AJRP - Catalog 2013

CATALOGUL Asociaţiei Jurnaliştilor Români de Pretutindeni 2013

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Despre noi, la www.ajrp.org

Prezentarea Asociaþiei Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni AJRP AJRP este o asociaþie creatã pe data de 26 septembrie 2011 cu sediul în Montreal, Canada. Asociaþia numãrã în acest moment peste 70 de jurnaliºti din toate colþurile lumii, iar scopul este sã ne facem auzitã vocea, atât în România, cât ºi în afara ei, mai exact în þãrile în care locuim fiecare.

AJRP nu are culoare politicã, se autofinanþeazã ºi este deschisã jurnaliºtilor din afara României care însã nu sunt recunoscuþi ca fiind compromiºi în vreun fel.

S-au organizat pânã în mometul de faþã o serie de videoconferinþe cu o largã participare care au tratat problemele românilor din diaspora ºi de pretutindeni.

Scopurile asociaþiei sunt, dar nu limitate la: 1. transparenþã la nivel de presa de limbã românã, atât în România, cât ºi în afara ei; 2. gãsirea de soluþii pentru ameliorarea imaginii României în lume; 1

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni 3. independenþa presei faþã de politic ºi stoparea ºantajului ºi persecuþiei efectuate (câteodatã, dar destul de des) asupra jurnaliºtilor care spun adevãrul; 4. crearea unei prese de calitate în România, oprirea spãlãrii pe creier cu programe TV ºi publicaþii de joasã calitate care deturneazã atenþia oamenilor de la problemele reale; 5. colaborarea ºi schimburile dintre jurnaliºtii de expresie românã de pretutindeni; 6. eliminarea rasismului din presa ºi politica româneascã; 7. implicarea românilor din afarã în viaþa socioeconomicã ºi politicã a României. În cazul în care doriþi mai multe informaþii sau formularul de înscriere, ne puteþi contacta prin email: Lucreþia Berzintu – secretar, email: flory04@zahav.net.il Cristian Bucur – preºedinte, email: bucurc@gmail.com Tel: +1-514-961-9091 sau +40.21.569.25.16 https://www.facebook.com/AsociatiaJurnalistilorRomaniDePretutindeni

2

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

MESAJULAJRP PENTRU DIASPORA ESTIVAL 19-25 August 2013, Mangalia Bunã ziua dragi prieteni! Înainte de a mã referi la cîteva probleme care, cred cã intereseazã breasla noastrã, vã rog sã-mi permiteþi sã vã transmit un cãlduros salut din partea conducerii ºi membrilor Asociaþiei noastre, odatã cu felicitãrile ce se cuvin organizatorilor acestui eveniment internaþional care permite, an de an, menþinerea flãcãrii vii a jurnalismului în þara noastrã de origine.

Consideratã întotdeauna drept o masã uºor de influenþat ºi de manipulat ºi utilizatã în favoarea propriilor interese atât de vechiul regim comunist cât ºi de o serie de partide ºi grupuri de interese apãrute dupã decembrie 1989, diaspora românã a fost prezentatã mereu drept un grup deloc uniform, ci dimpotrivã dezbinat, rupt de þara mamã, interesat doar de interese personale, adeseori malefice, luptând împotriva României sau ignorând-o, negându-ºi românismul ºi implicit rãdãcinile carpatine.

Un mare fals, o minciunã devenitã politicã de stat, care însã, treptat, odatã cu accesul la tehnologia modernã, pe primul loc plasându-se internetul, a început sã iasã la ivealã.

Românii care trãiesc în þarã mai au încã multe de învãþat despre noi, fraþii lor din atât de hulita Diaspora, pentru a înþelege cât de mult ne iubim þara de origine ºi valorile ei.

Iar noi, ziariºtii, indiferent cum ºi unde ne practicãm meseria, avem obligaþia sã prezentãm nu numai adevãrul despre tot ceea ce se întâmplã în jurul nostru, ci, concomitent, adevãrata faþã a românului din diaspora, gândurile, simþãmintele, acþiunile dar ºi lupta lui, nu numai pentru a supravieþui într-o lume strãinã ci ºi pentru a prezenta acestei entitãþi în care s-a integrat, adevãratul chip al României, dincolo de ºtirile senzaþionale, ieftine ºi denigratoare.

Din dorinþa de a realiza aceste deziderate dar ºi de a ne uni forþele, am constituit aceastã asociaþie, la care a aderat deja un mare numãr de membri din întreaga lume. ªi, dragi prieteni, suntem mândri sã vã spunem cã sub “umbrela” noastrã s-au strâns nume de rãsunet ale jurnalisticii de limba românã din Diaspora, personalitãþi independente care, fie au fiecare propriul mijloc de exprimare (site, blog, ziar

3

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni electronic) pânã la lideri de grup care conduc sau fac parte din echipe redacþionale ale unor renumite ziare tipãrite, agenþii de ºtiri internaþionale, posturi de radio ºi TV. Aflatã în plin proces de consolidare, asociaþia, care are ºi propriul ei site electronic, este deschisã tuturor ziriºtilor independenþi care nu sunt presaþi sau sunt obligaþi sã-ºi plece capul niciunei forþe decizionale, indiferent cum sar numi ea. Asociaþia este expresia deplinã a liberului drept de exprimare, refuzând ºi blamând pe deplin cenzura, deservirea, plecarea capului, ocolirea sau denaturarea adevãrului, acoperirea gunoaielor politice sau de orice naturã. În condiþiile în care constatãm, cu durere, cã o parte a mass mediei din þara noastrã de origine, a încetat lupta pentru adevãr, complãcându-se sã se scalde în ape cãlduþe pentru a satisface interesele celor care îi subvenþioneazã, considerãm cã noi, ziariºtii din afarã, cei care nu ne asigurãm existenþa numai sau deloc din jurnalisticã, situaþie în care nu putem fi ademeniþi cu acadele, avem obligaþia sã punem punctul pe i ºi sã creem acele cutremure de presã care sã trezeascã clasa politicã, socialã ºi de afaceri din România ºi nu numai. Prezenþa noastrã în afara

4

graniþelor, poziþiile pe care le ocupãm în þãrile în care ne-am stabilit, mijloacele media de care dispunem ºi mai ales, unitatea care ne caracterizeazã, constituie importanþi factori care ne faciliteazã acþiunile de atenþionare a marilor lideri internaþionali, dar ºi de prezentare a unei viitoare ºi posibile Românii, debarasatã de racilele socio-politice care încã o macinã.

Vã invitãm, de aceea prieteni, sã vã alãturaþi nouã, fizic sau faptic, preluând ºi difuzând articolele prezentate de site-ul asociaþiei noastre. În aceeaºi mãsurã, site-ul asociaþiei ºi toate mijloacele media de care dispunem, vor prelua ºi vor difuza, atenþie, cu menþionarea sursei, nu cum se cam procedeazã în România, când sursa este ignoratã ºi ºtirea însuºitã de o terþã persoanã, orice ºtire, informaþie sau articol, scris, video sau audio, care va prezenta subiecte care sã exprime principiile asociaþiei, deservind astfel adevãrul ºi dreptul la liberã exprimare.

Vã salutã de peste continente, mãri ºi oceane, Nando Mario Varga, Director general la Agenþia de ªtiri “Anima News”, redactor - ºef la “Jurnalul de Luni”, publicaþie israelianã de expresie românã, vicepreºedinte AJRP pentru Orientul Mijlociu ºi Africa

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

ZIUA LIMBII ROMÂNE 31 august „A vorbi despre limba în care gîndeºti, a gîndi - gîndire nu se poate face decît numai într-o limbã - în cazul nostru a vorbi despre limba românã este ca o zi de sãrbãtoare. Frumuseþea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimatã în limba românã. Pentru mine iarba se numeºte iarbã, pentru mine arborele se numeºte arbore, malul se numeºte mal, iar norul se numeºte nor. Ce patrie minunatã este aceastã limbã! Ce nuanþã aparte, îmi dau seama cã ea o are!

Aceastã observaþie, aceastã relevaþie am avut-o abia atunci cînd am învãþat o altã limbã.” (Nichita Stãnescu) Limba românã, sãrbãtoritã la maturitate, are o istorie îndelungatã.

O limbã romanicã, vorbitã în principal în România ºi Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco - român, vorbit în România ºi Republica Moldova precum ºi în diaspora; 2) aromân, sau macedo - român, vorbit în comunitãþile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) megleno - român, un dialect aproape dispãrut din nordul Greciei, ºi 4) istro - român, de asemenea aproape dispãrut, vorbit în peninsula Istria din Croaþia.

Limba românã, singura limbã romanicã din Europa de Est, a suportat mai multe influenþe de-a lungul istoriei. Însã, a vorbi despre istoria unei limbi - în cazul de faþã, limba românã, ar fi imposibil sã nu te raportezi ºi la istoria poporului român. Prima perioadã a limbii noastre este perioada dacicã, dacii fiind prima civilizaþie care a trãit în zona în care se aflã acum România. Constantin C. Giurescu, în cartea sa, “The Making of the Romanian People and Language”, scrie ºi care au fost activitãþile principale ale dacilor. În principal s-au ocupat cu agricultura.

A doua perioadã este cea de romanizare, dupã cucerirea Daciei de cãtre romani, în anul 106, dupã mulþi ani de lupte. Romanizarea s-a 5

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin cãsãtorii mixte, prin rãspândirea religiei creºtine cu ajutorul misionarilor...

Dupã romanizare a fost o perioadã de influenþã slavã, când în timpul secolului al 7-lea ºi pe parcursul secolului al 9-lea, când au venit slavi în zona Daciei, ifluenþa fiind ºi prin pronunþia cuvintelor.

Cel mai vechi document scris în limba românã, pãstrat, este “Scrisoarea lui Neacºu din Câmpulung cãtre judele Braºovului” (1521), descoperitã în 1894 în Arhivele Naþionale ale judeþului Braºov unde se pãstreazã ºi astãzi. Cea mai veche inscripþie în aromânã este datatã la 1731.

Limba românã a fost introdusã ca obligatorie, în actele de stat ºi în ritualul religios, în timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 - 1653) în Moldova ºi Matei Basarab (1632 - 1654) în Þara Româneascã.

Prima gramaticã româneascã se datoreºte lui Samuel Micu ºi Gheorghe ªincai. Dateazã din anul 1780, se intitula “Elementa linguae daco - romanae sive valachicae” ºi a fost tipãritã la Viena.

A urmat o perioadã de re-latinizare, spre secolul al 19 - lea. Pe la anul 1800, lingviºtii români au lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase, nobile... prin anumite modificãri, eliminând unele cuvinte dure, de origine slavã. În prima jumãtate a secolului al 19 - lea a început o perioadã de “iluminare” în România. Au fost traduse cãrþi ale unor scriitori din vest, ca: Racine, Moliere, Lemartine... În acea perioadã, scriitorul teoretician român, Ion Heliade Rãdulescu ºi-a scris opinia cu privire la purificarea limbii literare româneºti. El a vrut “sã ne unim în scris ºi sã ne facem pentru noi înºine o limbã literarã.”

Miºcarea Heliade a început prin selectarea cuvintelor italiene ºi eliminarea celor de limbã germanã, rusã ºi greacã. În 1828 el a scris: “Scrii sã fii înþeles de cãtre contemporanii tãi... Scriem pentru cei care trãiesc ºi nu pentru cei morþi.”

6

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni Despre prima ºcoalã de limbã românã care avea ca scop, printre altele, sã înveþe 12 elevi “muzica evropeneascã Constantin Radovici Golescu, membru al “Societãþii literare”, a fost unul dintre promotorii artei ºi literaturii româneºti de la începutul veacului al XIX - lea, alãturi de Eliade ºi Ion Câmpineanu. El a încercat sã aºeze ºcoala româneascã pe alte precepte decât cele impuse de bisericã, unde dascãlii greci îi învãþau pe copii psaltirea.

Influenþat de curentele postrevoluþionare din Franþa, unde fusese de câteva ori, el înfiinþeazã pe moºia sa din satul Goleºti - Muscel (lângã Piteºti) o ºcoalã gratuitã pentru oricine voia sã se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori ºi chiar de robi. Deschiderea ºcolii a avut loc la 1 mai 1826 ºi aici se învãþa româna, italiana, germana, latina, greaca ºi alte materii. Elevii trãiau într-un internat sub suprevegherea profesorilor lor.

La sfârºitul primului an de studiu, în loc de examen, elevii au jucat tragedia moralã “Regulus”, realizând astfel un început de teatru românesc, dupã cum ne spune Pompiliu Eliade în “Histoire de l`esprit public en Roumanie.” Din aceeaºi sursã aflãm cã, pe lângã ºcoalã, exista ºi un taraf format din 12 copii de þigani, care învãþaserã acolo sã cânte din vioarã, flaut º.a. Taraful învãþãceilor din Goleºti n-a reuºit sã se apropie prea mult de “muzica evropeneascã”, cum dorea Golescu, dar a reuºit sã înveþe sã cânte.

Limba românã din perioada modernã, ca toate limbile, împrumutã multe cuvinte din alte limbi, în special din limba francezã.

De la Revoluþia din 1989, România a fost deschisã lumii întregi.

Acum, limba românã este influenþatã foarte mult (ca majoritatea þãrilor europene) de limba englezã americanã.

Limba românã este, aºa cum spunea Negruzzi, o pânzã þesutã cu multe fire diferite. Dar românii de astãzi au ajuns sã accepte mai multe fire “grosiere”...

Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare ºi influenþã slavã, limba românã spune povestea unui popor de supravieþuitori.

