ComeandSee Robelo, ’sInterviews RobeLo,sNews WeRecommend

OUT OF OFFICE RAIT| PE LA TÂRGURILE DE CR|CIUN

CITY BREAK: LUXEMBOURG, VAR{OVIA, TRIER, STRASBOURG

(1)

O destina]ie 1st Love poate fi orice loc din lume dac\ e vizitat la momentul potrivit. Oricât de celebr\ ar fi acea destina]ie, ea nu e niciodat\ mai str\lucitoare decât în preajma s\rb\torilor de iarn\ când se g\te[te cu betele argintii [i stelu]e luminoase. Nimic nu se compar\ cu magia 1st Love a Pie]elor de Cr\ciun. E leg\tura oamenilor mari cu vremea copil\riei, e dovada c\ Mo[ Cr\ciun exist\! Când temperaturile de peste noapte încep s\ scad\, iar diminea]a în col]ul geamurilor apar broboane de condens, e semn c\ Mo[ul e pe-aproape.

Dup\ modelul târgurilor de Cr\ciun din Europa, [i târgurile de Cr\ciun din România s-au aliniat la startul competi]iei pentru „cel mai frumos târg” de Cr\ciun din Europa. Afl\m c\ Tårgul din B\nie [i-a dublat salbele luminoase, iar în unele dintre ora[ele patriei lumini]ele s-au aprins înc\ din octombrie (pe semne ca s\ nu ne prind\ iarna nepreg\ti]i). În goana noastr\ nebun\ pentru cucerirea titlului de „cel mai”… sar putea s\ rat\m jalonul economie, o „inven]ie” a celor de la Bruxelles! Viena, Paris, Koln, Budapesta… au anun]at c\ î[i vor reduce consumul de energie electric\, dar asta e treaba lor. Iluminatul festiv de pe Champs-Elysees va fi redus [i el, dar noi nu îi putem dezam\gi pe copii, nu?

Dac\ acest concurs de „cel mai”… va deveni prob\ olimpic\, în viitor vom avea mai degrab\ parcuri tematice decât târguri de Cr\ciun. Locul Mo[ului care vine din Laponia cu sacul plin de cadouri pentru copiii cumin]i va fi luat de samsarii de evenimente, de organizatorii de festivaluri mamut. Modera]ia, m\sura… nu sunt cadouri pe care Mo[ul samsar ar vrea s\ le aduc\ celor mai mici dintre noi, oricum bombarda]i de prea mult\ tehnologie. Noul mo[, ultramediatizat de televiziunile partenere, va veni cu eine kleine park tematic unde cei mari s\ î[i goleasc\ buzunarele în schöne samsar pu[culi]en (s\ ne ierte Caratase de interpretare). Zic [i eu, nu dau cu parul.

Tårgul „cel mai frumos” din Bucure[ti nu [ia g\sit înc\ definitiv locul. Se tot plimb\ din Pia]a Universit\]ii, în Piata Constitu]iei [i înapoi, iar anul trecut a fost Pia]\ privat\ de Cr\ciun. Chiar [i privat, tårgul mai p\streaz\ înc\ o tent\ oriental\, local\, adaptat\ la viziunea Bauhaus a designerilor arhitec]i.La cei care nu au avut bani de bilet, Mo[ul nu a mai venit. Ce le-au spus p\rin]ii copiilor? C\ nu au fost cumin]i? Probabil c\ Mo[ul nici nu exist\.

Liverwurst-ii cu cimbru, nuc[oar\ [i semin]e de mu[tar îi g\sim mai la nord de arcul carpatic, în Pia]a Sfatului din Sibiu sau în Pia]a Unirii din Cluj-Napoca. Nem]ii [tiu s\ fac\ tot felul de nimicuri dulci [i colorate, pe care le vånd mai apoi în târgurile lor [i care dau acea atmosfer\ unic\ de Craciun, de parc\ la ei s-a n\scut Mo[ul, nu în Laponia. În provinciile romåne[ti intracarpatice se mai g\sesc aceste „nimicuri” l\sate mo[tenire de sa[ii care au emigrat în anii ’90.

