7 minute read

Palatul Domnesc de la Mogo[oaia

PalatuLDomnesc

Daca vei c\uta pe internet informa]ii despre Palatul Mogo[oaia, pe primele 3 pozi]ii vei g\si „Palatul Mogo[oaia restaurant”, „Palatul Mogo[oaia pre]”, „Palatul Mogo[oaia hotel”, de unde putem trage lesne concluzia c\ domeniul de la Mogo[oaia a devenit, mai degrab\, un loc de s\rb\torit nun]i [i botezuri [i mai pu]in un loc de promenad\ [i comemorare a istoriei.

Advertisement

De altfel, cei care viziteaz\ domeniul au ocazia s\ „admire” bairamurile organizate aici s\pt\mån\ de s\pt\mån\, unde duduie cu manele.

Cu toate c\ exist\ o lege care interzice construirea de obiective comerciale [i industriale la mai pu]in de 50 de metri de un obiectiv istoric de interes na]ional (ceea ce [i este Castelul Mogo[oaia), parcul [i curtea castelului sunt în]esate de corpuri noi de cl\diri unde func]ioneaz\ restaurante, cårciumi de tot felul cu terase unde se servesc mici [i bere, cum altfel, [i parc\ri care s\-i încap\ pe petrec\re]ii veni]i cu jeep-urile lor. E, cumva, o replic\ ironic\ pe care o dau muntenii caselor [i pensiunilor de prost gust construite de maramure[eni în locul caselor de mo]i acoperite cu paie ale bunicilor.

Cultura neamului trece prin stomac, ca s\ parafrazez o cunoscut\ zis\ româneasc\.

S\ ne cânt\m, deci, ]ara, cu mici [i bere în ritmuri de tob\ mare.

Nu! Nu trebuie s\ facem asta.

Pentru tipul acesta de manifest\ri exist\ târgurile, pe care toate prim\riile din ]ar\ le organizeaz\ de ziua ora[ului sau a satului… {i aici intr\m într-o alt\ poveste, a falsific\rii tradi]iilor.

La cap\tul unui drum care nu dureaz\ mai mult de o or\, în condi]ii normale de trafic, venind dinspre Bucure[ti, se afl\ domeniul Mogo[oaia. Înc\ de la început, dup\ ce ai trecut pe sub bolta Foi[orului por]ii palatului Mogo[oaia, te cuprinde un sentiment de uimire [i respect – emo]ia c\ te afli, atemporal, la o curte domneasc\.

de la Mogo[oaia

„Nevermore Academy”. Actri]\ american\ Catherine Zeta-Jones a filmat aici scene pentru produc]ia cinematografic\ The Addams Family,foto: © justvision

„Nevermore Academy”

Parcarea imens\ (m\ [i întrebam câti copaci au fost t\ia]i oare pentru a-i face loc) e, cumva, dovada c\ te afli într-o zon\ urban\ de exploatare comercial\ [i nicidecum întrun parc natural protejat. Dup\ parcare peisajul se schimb\ [i te afunzi într-o p\dure secular\ cu alei care [erpuiesc în jurul lacului Mogo[oaia. Din loc în loc, printre copaci, sta]ioneaz\ ni[te utilaje ciudate a c\ror func]ionalitate e greu de ghicit. Arat\ straniu, par ni[te creaturi science fiction. Pe un [asiu solid sus]inut de 4 perechi de ro]i sunt montate ni[te bra]e robotice, articulate, uria[e, ca ni[te tentacule gigantice. Ciudatele utilaje, în contrast cu trunchiurile groase ale copacilor,

compun un tablou scary movie. La un moment dat trecerea pe alee este oprit\ de o poart\ imens\ din fier str\juit\ de stâlpi înal]i din piatr\ pe care troneaz\ ni[te statuete, doi corbi mari [i negri. Zidurile înnegrite de timp sunt invadate de vegeta]ia care, ca într-o strânsoare mortal\, se ca]\r\ pe ziduri. Deasupra por]ii, pe portalul care leag\ cei doi stålpi din piatr\, exist\ o inscrip]ie forjat\, un logotip, un blazon, extrem de bine desenat, care ne spune povestea ce dezleag\ misterul – „Nevermore Academy”.

P\durea arat\ ca un platou de filmare pentru un film de groaz\, ceea ce am aflat, mai târziu, c\ [i este.

Mi-am scos aparatul [i am început s\ fotografiez, dar am fost oprit de un agent care m-a aten]ionat c\ fotografiatul este interzis deoarece „platoul de filmare” a fost închiriat de o cunoscut\ cas\ de film româneasc\. Am negociat cu agentul [i m-a l\sat s\ fotografiez. Eram un fel de paparazzi!

Apoi am aflat c\ frumoasa actri]\ american\ Catherine Zeta-Jones a filmat aici scene pentru produc]ia cinematografic\ The Addams Family, a c\rei lansare î[i a[teapt\ premiera în curând. Atunci am pip\it poarta, am „cioc\nit-o” [i m-am l\murit. Era o impecabil\ butaforie realizat\ magistral de studiourile americane de film, a[a cum doar ei sunt în stare s\ fac\. Am dezlegat, astfel, [i enigma ciudatelor ma[ini cu bra]e metalice ascunse printre copaci, care nu erau altceva decât ni[te macarale care sus]ineau operatorii cu camerele lor de filmare.