Bibliografie: Mihai Ferãscu, Cine ºtie...Rãspunde!, EP, Bucureºti, 1972; linguistics.bzu.edu, Encyclopedia Britanica.

7

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni ***** Legea nr. 53/2013 privind instituirea limbii române a fost publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.

Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi marcatã de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice, de reprezentanþele diplomatice ºi de institutele culturale ale României, care vor organiza programe ºi manifestãri cultural-educative, cu caracter evocator sau ºtiinþific, consacrate limbii române.

De asemenea, legea prevede ca Guvernul ºi autoritãþile administraþiei publice locale vor arbora drapelul României, se va intona imnul naþional ºi se vor folosi sigiliile cu stema României. *****

TRÃIASCÃ PATRIA MEA, PATRIA LIMBII ROMÂNE! LA MULÞI ANI! Israel, 31 august, 2013

Lucreþia Berzintu, ºef departament „Public Relation” & Purtãtor de cuvânt „ANIMA NEWS” – Vocea pãcii în Orientul Mijlociu, redactor la „Jurnalul de Luni” (publicaþie israelianã de expresie românã), secretar AJRP.

8

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

REVISTA „ACASÔ, CHIªINÃU Revista ACASà este editatã în Republica Moldova, în limba românã, 16 pagini, A4, culori 4+1, hârtie de ziar, preþ de vânzare un ex. în Republica Moldova 8 lei (0,5 euro), prin abonare – 26% (5.9 lei). Revista ACASà este distribuitã separat, fãrã Anexe (Sãnãtatea de-ACASÃ; Bucãtãria de-ACASÃ; Grãdina de-ACASÃ, Poveºti de ACASÃ), care se editeazã ºi se vând (se aboneazã) separat, sunt de un alt format ºi la un alt preþ.

Revista ACASÃ este o publicaþie periodicã, în special, cu informaþii utile, scrise concis, bine dozate ºi cu un limbaj accesibil pentru spectrul de consumatori-þintã, ilustratã ºi machetatã profesionist, solicitatã, prioritar, în spaþiul rural, adicã ocupând preponderent un spectru larg de cititori din arealul respectiv. Fiecare paginã are o titulaturã exactã bine structuratã.

Majoritatea materialelor sunt localizate ºi þin de spaþiul geografic al Republicii Moldova, în deosebi cele incluse în paginile 2-3, destinate rubricii „Mass-media de-ACASÔ, unde sunt prezente materiale inedite proprii, dar ºi alte materiale preluate succint (un Digest al mass-media din Republica Moldova) din cele mai importante ºi, respectiv, mai citite (solicitate, de facto) teme-articole publicate în mass-media din Republica Moldova.

Revista ACASÃ, ca ºi concepþie, format ºi conþinut divers al materialelor publicate, este unicã de felul acesta în RM, de aceea este foarte solicitatã, iar materialele scrise nu-ºi pierd actualitatea în timp.

Astfel cititorii îºi fac colecþii adevãrate, pãstrându-le în bibliotecile lor personale ca pe niºte broºuri preþioase ºi, în deosebi, utile.

Revista ACASÃ este distribuitã prin abonare ºi vânzãri în toate chioºcurile ºi oficiile poºtale din localitãþile Republicii Moldova.

Revista Acasã, dar ºi anexele ei, sunt prezente în „Catalogul de abonare” al Î.S. „Poºtei Moldovei” (distribuitor de presã monopolist în Republica Moldova) cu indicii de abonare respectivi. https://www.facebook.com/photo.php?fbid=269935849715691&s et=a.269935846382358.63397.2699352930490 9

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Tatomir Ion-Marius Membru AJRP, corespondent al ziarului electronic regional ACTUALMM.ro, pentru secþiunea TURISM/LIFE. Portalul ACTUALMM.ro a fost lansat în luna decembrie a anului 2011, oferind cititorilor ºtiri din viaþa socialã, politicã ºi culturalã a judeþului Maramureº dar ºi ºtiri externe ºi din viaþa mondenã. Un reper important pentru cei care doresc sã fie la curent cu ºtiri proaspete din judeþul Maramureº ºi din lume, ACTUALMM.ro are deviza: Mereu primii.

Ziarul poate fi citit la adresa de internet:

www.actualmm.ro

www.AsiiRomani.com Telefon: 0049 1603373128 E-mail: contact@asiiromani.eu; asii.romani@yahoo.com Director-Fondator: Ionela van Rees-Zota 10

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni Agenþia de ºtiri AnimaNews a fost constituitã în scopul propagãrii în rândul românilor de pretutindeni a informaþiilor corecte, obiective, din Israel ºi Orientul Mijlociu. Ulterior gama informaþiilor s-a extins cuprinzând România, precum ºi alte zone fierbinþi de pe mapamond. În ceea ce priveºte conflictul israeliano-palestinian, ºi nu numai, AnimaNews nu favorizeazã ºi nici nu incrimineazã nici o parte, prezentând ºtirile concrete, fãrã interpretãri, sugestii sau „indicaþii” aºa cu se obiºnuieºte de obicei.

Reflectarea corectã a conflictelor, subiectelor fierbinþi ºi a zonelor de tensiune reprezintã principalul obiectiv al ºtirilor Anima News, pentru a permite cititorului sã-ºi creeze o imagine de ansamblu, realã, nedistorsionatã de interpretãri sau pãreri personale. În ceea ce priveºte comentariile colaboratorilor noºtri, aceºtia sunt responsabili de problemele tratate ºi analizate, opiniile lor fiind publicate în spiritul dreptului la liberã exprimare, redacþia nerãspunzând de conþinutul materialelor. În schimb, Anima News nu acceptã spre publicare nici un material sau informaþie care incitã la violenþã, antisemitism, negaþionism, rasism ºi orice altã formã de opresiune a omului ºi a dreptului sãu la liberã existenþã.

Fiind o agenþie independentã, nesubvenþionatã de nici un fel de grupãri sau forþe politice, financiare sau de altã naturã, Anima News are un singur stãpân cãruia i se supune pe deplin: ADEVÃRUL! Director general, Nando Mario Varga

Tel Aviv - Israel Telefon: 00972-52-9536386 E-mail: office@animanews.com animanews@aol.com

11

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Manifestare internaþionalã la Ierusalim cu participanþi Rotarieni din 53 de state (24-28 noiembrie 2013) Interviu cu Dr. ing. Dumitru - Dorin Prunariu, primul ºi singurul cosmonaut român

Lideri ai cluburilor Rotary dintr-o parte semnificativã a lumii s-au întâlnit la Ierusalim, capitala Israelului, în perioada 24-28 noiembrie 2013. Comitetul de organizare al Institutului Rotary din Israel a asigurat un loc excelent ºi un program atractiv care a captat interesul participanþilor. http://www.youtube.com/watch ?v=UVJpgfDalwg La aceastã întâlnire au participat, desigur, ºi câteva zeci de rotarieni

12

din România, printre care primul ºi singurul cosmonaut român, Dr. ing.

Dumitru-Dorin Prunariu, cãruia i-am solicitat un interviu, pe care îl redau în continuare: Lucreþia Berzintu: Domnule Prunariu, vã rog sã ne spuneþi, mai întâi, care sunt impresiile despre Israel?

Dumitru-Dorin Prunariu: Trebuie sã remarc faptul cã sunt pentru prima datã în Israel. Am venit cu un bagaj întreg de curiozitãþi, ºtiam multe lucruri citite, multe lucruri de la colegii care au venit în excursii organizate, ºi am dorit cu orice preþ sã vãd cu ochii mei, sã cunosc personal oameni de aici ºi sã simt efectiv viaþa din Tel Aviv, din Ierusalim. Trebuie sã spun de la bun început cã am întâlnit oameni de excepþie, oameni cu un deosebit devotament, oameni extrem de sãritori, oameni cu o dragoste faþã de România ºi de români.

Unii vorbesc româneºte, unii se trag din români sau din evrei originari

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni din România ºi au rãmas în permanenþã în familiile lor cu un sentiment deosebit faþã de þara de origine a pãrinþilor, bunicilor lor.

Tel Aviv-ul este un oraº modern, un oraº interesant, un oraº cu autostrãzi pe care se circulã extrem de rapid ºi uºor, este pãrerea mea, vis-a-vis de alte multe oraºe din Europa, prin comparaþie. Este un oraº pe care am avut ocazia, în jumãtate de zi, sã-l vizitez rapid cu un microbuz care ne-a dus în principalele puncte turistice.

Apoi am fost ºi am vizitat Haifa, alt tip de oraº, altã istorie; de asemenea foarte interesant ºi cu foarte multe lucruri de povestit celor de acasã. Principala activitate, reuniunea multor cluburi Rotary din lume s-a desfãºurat la Ierusalim.

Din câte þãri au venit participanþii la evenimentul de la Ierusalim?

Au fost participanþi din 53 de þãri, reprezentând multe cluburi Rotary reunite în districte din multe þãri din Europa, S.U.A., Canada. Au avut dezbateri, prezentãri, ne-am cunoscut... Mulþi dintre noi ne-am vãzut pentru prima datã.

Am schimbat cãrþi de vizitã ºi urmeazã sã colaborãm pe multe probleme legate de activitãþi promovate de cluburile noastre. Dupã cum se ºtie Rotary este o organizaþie internaþionalã de servicii al

cãrui scop declarat este de a aduce împreunã lideri din afaceri ºi profesionali, în scopul de a furniza servicii umanitare, încuraja standarde etice înalte în toate domeniile, ºi de a ajuta la promovarea bunãvoinþei ºi pãcii în lume.

Cine a organizat întâlnirea? Întâlnirea a fost organizatã de Institutul Rotary din Ierusalim - o instituþie care a preluat organizarea acestei manifestãri internaþionale care se transmite din an în an în altã þarã. Organizarea a fost deosebitã, prezentãrile au fost de excepþie, mulþi participanþi având poziþii importante în þãrile lor sau reprezentând experienþe profesionale ºi de viaþã semnificative ºi inedite.

S-au prezentat, ne-au împãrtãºit din experienþa lor, concluzia finalã fiind cã întâlnirea a fost pe cât de utilã pe atât de neuitat.

Ce aþi prezentat dumneavoastrã în cadrul acestei manifestãri?

Eu am prezentat o lucrare despre domeniul meu de activitate, spaþiul cosmic, o lucrare care a cãutat sã reliefeze o serie de aspecte viitoare ale zborurilor cosmice pilotate; ce se va întâmpla cu organizarea, cu pregãtirea cosmonauþilor pentru zboruri spre Lunã, Marte, spre asteroizi, ce se va întâmpla atunci când vom descoperi viaþã în afara planetei

13

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni noastre. Undeva, în Univers, trebuie sã mai existe viaþã ºi în altã parte decât pe Pãmânt; cum se va schimba sistemul nostru de valori, ce ºtiinþe actuale ºi viitoare vor participa la rezolvarea problemelor care vor apãrea atunci, ce domenii noi de activitate vor trebui implicate, ce va însemna colaborarea internaþionalã ºi interacþiunea dintre culturi, naþionalitãþi, religii într-un zbor cosmic de foarte lungã duratã, acolo unde oamenii se vor deplasa în module închise ca spaþiu ani de zile în spaþiul cosmic.

Ce se va întâmpla când vom descoperi viaþã extraterestrã ºi când vom intra în contact cu ea?

Existã o mare probabilitate ca sistemul nostru de valori sã fie alterat, sã se modifice credinþa noastrã - atât cea religioasã cât ºi cea secularã. Acestea ar putea sã aibã nevoie de noi conotaþii, noi interpretãri... Iar toate aceste lucruri vor trebui gândite de pe acum, vor trebui puse în niºte cadre, pe care, atunci când va veni momentul sã ºtim cum sã le abordãm, cum sã le dezvoltãm, astfel încât sã rãmânem cu o serie întreagã de valori pe care le-am recunoscut ºi le recunoaºtem ca valoroase ºi sã nu ne pierdem identitatea de pãmânteni; ºi aici va fi o mare problemã.

Despre cosmonautul israelian,

14

care n-a ajuns în viaþã pe Pãmânt, Ilan Ramon, ce ne puteþi spune?

Asociaþia Exploratorilor Spaþiului Cosmic (ASE) al cãrei preºedinte sunt, deja, de doi ani ºi voi mai funcþiona încã pentru un an (am fost ales pentru o perioadã de trei ani), este Asociaþia neguvernamentalã profesionalã a aproape tuturor astronauþilor ºi cosmonauþilor din lume. Din 540 de oameni care au zburat în spaþiul cosmic, începând cu Yuri Gagarin dintre care, în jur de 80 au dispãrut din diverse cauze, 395 sunt membri ai Asociaþiei noastre, membri din 36 de state. În aceste condiþii, noi ne desfãºurãm o serie de activitãþi internaþionale, de promovare a ºtiinþelor spaþiale a educaþiei în domeniul cosmosului.

Multe din scopurile activitãþii noastre coincid cu scopurile activitãþii Fundaþiei ”Ilan Ramon” care a fost înfiinþatã de soþia astronautului israelian, Rona Ramon. Am intrat în contact cu ea ºi am ajuns la concluzia cã o colaborare între Fundaþia ”Ilan Ramon” ºi Asociaþia Exploratorilor Spaþiului Cosmic este posibilã ºi binevenitã.

Apreciind în mod deosebit sacrificiul lui Ilan Ramon pentru explorarea spaþiului cosmic în scopuri paºnice, am luat în considerare scrisoarea soþiei lui care îºi exprima regretul cã Ilan Ramon nu

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni a mai apucat sã îºi depunã cererea de membru în asociaþia noastrã ºi am convenit în cadrul celui de-al 26-lea Congres al ASE, desfãºurat în iulie, în Germania, ca Ilan Ramon sã fie primul membru postmortem, acceptat de Asociaþia noastrã. Iar soþia lui, Rona Ramon, sã fie invitatã de onoare la unul din congresele noastre viitoare.

