Retail 2010 by Mediafax

R e t a i l

2 0 1 0

EDITORIAL

Cristina Cuncea, Redactor-{ef

|n loc de revenire economic` – criz` romåneasc`

nul 2010 era privit cu speran]` de retaileri [i de produc`tori, dar u[or, u[or, ace[tia au realizat c` optimismul lor nu corespunde realit`]ii. Vulnerabilitatea economiei romåne[ti la criza economic` interna]ional` a determinat autorit`]ile s` adopte o serie de m`suri de austeritate, care au avut ca efect imediat lipsa de \ncredere a consumatorilor, dar [i reducerea puterii de cump`rare. Astfel c`, \n loc de un an \n care ar fi trebuit s` se vad` primele semne de relansare economic`, 2010 a adus o adåncire a deprecierii indicatorilor macroeconomici \nceput` cu un an \n urm`. |n aceste condi]ii, Guvernul a luat ca prim` m`sur`, \n vederea reducerii deficitului bugetar, sc`derea salariilor angaja]ilor din sectorul public cu 25%. Dintr-o dat`, retailerii s-au trezit c` bugetele a 1,4 milioane de consumatori, reprezentånd angaja]ii din sectorul public la sfår[itul anului trecut, s-au redus cu un sfert. Mai mult, perspectiva unui an dificil pentru economie a determinat [i pe angaja]ii din sectorul privat s`-[i reduc` bugetele de cheltuieli. {i dup` o sc`dere a vånz`rilor determinat` de reducerea puterii de cump`rare, a mai urmat una, pe fondul major`rii TVA de la 19% la 24%. |n \ncercarea de a aduce mai mul]i bani la buget, 2

editorial

Guvernul a decis s` m`reasc` TVA, m`sur` care bine\n]eles a dus la cre[terea \n lan] a pre]urilor produselor. Dar m`surile nu s-au repercutat doar asupra retailerilor, ci i-au lovit puternic [i pe produc`tori. Astfel, c` pe lång` disponibiliz`rile din sectorul public, au avut loc o serie de concedieri [i la nivelul companiilor private, care fie au fost nevoite s`-[i restrång` activitatea, fie au ie[it de tot de pe pia]`. Sc`derea consumului a fost fatal` pentru unii dintre ace[tia, mai ales pentru firmele mici, locale. |n plus, produc`torii agricoli au suferit \n urma condi]iilor meteo nefavorabile din acest an, dar [i din lipsa subven]iilor de la stat \n anumite sectoare. F`r` sus]inerea statului [i f`r` posibilitatea de a ob]ine credite bancare pentru a-[i finan]a activitatea, agricultorii romåni descriu anul 2010 ca pe unul dezastruos. Pe de alt` parte, [i multina]ionalele au fost necru]`toare cånd a venit vorba de eficien]` [i reducerea costurilor, \nchizånd mai multe fabrici de pe pia]a local`, de[i au fost [i cazuri \n care companiile interna]ionale au considerat c` este un moment bun pentru a investi \n Romånia, lansånd noi capacit`]i de produc]ie. Toate acestea au transformat o gur` de oxigen, a[a cum era v`zut anul 2010, \ntr-o adåncire \n nisipurile mi[c`toare ale crizei. n

SUMAR RETAIL Analiz`: Moda merge bine [i \n vremuri de criz` Analiz`: Comer]ul pe criz`: revenirea la cump`tare Analiz`: Exist` via]` [i dup` insolven]` Cronologie Retail 2009-210 Informa]ii companii: Retail

PRODUC}IE

7 8 10 14 16, 18 22

Interviu: Valeriu Tab`r`, Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale 30 Analiz`: Produc`torii de påine sub amenin]area falimentului \n 2011 32 Analiz`: Pia]a lactatelor, din nou pe cre[tere 34 Analiz`: Mai pu]in` carne, dar la fel de scump` 38,40,42,44 Analiz`: Ulei mai scump, dar necesar 46 Analiz`: Mai pu]ine legume din cauza vremii nefavorabile 48 Analiz`: Pia]a zah`rului nu se \ndulce[te 50 Analiz`: Romånii, constan]i la consumul de cafea, dar mai aten]i la pre] 54 Analiz`: Romånii \[i “condimenteaz`“ gusturile 56 Analiz`: Bùturile carbonatate, \n topul preferin]elor 58 Analiz`: Romånii au bùt cu 10% mai pu]in` bere \n 2010 60 Analiz`: Pia]a vinului: Mai pu]in [i, mai ales, mai ieftin 62 Analiz`: Performan]` modest` pe pia]a bùturilor spirtoase 64 Analiz`: Criza dùneaz` grav tutunului 66 Analiz`: Cel mai bine våndut produs de \ngrijire, [amponul anti-m`trea]` 68 Analiz`: Romånii ]in la cur`]enie 70 Interviu: Jean Valvis, proprietarul Valvis Holdings 72 Cronologie 2009-2010 74 Informa]ii companii: Agricultur` 76 Panifica]ie 76 Lactate 78 Carne 80 Ulei 84 Legume-Fructe 85 Zah`r/Dulciuri 86 \nghe]at` 88 Condimente 88 Cafea 89 R`coritoare 90 Ap` 91 Bere 92 Vin 92 Spirtoase 94 |ngrijire 95

CASETA REDAC}IONAL~ REDACTOR-{EF: Cristina CUNCEA REDACTORI: Roxana FULGEANU Liviu IANCU Alice GHEORGHE PUBLISHER Sergiu ION ART DIRECTOR & DTP: Mihaela VICIU GRAPHIC DESIGNER COPERT~ Sorin CIURARU CUSTOMER SUPPORT: Nicoleta BUGA TRAFFIC MANAGER: Sorin CIURARU BRAND MANAGER: Doru PU{CA{U CORECTUR~: Mihaela IACOB CONFERENCE AND PRINT DEVELOPMENT MANAGER: Raluca VOIVOZEANU DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica GHENCIU VÅNZ~RI: Adriana {INDRILARU Roxana {TEF~NESCU Mircea NEAGU Tel.: 031.82.56.424 Fax: 031.82.56.416 vinzari@mediafax.ro DIRECTOR VÅNZ~RI:

SERVICII CONEXE

{tefan PARASCHIV

Analiz`: Cartonul ondulat revine pe cre[tere Analiz`: Pia]a echipamentelor frigorifice s-ar putea dezghe]a \n 2011 Previziuni: Semne bune anul 2011 nu prea are Informa]ii companii: Distribu]ie Ambalaje Software Utilaje Indexul general al companiilor

98 100 102

DIRECTOR FINANCIAR:

Sumar

Dana COZAC DIRECTOR GENERAL

104 105 106 110 111

MEDIAFAX: CRISTIAN DIMITRIU TIPAR {I PREPRESS: CoPrint

RETAIL

Moda merge bine [i \n vremuri de criz` Companiile din segmentul de fashion au ales s` \[i extind` activitatea pe pia]a local` anul acesta, \n ciuda unei situa]ii economi ce descurajatoare. Cele mai importante evolu]ii au fost realizate de re]elele de magazine cu profil discount, care s-au focalizat \n principal pe deschiderea de magazine \n centrele comerciale din marile ora[e. Alice Gheorghe

up` o \ncetinire \nregistrat` anul trecut, cånd practic s-a renun]at la toate planurile de extindere, \n 2010 sentimentul care a dominat pia]a de retail a fost unul mai optimist, mul]i retaileri reluåndu-[i planurile de expansiune \ncepånd cu prima jum`tate a acestui an. Datorit` chiriilor mai mici, spa]iile din centrele comerciale au devenit mai accesibile pentru unii retaileri. Acest lucru este valabil [i pentru terenurile cuprinse \n limitele ora[elor, de cånd pre]urile pe pia]a terenurilor au \nregistrat sc`deri. Retailerii au profitat de ocazia de a-[i deschide propriile magazine, fie pe artere comerciale mari, fie \n centre comerciale, astfel \ncåt s`-[i optimizeze fluxurile financiare. Cele mai notabile evolu]ii au avut loc la nivelul retailerilor de \mbr`c`minte cu profil de discount, care au inaugurat un num`r important de magazine \n acest an. Astfel, retailerul german de \mbr`c`minte NewYorker a ales s` se extind` \n acest an [i a deschis [ase magazine \n Atrium Center din Arad, Iulius Mall Timi[oara, Sun Plaza Bucure[ti, Gold Plaza din Baia-Mare, magazinul Unirea Shopping Center din Bucure[ti [i un magazin \n Drobeta-Turnu-Severin. Compania mai de]ine magazine \n Cluj-Napoca, Buzù, Sibiu, Bacù, Foc[ani, Brìla, Suceava, Tårgu-Mure[ [i Oradea, avånd o re]ea format` din 17 magazine la nivel

Analiz`

na]ional.Compania german` cu profil de discount Takko Fashion a deschis \n 2010 13 magazine \n care comercializeaz` haine pentru femei, b`rba]i [i copii, precum [i accesorii. Re]eaua retailerului a ajuns astfel la 40 de unit`]i. „Am ales s` ne extindem anul acesta pentru c` nivelul chiriilor a ajuns normal. Foarte important pentru noi este c` am reu[it s` intr`m \n centre comerciale \n care acum doi ani nu ne-am fi permis, a[a cum este AFI Palace Cotroceni”, a declarat Cosmin Ulmean, managing director Takko Romånia. Takko a deschis un magazin \n AFI Palace Cotroceni [i a \ncheiat anul 2010 cu 42 de unit`]i, dintre care una la Ia[i, deschis` \n luna decembrie. |n acela[i timp, Deichmann, unul dintre cei mai mari retaileri de \nc`l]`minte din Europa, a deschis anul acesta 14 unit`]i, ajungånd s` de]in` 36 de magazine la nivel local. „Datorit` rezultatelor bune \nregistrate \n 2009 [i avånd \n vedere independen]a financiar` a firmeimam` din Germania, planurile noastre nu au fost influen]ate de criz` [i Deichmann a putut s`-[i extind` \n continuare re]eaua de magazine, atåt \n Romania, cåt [i \n celelalte ]`ri. Un factor important \n luarea deciziei de a deschide un nou magazin \l joac` [i valoarea chiriei. Unii dezvoltatori aveau anii trecu]i a[tept`ri mult prea mari. Acest lucru pare

RETAIL \ns` s` se normalizeze \ntre timp”, a declarat directorul de marketing al Deichmann Romånia, Augustina Artemie. {i francezii de la Kiabi, care au intrat pe pia]` \n a doua parte a anului trecut cu dou` magazine, \n centrul comercial Grand Arena, din cartierul Berceni, [i \n Militari Shopping Center, au extins anul acesta re]eaua cu trei magazine \n Orhideea, Iris Shopping Center din Titan [i complexul Tom din Constan]a. |n prezent, compania face angaj`ri pentru alte dou` unit`]i care vor fi deschise \n parcul comercial Esplanada din Pantelimon [i la Sibiu.