Rait\ pe la câteva târguri de Cr\ciun din Europa. Târguri de Cr\ciun din Luxembourg

{tiu, nu v-a]i gândi la Târgul de Cr\ciun din Luxembourg City. Luxembourg nu ar fi prima voastr\ destina]ie pentru o vacan]\ [i nici nu e un loc turistic popular, dar e un loc în care eu m-am aventurat de vreo 3 ori pân\ acum, c\ci am venit în vizit\ la prietena mea, Corina, care locuie[te aici. {i de 2 ori am nimerit s\ fiu aici în perioada s\rb\torilor [i s\ prind târgurile de Cr\ciun ale ora[ului.

Deci, zic s\ povestesc un pic despre asta. Cine [tie, poate sunte]i ni[te corporati[ti în business trips [i a]i putea ajunge m\car din întâmplare pe aici.

Last Christmas, atmosfera de la tårg

În ora[ au loc cam vreo 2-3 târguri plasate în diferite zone centrale [i destul de apropiate unele de celelalte. Cel mai mare [i mai frumos dintre acestea este amplasat lâng\ Catedrala Notre Dame. Mi se pare c\ este, de fapt, o combina]ie între un târg de Cr\ciun [i un parc de distrac]ii. Pe lâng\ clasicul carusel cu c\lu[ei pe care îl vezi absolut în orice târg, aici mai aveau [i s\rituri cu coarda pentru copii, patinoar [i o roat\. M-am dat în roat\, în ciuda fricii mele de în\l]imi, [i m-am delectat cu o priveli[te a ora[ului pe timp de noapte. Recomand. Decora]iunile din ora[ sunt frumoase, preferatele mele au fost stelu]ele ag\]ate în copaci. Ar\tau absolut superb [i era o atmosfer\ ca de basm, datorit\ lor. De ce nu putem avea [i noi decora]iuni d-astea? Am avut parte [i de un mini – concert, un cuplu de b\trânei cântau colinde. Unele în luxemburghez\, altele în englez\. Era quite enjoyable. Nu prea te puteai ab]ine s\ nu dansezi pe Last Christmas-ul lui George Michael sau Feliz Navidad (I wanna wish you a Merry Christmas from the bottom of my heart tra lalala).

Pre]uri [i op]iuni

Trebuie s\ spun din capul locului c\ mi-au pl\cut mai mult variantele de mâncare de aici decât cele de la }ârgul de Cr\ciun din Strasbourg, pentru care am rezervat finalul acestui articol. Mi s-au p\rut mai variate. Aveau cârna]i de tot felul [i, de[i Strasbourg a fost al nem]ilor, la ei nu erau deloc cârna]i. Singurii „cârna]i” au fost ni[te crenvur[ti t\ia]i [i pu[i pe o baghet\. Tipic fran]uzesc. La târgul de Cr\ciun de la Luxembourg City, pe lång\ brânzeturi, dulciuri, turt\ dulce, vin fiert cu amaretto, ciocolat\ cald\ cu Baileys, aveau [i kurtos kolacs. Aveau [i fondue [i m\ oftic c\ eram deja s\tul\ când lam descoperit. Am încercat apoi s\ îl g\sesc în

Strasbourg, dar nu a mai fost s\ fie. Pre]urile erau modice, cam 3-4 euro sendvi[ul cu cârna]i, vin fiert 3 euro, ciocolat\ cald\ 4 sau 5 euro, dac\ era cu alcool.

Cum ajungi în Luxembourg

Pfff, nu exist\ curs\ direct\. {i nici nu v-a[ sf\tui s\ lua]i un zbor pân\ acolo, e cu escal\ lung\ [i cost\ foarte mult. Cum am f\cut eu? Am luat bilete de avion dus-întors pentru Brussels-Charleroi. Apoi, fix din fa]a aeroportului pleac\ un autocar (Flibco este firma) care duce direct în Luxembourg [i face 3 ore, cu opriri foarte scurte. Este mai dificil, da, dar alte op]iuni mai avantajoase ca pre] nu am identificat. Da, nu e atât de atractiv precum sunt târgurile renumite (Viena, Bruxelles, Strasbourg, Praga etc.), îns\ merit\ o oprire dac\ v\ afla]i prin apropiere. Este un târg micu] într-un ora[ micu] dintr-o ]ar\ micu]\!

