Mihai Ra]\ – Medic ortoped la Spitalul MedLife

Vacan]a de iarn\, cel mai a[teptat eveniment de peste an, este un prilej de bucurie pentru toat\ lumea. Iarna vine cu Cr\ciunul, cu darurile Mo[ului, cu fulgii de nea… dar [i cu surprize. Ne putem accidenta, iar vacan]a noastr\ se poate încheia mai repede decât ne-am fi dorit.

Ce trebuie s\ facem [i ce nu trebuie s\ facem în cazul în care ne-am accidentat vom afla din interviul urm\tor. Ne-a ajutat cu r\spunsurile medicul ortoped Mihai Ra]\.

PÂRTIEEE...! DAR CU ATEN}IE!

INTERVIU CU DOCTORUL MIHAI RA}|, MEDIC ORTOPED LA

Cum putem evita accidentele specifice sezonului rece? Exist\ tratamente de preven]ie (gimnastic\ medical\, kinetoterapie)?

Sporturile de iarn\, precum schiatul sau snowboarding-ul, sunt unele dintre cele mai apreciate activit\]i sportive de sezon din ]ara noastr\, iar practicarea lor aduce numeroase beneficii asupra s\n\t\]ii, mai ales asupra inimii, ajutând la prevenirea bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, riscul de accidentare este ridicat, în special dac\ nu respect\m o serie de recomand\ri pentru a preveni apari]ia unui traumatism, atât în rândul celor încep\tori, cât [i în rândul profesioni[tilor.

Înaintea oric\rui efort fizic intens este necesar\ o înc\lzire [i o preg\tire special\, astfel încât s\ lucr\m anumite grupe musculare care vor fi mai solicitate în timpul activit\]ii sportive de iarn\. Exerci]iile de stretching sunt extrem de utile, având rol în prevenirea accident\rilor (entorse/luxa]ii/rupturi musculare/oboseal\ muscular\), dar [i în îmbun\t\]irea mobilit\]ii [i a echilibrului.

Preg\tirea muscular\ [i articular\ ar trebui realizat\ cu cel pu]in 4 s\pt\mâni înainte de sezonul sportiv pentru a reduce semnificativ riscul traumatismelor.

Înc\lzirea înainte de intrarea pe pârtie (warm up) este foarte important\ [i trebuie realizat\ de fiecare dat\. Acest antrenament ar trebui realizat 15-20 minute pentru a antrena mu[chii [i a cre[te treptat circula]ia, temperatura corpului, ritmul cardiac, astfel încât organismul s\ fie preg\tit de efort; în felul acesta scade riscul de accidentare, cre[te capacitatea la efort, iar rezisten]a articula]iilor este mult îmbun\t\]it\.

Cum ar trebui s\ ne protej\m articula]iile de accidente?

Protec]ia articula]iilor în timpul sportului de iarn\ se face efectuând toate metodele de înc\lzire pre/post sesiune sportiv\, precum [i alegerea corect\ a echipamentului/accesoriilor potrivite, luând în considerare în\l]imea, greutatea, confortul, nivelul de experien]\ (începator vs. avansat).

De asemenea, trebuie adaptat\ viteza [i maniera de a schia conform preg\tirii tehnice, condi]iei fizice, st\rii z\pezii, gradului de dificultate al pårtiei, densita]ii traficului pe pârtie, precum [i condi]iilor atmosferice.

Ce pauz\ ar trebui s\ facem dup\ o entors\ banal\ de glezn\? Când putem reveni pe pârtie?

Entorsa „banal\” de glezn\ este entors\ de grad I în care ligamentele care stabilizeaz\ glezna nu se rup, ci doar se întind, provocând tumefac]ie articular\, durere la mobilizare [i un grad mic de instabilitate care dureaz\ în jur de 2 s\pt\mâni.

Repausul articular este de minim 2 s\pt\mani, iar reîntoarcerea pe pârtie se poate face dup\ 4-6 s\pt\mâni în func]ie de gradul de mobilitate a gleznei, a stabilit\]ii articulare [i a disconfortului perceput în timpul mersului.

Partenerul nostru de schi a suferit un accident [i acuz\ dureri mari. Cum acord\m primul ajutor?

În momentul unei c\z\turi puternice în timpul schiului, nu trebuie mi[cat\ persoana accidentat\ [i nu este recomandat\ interven]ia persoanelor f\r\ preg\tire medical\. Primul gest de ajutor este anun]area Dispeceratului Na]ional Salvamont sau Serviciul 112, apoi trebuie protejat locul accidentului [i accidentatul, amplasând în amonte pe pârtie o barier\ de schiuri.

Asocierea traumatismelor coloanei vertebrale este destul de mare în cazul accident\rilor pe domeniul schiabil, iar interven]ia persoanelor f\r\ preg\tire medical\/echipament

SPITALUL DE ORTOPEDIE MEDLIFE

special poate agrava starea clinic\.

Transportarea pacientului c\tre o unitate de ajutor de la baza pârtiei se efectueaz\ cu mijloace specifice (targa de pârtie), dup\ imobilizarea în prealabil cu orteze provizorii, guler cervical, suport lombar.

În cazul afec]iunilor degenerative ale articula]iilor (ex. genunchi), schiul mai intr\ în programul de vacan]\? Este [tiut faptul c\ sporturile de iarn\ solicit\ foarte mult genunchii.

Orice activitate sportiv\ moderat\ poate fi practicat\ [i este recomandat\ pacientilor care sufer\ de boal\ degenerativ\ articular\ (gonartroz\/coxartroz\) atât timp cât tonusul muscular permite. Preg\tirea articular\ trebuie început\ înainte de sezonul de iarn\ prin cre[terea tonusului muscular, a stabilit\]ii articulare.

Prin injectarea intraarticular\ a substantelor vascoelastice – acid hialuronic sau PRP (plasm\ imbog\]it\ cu trombocite în cantitate mare) înainte de sezonul de schi se asigur\ o protec]ie mecanic\ articular\ [i îmbun\t\]e[te func]ia genunchiului.

Folosirea unei orteze de sus]inere în timpul activit\]ii sportive poate fi benefic\ pentru a asigura o stabilitate suplimentar\. Tratamente fizioterapeutice. Mit sau realitate? Cât sunt ele de eficiente pe termen lung?

Foarte multe afec]iuni încep s\ se manifeste mai puternic iarna; la fel se întâmpl\ [i în cazul fracturilor. O fractur\ sau o entors\ în timpul iernii va fi mai greu de suportat decât prim\vara deoarece temperaturile sc\zute influen]eaz\ modul în care organismul percepe durerea [i vindecarea.

Dac\ te-ai accidentat la ski, snowboard sau în timp ce te d\deai cu sania, trebuie s\ ascul]i întocmai indica]iile medicului, iar dup\ ce vei sc\pa de imobilizare (cu gips, ortez\ sau alte dispozitive) ar fi bine s\ urmezi câteva sedin]e de recuperare, pentru a te asigura c\ nu vor r\mâne anumite sechele.

Când trebuie s\ ne adres\m medicului?

În caz de accident\ri pe pârtie este foarte important s\ te prezin]i la medicul ortoped pentru o prim\ evaluare, eventual completat\ de investiga]iile suplimentare.

Cele mai frecvente accident\ri petrecute pe pârtie sunt la nivelul membrelor inferioare: rupturi ale ligamentului încruci[at anterior, leziuni de menisc, leziune a ligamentelor colaterale.

Aceste leziuni se întâmpl\ cel mai des la viteze mici (din neaten]ie) [i pot duce în timp la imposibilitatea de a practica anumite sporturi.

Nici accident\rile de la nivelul membrelor superioare nu sunt rare; vorbim despre luxa]ii um\r, fracturi antebra], cot, pumn, entorse articulare.

Protez\rile provizorii externe, ortezele mobile sunt o solu]ie? Le recomanda]i?

La momentul actual exist\ orteze performante care permit „desc\rcarea” (sc\derea solicit\rii) compartimentului lateral sau medial al genunchiului, controlul mobilit\]ii [i cre[terea stabilit\]ii articulare.

Cel mai des ele sunt folosite postoperator, dar pot fi purtate [i dac\ sportivul sufer\ de o afec]iune cronic\ articular\ pentru a-i cre[te stabilitatea. Utilitatea lor este în special pentru solicit\rile de intensitate redus\ [i medie.

Aceste orteze sunt dispozitive medicale care nu se recomand\ a fi comandate online; ele sunt reglabile [i necesit\ m\sur\tori în centre specializate, astfel încât s\ fie cât mai adecvate anatomiei pacientului [i indica]iei medicale.

Putem evita o opera]ie? Când apel\m la bisturiu?

Dup\ evaluarea ortopedic\, care implic\ examenul clinic, testarea stabilit\]ii articulare, analiza mersului, se recomand\ de cele mai multe ori completarea cu investiga]ii radioimagistice (RMN). Coroborând rezultatele se poate decide dac\ o leziune are indica]ie chirurgical\ sau nu.

Indica]iile chirurgicale ]in de mai mul]i factori: gradul leziunii (ligament, menisc, tendon, muschi, capsul\ articular\), stabilitatea articular\, tonusul muscular, gradul de activitate sportiv\ a pacientului, greutate, prezen]a artrozei.

În prezent, traumatologia sportiv\ se bazeaz\ pe tehnici de chirurgie artroscopic\. Acestea presupun incizii mici de un 5 mm, cu introducerea în articula]ie a unei camere video – artroscop, prin intermediul c\reia punem diagnosticul; ulterior, cu ajutorul unor instrumente chirurgicale introduse în articula]ie, efectu\m interven]ia chirurgical\ propriu-zis\. În acela[i timp, operator putem trata leziunile de menisc (sutur\ menisc/excizie par]ial\), cât [i leziunile ligamentare (ligamentoplastii) sau leziunile de cartilaj ap\rute în timpul accident\rii.

Automedica]ia. Cât poate fi ea de periculoas\?

Automedica]ia include medicamentele din terapia durerii, în special analgezice [i antiinflamatoare. Se recomand\ folosirea acestora în perioada acut\ (3-5 zile) pân\ la primul consult de specialitate. Utilizarea lor prelungit\ se poate asocia cu o cre[tere a reac]iilor adverse.

Trebuie tras un semnal de alarm\ cu privire la sc\derea eficacit\]ii în timp, care va duce la cre[terea dozelor [i eventual la supradozaj, toxicitate renal\ [i hepatic\, dureri abdominale cu favorizarea afec]iunilor digestive. De asemenea, patologiile cronice [i tratamentele de fond asociate pot determina interac]iuni medicamentoase sau agravarea unor boli. În cazul în care nu putem apela la un medic, ce ar trebui s\ facem (metoda de „oblojire”)?

Atunci când este vorba despre o accidentare la nivelul sistemului osteomuscular recomand aplicarea protocolului PRICE. • Protection (protec]ie) - protejarea zonei pentru a reduce durerea [i reaccidentarea. • Rest (repaus) – presupune oprirea oric\rei activit\]i fizice care solicit\ zona afectat\. • Ice (ghea]\) – reduce inflama]ia [i durerea; este bine s\ fie aplicat\ imediat dup\ accidentare. • Compression (compresia) – zona afectat\ trebuie prins\ cât mai rapid cu o band\ elastic\ care s\ opreasc\ inflama]ia. • Elevate (ridicarea membrului afectat) –membrul afectat trebuie s\ fie ]inut ridicat deasupra nivelului inimii atunci când st\ în repaus.

Respectarea [i aplicarea protocolului PRICE este o metod\ de a acorda primul ajutor dup\ accidentare (24-72 ore). Ulterior se recomand\ o evaluare ortopedic\.

>SKI BOR{A, DAS BESTE SKIANGEBOT<

A[ezat de-a lungul [oselei care o str\bate, de la Valea Hotarului de lâng\ pasajul de cale ferat\, pân\ la Gura }ib\ului, localitatea predestinat\ sporturilor albe, Bor[a, se m\rgine[te în partea de r\s\rit cu Mun]ii }ib\u, unde are hotar cu Bucovina, în partea nordic\, dincolo de vârful Toroiaga, cu hotarul uucrainean, iar la nord-vest, desp\r]it\ de Valea Vaserului, se m\rgine[te cu Vi[eul de Sus.

Bor[a, format\ din localit\]ile B\ile Bor[a [i Bor[a (sat), al treilea centru urban al jude]ului Maramure[, dup\ municipiile Baia Mare [i Sighetu Marma]iei, era cunoscut\, pân\ nu demult, pentru fabuloasele obiceiuri populare maramure[ene.

De cum începe postul Cr\ciunului, încep [i repeti]iile pentru colindele Na[terii Mântuitorului [i Anului Nou. Copiii pleac\ la colindat cu Steaua, pân\ la miezul nop]ii. Fetele colind\ costumate în „Trei Zâne” sau “Trei Cr\i]e”, iar b\ie]ii [i adul]ii colind\ toat\ noaptea costuma]i în “Trei Crai”.

Se cånt\ Viflaimul Mic [i Viflaimul Mare, se cånt\ despre c\l\toria lui Iosif cu Maria,

despre ordinul lui Irod, despre cei Trei crai [i cei Trei p\stori.

În seara de Anul Nou la Bor[a se umbl\ cu Capra, cu Ursul, cu Banda lui Bujor [i cu Plugu[orul. În ajunul Bobotezei, pentru a-[i visa so]ul, fetele de m\ritat caut\ s\ fure din „adiz\u" câte o crengu]\ pentru a o pune seara sub pern\.

Dac\ în perioada de var\ drume]iile au ca destina]ii Cascada cailor, cariera de piatr\, vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpa]ii Orientali), Lacul Iezer, Lacul Stiol, salba de 3 lacuri glaciare Buh\iescu, Vârful Toroioaga [i C\ldarea Puzdrele, în perioada iernii Bor[a devine paradisul schiorilor.

Bor[a se preteaz\ perfect pentru practicarea sporturilor de iarn\. Datorit\ climei, a reliefului [i a z\pezilor permanente, peste var\ r\mån petece de z\pad\ care nu se topesc niciodat\.

Istoria sporturilor hibernale e veche la Bor[a

Exist\ înc\ din perioada interbelic\ o trambulin\ de s\rituri cu schiurile, unde pân\ în anul 2000 se organizau concursuri interna]ionale.

Presa vremii men]iona în anii '40, c\ la Bor[a se f\ceau preg\tiri pentru organizarea Olimpiadei de Iarn\ din anul 1948.

S-a investit în perioada belicoas\ din acei ani în construirea de pârtii de schi, de locuri de cazare, de restaurante, de instala]ii de transport pe cablu [i de patinoare. De asemenea, sa construit trambulina Tighina, cea mai mare trambulin\ de s\rituri cu schiurile din România, pârtia de schi Olimpia, o central\ electric\, cabane de schi [i Hotel Sport Olimpia Stibina.

În proiect au fost implica]i speciali[ti de marc\ în domeniu precum maghiarul Déván István (directorul proiectului), polonezul Stanislaw Marusarz (constructorul trambulinei de s\rituri cu schiurile), maghiarul Albert Szent-Györgyi (finan]ator al proiectului), germanul Herbert Heiss (specialist în amenajare de pârtii de schi), maghiarul Benedek Frigyes (arhitectul proiectului) [i romånul Kovács László (proprietarul mai multor cabane de schi din acea vreme). La teste au participat cei mai renumi]i sportivi ai acelor timpuri – maghiara Iglóiné Ele$d Anikó (prima concurent\ la schi coborâre din lume), germanul Sepp Weiler (câ[tig\torul primului concurs de s\rituri cu schiurile din lume), germanul Heinrich Klopfer (s\ritor cu schiurile) [i schioarea maghiar\ Kilvády Györgyike.

Din p\cate frontul de est din timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial s-a mutat în Pasul Prislop, lucr\rile au fost sistate, iar organizarea Olimpiadei de Iarn\ din 1948 a r\mas doar un vis.

La finalul anului 2021 pârtia olimpic\ a fost deschis\ publicului larg, dar momentan se afl\ înc\ în teste. Inspira]i de faptele înainta[ilor [i de mirajul ratatei Olimpiade de iarn\ din '48, edilii din Bor[a au dat o nou\ fa]\ ora[ului [i au readus la via]\, de aceast\ dat\, tradi]iile hibernale sportive. În urma investi]iilor de la finalul anului trecut schiatul poate fi practicat de-acum la Bor[a pe dou\ pârtii pentru avansa]i (Telescaun [i teleschi în zona Stiol) [i una în B\ile Bor[a cu instala]ie nocturn\. În zona Pârtia Olimpic\, Prim\ria Bor[a a construit o nou\ pârtie de schi, cu instala]ie de transport pe cablu [i o instala]ie de Telegondol\ debraiabil\ de 8 locuri.

Bor[a, Das Beste Skiangebot

Fiind la aceea[i altitudine [i calitate a serviciilor oferite de cele mai bune resorturi din Elve]ia sau Fran]a, îns\ la tarife mai mici, pentru majoritatea amatorilor de schi sau snowboard de la noi, Austria r\mâne pe durata iernii destina]ia favorit\. În Austria schiatul nu se limiteaz\ doar la iarn\, ghe]arii

furnizând z\pad\ pe tot parcursul anului, iar majoritatea resorturilor de schi se afl\ la mai pu]in de o or\ de aeroporturile din Innsbruck, Salzburg, sau München.

La Innsbruck, spre exemplu, un singur ski pass ofer\ acces la peste 300 km de trasee, inclusiv 50 kilometri de pârtie pe Ghe]arul Stubai. Prin compara]ie, adunate, toate pârtiile din România, puse cap la cap, nu totalizeaz\ aceast\ sum\ de km. Sta]iunea este înconjurat\ de mun]i cu altitudini de peste 2000m, împânzi]i de o re]ea de pârtii bine amenajate.

Romania nu poate concura la acest capitol cu Austria, dar poate oferi servicii comparabile cu ale austriecilor cel pu]in patru luni pe an, la Bor[a.

Domeniul schiabil Bor[a este situat în Complexul Turistic Bor[a, pe versantul nordic al Mun]ilor Rodnei. Dispune de o instala]ie modern\ de transport pe cablu tip telegondol\ cu o lungime de 2,6 km, o capacitate de 1800 de persoane pe or\ [i 56 de gondole cu 8 locuri. Pårtia de schi este dotat\ cu instala]ie de z\pad\ artificial\ cu 33 de tunuri de z\pad\, instala]ie de nocturn\ cu 57 de stålpi [i dou\ ma[ini de b\tut z\pada cu troliu, de capacitate mare. Lacul de acumulare de unde se alimenteaz\ cu ap\ instala]iile frigorifice pentru producerea z\pezii artificiale are un volum de 22.100 mc, timpul de înz\pezire a pårtiei fiind de 72 de ore pentru un strat de 50 de cm. În acest fel Domeniul schiabil Bor[a poate garanta un strat al z\pezii pe pårtie cel pu]in 4 luni pe an.

Telegondola deserve[te dou\ pârtii cu o l\]ime medie de 60 de metri, de dificult\]i diferite – o pårtie de aproximativ 3 km lungime de categorie ro[ie [i una de 3 km lungime de categorie albastr\. Diferen]a de altitudine dintre sta]ia de plecare (847 metri) [i sta]ia de sosire (1633 metri) este de 786 metri.

Un element de noutate în premier\ în ]ara noastr\, pe traseul gondolei exist\ o sta]ie intermediar\, singura de acest gen din ]ar\. Turi[tii pot opta pentru schiatul doar de la jum\tatea distan]ei, sau pentru întreaga lungime a pârtiilor. Astfel, aceast\ sta]ie intermediar\ permite schiatul frac]ionat între cele dou\ segmente ale pârtiei – zona de sus se întinde de la de la 1308 metri altitudine pân\ la 1633 metri, iar zona inferioar\ se întinde de la 847 metri pân\ la 1308 metri altitudine.

Pentru o distrac]ie pe cinste, pe traseul celor dou\ pårtii, turi[tii au la dispozi]ie spa]ii amenajate pentru servirea mesei sau a b\uturilor calde, precum [i zone de unde pot închiria echipamente sportive de schi, snowboard [i s\niu]e.

Pentru cei care doresc s\ î[i des\vår[easc\ tehnicile de alunecare pe z\pad\ sau pentru cei care doresc doar s\ descopere tainele schiatului, administratorii domeniului schiabil pun la dispozi]ie în sta]iune asisten]\ de specialitate. Sub atenta îndrumare a monitorilor de schi sau snowboarderi atesta]i, pentru toate categoriile de vårst\, turi[tii se pot bucura de z\pad\, f\r\ griji.

Tot dup\ modelul austriac, începând cu acest sezon, autorit\]ile locale din Bor[a vor introduce ski busuri gratuite care vor prelua turi[tii de la hotelurile din zon\ [i îi vor duce pân\ la pârtie, tur – retur, anun]\ Graiul.ro citat de G4Media.ro. Primele dou\ ski busuri vor circula din acest nou sezon de iarn\ [i odat\ cu punerea lor în func]iune administra]ia sper\ s\ rezolve o parte din problema locurilor insuficiente de parcare, mai precizeaz\ aceea[i surs\.