Magazin universal \n Bucure[ti |n Unirea Shopping Center din Bucure[ti a fost deschis la jum`tatea lunii octombrie primul department-store din Romånia, dup` cum apreciaz` reprezentan]ii magazinului, sub numele The BigShop. Magazinul este amplasat la etajul doi al centrului comercial [i ocup` o suprafa]` de 2.500 metri p`tra]i. O suprafa]` important`, de aproximativ 500 de metri p`tra]i, este dedicat` segmentului de textile. |n magazinul multibrand The BigShop se g`sesc haine ale mai multor firme renumite, la pre]uri reduse.

Cocor, din nou pe pia]` Un alt eveniment important din pia]a de fashion a fost anul acesta redeschiderea magazinului Cocor, dup` doi ani de renovare. Centrul comercial, care are o suprafa]` \nchiriabil` de 10.000 metri p`tra]i, ar putea genera venituri din chirii de 5 milioane de euro \n primul an de la redeschidere, potrivit reprezentan]ilor companiei. Prin urmare, cererea de spa]ii comerciale a crescut sim]itor anul acesta \n compara]ie cu anul 2009, comercian]ii alegånd noi loca]ii \n func]ie de performan]a centrelor comerciale vizate. Ace[tia s-au axat \n special pe centrele comerciale care opereaz` de cel pu]in doi ani, deoarece volumul vånz`rilor \n aceste proiecte este semnificativ mai mare comparativ cu cele nou deschise, potrivit unui raport al companiei de consultan]` imobiliar` Colliers.

Venirea H&M – evenimentul anului Cel mai important anun] al acestui an a fost intra rea pe pia]` a brandului H&M, care va deschide

primele magazine \n Bucure[ti la \nceputul anului 2011. Astfel, retailerul suedez de \mbr`c`minte H&M va deschide primele unit`]i din Romånia \n AFI Palace Cotroceni [i B`neasa Shopping City. Potrivit informa]iilor disponibile pe pia]`, magazinele H&M

Datorit` rezultatelor bune \nre gistrate \n 2009 [i avånd \n vedere independen]a financiar` a firmei-mam` din Germania, planurile noastre nu au fost influen]ate de criz` [i Deichmann a putut s`-[i extind` \n continuare re]eaua de magazine, atåt \n Romania, cåt [i \n celelalte ]`ri. Augustina Artemie directorul de marketing al Deichmann Romånia

vor putea fi g`site [i \n Unirea Shopping Center, Plaza Romånia, Bucure[ti Mall, Sun Plaza, Maritimo Shopping Center din Constan]a, precum [i la Ia[i, Timi[oara [i Cluj-Napoca, \n centrele comerciale Palas, respectiv Iulius Mall. „Intrarea pe pia]` a H&M este marcat` ca un simbol pe pia]a de retail din Romånia, ei fiind num`rul unu ca rapiditate a extinderii re]elei dintre retailerii europeni [i dispu[i s` se angajeze \n deschiderea unui num`r atåt de mare de magazine \ntr-un an dificil din punct de vedere economic”, consider` anali[tii Colliers. Pe lång` magazine de \mbr`c`minte [i \nc`l]`minte cu profil de discount, [i \n industria de lux au avut loc cåteva deschideri. Cele mai importante sunt cele realizate pe calea Victoriei din Bucure[ti, unde \n aprilie a fost deschis magazinul de lux Victoria Men [i magazinul de pantofi Irregular Choice, \n noiembrie fiind inaugurat buticul de lux al casei de mod` Armani. Un alt brand de lux nou intrat pe pia]a de fashion local` este Gucci, prin inaugurarea unei unit`]i \n cadrul hotelului Hilton.

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

Comer]ul de criz`: revenirea la cump`tare Datorit` crizei romånii au redescoperit modera]ia [i cump`tarea, au renun]at la cump`r`turile din impuls, la stocurile excesive [i se concentreaz` pe produsele care le sunt necesare [i spre m`rcile care le sunt cunoscute, sunt preocupa]i de alegeri „inteligente”, de g`sirea magazinelor cu cele mai avantajoase oferte, cele mai atractive promo]ii sau cu cel mai bun raport calitate/pre]. Cu alte cuvinte abordeaz` cump`r`turile mai pragmatic. Cristina Cuncea

FOTO: Mediafax Foto

Analiz`

RETAIL

n ultimele 12-18 luni, consumul din Romånia a fost afectat de deprecierea monedei na]ionale, de reducerea veniturilor \n general [i sc`derea salariilor din sectorul bugetar \n special, precum [i de schimb`rile fiscale, atåt la nivelul popula]iei, cåt [i al corpora]iilor. „Toate acestea au produs pe de o parte o reducere real` a veniturilor popula]iei, pe de alt` parte o team` [i o \ngrijorare fa]` de viitor, ceea ce a condus \n mod natural la o stopare a investi]iilor unor juc`tori din retail, la o regåndire a strategiei de dezvoltare [i la o adaptare a ofertei sau mixului de produse”, a declarat Radu Stoicoviciu, Partener, Tranzac]ii, PwC Romånia. Astfel, datele Institutului Na]ional de Statistic` (INS) arat` c` \n primele nou` luni ale acestui an, comparativ cu ianuarie-septembrie 2009, volumul cifrei de afaceri pentru comer]ul cu am`nuntul, cu excep]ia comer]ului cu autovehicule [i motociclete, sa diminuat cu 4,9% ca serie ajustat` \n func]ie de zilele lucr`toare [i sezonalitate. Sc`deri accentuate s-au \nregistrat \n ora[ele mici datorit` faptului c` ace[ti consumatori au mers mai rar la cump`r`turi, \n timp ce \n mediul rural este \n continuare prezent \n mod sus]inut autoconsumul. Mai mult, un studiu realizat de compania de cercetare a pie]ei GfK arat` c` pe fondul crizei, romånii au redus cheltuielile \n acest an pentru toate tipurile de produse. Produsele de baz` au fost cel mai pu]in afectate de sc`derea cheltuielilor, pentru produsele alimentare esen]iale sumele alocate \n acest an au fost cu 3,2% mai mici, \n timp ce pentru produsele alimentare neesen]iale au sc`zut cu 5,2% fa]` de

4,9

2009. Totodat`, cele mai mari reduceri de cheltuieli au fost \nregistrate \n cazul produselor nealimentare neesen]iale, de 9,2%. Din analiza principalelor categorii de bunuri de larg consum, se observ` cum produsele de \ngrijire personal` [i cele pentru cur`]enia locuin]ei sunt cel mai afectate, valoarea cheltuit` fiind cu 7%, respectiv 4% mai mic`. Printre categoriile cu cele mai mari sc`deri \n volum se remarc` deodorantele (21%), produsele de cur`]at universale (19%) [i tabletele de ciocolat` (18%) - \n special pentru c` au fost achizi]ionate de mai pu]ini consumatori.

M`rcile private cå[tig` cot` de pia]` M`rcile proprii ale re]elelor de supermarketuri [i hipermarketuri au cå[tigat teren \n ultimul an \n detrimentul brandurilor renumite, ajungånd la o cot` de pia]` de aproape 7% din totalul bunurilor de consum \n luna septembrie 2010, de la 4,2%, la \nceputul anului. „Cre[terea sensibilit`]ii la pre] a clien]ilor [i reducerea drastic` a investi]iilor produc`torilor \n lans`ri de noi branduri au constituit un teren propice pentru dezvoltarea m`rcilor proprii ale re]elelor de magazine”, consider` Mihaela Danilov, manager Tranzac]ii \n cadrul PwC Romånia. Aproape toate lan]urile interna]ionale de magazine au investit [i continu` s` investeasc` \n lans`ri noi de produse sub marc` proprie. Astfel, Real a lansat brandul Real Quality, care concureaz` atåt cu m`rcile produc`torilor romåni,

este volumul cu care s-a diminuat cifra de afaceri pentru comer]ul cu am`nuntul, cu excep]ia comer]ului cu autovehicule [i motociclete, ca serie ajustat` \n func]ie de zilele lucr`toare [i sezonalitate.

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL cåt [i cu brandurile interna]ionale, iar reprezentan]ii re]elei au anun]at c` vor s` majoreze ponderea m`rcilor proprii la 20% din vånz`ri pån` \n 2012, fa]` de 3,5% la nivelul lui 2009. La råndul s`u, Carrefour a adus pe pia]` produsele cu acela[i nume situate pe segmentul mediu de pre], lansate la nivel interna]ional tot anul trecut. Cel mai mare juc`tor din comer], re]eaua Metro Cash & Carry, a pariat tot pe brandurile proprii prin relansarea portofoliului de m`rci Metro la nivel interna]ional, ceea ce va dubla ponderea acestora \n vånz`rile totale ale magazinelor pån` la 20% \n 2012. Cea mai recent` lansare a fost anun]at` anul acesta de re]eaua de hipermarketuri cu discount Kaufland, care a listat 400 de produse K-Classic.