Desigur, am prezentat ºi acest lucru în cadrul intervenþiei mele de la reuniunea Rotary din Ierusalim, în primul rând pentru cã ne aflãm pe teritoriul Israelului dar ºi pentru cã acest demers a fost realizat împreunã cu o serie de prieteni locali care au favorizat contactele, au favorizat schimbul de informaþii ºi scrisori între Fundaþia ”Ilan Ramon” ºi mine, în calitate de preºedinte al Asociaþiei Exploratorilor Spaþiului Cosmic.

Ilan Ramon este, deci, membru post-mortem al ASE, iar Israelul este al 36-lea stat care are un reprezentant în cadrul acestei Asociaþii mondiale a profesioniºtilor care au efectuat cel puþin o orbitã completã în spaþiul cosmic la bordul unei nave cosmice. În afara acestei întâlniri, ”Rotary International”, ce aþi vizitat, concret, în oraºele prin care aþi trecut?

Am vizitat multe locuri în Israel, am vizitat Ierusalimul, am vizitat locurile atât de importante

pentru creºtini, Locurile Sfinte, dar am vizitat, de asemenea, ºi am þinut cu orice preþ sã vizitez, Muzeul Holocaustului. Este un muzeu cu o semnificaþie deosebitã pentru oricine de pe acest glob, indiferent cã este creºtin, musulman, mozaic sau de orice altã religie. Este un muzeu care aratã o tragedie a unei populaþii întregi a Europei, ºi nu numai a Europei, populaþia evreiascã, o populaþie care a avut de suferit enorm datoritã unei teorii ºi politici total aberante, lansatã în cel de-al Treilea Reich, sub conducerea lui Hitler.

Este impresionant ”Muzeul Holocaustului” din Ierusalim!

Dovezile care se gãsesc acolo, faptele prezentate, istoria personalã a o serie întreagã de oameni, fie cã au fost personaje importante, oameni deosebiþi, oameni de o vastã culturã la nivelul planetei noastre dar ºi a unor familii obiºnuite de oameni care aveau dreptul sã trãiascã pe aceastã planetã ca orice altã familie de orice altã naþionalitate. Toate sunt prezentate în acest Muzeu al Holocaustului însoþite de contextul istoric, ideologic, administrativ, logistic al perioadei în care s-au petrecut, ºi însoþite de incontestabile dovezi.

Sã ne întoarcem la Cosmos.

Puteþi sã ne spuneþi la ce nivel de

15

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni dezvoltare a ajuns tehnologia spaþialã privind apãrarea Planetei noastre în faþa eventualelor corpuri cereºti periculoase care se îndreaptã spre Pãmânt?

Desigur, aþi aflat cã, prin natura preocupãrilor mele, sunt ºi membru în Comitetul de lucru al Asociaþiei Exploratorilor Spaþiului Cosmic privind obiectele naturale care se apropie periculos de Terra, în englezã le spunem ”Near Earth Objects” sau pe scurt NEO, termen acceptat deja în mai multe limbi.

De asemenea, fac parte din grupul de lucru privind NEO al Subcomitetului ªtiinþific ºi Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea Paºnicã a Spaþiului Extra-

16

atmosferic, care se ocupã de aceeaºi problematicã.

Un studiu complex în acest domeniu, elaborat ºtiinþific de un grup de experþi internaþionali, cu aportul, fondurile ºi sub coordonarea Asociaþiei Exploratorilor Spaþiului Cosmic, a devenit ulterior document de lucru al comitetului de specialitate al Organizaþiei Naþiunilor Unite.

S-au propus înfiinþarea unor entitãþi internaþionale, sub coordonarea ONU, care sã poatã sã analizeze ºi furnizeze informaþii oportune, sã ia decizii ºi sã acþioneze împotriva asteroizilor cu potenþial de impact cu planeta noastrã, impact care ar putea, în anumite condiþii, sa aibã consecinþe dezastruoase globale. Deciziile care vor fi luate acolo trebuie sã aibã o largã accepþiune internaþionalã ºi sã nu fie pãrtinitoare. Raportul Comitetului ONU pentru Explorarea Paºnicã a Spaþiului Extraatmosferic, care include propuneri concrete de organizare la scarã globalã a activitãþilor de informare si prevenire a impactului asteroizilor periculoºi cu Terra, a fost endorsat de structurile din subordinea Adunãrii Generale a ONU, urmând ca în prima jumãtate a lui decembrie sã fie incluse ºi aprobate în cadrul Rezoluþiei de anul acesta a

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni Adunãrii Generale a ONU, prevederile devenind ulterior obligatorii, practic pentru toate statele lumii.

Cum se va acþiona atunci când un oarecare asteroid periculos pentru Pãmânt este descoperit târziu aºa încât nu ar fi timpul necesar de a se acþiona pentru deviere? În momentul în care descoperim prea târziu un astfel de asteroid, singurele mãsuri pe care le mai putem lua, este sã eliberãm locul, sã mutãm populaþii, sã închidem funcþionarea unor infrastructuri importante, sã aºteptãm impactul. Dar, ºi dupã aceea, numeroase alte mãsuri trebuiesc luate pentru a elimina urmãrile dezastrului produs, pentru a uºura viaþa populaþiei, iar toate acestea urmeazã sã fie dezvoltate ºi discutate în cadrul unor urmãtoare sesiuni ale comitetului de specialitate cosmic al Organizaþiei Naþiunilor Unite. În privinþa educãrii tineretului în a fi pregãtit sã înlocuiascã generaþia de astãzi ºi care sã ºtie sã acþioneze pentru apãrarea planetei Pãmânt, vis-a-vis de obiectele periculoase, care este rolul dumneavoastrã în acest sens? În primul rând, orice astronaut, atât individual cât ºi prin intermediul Asociaþiei Exploratorilor Spaþiului Cosmic sau al instituþiilor oficiale pe care le reprezintã – participã la procesul de educare al

tinerei generaþii, aduce în faþa tinerilor curioºi informaþii asupra unor realitãþi legate de planeta noastrã, care se vãd mult mai bine din spaþiul cosmic. Dupã ce zbori în spaþiul cosmic realizezi mult mai bine ce înseamnã unicitatea planetei noastre. Educaþia este un element de bazã în dezvoltarea oricãrei societãþi. Tânãra generaþie reprezintã oamenii care vor acþiona mâine, care vor lua decizii mâine ºi poimâine, cei care, la rândul lor, vor trebui sã educe pe cei care vin în urma lor, iar educarea acestor generaþii care vin trebuie fãcutã ºi de noi, cei care am perceput direct, am simþit, într-un fel pe pielea noastrã ce înseamnã spaþiul cosmic ºi ce înseamnã Pãmântul, vãzut din spaþiul cosmic, cu toate bunele ºi relele lui. Pãmântul este casa noastrã, a tuturor. Nu avem altã casã!

Concret, cum realizaþi aceastã educare a tinerei generaþii? Le þineþi cursuri? În cadrul congreselor Asociaþiei Exploratorilor Spaþiului Cosmic, dar ºi ca invitat particular - de multe ori în România ºi nu numai, fac prezentãri pentru tineri, pentru elevi de liceu, pentru studenþi privind diferite aspecte ale explorãrii spaþiului cosmic ºi privind diferite probleme globale care sunt rezolvate prin intermediul cercetã-

17

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni rilor spaþiale ale studiilor efectuate din spaþiul cosmic. Trebuie sã spun cã prin unicitatea noastrã, în calitate de cosmonauþi, astronauþi, atragem foarte mult atenþia publicului, atenþia tinerilor ºi efectul mesajului transmis de cãtre noi este mult mai rapid implementat de cãtre ei decât ascultat la radio, la o emisiune de televiziune sau chiar într-o discuþie privatã cu altcineva.

Este o misiune importantã pe care mi-am asumat-o ºi suntem conºtienþi de importanþa ei ºi de rezultatele ulterioare. Deja, am întâlnit mulþi ingineri de aviaþie, mulþi cercetãtori din domeniul cercetãrilor cosmice, în România, care mi-au spus, ”ºtiþi, când eram elev, ne-aþi vorbit despre spaþiul cosmic ºi de atunci m-am hotãrât sã îmbrãþiºez acest domeniu de activitate.” Vã daþi seama cã este o satisfacþie deosebitã, care acum, la peste 30 de ani de la zborul cosmic, 30 de ani în care am fãcut numeroase prezentãri în cadrul a sute de ºcoli, instituþii, universitãþi, sã am acest feedback ºi sã vãd cã o parte din ceea ce am investit în întâlnirile mele cu tinerii s-a transformat în preocupãri reale ºi în abordarea de cãtre ei a unor profesiuni din domeniul aeronauticii, astronauticii, ºtiinþelor legate de acestea, preluând astfel ºtafeta.

18

Am cunoºtinþã de un asemenea caz, un inginer care a studiat la Bucureºti ºi care, în prezent, lucreazã la NASA. Mi-a transmis cã l-aþi inspirat privind alegerea profesiei sale...

Da, mulþi români au ajuns în poziþii importante în diferite companii strãine, inclusiv americane, fie în domeniul tehnologiei informaþiei, fie în domeniul ºtiinþelor spaþiale, dar ºi în multe alte domenii de activitate. Sunt numeroºi cei care mã cunosc, pe care i-am inspirat într-un fel, nici eu nu le ºtiu numãrul, sau pe unii n-am ajuns sã-i cunosc personal niciodatã.

M-au ascultat într-o salã de curs sau la o prezentare ºi apoi s-a dovedit cã ceea ce le-am transmis le-a fost benefic pentru profesiunea lor. În urma interviului pe care l-am realizat cu dumneavoastrã în urma cu 4 ani, printre ecourile primite de la cititori a fost ºi acela de uimire, cã la o vârstã atât de tânãrã aþi reuºit sã zburaþi în cosmos... În primul rând aº remarca faptul cã multe lucruri mari în viaþã pleacã dintr-o întâmplare. Pur ºi simplu, mam aflat la momentul potrivit în locul potrivit pentru a putea participa la selecþia pentru candidaþi cosmonauþi. Am ridicat mâna, am spus ”vreau ºi eu” ºi, în final, dupã încheierea procesului de selecþie, o

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni perioadã scurtã de pregãtire în þarã, apoi lungã de pregãtire în ”Orãºelul stelar” de lângã Moscova, am ajuns cosmonaut. Competiþia în România a fost mare, participând în cadrul câtorva grupuri de selecþionare cam 150 de candidaþi. În final am rãmas ºapte, apoi cinci, trei; din trei am fost aleºi doi care sã urmãm cursul complet de candidaþi cosmonauþi iar în final, dupã rezultate, s-a tras linia ºi s-a ales, ºi am fost selectat eu pentru a reprezenta România în spaþiul cosmic.

Este adevãrat, 28 de ani reprezintã o vârstã fragedã pentru a zbura în spaþiul cosmic. La vremea respectivã am fost al 4-lea din lume, ca vârstã, care am zburat în cosmos. Dar, în acelaºi timp, acea vârstã îþi oferã posibilitatea unor realizãri deosebite; eºti plin de energie, plin de resurse, parcã totul þi se deschide în faþã ºi învãþând/ studiind foarte bine, trecând peste toate fazele de pregãtire, inclusiv fizicã, inclusiv pentru situaþii speciale, am simþit - efectiv, cã pot realiza cu deosebit succes acest zbor în cosmos. Am fost convins de când am plecat în spaþiul cosmic cã nu mi se va întâmpla nimic.

Parcã a fost o aurã de energie în jurul meu care îmi spunea ”trebuie sã fii sigur pe tine, totul va fi bine!” Desigur, te gândeºti ºi la

lucruri negre, indiscutabil!; 4,5 la sutã, din cei care au zburat în spaþiul cosmic, au dispãrut în timpul misiunii, fie cã a fost vorba de lansare sau aterizare, dar, cu toate acestea, te gândeºti cã ”tu” trebuie sã faci parte din cealaltã categorie, a celor care vor încheia cu succes acel zbor cosmic. ªi, toatã aceastã determinare are importanþa ei, inclusiv psihologicã în realizarea cu succes a zborului cosmic.

La întâlnirea cu publicul ieºean, din 7 octombrie 1987, ne-aþi povestit multe lucruri despre toatã aceastã ”aventurã” cosmicã, cu detalii, inclusiv despre mâncarea cosmicã. Probabil cã mai puþini ºtiu, dintre cei tineri, despre aceste detalii...

Sunt multe lucruri de spus, e vorba de mâncare, e vorba de condiþiile de asigurarea vieþii la bordul unei staþii orbitale sau ale unei nave cosmice. ªi mâncarea este pregãtitã special, desigur. Nu poþi sã mãnânci mâncarea în forma pe care o mãnânci pe Pãmânt.

Trebuie sã þii cont, cã acolo sus te afli în imponderabilitate, trebuie sã ºtii cã acolo nu ai o sobã pe care sã prepari mâncarea, dar, în acelaºi timp, simþi nevoia sã mãnânci o mâncare proaspãt gãtitã, ºi existã metode de a o gãti jos, în a o transforma într-un produs care sã

19

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni fie transportabil în spaþiul cosmic iar acolo, printr-un adaos de apã la o anumitã temperaturã, s-o transformi, din nou, într-o mâncare proaspãt gãtitã, cu aceleaºi arome, cu aceleaºi gusturi pe care le are atunci când o gãteºti acasã la tine.