Târgul de Cr\ciun din Var[ovia

Obiectivul meu turistic viza târgurile de Cr\ciun din Strasbourg, Luxembourg City [i Trier, dar am vrut s\ experimentez [i ceva „estic”. S\ v\ povestesc despre Târgul de Cr\ciun din Var[ovia.

Var[ovia mi-a pl\cut enorm de mult ca ora[ [i mi-a dat un vibe berlinesc. Ce mi se pare foarte fain este c\ Var[ovia are aerul unui ora[ din Vest, dar cumva te sim]i ca la tine acas\…acas\ fiind o ]ar\ din Est. E greu de definit... Cum este Târgul de Cr\ciun din Var[ovia? Ca orice ora[ care se respect\, Var[ovia organizeaz\ târg de Cr\ciun. Evident, tot ca orice ora[ mare, sunt mai multe târguri de Cr\ciun, dar aici vorbim despre un întreg, c\ci dac\ merge]i, trebuie s\ le vizita]i pe toate. Am explorat ora[ul pe timp de iarn\, îns\ târgurile nu mi s-au p\rut c\ sunt atât de aglomerate cum se întâmpl\ prin alte p\r]i. Ora[ul este împodobit absolut superb, dar oamenii par c\ nu au neap\rat chef s\ se calce în picioare la stat la coad\ la Mo[. Nu [tiu, poate am o imagine prea comercial\ a târgurilor de Cr\ciun, dar aici totul era molcom [i pa[nic. A[a cum ar trebui s\ fie Cr\ciunul, de altfel.

La c\su]e g\si]i tot felul de produse [i cadouri pentru Christmas shopping. Ai de ales între produse de artizanat, inclusiv îmbr\c\minte, p\l\rii, bijuterii, decora]iuni de Cr\ciun [i juc\rii. Vin fiert, ciocolat\ cald\, dulciuri turce[ti [i cl\tite. Într-unul din târguri am mâncat [i o brânz\ pr\jit\ pe gr\tar cu ni[te gem de meri[oare al\turi. Foarte, foarte gustos. La nivel de pre]uri, totul este acceptabil. Ei au moneda local\ zlotul polonez (apropo, dac\ vre]i s\ schimba]i în zlo]i polonezi, g\si]i un exchange la Universitate, pe col] cu Grand Hotel Bucharest). Zlotul polonez valoreaz\ aproximativ 1 leu.

În pia]a central\ trona un brad imens, foarte frumos decorat. Tot acolo era [i Mo[u, care era un pic cam libidinos. A insistat s\ m\ a[ez la el în poal\, iar eu voiam s\ stau al\turi. Oh well, Santa did not made me do it! Am stat al\turi.

”The Glühwein Queen” Târgul de Cr\ciun din Trier, Germania

Trier este cel mai vechi ora[ din Germania [i un important centru cultural. Cel mai apropiat mare ora[ este Frankfurt, dar chiar [i a[a sunt 4 ore de mers cu ma[ina.

În Trier se afl\ Porta Nigra (Poarta Neagr\, în latin\), cea mai bine conservat\ poart\ a ora[ului ce dateaz\ din anul 170! A fost ridicat\ de romani, iar numele curent [i l-a c\p\tat în perioada Evului Mediu când a fost numit\ Poarta Neagr\, datorit\ faptului c\ e construit\ din c\r\mizi închise la culoare.

Am plecat spre Trier cu un tren direct din Luxembourg City. C\l\toria a durat aproximativ o or\. Obiectivul nostru? S\ mânc\m un Ramen delicios [i s\ ajungem la Târgul de Cr\ciun. Centrul Vechi al ora[ului , de[i mic [i un pic înghesuit, este chiar foarte frumos [i ofer\ acel Christmas cozyness.

Cred c\ m\ preg\team suflete[te de pe atunci pentru c\l\toria din Strasbourg, c\ci sunt destul de asem\n\toare, ]inând cont c\ Strasbourg a apar]inut nem]ilor cândva. Trier nu se laud\ doar cu Poarta Neagr\, în centrul ora[ului se afl\ cea mai veche catedrala din Germania, cu mai mult de 1700 de ani de istorie în urm\. Centrul istoric, catedrala [i Poarta Neagr\, întro zi cu soare, arat\ ca în pove[ti.