Comer]ul modern continu` s` „mu[te” din pia]` Comer]ul modern, reprezentat de hipermarketuri, magazine de tip discount, cash&carry [i supermar-

Cea mai important` form` de comer] este reprezentat` \n continuare de magazinele tradi]ionale, de[i GfK estimeaz` o reducere a cotei de pia]` a acestor tipuri de unit`]i de la 41% la 40% pån` \n 2015. Concomitent, compania prognozeaz` o majorare a cotei de pia]` a hipermarketurilor de la 21% \n prezent la 26% [i a magazinelor de tip discount de la 10% la 16% pån` \n 2015. Supermarketurile vor avea o cot` de pia]` de 11% \n 2015 fa]` de 12% \n 2010, iar magazinele cash-carry \[i vor reduce ponderea la 1%, de la 2% \n prezent. Potrivit datelor prezentate de PwC, pån` la 30 septembrie 2010, s-au deschis 76 magazine, dar s-au [i \nchis alte cinci, f`r` a lua \n calcul \nchiderile cauzate de intrarea \n procedur` de insolven]` a re]elei SPAR [i luånd \n calcul doar juc`torii interna]ionali. |n func]ie de formatul magazinului, \n acest an au fost deschise 12 hipermarketuri, trei unit`]i cash & carry, 31 de supermarketuri [i 30 de magazine de tip discount. Cele 76 magazine au fost deschise \n peste 50 localit`]i, cele mai multe \n Bucure[ti - 17 [i Bra[ov -5, \n celelalte inauguråndu-se doar 1 sau 2 magazine.

„Cre[terea sensibilit`]ii la pre] a clien]ilor [i reducerea drastic` a investi]iilor produc`torilor \n lans`ri de noi branduri au constituit un teren propice pentru dezvoltarea m`rcilor proprii ale re]elelor de magazine.” Mihaela Danilov, manager Tranzac]ii \n cadrul PwC Romånia.

keturi, a ajuns la o cot` de pia]` de 45% \n acest an fa]` de 43% \n 2009, iar tendin]a de cre[tere va continua. Asfel, GfK estimeaz` c` acest tip de comer] va ajunge \n 2015 la o cot` de pia]` de 54% din consumul total de produse de larg` folosin]`. 12

Analiz`

„Observ`m din datele de mai sus ca retailerii nu fost la fel de agresivi \n deschideri ca \n 2009, cånd au fost deschise 125 magazine. Fapt care arat` c` \n aceast` perioad` accentul nu s-a mai pus pe cå[tigarea cotei de pia]` cu orice pre], ci mai curånd pe eficientizare atåt la nivel de portofoliu (regåndirea mixului de produse, investi]ii \n produse marc` proprie) cåt [i la nivel de loca]ie (acordåndu-se o mai mare aten]ie \n alegerea unei loca]ii noi, re-loc`ri si chiar \nchideri)”, a men]ionat Danilov.

Magazine de proximitate [i de produc`tor Dac` pån` anul acesta tendin]a general` \n pia]` a fost de extindere a re]elelor de supermarketuri [i hipermarketuri \n dauna magazinelor de proximitate, foarte mul]i dintre micii juc`tori independen]i de pe pia]a de retail fiind principalii afecta]i de valul de insolven]e din 2009 [i 2010, anul acesta s-a produs o u[oar` inversare de trend.

RETAIL Responsabile pentru aceasta au fost investi]iile companiei Mercadia Hollander BV, controlat` de omul de afaceri Dinu Patriciu, \n re]eaua Mic.ro. Lan]ul de magazine de proximitate a deschis prima unitate \n aprilie 2010 [i a ajuns \n decurs de doar [apte luni la aproximativ 150 de magazine, inten]ionånd s` ating` 300 pån` la sfår[itul anului [i 2.000 pån` la sfår[itul anului urm`tor, ]inta urm`rit` pentru Bucure[ti fiind de avea un magazin Mic.Ro la fiecare 800 de metri. O alt` tendin]` manifestat` \n pia]` o reprezint` apari]ia magazinelor produc`torilor, v`zute de mul]i juc`tori din sectorul alimentar drept un instrument de a genera lichidit`]i [i de a se proteja fa]` de o eventual` intrare \n insolven]` a unui retailer. Astfel, produc`tori de carne [i produse de carne sau cei din zona de panifica]ie cum sunt Angst, Unicarm, Agricola, Elit, Cristim, Titan, Vel Pitar au \n prezent peste 100 magazine [i au \n continuare planuri de extindere. Investi]iile pe acest segment au fost \ncurajate [i de sc`derea chiriilor pe spa]iile comerciale stradale. Aceste magazine au suprafe]e mici, de 70-80 metri p`tra]i [i vånd circa 80% produse proprii. „Este posibil \ns` ca aceasta s` fie o tendin]` temporar` impus` de criz`, la care produc`torii ar putea renun]a atunci cånd situa]ia financiar` se va normaliza, pentru c` retailul alimentar este pån` la urm` un domeniu separat de activitate, care presupune un alt tip de specializare decåt produc]ia alimentar`”, a mai spus Danilov.

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

Exist` via]` [i dup` insolven]` Afacerile firmelor din domeniul comer]ului au fost grav afectate \n ultimii doi ani de situa]ia economic`. Cel mai lovi]i au fost retailerii autohtoni, care s-au extins \n perioada de boom economic, iar la primele semne de sc`dere a consumului au realizat c` nu pot sus]ine aceast` expansiune. Liviu Iancu

{

i \n acest sens, statisticile sunt relevante, 41% din cele aproape 17.500 de firme care se aflau \n diverse stadii de insolven]` la finele lunii octombrie 2010 activånd \n domeniul comer]ului. Cazurile de insolven]` au fost cu peste 7% mai multe comparativ cu perioada similar` din 2009, potrivit datelor Registrului Comer]ului. Anul 2010 a fost practic o continuare a situa]iei din 2009, astfel c` doar \n prima lun` a anului peste 2.000 de firme, cu 10% mai mult decåt \n ianuarie 2009, intraser` deja \n insolven]`. Pe primul loc se situau firmele cu activitate \n comer], respectiv 40% din total, urmate de cele din construc]ii [i industria prelucr`toare, cu 15%. Compania de consultan]` AT Kearney estima la \nceputul anului c` num`rul falimentelor ar putea „exploda“ \n 2010-2011, \n condi]iile \n care doar 2% din cele 21.000 de firme care au intrat \n insolven]` \n 2009 vor reu[i s` dep`[easc` „cu succes“ aceast` situa]ie. Cu nici o lun` \nainte de trecerea \n 2010, Tribunalul Bucure[ti aprobase cererile de intrare \n insolven]` pentru retailerii Flanco [i Flamingo.

Analiz`

A urmat insolven]a lan]ului de magazine Erros Fashion, care vindea produse vestimentare, [i care a intrat \n reorganizare judiciar` pentru a putea \nchide cåteva spa]ii comerciale. Erros Fashion de]inea 13 magazine \n ]ar`, dintre care trei \n Bucure[ti. „Vrem s` \nchidem trei-patru magazine din afara Bucure[tiului care, din cauza crizei economice, nu mai sunt profitabile. Restul magazinelor vor continua s` func]ioneze“, spunea Aurelian Radu, proprietarul firmei care de]ine magazinele. Nici pia]a farmaceutic` nu a r`mas imun` la sc`derea consumului, pentru c` la jum`tatea lunii februarie [i distribuitorul de produse farmaceutice Montero a cerut insolven]a, motivånd c` \n acest fel se poate reorganiza [i poate reu[i s` pl`teasc` datoriile c`tre creditori. Unul dintre cele mai r`sun`toare e[ecuri este cel al lan]ului de libr`rii Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu, care a cerut intrarea \n insolven]`, \n vederea reorganiz`rii judiciare, la sfår[itul lunii mai. Patru luni mai tårziu, Diverta a \nchis una dintre cele mai mari libr`rii a re]elei, situat` pe bulevardul Magheru [i deschis` \n urm` cu doi ani.

RETAIL Retailerul de carte avea \n 2009 datorii de zece milioane de euro [i afaceri de 30 milioane de euro.

fi de]inut de ING, Unicredit [i BRD, principalii creditori ai companiei.

{i lan]ul de bricolaj Interhome a solicitat intrarea \n insolven]`, demers aprobat \n var` de c`tre Tribunalul Prahova.

{i re]eaua PIC, de]inut` de fra]ii Penescu, \n insolven]` din 2009, a anun]at c` redeschide magazinele, dup` ce le \nchisese \n anul precedent. Re]eaua num`ra cinci unit`]i, situate \n Pite[ti, Craiova, Br`ila, Oradea [i C`l`ra[i.

Compania, de]inut` de Interior Home Commerce din Belgia, are cinci magazine, la Bucure[ti, Ploie[ti, Buz`u, Timi[oara [i Craiova. Operatorul a avut anul trecut afaceri de 60,3 milioane lei [i pierderi de 2,02 milioane lei. Dar nu doar retailerii au suferit \n acest an, 2010 aducånd [i primele falimente [i insolven]e ale unor centre comerciale. Cu datorii de 40 de milioane de euro c`tre UniCredit Bank, firma Victoria Holding, care de]ine City Mall Bucure[ti, a intrat \n procedur` de faliment, centrul comercial urmånd s` fie våndut la licita]ie. Aceasta a fost a doua cerere de insolven]` admis` \n aceast` toamn` de instan]` din partea unui proprietar de mall, dup` ce la sfår[itul lui octombrie Tribunalul Bucure[ti a aprobat solicitarea firmei Red Project Three, dezvoltatorul centrului comercial Armonia Br`ila.

Reorganiz`ri cu succes De[i speciali[tii apreciaz` c` [ansele de revenire a unei firme care a intrat \n procedur` de insolven]` sunt reduse, exist` exemple de companii \n cazul c`rora procesul de restructurare a avut succes. Un exemplu \n acest sens este retailerul de electronice [i electrocasnice Flanco, care \n cele din urm` a reu[it s` revin` pe linia de plutire. La jum`tatea lunii mai, administratorul judiciar anun]a c` discut` cu cinci investitori preluarea companiei, care ar putea s` ias` din insolven]` \n septembrie. „Vrem s` punem aceast` companie \n måinile unui investitor s`n`tos. (...) Avem discu]ii complexe cu cinci investitori, fiecare cu scenariul ei“, declara \ntr-o conferin]` de pres`, Andrei Cionca, managing partner al Casei de Insolven]` Transilvania, administratorul judiciar al Flanco. La jum`tatea lunii septembrie, ac]ionarii Asesoft anun]au c` vor prelua 60% din Flanco, iar restul va

Printr-un proces dur de ajustare de costuri [i de eficientizare a activit`]ii a trecut [i lan]ul de magazine de \nc`l]`minte Leonardo, de]inut de omul de afaceri Florin Panea. Aflat \n reorganizare judiciar` din toamna lui 2009, compania a anun]at \n august c` va deschide [ase noi unit`]i \n acest 2010, dar [i c` va \nchide alte [ase, neprofitabile.

