Biserica de la Bohari cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Biserica de la Bohari

Adormirea Maicii Domnului

Potrivit decretului Regal 1719 din iulie 1915, toate bisericile [i m\n\stirile ]\rii anterioare anului 1834, pân\ la revizuirea [i completarea inventarului general al monumentelor, au fost declarate monumente istorice. Conform decretului, în anul 1942 Biserica de lemn de la Bohari M\lureni, Arge[, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost înscris\ în patrimoniu na]ional.

O destina]ie spiritual\

Omul modern este urban, este preocupat mai mult de cantitate [i de valoarea material\ a bunurilor [i mai pu]in de calitate [i spiritualitate. Satul românesc pierde din patrimoniu în fiecare zi [i se îndreapt\ spre statutul de muzeu. Datinile [i obiceiurile care marcheaz\, ceremonial-simbolic, str\vechi credin]e precre[tine [i cre[tine, ne leag\ de marile civiliza]ii ale umanit\]ii. Dac\ egiptenii au piramide, noi avem m\n\stiri, dac\ grecii au cariatide, noi avem icoane pictate pe lemn [i sticl\.

Pentru a în]elege pe de-a întregul adev\ratul mesaj exprimat prin formele artistice de cult religios, semnifica]ia [i esen]a tuturor obiectelor care particip\ la practica bisericeasc\, avem nevoie de studiu [i r\bdare [i de educarea gustului.

Din aceast\ perspectiv\, trebuie s\ [tim c\, în tradi]ia popular\ româneasc\, biserica ocup\ locul central. Marcat\ de dialogul intergenera]ional dintre bunici, p\rin]i, copii [i nepo]i, biserica reprezint\ începutul [i sfâr[itul.

Vizitarea m\n\stirilor [i bisericilor fortificate este o form\ de turism cultural (alta decât cea a turismului terapeutic duhovnicesc sau cea a turismului de pelerinaj, religios). Din p\cate, aceast\ form\ de turism omite cea mai mare parte a obiectivelor turistice din diverse motive care ]in de lipsa unui inventar riguros al l\ca[urilor de cult [i de un anumit dezinteres venit din partea autorit\]ilor. El este practicat mai mult de speciali[tii în istorie [i conservare a patrimoniului [i de turi[tii str\ini, pu]ini la num\r, de altfel. Din aceste motive, acest patri-

moniu (de multe ori înstr\inat sau furat, colec]ionarii de art\ sacr\ cump\r\ icoane la pre]uri mari) este în pericol. Fenomenul a luat amploare în Transilvania, în fostele localit\]i locuite de sa[i, dup\ plecarea în mas\ a acestora, în anii ’90.

Biserica de lemn de la Bohari, „Adormirea Maicii Domnului”

Ultima biseric\ pe care am vizitat-o se afl\ pe o culme de deal care domin\ Valea Vâlsanului. Biserica se afl\ în satul Bohari, fost Boari. Silueta prelung\ a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este dominat\ de turnul-clopotni]\ din lemn, a[ezat peste un pridvor. Pisania amplasat\ deasupra intr\rii spune: „(…) [i s-au trudit la aceast\ sfânt\ besearec\ jupân Mitrea Marele Sifar denpreun\ cu jupâneasa lui Sora [i cu fiul s\u Ion spat (arei) valeat 7150 (16410, meseata sept. 15 dni”.

Altarul, cu o fereastr\ îngust\, în ax, este boltit în semicalot\. Naosul are o bolt\ semicilindric\ longitudinal\, iar pronaosul are tot o bolt\ asemanatoare, dar transversal\.

Tinda [i turnul-clopotni]\ au fost ad\ugate în 1895. Pictura a fost ref\cut\ în secolul al XIX-lea, probabil de acela[i Gheorghe Stoicescu ce semneaz\ icoana Maicii Domnului din tâmpl\. Fa]adele lipsite de profiluri, cu excep]ia brâului (un tor încadrat de dou\ frize de zim]i), sunt realizate din c\r\mizi aparente casetate odat\ cu structura zidurilor. Soclul este modern, cu profil drept, iar corni[a lipse[te. Ancadramentul u[ii prezint\ o deschidere în acolad\ festonat\, cu curburi duble. (dup\ „Repertoriul Arhitecturii în }ara Româneasc\” de Tereza Sinigalia, Bucure[ti - 2002).

Biserica munteneasc\ de la Bohari este de rit ortodox [i dateaz\ din anul 1641. Fiind o construc]ie elevat\, este vizibil\ de pe [oseaua care traverseaz\ comuna M\lureni din jude]ul Arge[. Se afl\ pe Dealul Bisericii, în fostul c\tun Bohari din satul Topli]a. În 1942, biserica din Bohari a fost declarat\ monument istoric.

Catapeteasma Bisericii de lemn de la Bohari

Biserica a fost vitregit\ de o apreciere just\ a valorii ei. Zidurile bisericii ad\postesc operele me[terilor iconari anonimi români din timpul domniei voievodului Matei Basarab.

Frumuse]ea Catapetesmei din biserica de lemn de la Bohari, pre]ioas\ oper\ de art\ arge[ean\ religioas\ a fost remarcat\ [i salvat\, în 1995, de regretatul pictor Horia Bernea, fost director al Muzeului }\ranului Român.

Unica tâmpl\ de biseric\ original\ din secolul al XVII-lea de pe teritoriul României a fost demontat\, mutat\, restaurat\ [i expus\

în muzeu cu prilejul s\rb\torii cre[tine „Intrarea Maicii Domnului în Biseric\”. Descoperirea Catapetesmei a fost considerat\ de speciali[ti „achizi]ia sec. XX”.

La ini]iativa pictorului Horia Bernea, Catapeteasma a fost cump\rat\ [i amplasat\ în Sala Icoanelor, de c\tre muzeu, în 1995. La momentul achizi]iei, Catapeteasma se afla întro avansat\ stare de degradare, dar restauratorii muzeului au reu[it s\ recupereze cromatica cald\ [i luminoas\ a icoanelor praznicar.

Restaurat\ de me[teri locali

Din p\cate, lucr\rile succesive de restaurare aduse bisericii de-a lungul timpului nu au fost f\cute de restauratori de profesie, iar o parte din elementele de construc]ie au suferit transform\ri majore. Interven]iile de conservare [i restaurare a Bisericii de lemn de la Bohari au fost f\cute de me[teri locali, f\r\ o îndrumare de specialitate. L\ca[ul de cult nu este inclus în programul Funda]iei Pro Patrimonio derulat în parteneriat cu organiza]ia Europa Nostra, „60 de biserici de lemn”, acesta fiind singurul program profesionist din România care folose[te tehnici de restaurare Slow Design Thinking, o metod\ de gândire [i proiectare lent\.

Ligia {endrea

justvision