Ghicitoare: Cum se nume[te marele filozof originar din Trier care a publicat în 1848 Manifestul Partidului Comunist? Da, chiar el, Karl Marx. Este [i un muzeu dedicat vie]ii sale, îns\, din p\cate, nu l-am prins deschis. Dar am g\sit, în schimb, un magazin de suveniruri de unde am putut cump\ra o gum\ de [ters cu Das Kapital!

Cum este la Târgul de Cr\ciun din Trier?

Cum ar putea ar\ta un târg de Cr\ciun dintr-un ora[ medieval ce este [i patrimoniu UNESCO? Ca s\ simplific, a[a cum spuneam [i despre Luxembourg City, dac\ v\ nimeri]i pe aici de Cr\ciun, nu ve]i regreta alegerea f\cut\!

Târgul are un vin fiert delicios (alb sau ro[u). La ceremonia de deschidere a tårgului o femeie este încoronat\ [i prezentat\ ca fiind ”The

(3)

Glühwein Queen” – un fel de regin\ a vinului fiert. Datoria acestei femei este s\ promoveze vinul fiert pe toat\ durata târgului. Se ascult\ colinde, se m\nânc\ cârna]i [i se savureaz\ mult\ ciocolat\ cald\. Un magazin Lindt se afl\ chiar în centrul Târgului. Tot la târg g\si]i o mul]ime de me[te[uguri locale [i tot ce v-a]i dori s\ cump\ra]i pe post de cadou de Cr\ciun.

Târgul de Cr\ciun din Strasbourg

Sunt foarte ata[at\ de aceast\ perioad\ a anului, din mai multe motive. {i toate pornesc din copil\rie! În fiecare an f\ceam bradul cu ai mei, primeam cadouri [i mergeam la bunici. Acum nu mai sunt la ai mei. Nici faptul c\ mi-am luat pisici nu m-a împiedicat s\-mi fac în fiecare an bradul. {i s\ fac Secret Santa, Christmas shopping etc. Fiind such a Christmas lover, nu puteam s\ nu merg la Târgul de Cr\ciun din Strasbourg, un târg marketat “Capitale de Noël”! {i nu sunt vorbe goale. Centrul Vechi din Strasbourg în perioada S\rb\torilor de iarn\ este ab-so-lut su-perb!

Nu cred c\ am mai v\zut niciun alt loc vreodat\ care s\-mi inspire Cr\ciun atât de mult. Este ora[ul care p\streaz\ tradi]ia târgurilor de Cr\ciun de peste 450 ani. De asemenea, în urm\ cu doar câ]iva ani, Strasbourg-ul a fost votat „Cea mai bun\ destina]ie european\ de Cr\ciun”. Atmosfera este minunat\, totul este luminat, înc\rcat cu tot felul de decora]iuni care mai de care mai festive, cu ursule]i de plu[, globuri ro[ii uria[e, crengu]e de brad [i panglici sclipitoare ce atârn\ peste tot pe c\su]ele în stil alsacian. Miroase a cl\tite, vin chaud (fiert), suc de mere fiert cu scor]i[oar\, mere caramelizate [i cl\tite. {i peste aburul cu miros de meri[or care se înal]\ deasupra tårgului se aud colindele.

În mijlocul acestei forfote de oameni, lumini]e [i globuri troneaz\ catedrala Notre Dame. Nu, nu cea care a ars. Noaptea, catedrala arat\ minunat, de[i nu ai fi crezut c\ poate fi mai frumoas\ decât este deja ziua. Este luminat\ [i pare c\ vegheaz\ asupra ora[ului. Tot Centrul Vechi este transformat [i îmbr\cat în straie de s\rb\toare. Decora]iunile sunt incredibil de frumoase [i mult mai elaborate [i cu bun gust decât ce am v\zut la noi în ]ar\. Târgul de Cr\ciun din Strasbourg este o încântare absolut\. Nu trebuie s\ fii fan Cr\ciun ca s\-]i plac\. Te va cuceri oricum. Da, poate este pu]in aglomerat, dar nu foarte tare, nici m\car în „orele de vârf”. {i nu ai cum s\ nu faci o poz\, este imposibil!