Nout`]i legislative |n prim`var`, Ministerul Finan]elor publica un proiect de act normativ privind evaziunea, care stipula ca administratorii care nu vor cere insolven]a \n termen de maximum 30 de zile de la apari]ia st`rii de insolven]`, potrivit legii \n vigoare, vor r`spunde \n solidar pentru plata datoriilor la restante

Vrem s` punem aceast` companie \n måinile unui investitor s`n`tos. (...) Avem discu]ii complexe cu cinci investitori, fiecare cu scenariul ei.“ Andrei Cionca, managing partner al Casei de Insolven]` Transilvania, administratorul judiciar al Flanco

la buget ale companiilor \n cauz`. Proiectul stabilea c` pentru obliga]iile de plat` restante ale debitorului declarat insolvabil r`spund \n solidar cu acesta administratorii care, \n perioada exercit`rii mandatului, nu [i-au \ndeplinit obliga]ia legal` de a cere instan]ei competente deschiderea procedurii insolven]ei. R`spunderea se va aplica pentru obliga]iile fiscale aferente perioadei respective [i r`mase neachitate la data declar`rii st`rii de insolvabilitate.

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL IANUARIE 2009 Agen]ia de evaluare financiar` Fitch a confirmat ratingurile pentru credite pe termen lung [i scurt ale grupului german de retail Metro, prezent [i \n Romånia, ca urmare a a[tept`rilor privind reducerea nivelului de \ndatorare \n urm`torii doi ani. Flanco Interna]ional, retailer de produse electronice, electrocasnice [i IT&C, a anun]at c` mut` magazinul Flanco World din galeria comercial` Feeria din B`neasa \n mall-ul Sun Plaza, care urma s` fie deschis \n luna februarie. Retailerul german Lidl a achizi]ionat de la Quadrant-Amroq Beverages, \mbuteliatorul Pepsi \n Romånia, dou` terenuri \n Bucure[ti, cu suprafe]e de 2.340 metri p`tra]i, respectiv 8.900 metri p`tra]i, pentru care a pl`tit 3,2 milioane de euro.

FEBRUARIE 2009 Chronolink, distribuitorul m`rcilor de bijuterii [i ceasuri Rolex \n Romånia, a deschis un magazin multibrand sub numele Ellinas \n incinta hotelului Marriott, investi]ie estimat` la un milion de euro. Sparkassen Immobilien [i firma EMCT au deschis cel mai mare centru comercial din Romånia, Sun Plaza, \n sudul Bucure[tiului, investi]ie de 200 milioane de euro. Retailerul austriac de bricolaj bauMax a deschis, \n centrul comercial Sun Plaza, primul magazin din Bucure[ti [i al zecelea al re]elei locale. Rewe Romånia, operatorul magazinelor de discount Penny Market/Penny Market XXL, a deschis la Bac`u al 101-lea magazin al re]elei. Flanco International a deschis, \n complexul comercial Sun Plaza, un magazin cu o suprafa]` de peste 2.000 metri p`tra]i. Fondul australian APN/UKA European Retail Trust a scos la vånzare City Mall din Bucure[ti, evaluat \n decembrie la 32,9 milioane de euro, reprezentånd o treime din suma pl`tit` pentru achizi]ia centrului comercial care a generat \n 2009 venituri din chirii \n sc`dere cu peste 50% fa]` de 2008. 16

Cronologie

RTC Holdings a primit dreptul de franciz` pentru magazinele de \mbr`c`minte Debenhams \n 11 state din Europa Central` [i de Est, \n urma unui acord cu retailerul britanic, [i a anun]at c` inten]ioneaz` s` deschid` 3-5 unit`]i \n 2010 [i peste 100 \n urm`torii zece ani. Romånia Hypermarché, operatorul Cora, a ar`tat c` va deschide un hipermarket cu o suprafa]` de peste 12.000 de metri p`tra]i \n Adora Mall din Craiova, dup` ce a semnat un contract de \nchiriere cu dezvoltatorul centrului comercial, Sonae Sierra.

MARTIE 2009 Rewe Romånia a deschis la Filia[i, jude]ul Dolj, al 102-lea magazin al re]elei. Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a deschis al 97-lea magazin Plus din Romånia, la Ro[iorii de Vede, jude]ul Teleorman, pentru care a investit circa 1,5 milioane euro. Omul de afaceri Gabriel (Puiu) Popoviciu a våndut opera]iunile IKEA din Romånia c`tre grupul suedez IKEA, \ntr-o tranzac]ie estimat` la peste 30 milioane euro.

KFC Romånia a deschis al 17-lea restaurant al re]elei \n Bucure[ti, pe Calea Crånga[i, dup` o investi]ie de 600.000 de euro. A fost inaugurat primul mall din Arad, Atrium Center, dup` o investi]ie de aproximativ 70 de milioane de euro. Altex a inaugurat un nou magazin, \n urma unei investi]ii de 500.000 de euro, \n Atrium Center. Praktiker Romånia a extins cu aproape o treime suprafa]a de vånzare a magazinului din Deva, la 5.515 metri p`tra]i, investi]ie estimat` la 1,3 milioane euro.

RETAIL Dezvoltatorul israelian Aura Investments a våndut c`tre GTC, parte a grupului Kardan, 37% din ac]iunile de]inute la centrele comerciale din Romånia dezvoltate \n joint-venture cu GTC, \n schimbul [tergerii unor datorii de 13,6 milioane euro. Fondul New Europe Property Investments (NEPI) a preluat de la grupul Avrig 35, controlat de omul de afaceri Alexander Hergan, o parte din centrul comercial Iris Shopping

12 mil. euro

Pite[ti, unde sunt deschise un hipermarket Auchan [i o unitate Bricostore, valoarea tranzac]iei fiind de circa 21 milioane euro.

APRILIE 2009 Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a deschis dou` noi magazine Plus, \n Satu Mare [i Vaslui, investi]ia total` ridic\ndu-se la trei milioane de euro. Consiliul Concuren]ei (CC) a autorizat preluarea magazinului online PC Garage de c`tre grupul IT FiT Distribution, controlat de omul de afaceri Marius Ghenea. Asocia]ia Marilor Re]ele Comerciale din Romånia (AMRCR) a respins propunerea deputatului Valeriu Steriu ca \n legea privind Codul de Bune Practici Comerciale \n sectorul alimentar s` fie introdus un amendament privind obligativitatea \nchiderii marilor magazine \n zilele de duminic`. Rafar, parte a grupului RTC, a deschis un magazin Debenhams \n Sun Plaza, investi]ie de 700.000 euro. 18

Cronologie

Carrefour deschide primul supermarket al re]elei din Bucure[ti [i al 26-lea din Romånia, \n urma unei investi]ii de 500.000 de euro. Magazinul online de produse electronice [i IT&C eMAG a deschis un showroom \n Timi[oara, cu suprafa]` de 180 metri p`tra]i, al cincilea al re]elei. Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a inaugurat un nou magazin Plus, \n

este investi]ia Dedeman (retailer de materiale de construc]ii [i pentru amenaj`ri interioare de tip DIY, cu capital sut` la sut` romånesc) \n al treilea magazin din acest an, situat la Arad.

Hu[i, jude]ul Vaslui, investi]ia total` ridicåndu-se la 1,5 milioane de euro. Real,- Hipermarket Romånia a deschis pe bulevardul Theodor Pallady din Bucure[ti, cel mai mai mare hipermarket al re]elei din Romånia, \n urma unei investi]ii de 22,8 milioane euro. Re]eaua de hipermarketuri PIC, apar]inånd fra]ilor Penescu, a anun]at c` redeschide magazinele, dup` ce le \nchisese pe rånd \ncepånd din 2009 [i pån` \n ianuarie 2010, \n urma intr`rii \n insolven]` a firmei care le administra. Metro Cash & Carry Romånia a deschis la Satu Mare prima unitate dintr-o re]ea de magazine de dimensiuni mai mici, Metro Punct, care se adreseaz` exclusiv clien]ilor revånz`tori. B`neasa Developments a anun]at c` va extinde zona comercial` a proiectului imobiliar dezvoltat \n nordul Bucure[tiului cu 25.000 de metri p`tra]i, pentru un cinematograf, un centru de divertisment [i o benzin`rie, investi]ie de 22 milioane de euro.

RETAIL MAI 2009 Retailerul de produse electronice [i electrocasnice Flanco International a deschis un magazin \n Slobozia, \n galeria comercial` Kaufland, estimånd vånz`ri de cinci milioane lei \n primul an de activitate. Metro Cash&Carry a investit \ntre 15 [i 20 de milioane de euro \n noua unitate cash&carry din Bucure[ti, pe care a inaugurat-o pe bulevardul Theodor Pallady. Produc`torul romån de mobil` Rus Savitar a inaugurat primul magazin din Bucure[ti, al nou`lea al re]elei, \n urma unei investi]ii de 500.000 de euro. Mugur Mih`escu a cump`rat cu 1,7 milioane de euro dreptul de a administra magazinul Muzica din Capital`, spa]iul r`månånd \n continuare \n proprietatea Uniunii Compozitorilor [i Muzicologilor din Romånia (UCMR). Dedeman, retailer de materiale de construc]ii [i pentru amenaj`ri interioare de tip DIY, cu capital sut` la sut` romånesc, a inaugurat al treilea magazin din acest an, situat la Arad, \n urma unei investi]ii de 12 milioane de euro. Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a deschis la Odorhei, jude]ul Harghita, al 101-lea magazin al re]elei Plus, pentru care a investit 1,5 milioane euro. Carrefour Romånia deschide al doilea supermarket din Bucure[ti, Carrefour Market Chilia Veche, situat \n cartierul Drumul Taberei

IUNIE 2009 Retailerul austriac de bricolaj bauMax a deschis o unitate la Pite[ti, care are o suprafa]` de 15.000 de metri p`tra]i. Retailerul suedez de fashion H&M (Hennes&Mauritz) a anun]at c` va deschide primul magazin din Romånia \n prim`vara anului 2011 la Bucure[ti. Grupul Carrefour a deschis al treilea supermarket al re]elei din Bucure[ti, Carrefour Market

R`zoare, situat \n [oseaua Panduri, zon` cu aproximativ 2.500 gospod`rii [i 7.500 locuitori. Grupul Carrefour a deschis al patrulea supermarket al re]elei din Bucure[ti, Carrefour Market Ghencea, \n centrul comercial Home&Design Mall din [oseaua Ghencea. Fondul austriac de investi]ii Immoeast, investitorul imobiliar cu cea mai mare expunere pe pia]a local`, cu active de aproape un miliard euro, a cump`rat 85% din proiectul de mall Polus Center din Constan]a pentru un euro [i a preluat datoriile de circa 40 mil. euro ale firmei dezvoltatoare.

IULIE 2009 Billa Romånia a inaugurat un nou supermarket \n localitatea Re[ita, cu care a ajuns la un num`r de 50 de unit`]i operate \n Romånia. Fondul de investi]ii Interprime Properties, parte din grupul suedez Ikea, a cump`rat platforma Timpuri Noi din Bucure[ti pentru 34,6 milioane de euro. Billa Romånia a deschis un nou supermarket \n Oradea, jude]ul Bihor, aceasta fiind a 51-a unitate a lan]ului. Retailerul de materiale de construc]ii [i pentru amenaj`ri interioare Dedeman Bac`u a inaugurat la Timi[oara al 20-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 17 milioane euro. Carrefour a deschis al cincilea supermarket al re]elei din Bucure[ti, Carrefour Market Delfinului, din zona Pantelimon, acesta fiind al 27-lea magazin din Romånia al grupului francez. Plus a deschis dou` magazine la Cluj-Napoca [i Slobozia, fiecare reprezentånd o investi]ie de circa 1,5 milioane euro, astfel \ncåt re]eaua german` de magazine cu discount a ajuns la 103 unit`]i pe pia]a romåneasc`. Metro Cash&Carry Romånia a deschis un magazin Metro Punct \n apropierea ora[ului Piatra Neam], printr-o investi]ie de circa un milion de euro, reprezentånd a doua unitate de acest tip a re]elei, dup` cea inaugurat` \n aprilie la Satu Mare.

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL AUGUST 2009

zin din Romånia, pe o suprafa]` de vånzare de 3.200 de metri p`tra]i.

miniMax Discount a inaugurat un magazin \n localitatea Agnita din jude]ul Sibiu, ajungånd astfel la 32 de unit`]i la nivel na]ional.

Mega Image a deschis al doilea magazin Red Market din Bra[ov, cu o suprafa]` de vånzare de aproximativ 500 de metri p`tra]i.

Retailerul de bricolaj Obi, parte a grupului german Tegelmann, a deschis un magazin la Sibiu, a [asea unitate a re]elei \n Romånia, investi]ia fiind de aproximativ cinci milioane de euro.

Shopping Center Holding cå[tig`torul licita]iei de vånzare a Tiago Mall din Oradea, \n faliment, a virat suma de 30,5 milioane euro aferent` tranzac]iei, banii provenind dintr-un credit ob]inut de la UniCredit }iriac Bank, principalul creditor al MLS Proiect Oradea, dezvoltatorul proiectului.

Carrefour Romånia a deschis al 23-lea hypermarket operat de companie \n Romånia, la Drobeta Turnu Severin, \n centrul comercial Severin Shopping Center. Retailerul de articole sportive Decathlon a inaugurat la Cluj-Napoca cel de-al doilea maga-

SEPTEMBRIE 2009 Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a deschis la Cristuru Secuiesc, \n jude]ul Harghita, al 104-lea magazin al re]elei Plus, pentru care a investit 1,5 milioane euro. Firma Genco Trade, filial` a grupului elen Fourlis, a inaugurat \n septembrie cea de-a 16-a unitate a re]elei de magazine cu articole sportive Intersport, \n Bac`u, printr-o investi]ie estimat` la 0,7 - 1 milion de euro, sum` care include [i produsele. Grupul Carrefour a deschis \n centrul comercial Winmarkt din Cluj cel de-al 29-lea supermarket din ]ar`. Primul magazin de tip „pop-up“ din Romånia, care func]ioneaz` pe o perioad` limitat`, de la 1 la 30 de zile, a fost deschis pe Calea Victoriei de compania Henkel sub brandul Syoss Hair Academy. Diverta a \nchis cea mai mare libr`rie a re]elei, situat` pe bulevardul Magheru, inaugurat` \n urm` cu doi ani, \ntr-un proces de reducere a pierderilor care prevede \nchiderea a \nc` trei magazine pån` la sfår[itul anului. Retailerul miniMax Discount a inaugurat trei magazine \n municipiul Alba-Iulia, \n spa]ii operate anterior de re]eaua Spar, printr-o investi]ie total` de aproximativ 750.000 euro, ajungånd astfel la 35 de unit`]i la nivel na]ional. Praktiker Romånia a deschis la Boto[ani al 27-lea magazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 6,9 milioane de euro.

Cronologie

RETAIL Billa Romånia, parte a grupului german Rewe, a deschis al treilea supermarket din Arad, ajungånd astfel la o re]ea de 52 de unit`]i \n Romånia. Billa Romånia, parte a grupului german Rewe, a deschis la Bra[ov cel de-al 53-lea magazin din Romånia. Retailerul de \mbr`c`minte Sprider Stores a deschis la Arad, \n centrul comercial Armonia, primul magazin de tip outlet din Romånia [i al doilea din regiune, pe o suprafa]` de 1.000 metri p`tra]i. Retailerul german de cosmetice dm drogerie markt a inaugurat cel de-al cincilea magazin din Bucure[ti [i al 28-lea al re]elei din Romånia. Billa Romånia, parte a grupului german Rewe, a deschis la[i cel de-al 54-lea magazin din Romånia. Retailerul austriac de bricolaj bauMax a deschis al 12-lea magazin din Romånia, la Timi[oara.

OCTOMBRIE 2009 S-a redeschis magazinul Cocor din Bucure[ti, \n urma unei investi]ii de 24,5 milioane de euro. Billa Romånia, parte a grupului Rewe a inaugurat un magazin la Olteni]a, \n jude]ul C`l`ra[i, al 55-lea din Romånia. Retailerul de \mbr`c`minte Sprider Stores a deschis la Br`ila cel de-al 15 magazin al re]elei \n Romånia, \n cadrul Promenada Mall, \n urma unei investi]ii de aproximativ un milion de euro.

miniMAX DISCOUNT a deschis un nou magazin \n Cåmpulung Moldovenesc, jude]ul Suceava, \n urma unei investi]ii de 250.000 euro, ajungånd astfel la o re]ea na]ional` de 38 de unit`]i. Ac]ionarii Electroputere Craiova (EPT) au ratificat vånzarea unor terenuri \n suprafa]` de 15 hectare c`tre compania belgian` Bel Rom, cu 20 milioane euro, f`r` TVA, suprafa]` pe care va fi construit un mall, [i au aprobat retragerea omului de afaceri Nicolae Badea din CA.

NOIEMBRIE 2009 Retailerul german de cosmetice dm drogerie markt a inaugurat cel de-al [aselea magazin din Bucure[ti [i al 29-lea al re]elei din Romånia, \n locul fostului restaurant Sheriff’s. Cora Romånia a inaugurat la Baia Mare al cincilea hipermarket din ]ar` [i al doilea din provincie, \n urma unei investi]ii de patru milioane de euro. Retailerul german de \mbr`c`minte NewYorker a deschis un magazin \n centrul comercial Unirea, al patrulea din Bucure[ti [i al 16-lea al re]elei, \n urma unei investi]ii de aproximativ un milion de euro. Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a deschis \n localitatea Motru, din jude]ul Gorj, al 106-lea magazin al re]elei Plus, \n urma unei investi]ii de 1,5 milioane de euro. Companiile austriece Oasis Development [i Real4You Immobilien au finalizat primul centrul comercial sub brandul Family Center, \n Giurgiu, \n urma unei investi]ii de [apte milioane de euro.

Compania de retail cu profil de discount Pludi Market a deschis \n ora[ul V`lenii de Munte, jude]ul Prahova, al 105-lea magazin al re]elei Plus, \n urma unei investi]ii de 1,5 milioane de euro.

Tribunalul Bucure[ti a admis cererea de intrare \n insolven]` a firmei Victoria Holding, care de]ine City Mall Bucure[ti, ac]ionarii anun]ånd anterior c` au dificult`]i \n rambursarea unui credit de 40 de milioane de euro contractat de la Bank Austria.

Retailerul de \mbr`c`minte Sprider Stores a deschis la Piatra Neam] cel de-al 16-lea magazin al re]elei \n Romånia, \n urma unei investi]ii de aproximativ un milion de euro.

Centrul comercial Gold Plaza din Baia Mare, investi]ie de 97 milioane de euro, a fost deschis de c`tre companiile Futureal din Ungaria [i Immofinanz din Austria.

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

Informa]ii companii

RETAIL

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

Informa]ii companii

RETAIL

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

Informa]ii companii

RETAIL

ANUARUL RETAIL 2010

RETAIL

Informa]ii companii

produC}ie

Tab`r`:

Cei care lucreaz` \n week-end \n hipermarketuri sunt angaja]i de furnizori, nu de magazine Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`, a declarat \ntr-un interviu acordat MEDIAFAX c` inten]ioneaz` s` sus]in` postarea brandului turistic rom책nesc pe alimentele produse \n Rom책nia, c` sprijin` eliminarea unor taxe din hipermarketuri [i c` vrea ca magazinele s` fie obligate ca din volumul de marf`, 10% s` fie produse tradi]ionale rom책ne[ti. Liviu iancu

Reporter: Preg`ti]i vreun act normativ pentru comer]? Valeriu Tab`r`: Nu. Eu le preg`tesc o strategie european`.