Existã tehnologii... ºtiinþele spaþiale s-au dezvoltat foarte mult ºi în acest domeniu ºi lucrurile care pãreau iniþial nerezolvabile ºi-au gãsit în final rezolvarea.

Ce propuneri aveþi pentru România, în domeniul spaþiului cosmic?

Vom mai avea vreun cosmonaut?

Zborul uman în spaþiul cosmic reprezintã doar o anumitã categorie a activitãþilor spaþiale ºi nu ºtiu dacã este cea mai importantã. În primul rând, pentru o þarã ca România, participarea la programe spaþiale internaþionale, în principal europene, este esenþialã. România, de doi ani de zile, este membru plin al Agenþiei Spaþiale Europene ºi avem posibilitatea sã participãm atât la programele obligatorii pentru orice stat membru, cât ºi la programe opþionale. În acelaºi timp, o serie întreagã de aplicaþii ale tehnologiilor spaþiale sunt importante pentru noi, pentru buna funcþionare a economiei în anumite sectoare: a transporturilor, a agriculturii, a mediului º.a.m.d. Agenþia Spaþialã Românã coordoneazã

20

la nivel naþional dezvoltarea ºi implementarea unor programe utile pentru aceste domenii ale economiei naþionale, dar în acelaºi timp reprezintã România în orice instituþie internaþionalã de profil.

De asemenea, zona de cercetare ºtiinþificã este importantã pentru cã fãrã cercetare ºtiinþificã nu poþi avea rezultate care, ulterior, sã fie aplicate practic. Iar românii îºi aduc o contribuþie deosebitã la zona de cercetare ºtiinþificã, având specialiºti buni, având institute care ºi-au promovat atât înainte de 1989, cât ºi dupã 1989, interesele ºtiinþifice, educarea unor specialiºti tineri, implicarea lor în programe spaþiale atât în Est cât ºi în Vest.

Vã mulþumesc! ªi eu vã mulþumesc!

Alte informaþii: 1. Prezentarea de la Ierusalim: https://2440rotary.shutterfly.co m/zoneinstitute 2. Biografia cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu: http://en.wikipedia.org/wiki/Dumit ru_Prunariu#External_links Interviu realizat de Lucreþia Berzintu Ierusalim, 28 noiembrie 2013

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

SIMONA BOTEZAN, jurnalist româno-american:

„Emigranþii sunt ambasadorii neoficiali ai României în lume”

„Cei mai puternici lideri ai planetei sunt oameni carismatici, foarte deschiºi spre dialog ºi uimitor de modeºti, nu sunt intangibili” „Politicienii români ar trebui sã ºtie cã sunt slujbaºii poporului pe care-l reprezintã ºi sã se comporte ca atare” Simona Botezan la NATO Summit Chicago 2012 ”Emigranþii poartã tricolorul în suflet, chiar dacã fizic nu mai locuiesc în România sau chiar dacã unii nu mai sunt români în acte. Emigranþii sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, îºi pun amprenta pe imaginea þãrii natale în locul de exil. De aceea, mã iritã apelativul «americanco», pentru cã intenþionat sau nu, mi se pare peiorativ”, ne-a mãrturisit Simona Botezan, jurnalist româno-american la ziarul „Mioriþa USA”, unde este ºi director adjunct.

Datoritã Simonei Botezan am aflat de ofiþerul american Tudorel Caliga, gãlãþeanul care a defilat în una dintre formaþiunile militare de escortã a preºedintelui Obama. Povestea lui aþi putut-o citi tot în pagina de Diaspora a ziarului „Viaþa liberã”, iar fotografia ofiþerului a fost, ºi în ziarul nostru, ºi în „Mioriþa USA”, pe prima paginã. Simona Botezan a participat nu numai la Parada Inauguralã de la Washington – a primit una dintre invitaþiile speciale “golden ticket” de la senatorul Charles Schumer – preºedintele Comitetului de Inaugurare Prezidenþialã, ci ºi la alte evenimente de maximã importanþã. A fost prezentã la Summit-ul NATO de la Chicago în 2012, i-a întâlnit pe cei mai importanþi lideri ai planetei, a fãcut lobby în Comisia Juridicã a Senatului, pentru schimbarea legii imigrãrii în favoarea specialiºtilor români din SUA, iar în 2010 a fost singurul jurnalist româno-american acreditat de Departamentul de Stat pentru întâlnirile bilaterale la nivel înalt ale doamnei Hillary Clinton.

Este acreditatã de Galeria de Presã a Senatului, iar North American Romanian Press Association a premiat-o pentru reportaje.

Pe scurt, a obþinut în presa româno-americanã ceea ce în România nici nu ar fi îndrãznit sã viseze!

21

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Lumea, altfel Simona Botezan a scris întotdeauna din pasiune, deºi jurnalismul nu este profesia ei de bazã – este inginer chimist ºi broker – nici sursa ei de venit. „Am colaborat voluntar cu mass-media din þarã ºi tot la fel colaborez ºi cu presa diasporei. Ca urmare, trecerea mea din presa româneascã în presa româno-americanã nu a însemnat o schimbare din punct de vedere pecuniar. Ceea ce s-a schimbat a fost orizontul meu, pentru cã lumea se vede altfel de la Washington. Am constatat cã cei mai puternici lideri ai planetei sunt oameni carismatici, foarte deschiºi spre dialog ºi uimitor de modeºti, nu sunt intangibili. Vedetele din SUA se diferenþiazã mult de VIPurile noastre ºi prin atitudine ºi prin realizãri”, spune Simona Botezan.

Majoritatea publicaþiilor româneºti din SUA se distribuie gratuit, iar jurnaliºtii colaboreazã voluntar cu mai multe ziare ºi reviste din diaspora.

Cu toþii au interese comune – informarea comunitãþii româno-americane; pãstrarea valorilor româneºti ºi a limbii materne în comunitãþile din America de Nord.

Demontând miturile „În general, scriu despre America pe care o cunosc eu ca emigrant, o þarã diferitã de cea din peliculele de la Hollywood sau din broºurile agenþiilor de turism. S-a întâmplat sã scriu articole în care am demontat mituri despre SUA ºi «visul american» sau sã-mi exprim opiniile despre subiecte fierbinþi din România, în special pe teme politice ºi economice, unde adesea lucrurile se vãd altfel de pe acest mal al Atlanticului.

Promovez cultura noastrã ºi pe cea americanã, realizãrile ºtiinþifice ºi tehnice ale românilor – americani, prietenia dintre cele douã popoare, asemãnãrile ºi diferenþele dintre ele. Mã strãduiesc sã aduc în atenþia cititorilor românii cu care ne mândrim, oameni valoroºi, dar necunoscuþi sau care apar foarte rar în mass media din þarã. SUA este plinã de români valoroºi; românii din America nu sunt “cãpºunari”, nu sunt “laºi” sau “trãdãtori de þarã” aºa cum sunt catalogaþi de o parte dintre cei rãmaºi în þarã. Românii din America sunt apreciaþi la locurile lor de muncã, mulþi au

22

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni propriile lor afaceri, au absolvit universitãþi prestigioase în SUA sau au locuit în mai multe þãri înainte sã se stabileascã în SUA”, ne-a spus jurnalista.

România, prin ochii unui jurnalist de peste Ocean Jurnalista este convinsã cã românii ar avea o viaþã mai uºoarã dacã ºiar însuºi o parte dintre valorile americane. „Mi-ar plãcea ca românii sã preþuiascã mai mult cinstea, corectitudinea, munca, þara, familia, eroii, campionii, copiii supradotaþi etc. Politicienii ar trebui sã ºtie cã sunt slujbaºii poporului pe care-l reprezintã ºi sã se comporte ca atare. Mi-ar plãcea ca românii sã fie mai atenþi la suferinþele semenilor lor – copii orfani, persoane cu dizabilitãþi sau cu alte nevoi speciale. Aº vrea ca românii sã zâmbeascã mai mult ºi sã vorbeascã mai frumos despre þara lor, sã promoveze ceea ce avem bun ºi mai frumos, aºa cum fac alte popoare, sã-ºi cunoascã mai bine istoria, tradiþiile, cultura, oamenii de ºtiinþã ºi personalitãþile remarcabile. Mi-ar plãcea sã manifeste o atitudine pozitivã, sã fie mai întreprinzãtori – «sã pescuiascã» singuri în loc sã aºtepte sã le dea altcineva «un peºte». Mi-ar plãcea cã românii sãºi cunoascã propria valoare, fãrã exagerãri ºi derapaje, fãrã aere de superioritate sau inferioritate, sã se considere egali cu celelalte naþiuni, pentru cã suntem la fel de buni ºi de inteligenþi ca ºi alþii. Avem propria noastrã identitate, pe care trebuie sã o definim mai clar, sã ne-o însuºim, iar apoi sã fim capabili sã o transmitem mai departe!”, ne-a spus Simona Botezan.

CV de succes Simona Botezan a debutat ca realizatoare de emisiuni science-fiction la Radio 21 Turda. Timp de trei ani a fost realizatoarea buletinului de ºtiri financiar-bancare la PRO TV Turda. Are studii de management, retoricã, programare neurolingvisticã ºi este deþinãtoarea trofeului “Lectorul Anului 2007”, acordat de revista XPRIMM în decembrie 2007. Trei luni mai târziu, a emigrat în SUA cu familia.

(Anca Melinte - Viaþa Liberã)

23

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Eugenia CimboroviciTeodoreanu (n. Dohotariu), fostã ziaristã la "Gazeta de Herþa" (1993-2005), în prezent ziarist corespondent netitular voluntar la "Zorile Bucovinei" (din 1971) Cernãuþi ºi la "Jurnalul de Sighiºoara" corespondent netitular voluntar (din 2010) - vezi site-urile: www.sighisoaraonline.com/ (din 11.10.2012); redactiajsr.files.wordpress.com/2012/11/jsr-778.pdf?; http://vikingi.ro/fermieri-romani-de-pe-tarnave-laconferinta-internationala-de-la-copenhagadanemarca/ º.a.

REVISTÃ INDEPENDENTÃ DE INFORMAÞIE SOCIOPOLITICÃ ªI CULTURALÃ, EDITATÃ SAPTÃMÂNAL ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII DIRECTOR / Publisher: Dwight Luchian-Patton REDACÞIA: Vera Luchian-Patton EDITOR in Chief / Publisher Contact: Mailing Address: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anaheim, CA 92803-391 Redacþia: Phone/Fax: 714 - 758 -8801 E-mail: redactia_clipa@sbcglobal.net; clipa_magazine@yahoo.com; revista.clipa@gmail.com

24

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

CitizenJournal Primul portal multilingv de ºtiri din Nordul Bucovinei/ Primul portal de ºtiri în limba românã din Cernãuþi, creat cu scopul de a reflecta cele mai importante evenimente din viaþa românilor de aici, dezvoltarea sectorului social; de a sprijini dezvoltarea societãþii civile, jurnalismului civic ºi relaþiilor dintre organizaþiile ºi instituþiile din cel de-al treilea sector al societãþii. http://citizenjournal.info/ro/

25

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Revistã literarã – ISSN 1916-0623 DESTINE LITERARE este o revistã periodicã de literaturã, publicatã de Alexandru Cetãþeanu, preºedintele Asociaþiei Canadiene a Scriitorilor Români, în Montreal, Canada.

Iniþial, a fost publicatã pentru prima datã sub numele DESTINE, în luna mai, 2007. Din octombrie 2008, numele a fost schimbat cu Destine Literare.

Numãrul apariþiilor pe an variazã între 4 ºi 6. Formatul revistei este ISO-A4 (210/297 mm) ºi numãrul de pagini poate varia între 118 ºi 160. Cele mai multe dintre articole sunt publicate în limba românã, dar de asemenea în francezã ºi englezã, fãrã traducere în românã, deoarece mulþi dintre cititorii foarte educaþi ai Destinelor Literare sunt bilingvi sau trilingvi.

Obiectivul editorului este de a crea „punþi” de legãturã între scriitorii români care trãiesc în strãinãtate de mult timp ºi scriitorii din România, cu cititorii „între”.

Ideea este de a împãrtãºi (indirect, cu poezie, eseuri, povestiri, prin arta etc.) experienþa de viaþã din exteriorul României (spiritualã ºi nu numai) cu viaþa din aceastã fostã þarã comunistã (ºi invers). Sperãm cã încet, dar sigur, mentalitãþile ºi comportamentul greºit acumulat în timpul „erei comuniste” (în România ºi în strãinãtate) se va schimba. O bunã literaturã ºi informaþie nu poate avea decât un bun efect în totul.

De asemenea, în revista se publicã din operele multor scriitori din diferite þãri din lume. În felul acesta, cultura românã ºi cultura celorlalþi este mai bine ºi mai direct înþeleasã. Revista are o bunã reputaþie printre cititorii din þãrile unde contributorii (la revistã) sunt bine cunoscuþi ºi apreciaþi prin activitãþile lor literare.

Toate numerele revistei Destine Literare începând cu luna octombrie 2008 sunt disponibile pe internet, format PDF, la pagina web www.scriitoriiromani.com (Destine Literare, în stânga pe pagina principalã) ºi din 2012 pe SCRIBD (http://www.scribd.com/doc/133619006/Destine-Literare-March-2013) ºi ISSUU (http://issuu.com/destineliterare/docs/march2012).

26

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Sã ne cunoaºtem patria…Canada (Cãlãtorie la Thompson, Manitoba) Alexandru Cetãþeanu

Am colindat Canada în lung ºi în lat, însã nu cred cã ajunge o viaþã de om pentru a cunoaºte în întregime aceastã fascinantã parte a Planetei ”?ara hyperboreenilor” cum mi-am permis sa o ”botez” în una din cãrþile mele. Þinutul «dintre trei oceane» este imens ºi plin de mistere, plin de surprize, plin de necunoscut. Aºa se face cã nu am ezitat o clipã când am primit prin email un “PO” (Purchase Order – sau Comandã, pe româneºte) de a merge la Thompson, Manitoba. Numele îmi pãrea cunoscut, dar de unde ? Nici colega mea Kelly din Forth Wayne, Indiana (cea care a trimis aceastã comandã companiei mele ”Panoramic Radiology” pentru a instala un aparat de radiologie panoramicã ), nu ºtia bine unde se aflã Thompson – ”un orãºel în nordul provinciei Manitoba”, m-a

”lãmurit” ea. Bine cã s-a inventat Internetul , de unde am aflat imediat date utile despre ”Thompson” , aºa cum poate face oricare cititor al acestor rânduri, dacã ”întreabã” pe Google. Pe scurt : Orãºelul în cauzã a fost înfiinþat în anul 1957, când s-a descoperit un zãcãmânt important de aur în zonã. Abia zece ani mai târziu, în prezenþa reginei Elisabeta a ...Canadei, a fost încorporat ca oraº.

A avut 26 de mii de locuitori (în perioada de glorie!), iar în prezent oraºul are numai aprox. 13.000 de locuitori. Explicaþia este simplã - s-a

terminat aurul. Amuzant, a fost pe locul trei ca mãrime în provincia Manitoba, iar în prezent este pe locul 5, deci este oraº important, dupã ”normele” provinciei. Mare noroc cã mai existã nichel, altfel ar fi devenit un oraº ”fantomã” - (Ghost town),

27

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni cum existã cu miile (nu exagerez) în aceastã þarã. Este oraºul cu cele mai multe crime în Canada (!) ºi ar mai fi multe de aflat despre acest loc îndepãrtat, cu numai douã luni de varã pe an (!). Mã întreb - mai au

oare sens reportajele de cãlãtorie, când poþi gãsi atâtea informaþii pe Internet? Eu aº zice cã... da. Oricât ai citi ºi ”naviga” pe Internet, ”trãirea” unei cãlãtorii prin locuri misterioase, descrisã prin cuvinte însoþite ”de imagini” (aºa cum veþi vedea), dacã este bine scrisã, poate aduce emoþii

28

în plus faþã de trãirile ”on line”. Eu aºa cred, iar cititorii acestei istorisiri mã pot contrazice dacã nu am dreptate – nu mã voi supãra.

- Sã facem o cãlãtorie aºa de lungã pentru a câºtiga numai 1000 de dolari (US), plus cheltuielile, nu meritã, mi-a reproºat prieteneºte un coleg . De ce nu ai negociat pentru mai mult pentru companie? Avea perfectã dreptate colegul meu (tot atâta ne plãtesc americanii pentru numai câteva ore de lucru în Montreal) , însã eu aº fi fost în stare sã mai contribui din ”buzunar”, numai sã merg în «The Hub of the North» (Rãscrucea nordului) sau ”Crime Capital of Canada” (Capitala crimei în Canada), un alt ”nickname” (poreclã) a orãºelului, care în plus mai este ºi ”Capitala mondialã a lupilor”! Îmi place sã cãlãtoresc prin locuri speciale - spirit de aventurã, aºa sunt eu ºi nu mã pot schimba. Ce pot sã fac?

Am dat telefon dentistei R.P. (de la cabinetul dentar unde trebuia sã ajung) pentru a ne înþelege asupra datei convenabile prezenþei mele acolo ºi pentru a afla cum se ajunge în Thompson. Cu o voce prietenoasã ºi caldã (dupã nume am presupus cã este indiancã din India (!) ºi am avut dreptate) dentista mi-a explicat tot ce am avut nevoie sã ºtiu. De la Winnipeg la Thompson zboarã avioane, dar nu în fiecare zi ºi nu directe. Unele curse fac pânã la 5

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni excale (!). Mare ”drãcie”! Am decis pe loc sã conduc, aflând de la dentistã cã dacã am noroc de vreme bunã, de la Winnipeg la Thompson, la volan, nu se depãºesc 8 ore. ”Not too bad” (nu prea rau) mi-am zis în gând, voi “simþi” mai bine locurile prin care voi cãlãtori. Maºina de închiriat (tot pe Internet) costa aprox. 300 de dolari pentru 5 zile – deci... ”Not too bad”... ...”Am fost, am vãzut, am… învins” - îmi vine sã spun acum, când scriu aceste rânduri. Mã aflu în avion. Peste aproape 3 ore de zbor voi ajunge în Ottawa, de unde voi lua un avion mic, cu elice, care mã va duce acasã, la Montreal.

Încerc sa-mi adun gândurile...

Deci, aventura mea spre nord-vestul Canadei a început acum cinci zile, miercuri, 18 septembrie, cu o întâmplare bunã ºi cu una rea. Sã încep cu cea bunã: Din nu ºtiu ce motive, am primit loc pe rândul 3 D, deci clasa «business». Biletul a costat cam mult, 730 de dolari pentru trei ore de zbor, deci m-am gândit cã a fost cumva o... compensare. Spre comparaþie, pentru aprox. 10 ore de zbor Montreal – Bucureºti, biletul m-a costat cu numai 240 de dolari mai mult! Deci, durata zborului nu este proporþionalã cu costul biletului – ciudat, nu?

M-am bucurat sã cãlãtoresc mai confortabil, dar nu m-am bucurat (partea rea) cã bagajul mele nu au ajuns la modernul aeroport din Winnipeg, odatã cu mine. Am avut chiar o presimþire ca aºa se va întâmpla – de vinã nu a fost decât ”Costicã” – aºa numim noi un craniu adevãrat, îmbrãcat în silicon (aratã exact ca un cap de om), indispensabil în radiologia panoramicã ºi care a necesitat o inspecþie mai...

29

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

atentã, ba chiar am fost chemat înapoi, la control, sã dau explicaþii.

Ce vremuri! Înainte de 11 septembrie 2001, nu existau decât controale sumare, puteam sã cãlãtoresc fãrã probleme, sã iau orice cu mine în avion... pe când acum, nici o sticlã cu apã nu se mai poate lua în cabinã. ªi ce ”armate” de controlori la aeroporturi! Câtã aparaturã de depistare a potenþialilor teroriºti! Oare se va mai reveni vreodatã la normal, ca înainte de data fatidicã de 11 septembrie, 2001?

Dar sa revin cu gândurile la aeroportul din Winipeg, de unde avionul a decolat acum o jumãtate de orã. Ce trebuia sa fac acum 5 zile, când am aterizat în capitala provinciei Manitoba? Sã aºtept bagajul, sau sã plec la drum? Foarte amabil, salariatul de la ghiºeul «bagaje pierdute» al companiei Air Canada, m-a sfãtuit sã nu conduc noaptea, deoarece toamna sunt multe animale pe ºosea – cerbi, cãprioare, urºi, lupi ºi chiar elani (moose în englezã sau orignal în francezã). Câte accidente cu animale nu am vãzut în periplurile mele prin

30

America ºi de câte ori nu am evitat în ultima secundã impacturile cu animale! Problema aceasta este serioasã în America de Nord. Am ales deci sã plec la drum imediat, cu maºina închiriatã la aeroport – ºi sã sper cã bagajul va ajunge la Thompson... asap (as soon as possible – cat mai repede posibil).

Am fost asigurat cã Greyhound-ul (cine nu a auzit de cartea «America ogarului cenuºiu» a lui Romulus Rusan? – ce lecturã fascinantã pentru acele vremuri, când nici nu visam cã voi colinda atâta prin America!) îmi va aduce bagajul peste noapte ºi aºa a fost. ªoseaua nr. 6 care duce de la Winnipeg la Thompson este impecabilã, chiar dacã nu are decât douã

benzi. Rar vezi câte o denivelare sau câte o fisurã în asfalt. Pe parcursul a douã sute de kilometri de la Winnipeg spre nord, ºoseaua trece prin localitãþi mici, cu multe ferme ”cochete”, aº putea zice. La o barierã de cale feratã, mai sa nu-mi vinã sa-

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni mi cred ochilor, parcã ireal! Întoarcere la începutul secolului trecut?

Visam? Scrâºnind din biele - manivele, a trecut agale un tren cu locomotivã cu aburi, frumos ºi curat de parca parcã abia ieºise din fabricã, venit parca din filme. Vedeþi poza alãturatã. Era istoricul tren Prairie Dog Central, repus în funcþiune pentru turism. ªi surprizele au continuat – în partea dreapta a ºoselei, mi-a atras privirea o gâscã imensã (în latinãBranta Canadensis), evident... canadianã. Este un monument ridicat în cinstea acestei creaturi fascinante – inconfundabile. Se pare ca manitobanii iubesc nespus aceste pãsãri superbe, dupã unii, prea multe în Canada. Vedeþi poza gâºtii ”monument”. Nu am prea avut timp de admirat ºi fotografiat gâsca ºi am continuat drumul. Aproape 600 de kilometri, nu am mai vãzut decât pãduri, lacuri ºi râuri. Animalele sãlbatice nu mi-au prea ieºit în cale, aºa cum mã aºteptam. Am vãzut numai câteva cãprioare, douã vulpi, un lup (sau coiot) rãtãcit de haitã ºi multe, multe prepeliþe.

Traficul a fost foarte redus pe aceastã ºosea cu numãrul 6, am mers zeci de kilometri fãrã sã întâlnesc nicio altã maºinã. Pare o mare risipã de asfalt – o investiþie nerentabilã – aºa ºosea minunatã pentru aºa de puþine maºini ! M-am simþit ca întro ”cuºcã Faraday” nestrãpuns de mii

ºi mii frecvente de unde electromagnetice ca în zonele populate ale Planetei. Nu glumesc, pe o mare parte a drumului, niciun post radio – nimic. Liniºte totalã în eter, armonie ºi frumuseþe pe pãmânt! În sfârºit, cu emoþii cã mi se terminã benzina din rezervor (sunt foarte rare staþiile de benzinã spre Thompson) am ajuns la destinaþie, la hotelul de trei stele numit Burntwood. La hotel, surprizã: foarte mulþi indigeni (first nation ºi inuiþi) ºi pe afarã ºi pe hol... exact ce mi-am dorit - sa aflu câte

31

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni ceva despre viaþa acestor misterioºi oameni ai gheþurilor. Prima întrebare care mi-a venit in minte - de unde au ei bani? O noapte la acest hotel costa peste 100 de dolari, daca punem la socoteala si taxele. Însã oboseala ºia spus cuvântul - în prima searã mam culcat devreme, ºi nu am intrat în vorbã cu nimeni.

Am avut treaba câteva ore, restul timpului am explorat zona, fredonând, conform tradiþiei personale, ”M-a fãcut mama oltean”. Am mers pe Millenium Trail – Spirit Way ºi am trecut pe lângã King Miner Statue ( Statuia minerului rege vedeþi poza) de mai multe ori, am fost la Heritage North Museum, în parcul MacLean, grãdina zoologicã , am vãzut cã existã un club de golf ºi m-am bucurat de frumuseþea locurilor. Remarcabilã este pictura muralã a unui lup de pe un bloc de 10 etaje numit Hyghland Tower, cea mai mare din Canada, pictatã de Charles Johnston. Poza alãturatã va vorbi de la sine. Lupul este adulat în localitate. Nu am vãzut toate statuile de lupi urlând la lunã din Thompson, dar mi s-a spus ca existã 33 de astfel de creaþii, care de care mai vesel pictatã. Orãºelul are tot ce ii trebuie – universitate, scoli, centre de cumpãrãturi (cinci!), spital, centre de achiziþii de blãnuri, primãrie mare, echipã de hokey (normal, nu lipseºte gheaþa) clãdire pentru cei fãrã adãpost (Homeless Shelter),

32

puºcãrie, poliþie cu 48 de politiºti (numai doi sunt indigeni), centru de dezintoxicare etc. Peste 40% din populaþie este de provenienþã ”first nation” (Prima naþiune). Am înþetes din discuþii cã aprox. 20% din locuitori lucreazã la mina de nikel, unde sunt plãtiþi foarte bine. În ultima searã la Thompson, am încercat sã intru în vorbã, conform planului meu, cu localnicii care stãteau la acelaºi hotel cu mine sau pe afarã, prin preajma lui.

- Frumoasã toamnã ! i-am zis unei femei, care se vedea clar cã este de prin partea locului. In loc de rãspuns, aceasta a venit cu o întrebare: - Vrei sa mergi la o cafea cu mine?

- Nu beau cafea seara, m-am scuzat eu, surprins de propunere. A mai repetat întrebarea de câteva ori, mecanic, parcã era un robot. Am refuzat-o la fel de politicos de fiecare datã. Nu ºtiam cã pot avea aºa succes la femei indigene.., o spun în glumã.

- De unde eºti ?

- Din Montreal. Dar tu?

- Din Southfenghen (aºa am înþeles, chiar ºi dupã ce am rugat-o sã repete de trei ori numele localitãþii).

- Este departe ? am întrebat eu.

- Patru-cinci ore nord. Este foarte departe...

- Cum te cheamã?

- Stela.

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni Trei tineri (vedeþi pozele, inclusiv a lui Stela), au intrat în vorbã ºi ...ne-am împrietenit pe loc. Am aflat cã fac parte din ”first nation” (ca ºi Stela) ºi discuþia cu ei a fost foarte interesantã, în ciuda veseliei bahice care îi anima. Erau studenþi, nu i-am întrebat ce studiau, dar erau foarte bine informaþi în multe domenii.

Impresionant! Am vorbit despre China, despre Egipt, despre Siria... despre Africa, despre resursele naturale din zonã, despre inechitãþile sociale, despre pierderea identitãþii ”primei naþiuni”, despre comunism (credeau cã acesta ar fi o bunã soluþie pentru Planetã...), despre independenþa lor viitoare cu un guvern propriu ºi cu bani proprii, despre Uniunea Sovieticã (pe care o confundau cu Rusia), despre Shakespeare ºi câte ºi mai câte.

Crime in Thompson? Nu este adevãrat, mi-au spus noii mei prieteni, foarte indignaþi. Mi-au explicat cã în Winnipeg se produc mult mai multe crime, nu în Thompson, unde se fac numai mici ºi nevinovate infracþiuni.

Chiar ºi urinatul în locurile publice este o crimã. Mai bine s-ar liberaliza drogurile, mi-au explicat ei. Bãutura ºi dependenþa la alcool este prima mare problemã în Thompson, susþineau prietenii mei. În plus, guvernele (provincial ºi federal) sunt de vinã de toate crimele, deoarece nu iau mãsuri eficiente. Tehnica modernã este criminalã - subjugã oame-

nii! De supãrare, unul din noii mei prieteni, a trântit celularul inteligent de asfalt cu toatã puterea, aºa de tare, cã a sãrit în bucãþi, pe care le-a aruncat în tufiºul din apropiere. Vreau sã rãmân un om liber!, a exclamat el fericit. Ne-am îmbrãþiºat de rãmas bun ºi am plecat la culcare. Ei au rãmas în mediul lor, cu lupii, cu frigul, cu zãpezile si cu... minele de nikel.

Din cele douã ziare locale – nu am vãzut ºi altele, am simþit ºi mai bine ”pulsul” localitãþii.

Unul se numeºte Citizen (numele meu în englezã!)– cu subtitlul: Serving the Hub of the North since 1960!

Are site-ul: WWW. THOMPSONCITIZEN.NET. Se poate recunoaºte uºor dupã lupul urlând la lunã în litera C. Din editorial, aflu cã preþul nichelului a scãzut cu 2,25 dolari pe livrã, mare pierdere pentru localitate. Totuºi, planul de a se economisi 100 de milioane de dolari în ultimii doi ani s-a realizat în proporþie de 95%. În zona 1-D Lower, proiectul de a se exploata rocã bogatã în nichel (ºi alte metale) este în studiu de profitabilitate încã din anul 2005. Bunãstarea locuitorilor oraºului depinde de …China, cea mai mare consumatoare de nichel din lume. Nu ºtiam.

O importantã preocupare în zonã – protecþia mediului prin reducerea emisiei de SO2 (dioxid de sulf) ºi eliminarea astfel a ploilor acide. Am

33

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni vãzut în drumul meu câteva porþiuni de pãdure cu arbori uscaþi – trist contrast cu nesfârºitele zonele verzi inspirând sãnãtate. Pentru a se proteja mediul, unele topitorii ºi rafinãrii se vor închide pânã în anul 2015. Existã obligaþia ca 88% din emisiile de SO2 sã se elimine în provincia Manitoba în aprox. doi ani. Interesante rubricile – Opinion ºi Viewpoint, dar nu intru în detalii, deja m-am lungit cam mult cu acest reportaj. În rest, mi-au atras atenþia în ziar multe anunþuri de locuri de muncã (nu exagerez!) ºi reclame.

O altã publicaþie localã care mi-a ajuns în mânã (se gãsea la hotel) se numea Nikel Belt News – cu subtitlul – Serving the Norman Region since 1961. Are acelaºi site web cu Citizen, deci presupun cã are acelaºi patron. Pe prima paginã a ziarului din 13 septembrie – predomina (pe lângã reclame) o frumoasã pozã de rãsãrit de soare peste Paint Lake. Pe prima copertã a ziarului din 20 septembrie, am admirat poza lacului ”Setting Lake” ºi al zonei la lângã lac amenajatã pentru camping. Ca articole mai interesante – unul cu ceva informaþii despre reducerea de fonduri pentru «High School» care va avea ca efect scãderea numãrului de absolvenþi; altul, critica vehement noul proiect de lege din Quebec, de interzicere a semnelor religioase la funcþionarii publici. Se numeºte Quebec’s Charter of Values ºi discu-

34

þiile pro ºi contra proiectului vor continua mult timp.

Ce am mai aflat? Keewatin Tribal Council ( care reprezintã 11 triburi “First Nations”) ºi Fox Lake Cree Nation (cu 1100 de membri) se opun transportului cu trenul prin teritoriile lor a 330.000 barili de petrol, din portul Chirchill. Nu au fost consultaþi, sunt supãraþi, blocheazã ºoselele ºi sunt convinºi cã existã riscuri pentru ei ºi pentru teritoriile unde vâneazã, pun capcane, duc o viaþã spiritualã specialã etc. Accidentul de tren marfar de la Lac-Megantic din Quebec, unde ºi-au pierdut viaþa 47 de persoane le este bun argument.

Anunþul cu titlul – Eºti emigrant sau refugiat? Departamentul «Thompson Newcomer Settlement Services » îºi oferã gratuit serviciile pentru a ajuta la integrare (http://www.thompsonsettlement.ca), mi-a atras atenþia. Oare existã români (mineri) sau est-europeni prin Thompson? Ofertele de slujbe bine plãtite (aºa cum am vãzut în ziare) pot sã îi atragã. Probabil aºa a fost atrasã de micuþul oraº Thompson dentista R.P., venitã tocmai din India ei cãlduroasã împreunã cu un frate mai mare, sã-ºi deschidã o nouã portiþã spre viaþã în acest mediu special. I-am urat succes ºi am promis cã voi mai ajunge prin ”Capitala mondialã a lupilor”. Cine ºtie, poate cã chiar aºa va fi. Never know! (Niciodatã nu ºtii!)

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Redacþia „Foaia Româneascã” 5700, Jula, str. Gh. Doja nr. 8.

Telefon/fax: +36/66/463-152 Telefon: +36/66/361-789 web: www.foaia.hu Redactor-ºef: Eva Iova-ªimon e-mail: eva.iova@foaia.hu, foaia@foaia.hu

Colectiv redacþional: Anca Liana Butar e-mail: anca.crisan@foaia.hu Ana Cioca Czesznak e-mail: ana.cioca@foaia.hu Editor responsabil:

UNIUNEA CULTURALÃ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA 5700, Jula, str. Gh. Doja nr. 8

35

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Registrazione al Tribunale di Roma nr. 118/2003 in 17.03.2003 Via Salaria n° 274, IV piano, 00198 - Roma www.gazetaromaneasca.com gazeta@stranieriinitalia.it

Gazeta Româneascã Il giornale dei romeni in Italia Gazeta Româneascã e un progetto editoriale di Stranieri in Italia srl e Francesco Costa / ISI GROUP Editore: Stranieri in Italia srl, Via Salaria n° 274, IV piano, 00198 Roma,www.stranieriinitalia.it, info@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan Collaboratori: Andi Rãdiu, Crina Suceveanu, Irena Cara, Victor Druþã, Cornel Toma, Ruxandra Drãgoescu, Georgiana Baciu, Nicoleta Mogoº, Elvio Pasca, Stefano Camilloni

36

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Mesajul sindicaliºtilor români din Italia Andi Rãdiu Situaþia economicã din Italia s-a schimbat. Cu asta suntem cu toþii de acord. E greu de gãsit un loc de muncã, trebuie sã faci compromisuri, sã accepþi ce þi se oferã. Dacã nu, pleci în altã þarã sau te întorci în patrie. Din Treviso aflãm cã 30.000 de români au probleme cu munca. Unii pleacã în altã parte, în Irlanda, Anglia, Germania, dar cei mai mulþi în România. În altã þarã însã, trebuie sã o iei de la zero. În toate þãrile e crizã, ºomaj. Iar în România lucrurile merg ºi mai rãu. Pânã în urmã cu un an, românii din Italia încã îºi permiteau sã refuze locuri de muncã mai grele sau mai prost plãtite. Acum acceptã orice, dar din pãcate, existã foarte multe cazuri în care nu-ºi mai primesc banii munciþi. Ajung sã se urce pe macarale sau sã facã greva foamei, pentru drepturile lor.

Un caz care mi-a atras atenþia este cel din Sardinia. Acolo româncele foarte rar acceptau locuri de „badante”. Era aproape ruºinos sã nu-þi gãseºti de muncã ceva mai plãcut ºi mai bine plãtit, într-un hotel de clasã sau un restaurant prin care se perindau turiºti plini de bani. Acum sezonul a început, dar dai cu tunul ºi dupã un post de spãlãtor de vase. Nici localnicii nu mai au de ales. Despre locuri de îngrijitoare, nici vorbã. Inclusiv italiencele au acceptat sã asiste bãtrâni.

Vasile Baciu, sindicalistul din Padova: „Mulþi devin patroni pentru a avea de muncã”.

Valentin Sînzianu, CGIL Viterbo: „Românii se plâng de „þepele” de la patroni”.

37

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni Radu Nicolae, sindicalist la Piacenza: „Românii sunt mai rãi decât italienii când e vorba de platã”.

Am încercat sã vedem care este situaþia românilor pe o piaþã a muncii atât de calamitatã. Cu cine puteam sã discutãm prima datã, dacã nu cu sindicaliºtii? Ei sunt cei care intrã în contact direct, personal cu oamenii care au probleme de muncã. Concluzia nu e nouã: românii nu sunt informaþi ºi nici nu doresc sã schimbe ceva din punctul ãsta de vedere. Cer ajutorul sindicatelor în ultima clipã, iar dacã nici acestea nu-i pot ajuta, dau vin pe oricine, pe ei înºiºi niciodatã. „Transmiteþi apelul nostru cãtre toþi cititorii, sã se înscrie în sindicat din momentul începerii muncii în Italia, nu doar când au nevoie” ne-a rugat un sindicalist. La Padova, muncitorii sunt obligaþi sã-ºi deschidã „partita Iva” pentru a putea munci. ªi nici aºa nu sunt siguri cã îºi iau banii, iar sindicatul nu-i poate ajuta, cã sunt patroni.

Nu prea existã soluþii general valabile. Din Piacenza aflãm cã mulþi angajatori români angajeazã conaþionali ºi uitã sã-i plãteascã. „Întâlnesc tot mai des cazuri de români cu partita IVA sau firme de construcþii, care nu-ºi plãtesc angajaþii, conaþionali.”, ne-a spus un sindicalist. Pentru ca tabloul sã fie complet, aflãm cã PNL se pregãteºte sã arunce bani frumoºi pentru îmbunãtãþirea imaginii românilor în strãinãtate. În timp ce zeci de mii de români au alte probleme. Munca este acum pe primul loc.

(Gazetaromaneasca.com)

38

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Nu mã pricep, dar vorbesc Sorin Cehan Ce meritã a fi publicat într-un ziar? Ce subiect este ºtire ºi ce nu? În general, o acuzaþie frecventã care se aduce presei este cã preferã ºtirile “negative” celor “pozitive”. Una din caracteristicile importante ale unei ºtiri este “interesul uman”, iar atunci când este vorba de accidente, moarte, suferinþã, chiar dacã nu e vorba de un impact major, oamenii sunt interesaþi de ce li se întâmplã altor oameni. Cu atât mai mult atunci când asemenea ºtiri au impact ºi consecinþe, un ziar nu le poate ignora.

La întâlnirea cu noul ambasador al României la Roma s-a discutat ºi despre presã, despre ce ar trebui sã publice ziarele ca sã nu ºifoneze imaginea românului în Italia. Doamna ambasador, Dana Constantinescu, a spus cã spre deosebire de 2008, când am fost pe primele pagini din Italia luni de zile, acum nu mai suntem în prim plan. “Asta nu înseamnã cã putem sta liniºtiþi. Nu mã pricep la presã, dar mã tem cã orice lucru grav sau foarte grav sã nu ne aducã iar pe primele pagini. ªtirile negative pe prima paginã asigurã tiraj.”

Un participant la întâlnire din salã ºi-a spus ºi el pãrerea, precizând cã a fondat “în timpul liber” un ziar pentru românii din Italia. “Nu mã pricep la presã, dar am decis sã nu dãm ºtiri negative”.

Ca sã nu ºifoneze imaginea românilor. Altfel, opinie foarte rãspânditã pe facebook, mai ales în rândul celor care sunt mândri cã sunt români ºi se supãrã dacã citesc cã un conaþional cu acelaºi paºaport a violat, a ucis, a traficat persoane sau bunuri…

Noul ambasador s-a întâlnit cu reprezentanþii comunitãþii: “De ce nu au fost mai mulþi români aleºi consilieri?”

Nu se supãrã pentru ce a comis, ci cã se vorbeºte despre asta. Sã ne gândim cum ar fi fost un ziar românesc în Italia în 2008, care nu ar fi dat ºtirea crimei comise de Romulus Mailat, mama ºtirilor negative.

39

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni Atunci nu puteai sã dai ºtirile care au urmat, de magazine incendiate, de români bãtuþi pe stradã, de ciclonul politic, ar fi pãrut ceva absurd.

La fel, alte ºtiri negative, megaviolurile din Guidonia, cu tentativa de linºaj a arestaþilor ºi prigoana românilor, apoi cel din parcul Caffarella, cu toatã istoria halucinantã a arestãrii unor nevinovaþi, cu declaraþii politice, cu discuþii la nivel înalt.

O ºtire (bunã? rea?) din aceste zile: În timp ce în piaþa Taksim din Istanbul, demonstranþii erau ciomãgiþi de poliþie ºi atacaþi cu gaze lacrimogene, apoi cu gloanþe de rãzboi, televiziunile controlate sau influenþate de regimul Erdogan transmiteau programe despre bucãtãrie ºi pinguini. Asta înseamnã cã nu se întâmpla nimic în piaþã?

Psihozã anti-români la Ribera, intervine primarul.

“Nu trebuie culpabilizaþi toþi românii”.

Ce înseamnã ºtire negativã? Moartea unui om la muncã este ºtire negativã? Uciderea bietei femei din Foligno de cãtre fostul logodnic, care apoi s-a sinucis, nu ar trebui sã fie pusã în ziar? Sã punem mai degrabã ceva “frumos”, despre insulinã ºi stilou? La Ribera, în Sicilia, primarul a intervenit cerând încetarea psihozei anti-români, dupã ce o fetiþã de 14 ani a fost rãnitã de un grup de bandiþi români.

Dacã apologeþii ºtirilor “bune” mergeau la Ribera ºi se trezeau cu ceva în cap? N-ar fi avut habar de unde li se trage, dacã ar fi ignorat ºtirea “rea”.

Cât despre ºtirile “bune”, cei care “nu se pricep” pot sta liniºtiþi: avem în fiecare numãr mai multe decât orice publicaþie din diaspora.

(Gazetaromaneasca.com)

40

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Gândacul de Colorado (SUA) Fondat în 2001

Director: Lucian Oprea

www.gandaculdecolorado.com redactie@gandaculdecolorado.com +1.970.222.4751 41

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

„JURNALUL DE LUNI” publicaþie israelianã de limbã românã 16 pagini Editor: Doina Meiseles; Redactor Sef: Nando Mario Varga; Redactori: Lucreþia Berzintu, Viorel Maier, Daniel Segal, I. Stiru, Lea Ben Hilel, I. Kandel, Luiza Kohn; Colaboratori: Biti Caragiale, Harry Ros, Licã Bluthal, dr. Lucian Zeev Herºcovici, Carol Feldman, Arnold Helman, Liana Saxone Horodi, ing. Mirel Horodi, B. Gal Goldenthal, dr. Jacqueline Flavian; Cuvinte încruciºate: Dolfi Iancovici; Culegere computerizatã: Renée Cioarã; Tiparul: Hadfus Hahadaº; ADMINISTRAÞIA Corespondenþa: Ofakim (Jurnalul Sãptãmânii), str. Arlozorov 62/ 105, Tel Aviv, cod. 62488 Telefon secretariat ºi abonamente: + 972-(0)77-3351-707 Direcþiunea: + 972-(0)72-2500-773 Fax: +972-(0)77-3351-709 Adresa E-mail: doinajurnal@gmail.com 42

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Mesagerul Românesc este o publicaþie sãptãmânalã, online, ce se adreseazã tuturor românilor din SUA ºi Canada.

Ziarul conþine informaþii de interes general din multiple domenii de activitate precum: culturã, religie, turism, sport sau politicã.

De asemenea, ziarul Mesagerul Românesc include interviuri, articole ºi reportaje din comunitãþile de români din America de Nord. Publicaþia a fost înfiinþatã în mai 2012 cu scopul de a promova activitãþile din Diaspora ºi de a consolida legãtura dintre românii de peste Ocean ºi familiile rãmase în þarã.

Mesagerul Românesc PoBox 16725, Portland, Oregon, OR 97292 E-mail: mesagerulromanesc@gmail.com www.mesagerulromanesc.info Telefon redacþie: (01140)351-466173 Pentru abonamente, marketing ºi publicitate sunaþi la: (503)740-3234 Puteþi citi ºi ziarul în format electronic la adresa: www.mariusmarin.ro http://www.facebook.com/MesagerulRomanesc 43

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Ziarul MIORIÞA USA este o publicaþie independentã de informaþie sociopoliticã ºi culturalã; evenimente din comunitãþile româneºti, de promovare a culturii româneºti, a culturii americane; de promovare a prieteniei dintre cele douã popoare, american ºi român. Este vocea comunitãþilor româneºti din USA. Ziarul Mioriþa USA nu este finanþat de niciun program financiar din þara sau din America de Nord. Este susþinut financiar din donaþii, abonamentele cititorilor, precum ºi din reclamele firmelor româno-americane, care doresc sãºi promoveze afacerile. Întregul colectiv redacþional lucreazã voluntar. Deºi nu este plãtit, colectivul ziarului depune un efort susþinut pentru comunitatea româneascã din America ºi pentru pãstrarea limbii materne în comunitãþile româneºti din diaspora. Ziarul Mioriþa USA este rezultatul muncii unei echipe, care îºi dedicã timpul liber unui hobby – scrisul.

CINSTE LOR!!!

Scurt istoric – Ediþia tipãritã apare lunar începând din anul 2007. Unul dintre membrii fondatori ai ziarului a fost Academicianul Mircea Dimitrie Raþiu (11 octombrie 1923 – 2 septembrie 2011),Avocat Alin Alistar, membru fondator al ziarului care ulterior s-a retras, Directorul Onorific al ziarului Mioriþa USA. Prof. Dr. Mircea Raþiu a emigrat în SUA în 1978, este cunoscut ca “turdeanul cu ºase patente de invenþii”; fratele politicianului Ion Raþiu ºi fiul primului prefect român al Turzii. Alãturi de finanþatorul ºi directorul executiv al ziarului – Ing. Viorel Nicula, prof. Mircea Raþiu a pus bazele publicaþiei noastre.

Editorul nostru este Asociaþia Culturalã Mioriþa USA din Sacramento, California, o societate non-profit IRS 501 ( c) 3, care organizeazã spectacole ºi evenimente culturale pe Coasta de Vest a Americii. Asociaþia Culturalã ºi ziarul Mioriþa USA sunt proprietatea Ing. Viorel Nicula. În ultimii 11 ani, Asociaþia Culturalã Mioriþa a organizat peste 50 de evenimente culturale, Ziua Naþionalã a României, Balul Mãrþiºorului, Ziua Monarhiei, Balul Strugurilor º.a.m.d.

Ziarul Mioriþa are un tiraj de 5000 de exemplare/lunã; o ediþie online ºi o paginã Facebook http://www.facebook.com/pages/Ziarul-Miorita-USA/ 278472872158.

Ziarul se distribuie în format tipãrit în toate comunitãþile româneºti importante de pe teritoriul Statelor Unite, în special în statele de pe Coasta

44

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni de Vest (California, Oregon, Washington), dar ºi în alte state ale federaþiei – Colorado, Arizona, Ohio, Illinois, North Carolina, Georgia, New York, Michigan, Massachussetts, District of Columbia, Virginia, Maryland, Pennsylvania º.a.m.d.

Ediþia electronicã (copie a ediþiei tipãrite lunare) ajunge la circa 1.000 de persoane ºi personalitãþi prin e-mail.

Pagina online se bucurã de cca. 100.000 vizualizãri anual.

Mulþumim tuturor jurnaliºtilor si partenerilor media, care ne-au fost alãturi în aceºti ani, tuturor celor care ºi-au dedicat timpul ºi energia pentru asociaþia ºi ziarul independent Mioriþa USA, alãturi de fondatorul ei, ing.

Viorel Nicula.

Vã respectãm ºi vã preþuim pe dumneavoastrã, cititorii, pentru interesul cu care ne-aþi înconjurat în anii scurºi de la debut. Redacþia noastrã doreºte sã fiþi informaþi prompt ºi corect, despre evenimentele care apar zilnic în lume ºi în comunitãþile româneºti din diaspora, evenimente care nu þin cont de timpul nostru liber sau de frecvenþa de apariþie a ediþiei tipãrite.

Obiective – Ediþia online vine ca rãspuns la cerinþele dumneavoastrã, românii de pretutindeni, care ne citiþi în fiecare lunã ºi care ne-aþi ajutat sã devenim ceea ce suntem – o publicaþie apreciatã de mii de suflete tricolore.

Ediþia online îºi propune sã completeze ediþia tipãritã, sa faciliteze accesul la informaþii pentru cititorii noºtri, în perioadele dintre douã apariþii lunare în format clasic, tipãrit. Ediþia online prezintã ºtiri ºi evenimente internaþionale; anunþuri ºi informaþii din România; ºtiri ºi evenimente din SUA, cu impact asupra comunitãþilor ºi a vieþii românilor din America.

Misiunea jurnaliºtilor este sã caute continuu adevãrul ºi sã furnizeze informaþii corecte ºi complete despre evenimentele ºi problemele societãþii.

Mass media româno-americanã face eforturi pentru a servi publicul cu minuþiozitate ºi onestitate. Aceste deziderate, lansate de Societatea Jurnaliºtilor Profesioniºti din Statele Unite, au fost îmbrãþiºate de ziariºti din întreaga lume ºi reprezintã esenþa Codului Etic al profesiei de jurnalist. Ele ne cãlãuzesc ºi pe noi, redactorii de la Mioriþa USA. Este felul în care am ales sã respectãm profesia de jurnalist ºi pe dumneavoastrã, cititorii noºtri fideli. http://www.spj.org/ethicscode.asp Viziunea colectivului de la Mioriþa USA este adaptatã mileniului trei în care am pãºit. Sperãm ca Mioriþa USA online va fi un mijloc de informare util, modern ºi benefic ºi ne ne va ajuta sã ne facem mai bine datoria faþã de dumneavoastrã. Informaþia înseamnã putere, iar ediþia online, nãscutã în anul 2010, va avea un flux continuu de ºtiri corelat cu evenimentele lumii. Dorim sã vã oferim o publicaþie uºor de accesat, actualizatã ºi adaptatã cerinþelor dumneavoastrã.

45

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Ziar de opinie ºi atitudine Numele publicaþiei: New York Magazin Data primei apariþii: 4 aprilie 1997 (în activitate ºi în prezent) Editor/fondator: Grigore Luca Culian General manager/co-fondator: Andreea Maria Culian (fiica) Apare sãptãmânal în 4.000 de exemplare ºi este distribuit în 12 state americane ºi în Europa (abonaþi) Adresa: 6442 84th Street, Middle Village, New York 11379, SUA Telefon/fax: (718) 896-8383 E-mail: nymagazin@aol.com sau grigore.culian@yahoo.com Website: www.nymagazin.com

Cea mai veche publicaþie sãptãmânalã de limba românã în activitate în SUA (16 ani ºi 3 luni de apariþie neîntreruptã).

Observator Ro-CZ http://ro-cz.com/?tag=observator-ro-cz prima publicaþie de limba românã cu apariþie periodicã din Cehia, ziar de ºtiri ºi informaþii utile apare din martie 2009, între anul 2011 pânã în anul 2012 a avut apariþie lunarã, iar din 2013 apare trimestrial. Echipa editorialã Horaþiu Toma (redactor ºef fondator) Redactori Valentina Dima, Adina Toma, Adrian Buta.

Ziarul este disponibil în format tipãrit ºi în format electronic.

46

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

PAGINI ROMÂNEªTI ÎN NOUA ZEELANDÃ ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND PRNZ Revista „Pagini Româneºti în Noua Zeelandã” este o revistã lunarã, care apare în Auckland Noua Zeelandã, începând din anul 2005. Revista are abonaþi atât în Noua Zeelandã (300 de familii), cât ºi în afara ei (România, Suedia, Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Ungaria, Japonia, Singapore, Canada, Australia, Luxemburg, Elveþia, Belgia, Italia, Spania, Brazilia, Portugalia, Franþa). Abonamentul este gratuit, revista fiind fãcuta din pasiune de cãtre voluntari, în folosul românilor din Noua Zeelandã.

Cristi Dumitrache, Editor

Citeºte mai mult: PRNZ Auckland, New Zealand romanianpages@yahoo.co.nz paginiromanesti@xtra.co.nz http://prnz.weblog.ro/ 47

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Todor Veronica Realizator emisiune în limba românã Marþi: 14.30-15.00 Suflet de român Miercuri: 18.00-19.00 Magazin românesc Atena - Grecia Telefon 0030-6944154601

www.RadioR.eu 48

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

De aproape 10 ani, emisiunea MarcaRO rãmâne singura voce româneascã pe FM în regiunea Montreal ºi împrejurimi.

Conceputã într-un format alert ºi interactiv, emisiunea abordeazã subiecte de interes pentru românii din Canada ºi pentru prietenii acestora. Invitaþii ºi colaboratorii emisiunii s-au transformat în prieteni ºi susþinãtori fiind seduºi de francheþea ºi neutralitatea pe care o afiºeazã Marca-RO. De asemenea, încercãm sã spunem lucrurilor pe nume, chiar dacã este greu câteodatã.

Ne puteþi asculta în fiecare luni, începând cu orele 20.30, pe frecvenþa 105,1 FM sau pe internet la www.mikefm.ca Contact: Cristian Bucur Telefon Canada: +1-514-961-9091 Telefon România: +40.21.569.25.16 bucurc@gmail.com 49

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

CRISTIAN BUCUR 169 Avenue Labrie Laval, H7N3G5 Canada

bucurc@gmail.com (514)961-9091 • Preºedintele Asociaþiei Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni (AJRP) (2012, pânã în prezent).

• Editorul ºi fondatorul publicaþiei Impact Montreal (2010-2012) – Laval, Quebec, Canada. Domeniu: Advertising, Marketing, Comunicare ºi coordonare.

• Editorul ºi fondatorul publicaþiei Accent Montreal (2006-2008) – Montreal, Quebec, Canada. Domeniu: Advertising, Marketing, Comunicare ºi coordonare..