Pre]urile [i op]iunile

Târgul este accesibil ca pre]…]inând cont de faptul c\ te afli în Fran]a la un Târg de Cr\ciun. Un vin fiert variaz\ între 2.50 euro [i 4.50 euro, iar o baghet\ cu crem\ de brânz\, ciuperci, ca[caval [i [unc\ (la cuptor) vreo 5 euro. Dac\ vrei s\ mergi la un restaurant s\ m\nânci o sup\ de ceap\ o s\ te coste 8 euro. Un spätzle (care este un fel de mâncare compus\ din t\i]ei cu crem\ de brânz\ [i [unc\) o s\ te coste 6 euro. Dar te saturi imediat.

La c\su]e se vinde mâncare pe care o po]i pl\ti [i cu cardul, dar cel mai sigur este s\ ai [i ni[te cash la tine. La Târgul de Cr\ciun din Strasbourg ai o mul]ime de magazine unde s\ faci shopping. Î]i recomand s\ mergi la magazinul Lindt, unde g\se[ti ni[te cadouri dulci super dr\gu]e [i accesibile ca pre].

Brief. Catedrala Notre Dame

Poate fi vizitat\ gratuit [i, de[i nu este cea mai impresionant\ catedral\ pe care am v\zuto pân\ acum, nu trebuie ratat\. Bradul de Cr\ciun este originar din… Strasbourg! Pe aproape. Prima referire la bradul de Cr\ciun sau Wihnàchtsboem (de pe vremea când Strasbourg apar]inea nem]ilor) este în 1492, în Strasbourg. Tradi]ia s-a extins din zona superioar\ a Rinului în zona nem]easc\ [i de acolo peste tot în lume în secolul al 19-lea. Ini]ial pomul de Cr\ciun era pus în spa]iile publice. Când într-un final a ajuns în casele oamenilor era ag\]at de tavan (probabil aveau pisici). Verdele bradului simboliza speran]a unui nou început în timpul nop]ilor lungi [i friguroase de iarn\.

Tot la început era decorat cu mere, panglici [i lumân\ri. Gradual merele au fost înlocuite cu globuri. Posibil c\ merele erau ro[ii [i de aici [i globurile ro[ii.

Cum ajungi în Strasbourg [i unde te cazezi

Nu sunt curse directe de la noi, dar pute]i zbura spre Stuttgart [i apoi s\ lua]i trenul / ma[ina pân\ aici. Eu am venit cu autocarul din Luxembourg, unde st\ amica mea. Pentru cazare v\ recomand Emily’s Home pe Airbnb. A fost absolut minunat, decorat stilish [i foarte curat. Am primit un cod pentru accesul în apartament, deci nu a trebuit s\ ne întâlnim cu niciun proprietar. Ce trebuie s\ [ti]i neap\rat! Fiind o perioad\ de s\rb\tori [i, implicit, mul]i oameni vor s\ vin\ aici, trebuie s\ v\ lua]i transportul [i cazarea din timp! Ora[ul este full [i este absolut imposibil s\ g\se[ti ceva liber. Noi am avut mare mare noroc c\ a renun]at cineva la rezervarea pentru acel aprtament [i l-am luat noi imediat. La fel [i cu transportul, TGV-urile erau pline. Bine, a fost [i greva ce a afectat totul, dar chiar [i f\r\ ea.

Merg la Târgurile de Cr\ciun because I am a Christmas addict. Îmi place a[a de mult perioada s\rb\torilor de iarn\… {i nu prea ascult de ceilal]i Grinchi din jurul meu. Da, este o s\rb\toare capitalist\, precum toate celelalte: Valentine’s Day, Halloween etc., motiv pentru ca unii s\ ne vând\ emo]ii împachetate frumos [i cu o panglic\ ro[ie pe-deasupra…

Dar nu îmi pas\!

Urm\toarea mea plecare va fi la Viena. Abia a[tept s\ ajung acolo s\ v\d cum arat\ târgul de Cr\ciun, care este la fel de renumit ca cel de la Strasbourg. M\ [i întreb, dac\ francezii [i-au marketat ora[ul ca fiind capitala Cr\ciunului, austriecii ce vor zice?

Simona Mocanu