Rep.: Ce strategie? V.T..: Aceea de a fi parteneri reali [i loiali.

Rep.: Ce \nseamn` asta? V.T.: Asta \nseamn` s` mai reduc` din taxele acelea pentru furnizorii de produse agro-alimentare care merg spre aceste magazine. 30

interviu

Rep.: C책t sunt aceste taxe? V.T.: Nu am date, dar oricum sunt mari. {i unele sunt taxe pe care nu le g`sesc normale.

Rep.: Revin cu \ntrebarea, cum a]i putea elimina aceste texe? V.T.: Printr-o agreere european`. {i vreau s` v` spun c` pe aceea[i pozi]ie sunt [i maghiarii, [i italienii, [i germanii...

Rep.: Ce taxe ar trebui eliminate? V.T.: De pild`, eu nu g`sesc normal` taxa de

produC}ie dezvoltare. De ce trebuie s` se dezvolte o re]ea pe seama unei taxe suplimentare?

Rep.: Le ve]i elimina prin lege? V.T.: Nu pot prin lege, pentru c` ei n-o s`-[i pun` aceste taxe la vedere. Ele se [tiu de c`tre cei care lucreaz` cu supermarketurile [i hipermarketurile. Trebuie verificat de c`tre Protec]ia Consumatorului, Garda Financiar`, sunt mai multe institu]ii.

Rep.: Ce alte taxe ar mai trebui eliminate? V.T.: [i taxa de raft, [i taxa de deschidere a magazinului... Ele sunt mai multe.

Rep.: Spunea]i c` sunte]i un sus]in`tor al \nchiderii marilor magazine \n week-end. V.T.: E un proiect de lege pe care eu l-am sus]inut. Faptul c` se lucreaz` såmb`ta [i duminica, cu banii care se pl`tesc, e o problem`. Dar de la colegi am aflat altceva, c` de fapt acei lucr`tori sau marea lor majoritate nu sunt ai magazinelor respective, ci ai celor care furnizeaz` produsele. Pentru a le p`zi, pentru a le aranja... [i sunt pl`ti]i de fapt de c`tre structurile din afara magazinului. De c`tre furnizori. |ntreb: este normal? Deci pe lång` c` pl`te[ti taxele, pentru ca marfa ta s` fie acolo a[ezat` unde trebuie, \mi mai duc [i oamenii s-o p`zeasc`, pentru c` altfel cine [tie unde ajunge. Dar asta e o chestiune pe care am aflat-o dup` ce am f`cut legea.

Rep.: Spunea]i [i c` pre]urile sunt mari \n aceste magazine din cauza multelor verigi din lan]ul... V.T.: Deci cum v` explica]i c` un litru de lapte, care \n mod obi[nuit se ia sub un leu de la produc`tor, dup` ce este prelucrat ajunge \n magazine la patru lei? Pre[edintele B`sescu avea o fabric` de \nghe]at`. {i spunea el \n 2004, chiar \n campanie: nu e posibil ca laptele s` fie 0,4 – 0,5 lei cånd, de pe un litru de lapte, eu cå[tig \ntre 5 [i 15 lei. Dac` te duci la o valorificare superioar`, atåta e.

Rep.: Cum v` explica]i c` mai multe lan]uri romåne[ti de retail au dat faliment? V.T.: Poate-l \ntreba]i pe Penescu.

Rep.: Cele str`ine au rezistat, totu[i. V.T.: M` duce]i undeva \ntr-o zon` pe care am putea-o discuta, dar nu vreau acum. Eu a[ merge pe altceva, nu pe aceste lan]uri mari, care \[i au locul lor \n orice economie, dar elementul de baz`

\n comer] nu ar trebui s` fie acestea, ci cele mici [i mijlocii, care trebuie s` fie la nivelul cartierelor. A[a cum sunt oriunde \n lumea civilizat`, aceste magazine de cartier, care au o rela]ie foarte bun` chiar cu produc`tori nu foarte mari, care produc [i realizeaz` chiar produsele acestea cu identitate mare.

Rep.: Cum ar trebui promovate produsele romåne[ti? V.T.: Eu m` gåndesc serios ca brandul acesta turistic s` fie [i pe produsele agroalimentare romåne[ti, mai ales c` l-a preluat [i Lucian Bute. S` luam frunza de la...

Rep.: Pe produsele care merg la export? V.T.: Acest brand, dincolo de dezbaterea care a fost [i care a trecut \ntr-o zon` politic`, de ce nu l-ai aduce [i l-ai stiliza pe toate produsele care apar]in Romåniei? Pot fi puse [i pe produsele care merg \n ]ar`.

Rep.: Ce-ar cå[tiga cu asta produsele romåne[ti? V.T.: |n primul rånd se [tie c`, \n general, produc]ia agro-alimentar` autohton` este una de calitate [i foarte multe semne de \ntrebare se pun asupra produselor pe care le import`m. Nu suntem prima ]ar` care \[i promoveaz` produc]ia intern`. Oamenii vor zice: „Stai, dom’le, e produs romånesc, m` pot adresa [i cu mult` siguran]`... Este o responsabilitate [i a firmei care l-a realizat. Atunci cånd \]i pui o etichet` [i un brand ferm, un semn ferm pe un produs, \nseamn` responsabilitatea celui care a f`cut [i pune acea etichet`. [i nu e vorba doar de ambalaj, ci [i de con]inut.

Rep.: Cum ar putea fi \ncuraja]i romånii s` pun` brandul pe produse? V.T.: Eu v-a[ da un exemplu: uita]i cåt de bine s-au plasat produsele tradi]ionale, chiar prin aceste pie]e volante sau prin anumite manifest`ri. S` nu-mi spune]i c` locul cel mai bun e [oseaua Kisselef. Am discutat cu colegi parlamentari care vor s` impun` ca \n magazine o anumit` propor]ie de produse s` fie produse tradi]ionale.

Rep.: Cånd s-ar putea \ntåmpla asta? V.T.: Legea este \n elaborare acum.

Rep.: Ce procent s` fie produse romåne[ti? V.T.: Se vorbea de 10% din volumul de marf`. E un proiect pe care eu mi-am dat girul. Eu voi fi un sus]in`tor al lui.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Produc`torii de påine sub amenin]area falimentului \n 2011 Consumul de påine a sc`zut \n 2010 cu 15% [i 3.500 de oameni au r`mas f`r` locuri de munc` \n condi]iile \n care 15% din produc`tori au intrat \n insolven]`. Mai mult, estim`rile pentru anul 2011, luånd \n calcul condi]iile climatice, nu sunt prea optimiste. Liviu iancu

Cote de pia]` \n cre[tere pentru primii cinci produc`tori* 29,2

38,3

34,2

33,3

*Principalii produc`tori: Vel Pitar, Trans Agape, Dobrogea, Boromir, Metalart

Volum (%) Valoare (%) nov.09 - oct.10

nov.08 - oct.09

Sursa: MEMRB

Tip magazin

Volum vånz`ri (%) Nov 08-oct 09 nov 09-oct10

Valoare vånz`ri (%) nov 08-oct 09 nov 09-oct 10

Hipermarket/supermarket

24,6

25,9

29,2

29,9

Alimentare

18,1

19,8

18,4

19,2

Magazine mici de cartier

47,5

47,1

43,6

44,2

Chio[curi

0,6

Magazine generaliste

9,2

0,5 7,2

8,3

6,8 Sursa: MEMRB

analiz`

MOR~RIT {I PANIFICA}IE

otul a \nceput de la stocul mic de gråu cu care Romånia a intrat \n anul recolt` 20092010. „Mai era gråu doar la popula]ie. \n luna iulie, aprovizionarea cu gråu s-a f`cut mai mult din Ungaria. {i stocurile din mori au fost mici, iar toat` lumea a[tepta recoltarea”, poveste[te Aurel Popescu, pre[edintele patronatului din domeniul panifica]iei Rompan. Mai mult, vremea ploioas` din perioada \n care a \nceput recoltarea au d`unat culturilor de gråu. „A \nverzit \n spic. Stocurile fiind mici, oferta fiind mic`, s-a creat o discrepan]` \ntre cerere [i ofert` [i pre]urile au crescut”, spune Popescu. Un alt fapt care a influen]at pia]a din Romånia a fost decizia Guvernului rus de a nu mai exporta gråu. Din acest motiv, toate contractele \ncheiate de Rusia [i Ucraina nu s-au mai finalizat, iar presiunea cerererii de gråu \n zon` s-a mutat pe Romånia [i Bulgaria. Astfel, cererea de pe pia]a romåneasc`, oricum dezechilibrat` \n raport cu oferta, a crescut [i mai mult, \n aceste condi]ii \ntr-o singur` lun` pre]ul gråului a urcat de la 120 de euro pe ton` la 170 euro pe ton`. Cre[terea s-a men]inut [i \n luna august, precum [i \n urm`toarele trei luni. |n noiembrie pre]ul gråului ajunsese la 200-220 de euro pe ton`.

Majorarea TVA „a dospit” vånz`rile la negru Cre[terea pre]ului la gråu, dar [i majorarea TVA de la 19% la 24% au influen]at pre]ul påinii, ceea ce a dus la cre[terea vånz`rilor la negru [i, implicit, la reducerea pie]ei „albe”. „|n perioada 1 iulie – 1 noiembrie 2010 vånz`rile de påine au sc`zut cu 15%. Asta \nseamn` c` dac` evaziunea fiscal` avea pån` \n var` o pondere de circa 50% din totalul pie]ei, a ajuns ca \n noiembrie s` acopere 65% din pia]`. \ncas`rile la buget au sc`zut \n urma cre[terii TVA, efectul fiind contrar celui a[teptat de Guvern”, afirm` Aurel Popescu.

1,3 mld. euro

produc]ia anual` de påine, incluzånd [i pia]a neagr`

De[i \n al doilea semestru al anului pre]ul gråului aproape c` s-a dublat, iar f`ina s-a scumpit cu circa 60%, pre]ul påinii s-a majorat cu doar 10%, fapt care a dus la sc`derea marjelor de profit ale brutarilor.

„90% dintre brutari lucreaz` acum f`r` profit sau chiar \n pierdere.” Aurel Popescu, pre[edintele patronatului din domeniul panifica]iei Rompan

Potrivit pre[edintelui Rompan, circa 90% dintre brutari lucreaz` acum f`r` profit sau chiar \n pierdere. Totodat`, peste 700 din cele circa 4.500 de societ`]i de mor`rit [i panifica]ie active la nivel na]ional, s-au \nchis \n ultimele luni, peste 3.500 de angaja]i intrånd \n [omaj. Paradoxal este c` de[i Romånia a exportat din gråul ob]inut \n acest an circa dou` milioane de tone, va fi nevoit` ca \n prim`vara anului viitor s` importe gråu. „|n semestrul unu al anului 2011 va trebui s` import`m gråu de panifica]ie, mai scump cu 50% decåt gråul pe care l-am exportat”, afirm` Popescu. El crede c` pån` la Cr`ciun ritmul consumului de påine se va men]ine, dup` care va sc`dea cu circa 30% pån` la 15 ianuarie. Pia]a va urma s` revin` la nivelul de la sfår[itul lui 2010 dup` 15 februarie. „|n momentul \n care se va pune problema importurilor de gråu, adic` \n luna februarie 2011, pre]ul påinii o s` creasc`, pentru ca altfel brutarii vor \nregistra pierderi. Nu mai au ce face. Calculele spun c` major`rile de pre] din februarie va trebui s` dep`[easc` 15%”, apreciaz` pre[edintele Rompan. Din p`cate pentru panifica]ie, anul viitor se \ntrevede a fi [i mai slab decåt 2010. |n acest an, din cauza condi]iilor meteo nefavorabile, s-a \ns`mån]at cu gråu o suprafa]` mai mic` cu 20% fa]` de anul trecut, ceea ce \nseamn` c` recolta va fi sc`zut`. „Asta m` face s` cred c` nu vom reveni prea curånd la pre]ul påinii de la sfår[itul lui 2010”, a mai spus Aurel Popescu.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Pia]a lactatelor, din nou pe cre[tere Pia]a lactatelor va cre[te \n 2010 cu aproape 10%, de la valoarea de 1,1 miliarde euro de anul trecut, estimeaz` Asocia]ia Patronal` Rom책n` din Industria Laptelui, care prevede o cre[tere a consumului de s`rb`tori. |n 2011, pia]a se va men]ine la nivelul acestui an, cu cre[teri \n ultimul semestru. roxana Fulgeanu

Segmentarea v책nz`rilor de lapte \n func]ie de gr`sime, \n volum (nov. 2009 - oct. 2010) cel mult 0.5%:

2,3% peste 2,8%:

26,1% \ntre 0,51% [i 2,79%:

71,6%

sursa: MEMRB

analiz`

LaCTaTe

eprezentan]ii patronatului de profil consider` c` pia]a este \nc` afectat` de situa]ia economic`, avånd \n vedere m`surile de austeritate adoptate de Guvern \n acest an.

Cu toate acestea ei r`mån optimi[ti \n ceea ce prive[te evolu]ia vånz`rilor de produse lactate \n 2010. „Romånia se afl` \nc` \ntr-o situa]ie financiar` destul de dificil`, iar veniturile popula]iei sunt la un nivel sc`zut. Oamenii sunt foarte aten]i la banii cheltui]i [i cump`r` numai produse de care au neap`rat nevoie pe termen scurt. De asemenea, m`rirea cotei TVA la 24% este un factor important pentru sc`derea vånz`rilor de produse \n general. La acestea se mai adaug` fluctua]ia cursului leu/euro, care influen]eaz` costul produselor”, a declarat noul pre[edinte al Asocia]iei Patronale Romåne din Industria Laptelui (APRIL), Carmen Solomonescu. Pia]a lactatelor include categoriile iaurt, sana, unt, småntån`, kefir, lapte [i brånzeturi (feta, ca[caval, brånz` topit`, telemea, brånz` moale, tip mucegai sau Camembert [i crem` de brånz`). |n primele nou` luni, firmele de procesare a laptelui din Romånia au \nregistrat 161.312 tone de lapte pentru consum [i 115.189 de tone lapte acidulat (iaurt, iaurt de b`ut [i aItele), potrivit APRIL, care citeaz` datele Institutului Na]ional de Statistic` (INS). |n acela[i timp, produc]ia de brånzeturi a fost de 48.375 de tone, cea de småntån` pentru consum de 34.365 de tone, iar cantitatea de unt produs` a totalizat 6.990 de tone. Potrivit datelor firmei de cercetare a pie]ei MEMRB pe segmentul de lapte cel mai bine våndut a fost laptele proasp`t pasteurizat, care a avut \n perioada noiembrie 2009 - octombrie 2010 o cot` de pia]` de peste 68,3% \n volum [i 63,5% \n valoare. O pondere mare a avut-o [i laptele UHT, cu un volum de pia]` \n perioada men]ionat` de peste 30%, valoric atingånd 33,8%. Cea mai redus` pondere din \n totalul segmentului de lapte o de]ine laptele cu arome, respectiv 1,4% (volumic) [i 2,7% (valoric).

„Comparativ cu anul trecut, produc]ia a evoluat diferit, ca volum, \n func]ie de fiecare categorie de produse lactate. Astfel, pentru laptele acidulat (iaurt, iaurt de b`ut [i altele - n.r) s-au \nregistrat cre[teri ale volumului de produc]ie, \n timp ce laptele [i småntåna pentru consum, untul [i brånzeturile au avut sc`deri”, a spus Solomonescu.

„Referitor la 2011, previzion`m c` \n prima parte a anului pia]a se va men]ine la nivelul din acest an, iar \n ultimele dou` trimestre va cre[te.” Carmen Solomonescu, pre[edinte al Asocia]iei Patronale Romåne din Industria Laptelui (APRIL)

Pentru perioada s`rb`torilor de iarn`, Asocia]ia estimeaz` o cre[tere a consumului de produse lactate, astfel c` per total, pentru 2010 se a[teapt` la un avans de aproape 10% comparativ cu anul trecut, cånd pia]a a stagnat la 1,1 miliarde de euro. „Referitor la 2011, previzion`m c` \n prima parte a anului pia]a se va men]ine la nivelul din acest an, iar \n ultimele dou` trimestre va cre[te”, a mai spus Solomonescu.

Fermieri \n criz` Condi]iile financiare dificile i-a afectat pe fermieri, ceea ce s-a reflectat \n num`rul vacilor de lapte. Calitatea laptelui, lipsa subven]iilor, dar [i cre[terea pre]ului materiei prime sunt alte dificult`]i cu care se confrunt` \n acest an cresc`torii de vaci. Astfel, potrivit APRIL, care citeaz` datele INS, num`rul vacilor cu lapte a sc`zut cu 5,6% \n primul semestru, la 1,4 milioane, fa]` de 1,5 milioane de capete \n aceea[i perioad` a anului trecut.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie „Num`rul vacilor cu lapte a sc`zut, \n contextul \n care o mare parte din de]in`torii de animale sunt persoane din mediul rural, cu vårste de peste 60 ani, care din cauza condi]iilor financiare precare au preferat s` sacrifice animalele”, a spus pre[edintele APRIL. Din cantitatea total` de lapte, materie prim`, produs \n Romånia, aproape 76% se \ncadreaz` \n standarde europene, potrivit datelor Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru S`n`tatea Alimentelor (ANSVSA), prezentate de asocia]ia de profil. Analiza ia \n calcul fermele din Romånia care au peste zece vaci cu lapte. |n ceea ce prive[te pre]ul, APRIL precizeaz` c` laptele de calitate european` a crescut cu 10-14% \n acest an. Pe de alt` parte, lipsa subven]iilor are ca efect oprirea investi]iilor legate de calitatea laptelui [i \ncetine[te dezvoltarea de proiecte noi pentru fermele mari comerciale. „Pe lång` acestea, pentru a accesa fonduri europene fermierii au nevoie de credite pentru a asigura co-finan]area, iar politica b`ncilor nu sprijin` astfel de proiecte. De obicei, \n Romånia, procedura de ob]inere a fondurilor europene este foarte greoie [i presupune mult efort din partea solicitan]ilor”, a explicat Solomonescu. Principalii produc`tori pe pia]a de profil sunt Danone, Albalact, Friesland, Napolact, Dorna Lactate [i Brailact. |n perioada noiembrie 2009octombrie 2010, cele [ase companii aveau o cot` de pia]` cumulat` de aproape 70% \n volum [i 72% \n valoare, potrivit MEMRB.

Investi]ii \n modernizare Unul dintre principalii produc`tori de lactate, compania Danone, colaboreaz` cu 70 de ferme din

4,5 mil. euro

analiz`

„Un rol important l-au avut reducerile de pre]uri [i o preocupare mai mare din partea consumatorilor pentru produsele s`n`toase.“ Bogdan Ioachim, directorul de comunicare, nutri]ie [i [tiin]` \n cadrul Danone

Romånia. |n ultimii cinci ani, compania a investit 4,5 milioane de euro \n dezvoltarea [i modernizarea fermelor, pentru cre[terea calit`]ii [i a cantit`]ii laptelui produs, precum [i pentru achizi]ionarea de vaci cu lapte. Investi]iile au vizat practic acordarea c`tre fermieri a unei pl`]i \n avans pentru a sprijini activitatea acestora, bani care sunt recupera]i ulterior prin livr`rile de lapte, [i a acordat consultan]` tehnic` [i managerial`.

