. LADANYI ANDREA: La preselectii se poate prezenta oricine, nu doar elevii scolii, dar va i testat. REPORTER: Ce varsta au membrii echipei? Prof. LADANYI ANDREA: Membrii echipei au varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani. REPORTER: Cum se desfasoara un antrenament? Prof. LADANYI ANDREA Doamna Ladanyi Andrea, pro‐ fesoara la Liceul Teoretic Onisi‐ for Ghibu Oradea, ne destainuie c at e v a i n f o r m at i i d e s pre echipele de handbal ale scolii.

Prof. LADANYI ANDREA: Capitanii echipei sunt Adelina Crisan la fete si Casian Moga la baieti. REPORTER: De cat timp s-au iniintat echipele de handbal?

REPORTER: Cate echipe de liceu de handbal exista in scoala? Prof. LADANYI ANDREA: Ex‐ ista doua echipe de liceu - o echipa de fete si o echipa de baieti. REPORTER: Cine sunt capi‐ tanii echipelor?

Prof. LADANYI ANDREA: Echipele s-au iniintat de 6 ani. REPORTER: De cate ori pe sap‐ tamana au loc antrenamentele? Prof. LADANYI ANDREA: Antrenamentele au loc o data pe saptamana. Marti are loc antrenamentul echipei de baieti,

Prof. LADANYI ANDREA: La inceputul antrenamentului facem incalzirea, apoi facem diferite pase. Dupa aceea lu‐ cram pe diferite teme, iar la sfarsitul antrenamentului - cate‐ va minute de joc. REPORTER: Participati la cam‐ pionate? Prof. LADANYI ANDREA: Participam in iecare an la Olimpiada Nationala a Sportu‐ lui Scolar (ONSS) dar si la alte evenimente legate de handbal. a consemnat ALEXANDRA VLAS

LOGO TIMES şi pe mobil Periodicul "LOGO times", cu apariţie lunară, conţinând cele mai semniicative materiale semnate de elevii de la secţia Ju‐ rnalism-Filologie a Liceului Teoretic Oniisfor Ghibu, poate

i răsfoit de acum şi pe dispozi‐ tive mobile - smartphone-uri, tablete, iPhone-uri, accesând de pe blog pagina LOGO TIMES Mobile.

LOGO TIMES septembrie 2015

Oradea City Running Day ADRIAN: M-am înscris cu scopul de a-mi depăși recordul personal. Este motivat de citatul: "Ai de ales. «Poți arunca prosopul» sau îl poți folosi pentru a-ți șterge transpirația de pe față". DANIELA MIHOCAŞ, PAULA LUCACI

Vicepreşedinte cu experienţă!

făcut campion pe domnul Todoran, acesta nu dorește să renunțe, motiv pentru care s-a decis să formeze o nouă echipă de volei, de data aceasta mas‐ culină. Dânsul dorește să câș‐ tige "războiul" la Olimpiada Sportului Școlar și la multe alte competiții cu această echipă, aducând o valoare în plus școlii noastre. Dacă ești elev în clasele

O ALTĂ ECHIPĂ ADRIANA ROMAN Semimaratonul Internaţional "Digi Oradea City Running Day" s-a desfășurat în data de 20 septembrie 2015. La acest eveniment au participat aproxi‐ mativ 1000 de alergători din mai multe țări: România, Un‐ garia, Kenia, Spania, Italia, Fin‐ landa, Cehia şi Austria. Mălăieș Adrian, un tânăr în vârstă de 21 de ani, este pasionat de alergat. Acesta a participat anul acesta la Oradea City Running Day, ocupând locul 10, primul loc i‐ ind ocupat de Henry Kemboi (Kenya). Chiar dacă a plouat torențial, concurenții au contin‐ uat cursa. REPORTERI: Când ai început să alergi? ADRIAN: În 2013, când mă pregăteam pentru admitere la Școala de Suboițeri Pompieri și Protecție Civilă "Pavel Zăgănes‐ cu" Boldești. REPORTERI: Care a fost cea mai mare realizare a ta, până în prezent? ADRIAN: Locul II la concursul școlilor din cadrul MAI, la pro‐ ba 1500 metri. REPORTERI: De ce te-ai înscris la Oradea City Running Day?

Adriana Roman este elevă a Liceului Onisifor Ghibu, în clasa X-C , proilul matematicăinformatică. Este o elevă model, având în vedere că anul trecut a terminat cu media 9,73. A ales să candideze pentru postul de vicepreşedinte pentru a-şi pro‐ ba abilitățile şi să dovedească de ce este în stare, aducând ceva inovator Consiliului Elevilor. Prof. DANIEL TODORAN Foto: Diana Curtui Ești băiat și vrei să ai o activi‐ tate nouă? Acum poți benei‐ cia de ea chiar în școala ta. După cum știm, profesorul de educație izică al liceului nostru, domnul Daniel Todoran, a con‐ dus anul trecut echipa de liceu la volei feminin. Având în vedere că multe dintre fetele in‐ cluse în echipă au trecut la o altă etapă (terminarea liceului), echipa s-a destrămat, rămânând doar puținele amintiri care leau unit. Fiind sportul care l-a

IX-XII, vino și ajută școala ta, ajută-te pe tine să devii un cam‐ pion! Decizia este în mâinile tale! Totul este gratuit, iar în‐ scrierile se fac la subsemnata, Giulia Tuduc din clasa a XII-a B, la Larisa Cadar din clasa a XII-a D sau la domnul profesor Daniel Todoran . Te așteptăm să luptăm împre‐ ună pentru imaginea liceului! GIULIA TUDUC

Adriana ne mărturiseşte: "Aş dezvolta Consiliul prin dez‐ baterea propunerilor elevilor din şcoală, garantarea comuniu‐ nii dintre elevi si profesori, apărarea drepturilor elevilor şi organizarea diferitelor activități în care elevii sunt implicați activ." Consideră că este potrivi‐ tă pentru acest post deoarece este ambiţioasă, perseverentă, îi place să lucreze în echipă şi are spirit antreprenorial: "Experien‐ ța pe care am căpătat-o în urma anului trecut, ca iind directorul Departamentului Extraşcolare,

LOGO TIMES ESTE O REVISTĂ LUNARĂ SCRISĂ DE ELEVII CLASELOR DE FILOLOGIE-JURNALISM ALE LICEULUI TEORETIC ONISIFOR GHIBU ORADEA. MATERIALELE SUNT PRELUATE DE PE WWW.LOGOPAPER.COM, ACTUALIZAT ZILNIC.

este un prim motiv ce mă reco‐ mandă acestei funcţii." Şansele de a i aleasă ca vicep‐ re ş e d i nt e s u nt mu lt m ai ridicate, având în vedere faptul că sunt doi vicepreşedinți, iar anul trecut a pierdut la o diferență foarte mică de voturi. Avantajele elevilor dacă o vor alege vor i că va face activitățile pe placul elevilor. Candidata îşi doreşte să facă elevii să înțelea‐ gă că Consiliul Elevilor îi ajută să se exprime mult mai uşor. Postul de vicepreşedinte pentru Adriana înseamnă "o nouă şansă de a demonstra de ce sunt capabilă, o treaptă prin care mă pot dezvolta atât eu, cât şi şcoala". Dacă va avea succes ca vicepreşedinte, va candida anul viitor pentru postul de preşed‐

Citeşte logopaper.com cu aplicaţia QR de pe mobil

LOGO TIMES septembrie 2015