Este incredibil la ce performan]e au putut ajunge ace[ti tehnicieni scenografi –am luat de pe jos în mân\ un t\ciune… care s-a dovedit a fi o bucata de polistiren peste care a fost mapat un print care imita perfect un c\rbune aprins. Am trecut, apoi, pe lâng\ o necropol\ unde doi îngeri cu aripi gigantice str\juiau cripta Familiei Addams (probabil) [i pe lâng\ o ruin\ din care a r\mas în picioare doar co[ul de fum, foarte înalt, al unui [emineu. Ruina carbonizat\ era tot din polistiren!

Capela Gheorghe Bibescu, foto: © justvision

Capela Ghe. Bibescu

Mi-am continuat drumul prin p\dure [i am ajuns, în cele din urm\, [i la o construc]ie autentic\ din c\r\mid\ [i piatr\, la Capela Ghe. Bibescu. Mai mare [i mai bine conservat\ decât cea de la Ghergani, capela, construit\ dup\ 1880, este necropola familiei Gheorghe Bibescu [i ad\poste[te mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prin]ilor Mihai [i George Basarab-Brâncoveanu, aviatori mor]i în timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Aici se mai afl\ mormintele prin]ul Nicolae G. Bibescu [i so]iei acestuia, Helene Louise Ney d’Elchingen, al prin]ului George Bibescu [i so]iei acestuia, Valentine de Caraman Chimay [i prin]esei Elisabeth Bibescu.

Palatul Mogo[oaia

Ca toate palatele [i conacele române[ti, [i Palatul Mogoi[oaia are o istorie plin\ de tragism, dac\ ar fi s\ ne referim doar la soarta primilor ei proprietari, bråncovenii.

Martor al unei istorii zbuciumate, timp de trei veacuri palatul a apar]inut mai multor familii de vaz\. Acesta a ajuns pân\ la noi f\r\ prea mari modificari, elementele de baz\ ale stilului brâncovenesc fiind p\strate.

Conform pisaniei de pe latura de r\s\rit a

„Nevermore Academy” „The Addams Family”,foto: © justvision

palatului, lucr\rile de construc]ie s-au încheiat la 1702. Este o ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu care copiaz\ stilul arhitectural brâncovenesc de la Potlogi.

Dup\ 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreun\ cu fiii s\i, toat\ averea familiei a fost confiscat\ de otomani, iar palatul a fost transformat în han. R\scump\rat de domnitorul {tefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, [i a r\mas în posesia familiei pân\ la începutul secolului al XIX-lea.

În timpul r\zboiului ruso-turc din 17681774, palatul a fost devastat de otomani, iar mai tårziu a func]ionat ca re[edin]\ a familiei Bibescu. Perioada în care Prin]esa Martha Bibescu a primit palatul ca dar de nunt\ a fost una plin\ de glorie. Aceasta a restaurat palatul, apelând la o echip\ de me[teri italieni, [i a redat gr\dinii farmecul burghez.

În aceast\ perioad\ palatul a fost vizitat de personalit\]i ilustre precum August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Regele Carol I al României, Regina Maria a României, Regele Ferdinand I al României sau Winston Churchill.

În 1949, palatul a fost na]ionalizat.

Cl\direa a fost devastat\ [i devalizat\, iar colec]iile de art\ au fost furate [i dezmembrate. Jaful comunist ne-a l\sat f\ra averea Marthei Bibescu. În prezent, Palatul Mogo[oaia ad\poste[te Muzeul de Art\ Brâncoveneasc\ [i este un important punct de atrac]ie turistic\. Începând din 2010, mo[tenitorii de drept ai Marthei Bibescu, care tr\iesc în Marea Britanie, se lupt\ în justi]ie pentru recuperarea palatului.

În complexul bråncovenesc de la Mogo[oaia pot fi vizitate: Palatul, Cuhnia (buc\t\ria domneasc\, transformat\ acum în spa]iu expozi]ional), Turnul Por]ii [i Poarta Târgovi[tei, Ghe]\ria, Capela [i Biserica cu hramul Sf. Gheorghe (ridicat\ de Constantin Brâncoveanu spre sfâr[itul veacului al XVII-lea). Aici se afl\ expus un tablou votiv care îi înf\]iseaz\ pe Constantin Brâncoveanu împreun\ cu cei patru fii ai s\i [i pe Doamna Maria cu cele [apte fiice.

De asemenea, tot aici este înhumat George Valentin Bibescu, so]ul Marthei Bibescu. Pe lespedea funerar\ se afl\ stema familiei Bibescu, cu cei doi lei [i vulturul încoronat.

Desigur, The Robelos poveste[te despre partea plin\ a paharului, dar cred c\ un entuziasm moderat e mai util turismului romånesc [i, în general, României, atunci când prin mici articole atragem aten]ia c\ monumente de importan]\ na]ional\ se afl\ în primejdie.

Luptele dintre diferitele institu]ii ale statului care î[i revendic\ proprietatea [i dreptul de administrare se v\d peste tot, dar, chiar [i a[a, stilul arhitectonic 100% românesc (singurul) a r\mas intact [i poate fi admirat în toat\ splendoarea lui!

Zenaida F\rca[

This article is from: