Ovidiu Pecican

tremurându-mi inima. Diamante-stele te-ncadrau se jucau cu vântu-n soare, încât nu se mai vedeau.

Lampa e fluorescentă, calul a rămas pe drum, clipa indecentă, e prin stele, oarecum.

Ovidiu Pecican

OCAZIONALĂ

La măcelărie e plin de carcase dar porcii nu-s acolo ci în palate și-n case comandă măceluri se-mbuibă de carne halesc până vine vreunul să-i răstoarne

nu știu dacă lumea îi mai încape vedea-i-aș plutind chiar astăzi pe ape