• Fondator ºi Producãtor al emisiunii de radio Marca-Ro Montreal (2004, pânã în prezent) – CKDG 105,1 FM ºi CKIN 106,3 FM. • Fondator ºi Producãtor al emisiunii Ro-Magazin 89,1 FM Ottawa (1996-2001) – CHUO 89,1 FM Ottawa, Canada.

Studii: University of Ottawa (1995-2000) – specializarea Electronicã ºi Telecomunicaþii.

50

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Repere Româneºti, revistã a romanilor din Republica Cehã, care prezintã culturã, tradiþii ºi ºtiri. Revista are apariþie bi-anualã ºi apare în format tipãrit ºi în format digital. Prima apariþie 1 Decembrie 2011.

Redacþia: Adina Toma (redactor ºef), Alina Trache, Gabriela Iancu, Carmen Vasile ºi Horaþiu Toma.

Românul Australian Publicaþie editatã de Societatea Românilor din Australia, care are sediul în statul Victoria – Australia.

Din 1978, a apãrut sub numele de Unirea Româneascã, iar în 1992 numele a fost schimbat cu cel actual. Publicaþia apare bilunar ºi este trimisã abonaþilor sub forma tipãritã ºi electronicã (PDF).

Comitetul de redacþie este condus de Emil Cica, director, si are corespondenþi în diferite capitale ale statelor australiene, în California ºi în Bucureºti.

Publicaþia costã 20 dolari australieni pe an, iar membrii cotizanþi ai Societãþii o primesc gratuit.

Conþinutul este de informare, axat pe cerinþele comunitãþii române din Australia, informaþii legale, politice, culturale, informaþii din viaþã religioasã, sportivã etc.

Adresa poºtalã a publicaþiei: Românul Australian P.O.Box 311 Chadstone Centre 3148 Victoria Australia

51

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

ROMBEL (www.rombel.com) – Români în Belgia, reprezintã cea mai largã comunitate virtualã a românilor din Belgia, având drept scop informarea ºi liberul schimb de informaþii dintre aceºtia. Creat în anul 2002, ºi numãrând în prezent peste 8.500 de membri (2013), ROMBEL foloseºte ca suport internetul, cel mai rapid ºi practic mod de comunicare între românii din diaspora, având o arie de acoperire ºi o audienþã practic nelimitate. În decursul celor 8 ani de existenþã, ROMBEL a evoluat de la un grup de discuþii cãtre un portal de comunicare ºi informare interactivã ºi ca reprezentant „de facto” al comunitãþii virtuale a românilor din Belgia. Prin membri sãi, ROMBEL s-a implicat în mai multe acþiuni caritabile, ajutând mai mulþi copii din România sã ajungã în Belgia la operaþii medicale complexe, a ajutat la strângerea de ajutoare pentru

52

Informaþii ºi documente utile • Ghidul romanului în Belgia • ªtiri din Belgia ºi România • FORUM de discuþii • Integrare în Belgia • Întrebãri frecvente • Transmisii TV live • Programe TV româneºti online

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni victimele inundaþiilor din România (2006) ºi a fondat primul Turneu de fotbal al Românilor din Diaspora (2006).

Evoluþia ºi dinamica forumului s-a mutat rapid din spaþiul virtual ºi în cel real, întâlnirile lunare ale românilor din Belgia organizate de Rombel adunând împreunã sute de români în diverse oraºe ale Belgiei. Începând din ianuarie 2008, Rombel transmite în direct în fiecare sâmbãtã ºi duminicã slujba ºi evenimentele religioase din Biserica Sf. Nicolae din Bruxelles, o premierã absolutã în diaspora româneascã. În anul 2009, echipa Rombel a realizat ºi publicat „Ghidul Românului în Belgia” atât în versiune on-line cât ºi tipãritã, de asemenea o premierã în diaspora româneascã de pe bãtrânul continent. În anul

2013, a fost editatã ediþia a II-a a ghidului, având acum 200 de pagini de informaþii utile pentru românii sosiþi în Belgia.

Dorind sã-ºi pãstreze în continuare caracterul independent ºi neconformist, ROMBEL va continua sã promoveze comunicarea, acþiunile culturale, sportive ºi caritabile, organizate atât de noi cât ºi de alte organizaþii partenere, pentru românii din diaspora ºi va continua sã promoveze imaginea României ºi românilor în Belgia ºi în lume. ROMBEL poate fi accesat la adresa: WWW.ROMBEL.COM sau WWW.ROMBEL.ORG. Pentru a ne contacta, pentru propuneri de colaborare, parteneriate sau pentru reclama pe RomBel (sponsorizare), e-mail: moderatori@rombel.com sau prin formularul on-line.

53

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

Un radio pentru toþi românii.

Ascultã ce-þi face plãcere!

Fresh Hits, cele mai noi piese ale momentului!

Acest post de radio se adreseazã tuturor românilor, în special românilor plecaþi în strãinãtate. Vã aºteptãm cu mare drag sã ascultaþi acest post de radio ºi sã vã amintiþi de casa dumneavoastrã. http://www.radiotvunirea.com 54

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

BUSTUL LUI EMINESCU ÎN SIMMERINGER PLATZ LA VIENA În dupã amiaza zilei de joi, 26.09.2013, pe una dintre strãzile pe care a pãºit marele nostru poet, prozator ºi publicist Mihai Eminescu în anii lui de studenþie la Viena, dupã 124 de ani de când nu mai este fizic printre noi, s-a desfãºurat unul dintre cele mai mari evenimente româneºti, ºi anume dezvelirea bustului acestui mare poet, bust lucrat cu cea mai mare mãiestrie tot de un român. Bustul este amplasat într-un loc bine meritat, chiar în faþa Bisericii Ortodoxe Române din Viena. Un lucru este de reþinut, dacã marele poet a fost ºi este iubit de toþi românii, este iubit ºi de îngeri pentru cã numai aºa s-a reuºit demararea acestui proiect, la iniþiativa doamnei Laura Hant, proiect de mare anvergurã, apreciat de toþi cei care iubesc cultura, arta româneascã ºi poezia marelui Mihai Eminescu.

Desigur, alãturi de doamna Hant au fost ºi alþi oameni care au oferit ajutor, oficialitãþi din România, oficialitãþi din Austria, Parohia Ortodoxã România din Viena ºi, nu în ultimul rând, marele sculptor român care trãieºte la Viena din anul 1986, o jumãtate de viaþã, cu rãdãcini braºovene, cu câþiva ani trãiþi în Maramureº - Virgilius Moldovan care ne mãrturi-

seºte: “Am realizat aceastã lucrare într-un timp record, dar cu multã dãruire, dragoste ºi cu multã fricã.

Fricã sã nu greºesc ceva, pentru cã Mihai Eminescu a fost un romantic, un iubitor de frumos ºi toate fetele românce sunt îndrãgostite de acest mare poet.” Noi, cei care trãim pe aceste meleaguri, ne simþim îndatoraþi sã le mulþumim tuturor celor care au pus suflet pentru îndeplinirea acestui vis, dar, mai ales, autoritãþilor austriece, pentru cã nu este un lucru uºor, ca bustul marelui OM Mihai Eminescu sã

55

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni fie expus în Viena, capitala europeanã cu cei mai cunoscuþi oameni de Artã ºi Culturã. Sunt foarte sigur de faptul cã acest eveniment va fi mediatizat prin toate mijloacele mass-media, având în vedere cã au fost prezenþi, oameni de presã, radio ºi televiziune. Doresc sã-i amintesc pe domnul Hans Blutmager, ziarist austriac, domnul Mihai Anthony, jurnalist ºi literat, redactori de la RadioTV Unirea-Austria, Echipa televiziunii, TV 24 Austria ºi alþii.

Totul a fost plãcut ºi emoþionant la aceastã întâlnire româneascã, cu toate cã se simþea puþin aerul de campanie electoralã, lucru puþin recunoscut ºi de cãtre unii austrieci prezenþi la eveniment. Este de înþeles, la câte aprobãri au fost necesare pentru amplasarea bustului, sigur cã a meritat. Dar cel mai emoþionant a fost momentul când douã domniºoare româncuþe, probabil chiar nãscute în Austria, îmbrãcate în costum popular, au recitat versuri scrise de marele poet Mihai Eminescu.

Emoþionatã, cu ochii in lacrimi era ºi doamna prof. Alexandra Pitilik, poet basarabean, care la întrebarea mea de ce este supãratã, mi-a rãspuns cu tristeþe: “Eminescu este ºi al basarabenilor, ºi al tuturor românilor”. Mi-a promis cã în scurtã vreme va fi prezentã la o emisiune în direct la RadioTV Unirea, emisiune special dedicatã moldovenilor, unde ne va recita din marele nostru poet naþional ºi sã nu uitãm, totodatã înverºunatul om politic din acea vreme, Mihai Eminescu.

56

Dupã discursurile þinute, printre care amintim discursul Excelenþei Sale doamna Ambasador Silvia Davidoiu, imnurile Austriei ºi României au rãsunat umplându-ne inimile de bucurie, iar momentul culminant ºi cel mult aºteptat, dezvelirea bustului a produs emoþii de nedescris în sufletele tuturor românilor. Preacucernicii pãrinþi, Pr. Paroh Dr. Nicolae Dura împreunã cu Pr. Drd. Emanuel Nuþu, preot slujitor la Viena, au sfinþit acest monument prin slujbã ºi sfintele rugãciuni, iar cântecele bisericeºti interpretate de corul Sfintei Biserici Ortodoxe Române din Viena, Învierea Domnului, s-au împletit minunat cu acest eveniment magic.

Dupã sfinþire, monumentul a fost înconjurat de români ºi austrieci, iar luminile camerelor de filmat ºi aparatele foto parcã se întreceau pentru obþinerea celor mai bune fotografii ºi cele mai relevante cadre.

Aºadar, se poate spune un singur lucru, cât va exista lume româneascã, Eminescu ºi memoria lui vor rãmâne în inima lor. Sã nu uitãm, Eminescu ne rãmâne în suflete ca poet, dar ºi ca unul dintre cei mai mari iubitori de þarã ºi neam, care a avut ºi cutezanþa sã-ºi exprime liber opiniile, ca ziarist.

Ioan GODJA, Austria 2 octombrie 2013 Sursa: http://zorilebucovinei.com/news/show/30/

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni În ziaristicã am început sã lucrez din anul 1952, ca voluntar la ziarele „Zori Noi” Suceava, „Constructorul”, „Muncitorul Forestier”, precum ºi colaborãri sporadice la „Scânteia Tineretului”, „Munca”, Bucureºti, de la care am primit recompense bãneºti ºi diverse diplome.

Sosind în Israel, am început sã colaborez la un magazin istoric, „Ever” ºi din anul 1999 sunt colaborator permanent al publicaþiei israeliene de expresie românã „Revista Mea” ºi la cotidianul „Viaþa Noastrã”, care s-a desfiinþat la începutul anului 2011.

La „Revista Mea”, publicaþie sãptãmânalã, scriu cu regularitate relatãri despre oameni de seamã, israelieni originari din România, interviuri cu mari personalitãþi din toate domeniile de activitate..

Sigi Sonntag, România/Israel

Adresa mea: str. Samgar ben Anat 7, ap. 16, Kiriat Gat – 82032, Israel, telefon 00972(0)524708011

Slova Ortodoxã Revistã de spiritualitate ortodoxã ºi ºtiri din viaþa comunitãþii creºtine din Cehia Este disponibilã, în format tipãrit, în Brno ºi Praga, pe baza

de abonament, ºi apare în limba românã. A fost fondatã în Aprilie 2010 la Brnoº.

Redactor-ºef: Horaþiu Toma Secretar de redacþie: Dragoº Haraga Membrii fondatori: Horaþiu Toma, Adina Toma, Traian Bãlan, Dragoº Haraga, Ramona Aioanei Apare ºi în format electronic la adresa: http://slovaortodoxa.rocz.com/ 57

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro

www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro

www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro www.valcea-turism.ro 58

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

http://www.asiiromani.com/vocea-ta/arhiva-ziar.html 59

Asociaþia Jurnaliºtilor Români de Pretutindeni

ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Z O R I L E Informarea, analiza evenimentelor ce au loc în nordul Bucovinei, în þarã ºi peste hotare. „Zorile Bucovinei” este un ziar social-politic, economic ºi cultural, cu cele mai bogate tradiþii din nordul Bucovinei (primul numãr a apãrut la 15 februarie 1941) ºi cu cel mai mare tiraj printre ziarele minoritãþilor naþionale din Ucraina (14 mii exemplare sãptãmânal). Cele aproape 18 mii de numere ale ziarului, apãrute de-a lungul celor 71 de ani, sunt o mãrturie cã publicaþia e un factor al stabilitãþii în mijlocul populaþiei românofone din þinutul bucovinean, o pãrticicã din organismul etnic românesc, o Cetate de Scaun a Limbii Române, o adevãratã gramaticã colectivã ºi forjerie de cadre pentru presa scrisã ºi audiovizualul din regiunea Cernãuþi – în „Zorile Bucovinei” a apãrut primul „Abecedar” cu alfabet latin, „Mica Biblie” în expunere popularã, programele ºcolare la limba ºi literatura maternã ºi la istoria naþionalã, cursul facultativ „Cultura româneascã din Bucovina”.

Adresa noastrã: 58000, Ucraina, or. Cernãuþi, str. O. Kobyleanska, 5, et. III Telefoanele: telefon-fax: 52-63-66 mobil 097-89-77-586 E-mail: zorile_bucovinei@e-mail.ua 60

CATALOGUL Asociaţiei Jurnaliştilor Români de Pretutindeni 2013