52
EDILITATEA Nr. 3 / decembrie 2020
SOLUȚIILE BAZATE PE NATURĂ, UN ELEMENT ESENȚIAL ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ RĂDULESCU DAN1*
Dr. ing., Consultant independent protecția mediului Adresă de e-mail autor de corespondență: dan.radulescu@mail.com
1 *
REZUMAT Curenta situație cu care ne confruntăm, a pandemiei de COVID-19, este doar o criză acută învăluită într-o problemă cronică, schimbările climatice, pierderea biodiversității, degradarea serviciilor ecosistemelor, dezvoltare urbană ne-sustenabilă, la scară planetară. Sunt semne de ceva vreme că echilibrele naturale au fost perturbate dramatic și că exploatarea resurselor naturale la modul intensiv și risipitor practicată până în prezent nu este sustenabilă. Pe de altă parte, soluția la aceste provocări a fost întotdeauna la îndemâna noastră: de a construi împreună cu natura nu împotriva ei. Calea de urmat, a îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030, include și utilizarea unor noi metodologii, cum ar fi conceptele de infrastructură ecologică, măsuri de retenție naturală a apei și soluțiile bazate pe natură. Utilizarea acestor noi tehnici, mai prietenoase cu natura, reprezintă o provocare și o oportunitate semnificativă pentru toți cei care operează în sectorul apei, dar ca promotori ai protecției sănătății publice și a mediului, ei sunt cei mai în măsură să asigure o implementare susținută și profesionistă a acestor noi metodologii. ABSTRACT The current situation we are facing, the COVID-19 pandemic, is just an acute crisis shrouded in a chronic problem, climate change, loss of biodiversity, degradation of ecosystem services, non-sustainable urban development, on a planetary scale. There have been signs for some time that natural balances have been dramatically disrupted and that the exploitation of natural resources in an intensive and wasteful way practiced to date is not sustainable. On the other hand, the solution to these challenges has always been at our fingertips: to build together with nature not against it. The way forward, to achieve the 2030 Sustainable Development Goals, also includes the use of new methodologies such as green infrastructure concepts, natural water retention measures and nature-based solutions. The use of these new, more nature-friendly, techniques is a significant challenge and opportunity for all those operating in the water sector, but as promoters of public health and the environment protection, they are best able to ensure a continuous and professional implementation of these new methodologies. Cuvinte cheie: Dezvoltare durabilă, soluții bazate pe natură, infrastructură ecologică, măsuri de retenție naturală a apei
Schimbările climatice au semne evidente de perturbare a șabloanelor meteorologice din întreaga lume. Impactul este evident și bine documentat [1]. Semnele sunt și mai de rău augur și cu impact și mai grav în zonele urbane. Orașele din zonele de coastă se confruntă, de asemenea, cu amenințarea creșterii nivelului mării și cu pericolul creșterii frecvenței unor inundații majore. În plus, dezvoltarea urbană necontrolată este motiv de mare îngrijorare [2]. Cresc valorile maxime ale intensității precipitațiilor, frecvența lor este crescută și nu este surprinzător să apară furtuni cu probabilitate scăzută care se repetă într-o perioadă foarte scurtă de timp. Oamenii de știință încearcă să stabilească detaliile relației cauză-efect dintre schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme [3]. Toate aceste perturbări aduse de efectele activităților umane, atunci când se adaugă celelalte schimbări care au loc în zonele urbane unde apar modificări semnificative ale utilizării terenurilor, au un impact enorm asupra resurselor naturale. O importanță deosebită o reprezintă resursele de apă, deoarece acestea sunt vitale nu numai pentru factorul uman, dar ele sunt, de asemenea, esențiale pentru conservarea și dezvoltarea biodiversității. Multe națiuni pun deja în aplicare măsuri pentru a răspunde problemelor legate de schimbările climatice, iar Uniunea Europeană a adoptat o strategie privind adaptarea la schimbările climatice [4] care prezintă, printre altele, acțiuni pentru sectoare-cheie, inclusiv resursele de apă. Ca răspuns, în 2016 România a adoptat o strategie națională pentru adaptarea la schimbările climatice [5]. Pentru a răspunde provocărilor puse de nevoile de dezvoltare în condițiile efectelor evidente ale schimbărilor climatice, la nivel internațional s-a simțit nevoia unei noi paradigme. Astfel s-a născut și s-a impus ca un nou mod de abordare conceptul de dezvoltare durabilă. Cea mai cunoscută definiție a termenului de dezvoltare durabilă este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare în Raportul Bruntland: ”dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” [6]. La nivel global, după lansarea la începutul anilor ’70 a procesului de combatere a nivelului de degradare al mediului înconjurător, Organizația Națiunilor Unite a adoptat, în 2015, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă care conține 17 obiective și 169 de ținte [7]. Curenta situație
EDILITATEA Nr. 3 / decembrie 2020
provocată de pandemia COVID-19 suprapusă pe riscurile create de schimbările climatice reflectate în fenomene meteorologice extreme, reducerea biodiversității, a demonstrat încă o dată dependența de un sistem natural sănătos dar și nevoia de schimbare a paradigmei relației dintre oameni și natură, reîntoarcerea la practici de exploatare și management rațional, echilibrat și sustenabil al resurselor naturale.
53
Tot Comisia Europeană definește soluțiile bazate pe natură drept ”soluții inspirate și susținute de natură, care sunt rentabile, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Astfel de soluții cresc diversitatea naturii și aduc mai multe caracteristici și procese naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la nivel local, eficiente din
Figura 1. Relația dintre capitalul natural, soluțiile bazate pe natură și infrastructura ecologică.
Se pot considera piloni de susținere ai dezvoltării durabile diferite instrumente, cum ar fi infrastructura ecologică, măsuri de retenție naturală a apei (http://nwrm.eu/), dezvoltarea cu impact [negativ] redus (https://www.epa.gov/nps/urban-runoff-lowimpact-development), managementul ecosistemelor, care se sprijină semnificativ pe soluții bazate pe natură. Deși încă există o diversitate de definire a terminologiei și multe dintre concepte se suprapun sau se complementează, toate converg spre ideea de a lucra cu natura nu împotriva ei. Comisia Europeană a adoptat o strategie de implementare a infrastructurii ecologice care este definită drept: ”o rețea planificată strategic, alcătuită din zone naturale și seminaturale, precum și din alte elemente de mediu, care este concepută și gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice. Ea integrează spații verzi (sau acvatice, în cazul ecosistemelor de acest tip) și alte elemente fizice ale zonelor terestre (inclusiv de coastă) și ale celor marine. Pe uscat, infrastructurile ecologice sunt prezente atât în mediul rural, cât și în cel urban”[8]. Infrastructurile ecologice sunt un instrument testat cu succes, care oferă avantaje ecologice, economice și sociale bazate pe soluții naturale. Printre avantajele implementării infrastructurii ecologice sunt enumerate cele la nivel societal având în vedere că beneficiile pe care natura le oferă oamenilor sunt luate în considerare în amenajarea teritoriului, infrastructura ecologică promovează soluțiile bazate pe natură, eficiente din punct de vedere al costurilor, pentru o serie de provocări cu care se confruntă societatea europeană [9].
punct de vedere al resurselor” [10]. Pe de altă parte, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) definește soluțiile bazate pe natură ca ”acțiuni de protejare, gestionare și restabilire durabilă a ecosistemelor naturale sau modificate, care abordează provocările societale (de exemplu, schimbările climatice, securitatea alimentară și a resurselor de apă sau dezastrele naturale) în mod eficace și adaptiv, oferind în același timp beneficii bunăstării umane și biodiversității” [11]. Ca atare, conceptul de ”soluții bazate pe natură” este construit și sprijină alte concepte înrudite, cum ar fi, abordarea ecosistem, servicii ecosistem, adaptare/atenuare bazată pe ecosistem și infrastructura verde și albastră. Toate se bazează pe recunoașterea importanței naturii și a funcționării ecosistemelor dar și pe nivelul și modul de intervenție al factorului uman [12]. Spre deosebire de alternativele de infrastructură gri, infrastructura ecologică și soluțiile bazate pe natură sunt multifuncționale și oferă multiple co-beneficii pentru sănătate, economie, societate și mediu, și pot reprezenta variante mai rentabile și mai eficiente decât abordările tradiționale [12]. În plus, ca metode de sprijin al implementării infrastructurii ecologice, măsurile de retenție naturală a apei sunt definite ca ”măsuri multifuncționale care vizează protejarea resurselor de apă și abordarea provocărilor legate de apă prin refacerea sau menținerea ecosistemelor, precum și a trăsăturilor și caracteristicilor naturale ale corpurilor de apă prin mijloace și procese naturale” [13]. A fost publicat și un ghid în limba română care promovează susținerea selectării, proiectării și promovării măsurilor de retenție naturală a apei care descrie multiplele
54
EDILITATEA Nr. 3 / decembrie 2020
avantaje dar și provocări ale soluțiilor bazate pe natură [14]. Sunt identificate patru obiective principale pe care le pot adresa soluțiile bazate pe natură: 1) îmbunătățirea urbanizării durabile; 2) restaurarea ecosistemelor degradate; 3) dezvoltarea adaptării și atenuării schimbărilor climatice; 4) îmbunătățirea managementului riscurilor și a rezilienței [12]. De asemenea sunt recunoscute trei tipologii largi de soluții bazate pe natură care permit: 1) o utilizare mai bună a ecosistemelor naturale (protejate) fără nici o intervenție sau acțiune minimă – această tipologie incorporează într-un mod sustenabil zonele unde oamenii trăiesc și muncesc incluzând conservarea naturii și parcurile naționale; 2) creșterea sustenabilității și multifuncționalității ecosistemelor gestionate – prin intervenții parțiale care au obiectivul de a dezvolta ecosisteme și peisaje durabile și multi-funcționale care îmbunătățesc livrarea de servicii ale ecosistemelor; 3) proiectarea și managementul unor ecosisteme noi – această tipologie gospodărește ecosistemele printr-o intervenție pro-activă și include restaurarea integrală a zonelor degradate sau poluate folosind și infrastructura gri, în această categorie încadrându-se și conceptul de orașe ”verzi” [15]. Ca dovadă a importanței date acestor noi unelte de dezvoltare durabilă prin utilizarea de metode naturale, Uniunea Europeană (UE) a sprijinit, finanțat și promovat masiv cercetarea și implementarea de proiecte practice prin intermediul programului Orizont 2020, iar conform estimărilor, aproximativ 185 milioane de euro au fost alocați acestor inițiative [15] dar și
Figura 2. O selecție de funcțiuni ale soluțiilor bazate pe natură
a altor programe, cum ar fi, cel de al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu (PAM) [16]. O rețea de proiecte susținute prin programul Orizont 2020 a lansat un Manifest de Cooperare pentru Implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură cu scopul de a renatura orașele prin cooperarea și sprijinul proiectelor europene de soluții bazate pe natură [17]. De asemenea, cu ocazia Summitului ONU pentru Acțiune Climatică 2019 a fost lansat un Manifest al Soluțiilor Bazate pe Natură pentru Acțiune Climatică, printre suporteri numărându-se și Comisia Europeană, care pledează pentru acțiuni îndrăznețe care să ducă la conservarea, restaurarea și gestionarea durabilă a naturii pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice [18]. Recent a avut loc o analiză a nouă proiecte finanțate de UE pe tema soluțiilor bazate pe natură și a fost publicat un set de rapoarte care trec în revistă rezultatele obținute [19]. Aceste proiecte acoperă o gamă largă de topici și oferă soluții practice pentru o diversitate de situații. Ele descriu oportunitățile și dificultățile întâmpinate în implementarea acestor metode cu un focus pe arealele urbane. Este de remarcat că noul Pact Verde al Uniunii Europene pune un accent deosebit pe soluțiile naturale. Ca element central al Pactului Verde, în recenta Strategie UE pentru Biodiversitate 2030 - readucerea naturii în viețile noastre [20] propusă de Comisia Europeană și adoptată de Consiliul Uniunii Europene, se precizează: ”prezenta strategie urmărește inversarea acestor tendințe [negative] și stoparea pierderii ecosistemelor urbane verzi. Promovarea unor ecosisteme sănătoase, a infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură ar trebui integrată în mod sistematic în planificarea urbană, respectiv în spațiile publice, în infrastructură, în proiectarea clădirilor și a împrejurimilor acestora.” Specific domeniului apei strategia propune refacerea sistemelor de apă dulce unde ”sunt necesare eforturi mai mari pentru refacerea ecosistemelor de apă dulce și a funcțiilor naturale ale râurilor, în vederea atingerii obiectivelor Directivei-cadru privind apa” [20]. Este limpede că în spațiile construite, cum ar fi zonele urbane, varianta ideală de abordare pentru incorporarea de soluții naturale o reprezintă implementarea unei combinații de elemente de infrastructură gri, verde și albastră care impune o îndepărtare de metodele tradiționale inginerești și integrarea soluțiilor bazate pe natură în planificare și proiectare cu implicarea publicului în luarea deciziilor. Elementele de infrastructură ecologică din zonele urbane, cum ar fi acoperișurile verzi, parcurile și străzile verzi, contribuie la sănătatea publică, pot rezolva probleme sociale, poate duce la reducerea consumului energetic și drenarea excesului de apă. Deși în România topica infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură nu a luat amploarea meritată
EDILITATEA Nr. 3 / decembrie 2020
[21] ar trebui promovate mai energic aceste concepte cât și implicarea diferitelor instituții și organizații, publice și private, în parteneriate europene de cercetare și aplicare practică, mai ales în sectorul apei, unde există un potențial enorm și numeroase oportunități de implementare cu beneficii măsurabile, care pot contribui la o schimbare de paradigmă către adoptarea în practică a principiilor dezvoltării durabile. Bibliografie 1. THE NATIONAL ACADEMY OF SCIENCES; THE ROYAL SOCIETY, 2014. Climate Change: Evidence and Causes - An overview from the Royal Society and the US National Academy of Sciences. The National Academies Press, Washington DC. 2. EUROPEAN ENVIRONMENT AGENCY, 2016. Urban sprawl in Europe – Joint EEA-FOEN report. Publications Office of the European Union. ISBN 978-92-9213-738-0 3. KLEIDORFER M., ET AL., 2014. Impact of a changing environment on drainage system performance. Procedia Engineering; Vol. 70, pp. 943 – 950 4. EUROPEAN COMMISSION, 2013. An EU Strategy on adaptation to climate change. Communication from The Commission to The European Parliament, The Council, The European Economic and Social Committee and The Committee of The Regions. COM(2013) 216 final 5. GUVERNUL ROMÂNIEI, 2016. Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2030, HG 739/2016, http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privindschimbarile-climatice-rezumat/171 accesată la 20/10/2020 6. WORLD COMMISSION ON ENVIRONMENT AND DEVELOPMENT, 1987. Our Common Future, transmis Adunării Generale ONU ca anexă la documentul A/42/427 - Dezvoltare și Cooperare Internațională: Mediu. 7. https://sdgs.un.org/goals accesată la 20/10/2020 8. COMISIA EUROPEANĂ, 2013. Comunicare a Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Infrastructurile ecologice Valorificarea capitalului natural al Europei COM(2013) 249 final 9.https://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/ strategy/index_en.htm accesată la 20/10/2020 10.https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/ research-area/environment/nature-based-solutions_en accesată la 20/10/2020 11. COHEN-SHACHAM, E., WALTERS, G., JANZEN, C. AND MAGINNIS, S. (eds.), 2016. Nature-based Solutions to address global societal challenges. Gland, Switzerland: IUCN. http://dx.doi.org/10.2305/
55
IUCN.CH.2016.13.en 12. COMISIA EUROPEANĂ, 2015. Towards an EU Research and Innovation policy agenda for Nature-Based Solutions & ReNaturing Cities Final Report of the Horizon 2020 Expert Group on 'Nature-Based Solutions and Re-Naturing Cities' DirectorateGeneral for Research and Innovation 2015 Climate Action, Environment, Resource Efficiency and Raw Materials (full version) ISBN 978-92-79-46051-7 13. COMMON IMPLEMENTATION STRATEGY (CIS) FOR THE WATER FRAMEWORK DIRECTIVE (WFD) WORKING GROUP PROGRAMME OF MEASURES (WG POM), 2014. EU policy document on Natural Water Retention Measures. Publications Office of the European Union. ISBN 978-92-79-44497-5 14. P.STROSSER, G.DELACÁMARA, A.HANUS, H.WILLIAMS și N.JARITT, 2015. Ghid pentru susținerea selectării, proiectării și implementării măsurilor de retenție a apelor naturale în Europa, care descrie multiplele avantaje ale soluțiilor bazate pe natură. Versiune finală, aprilie 2015. ISBN 978-92-79-48974-7 15. EUROPEAN PARLIAMENT THINK TANK, 2017. Briefing – Nature-based solutions - Concept, opportunities and challenges. Members’ Research Services 16. DECIZIA NR. 1386/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 ”O viață bună, în limitele planetei noastre” 17. https://platform.think-nature.eu/nbs-manifesto accesată pe 26/10/2020 18.https://www.unenvironment.org/nature-basedsolutions-climate accesată la 26/10/2020 19. EUROPEAN COMMISSION, 2020. CORDIS Results Pack on nature-based solutions - A thematic collection of innovative EUfunded research results. ISSN 2599-8293 20. COMISIA EUROPEANĂ, 2020. Comunicare a Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre. COM(2020) 380 final 21. A.-A. GAVRILIDIS, A.-M. POPA, M.-R. NITA, D.-A. ONOSE, D.-L. BADIU, 2020. Planning the “unknown”: Perception of urban green infrastructure concept in Romania. Urban Forestry & Urban Greening 51, 126649 https://doi.org/10.1016/j. ufug.2020.126649