Cheltuieli mai mici pentru lactate proaspete M`surile de austeritate au avut ca efect, \n primul rånd, sc`derea puterii de cump`rare a romånilor, ceea ce s-a repercutat asupra cheltuielilor zilnice. |n aceste condi]ii, cheltuielile romånilor pentru produse lactate proaspete au sc`zut \n primele opt

a investit Danone \n ultimii cinci ani \n dezvoltarea [i modernizarea fermelor, pentru cre[terea calit`]ii [i a cantit`]ii laptelui produs, precum [i pentru achizi]ionarea de vaci cu lapte.

LaCTaTe luni cu 7,6%, valoric, \n linie cu celelalte produse alimentare, potrivit MEMRB. Singurele categorii de produse care au raportat cre[teri au fost iaurtul (5,6%) [i laptele b`tut (6,4%), evolu]iile positive ale acestor categorii reducånd ritmul de sc`dere a pie]ei.

fost spectaculoas`, avånd \n vedere c` \n anii anteriori avansul a fost de dou` cifre“, a spus directorul de comunicare, nutri]ie [i [tiin]` \n cadrul Danone, Bogdan Ioachim. Potrivit MEMRB, iaurtul de]ine cea mai mare pondere \n valoare din totalul pie]ei de produse lactate proaspete.

Pia]a produselor lactate proaspete (lapte, iaurt, småntåna, lapte b`tut, sana, kefir [i deserturi pe baz` de lapte) reprezint` aproape 12% din totalul categoriilor alimentare.

Cu toate acestea, Romånia este ]ara cu cel mai sc`zut consum de iaurt pe cap de locuitor, dintre pie]ele Europei Centrale [i de Est.

Pentru lapte, romånii au alocat \n primele opt luni cu 16% mai pu]ini bani fa]` de anul trecut, pentru sana [i kefir bugetele s-au redus cu 19%, iar la

Astfel, un romån consum` anual 3,4 kg de iaurt, mai pu]in chiar decåt Bosnia (5,2 kg) [i Croa]ia (4,4 kg).

FOTO: Andrei Pungovschi

smånt`n` [i deserturi pe baz` de lapte cheltuielile sau diminuat cu 18%, respectiv 23%. |n cazul brånzeturilor, sc`derea a fost de 14,5%. |n acela[i timp, compania Danone apreciaz` c` \n acest an, preferin]ele consumatorilor s-au \ndreptat \n special c`tre iaurt. „Un rol important l-au avut reducerile de pre]uri [i o preocupare mai mare din partea consumatorilor pentru produsele s`n`toase, de[i aici cre[terea nu a

Consumul este mult mai ridicat \n ]`ri precum Bulgaria (peste 11 kg), Serbia (11 kg), Macedonia (11,7 kg) sau Slovenia (13,8 kg), mai arat` datele MEMRB. Reprezentan]ii pie]ei de profil sunt de p`rere c` pentru cre[terea consumului de produse lactate proaspete, [i implicit a vånz`rilor, \n Romånia sunt necesare campanii de educare a consumatorilor, similare celor din ]`ri precum Fran]a, Germania [i Italia.

anuaruL reTaiL 2010

PRODUC}IE|CARNE {I PREPARATE

Mai pu]in` carne, dar la fel de scump` Produc`torii de carne spun c` vånz`rile au sc`zut \n anul 2010, iar pre]urile au crescut cu cåteva procente, cu excep]ia segmentului c`rnii de pui, unde au sc`zut. Procesatorii acuz` c`, prin lipsa unor m`suri ferme, Guvernul \ncurajeaz` pia]a neagr`, din cauza c`reia multe dintre firme vor intra \n faliment anul viitor. Liviu iancu

Cote de pia]` \n cre[tere pentru primii cinci produc`tori* Tip produs

Volumul vånz`rilor(%) Valoarea vånz`rilor (%) oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep. 2010 oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep.2010

Salam

31,6

32,6

34,8

35,4

Parizer

10,7

11,3

7,2

7,8

Cårna]i [i cremwur[ti

21,3

22,6

20,5

22,0

Specialit`]i

17,6

19,6

18,2

{unc`

5,8

6,1

6,8

7,2

Diverse

1,8

2,2

1,7

10,6

7,7

9,2

7,2

Pate

Sursa: MEMRB

39,4

41,3

38,4

40,3 *Principalii produc`tori: Cris-Tim, Caroli, Elit, Aldis, Scandia

Volum (%) Valoare (%) oct.08 - sep.09

oct.09 - sep.10 Sursa: MEMRB

analiz`

PRODUC}IE|CARNE {I PREPARATE

ste un haos. Cel mai mare haos \ntålnit pe pia]a c`rnii \n ultimii 15 ani”, descrie anul 2010 Sorin Minea, pre[edintele patronatului din industria alimentar` Romalimenta. El spune c` \n acest an cel pu]in patru mari produc`tori de mezeluri au intrat \n incapacitate de plat` sau au dat faliment. Una dintre companii a \nchis activitatea, iar celelalte sunt \n reorganizare judiciar`. „|n acest an s-a \nregistrat o sc`dere spectaculoas`, cu 15-20%, a pie]ei c`rnii. M` refer la carnea de porc, vit` [i oaie. Anul trecut, aceast` pia]` sc`zuse foarte pu]in, sub 1%”, a afirmat Minea. Potrivit acestuia, pre]urile s-au majorat cu doar 67%, din cauza cre[terii TVA. F`r` cre[terea taxei, pre]urile ar fi r`mas la nivelul anului 2009. „O mare problem` a fost c` s-a dat mån` liber` unei vånz`ri care nu e nic`ieri \n Europa – carnea ro[ie la tarab`. Sunt anumi]i produc`tori care au fost b`ga]i \n magazine \n urma unor ordine politice [i astfel le-a crescut produc]ia”, explic` Minea. Potrivit datelor Romalimenta, pia]a neagr` a crescut \n 2010 cu circa 25-30%. Practic, consumul nu a crescut, ci a migrat \n alt` direc]ie. Minea spune

c` Romånia ar fi trebuit s` ias` cu carne pentru pia]a Uniunii Europene, iar unul dintre argumentele Comisiei Europene pentru faptul c` nu permite exporturile din Romånia este ne\ncrederea \n controalele care se fac la nivel na]ional la carnea de porc. „A mai introdus cineva ideea ca supermarketurile s` fie obligate s` vånd` produse romåne[ti. E deja paranoia. S` fii obligat s` vinzi 10% produse a[azis tradi]ionale, \nseamn` s` decret`m c` 10% e pia]` neagr` oficial`. Toat` lumea se manifest` doar \n lupta cu hipermarketurile, dar se va ajunge ca noi, procesatorii, du[manii lor declara]i, s`-i sprijinim pentru c` ei sunt singurii care ne mai ]in pe pia]a alb`”, adaug` pre[edintele Romalimenta. El estimeaz` c` anul 2011 ar putea aduce, \n martie-aprilie, o cre[tere de pre] de 2-5% la carnea de porcine. \n plus, anul viitor se va \nregistra o consolidare a cåtorva mari firme din domeniu [i „un dezastru” pentru ceilal]i. Minea crede c` o serie de procesatori [i produc`tori vor intra \n faliment. Totodat`, pia]a fiscalizat` va sc`dea din punct de vedere al volumului. „Din 10 magazine din ora[e, 8 sunt nefiscalizate [i se admite acest lucru, e cvasioficial. Motivul oficial al permisivit`]ii este c` magazinele ar trebui aju-

„

SURSA: MEMRB

PRODUC}IA DE CARNE |N VIU DE PAS~RE |N SISTEM INDUSTRIAL (mii tone) Specificare

2006

2007

2008

2009

Estimat 2010

6 luni 2010

Total carne

366

400

457

485

470

231

d.c. sistem industrial 266

310

367

428

390

203

CARNE DE PAS~RE T~IAT~ (mii tone) Specificare

2006

2007

2008

2009

Estimat 2010

6 luni 2010

Total carne

285

312

356

378

367

180

d.c. sistem industrial 208

242

287

334

304

158

2008

2009

Estimat 2010

6 luni 2010

IMPORT – EXPORT CARNE DE PAS~RE 2006

2007

IMPORT mii tone

158,5

126,7

114

131

91,4

150,0

149

159,7

111,0

mii tone

0,1

1,8

9,6

27,23

mil. euro

0,104

3,2

14,9

52,34

74,0

36,65

mil. euro

46,24 48,6

EXPORT

analiz`

PRODUC}IE|CARNE {I PREPARATE Categorie magazin

Volumul vånz`rilor(%) Valoarea vånz`rilor (%) oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep. 2010 oct.2008 - sep.2009 oct.2009 - sep.2010

Supermarket/hipermarket

32,9

Alimentar` mare

19,5

20,2

20,5

Magazin mixt

45,5

47,1

44,8

46,6

Sursa: MEMRB; domeniul c`rnii de pas`re - surs` UNPR

SITUA}IA LOCURILOR DE MUNC~ Specificare Num`r locuri de munc` directe

2008

2009

2010

20 000

21 000

18 000

92 000

96 600

82 800

Num`r locuri de munc` \n activit`]i conexe (amonte [i aval de sector)

tate s` ias` din criz`, pentru c` ele ]in pre]urile jos, \ns`, neoficial, ele sunt o surs` extraordinar` de finan]are”, afirm` [eful Romalimenta.

Ferme de porci \nchise de criz` Pe de alt` parte, Gheorghe Caruz, pre[edintele Patronatului Romån al C`rnii de Porc, apreciaz` c` peste 20% din efectivul de porci aflat \n cresc`toriile din Romånia la \nceputul anului, respectiv 400.000 de animale, a fost sacrificat \n primele [apte luni ale anului, ca urmare a \nchiderii a circa 20 de ferme. „Este dezastru \n acest sector. Doar \n ultimele cinci luni s-au \nchis vreo 20 de ferme, iar 400.000 de porci, dintr-un total de dou` milioane afla]i \n ferme la \nceputul anului, au disp`rut“, a spus Caruz. Potrivit acestuia, Romånia are un necesar de consum anual de circa 11 milioane de porci, dintre care patru milioane \n gospod`riile popula]iei, dou` milioane crescu]i \n ferme, iar restul de cinci mili oane proveneau din import. „Efectul dispari]iei acestor porci va fi un deficit de carne pe pia]` [i cre[terea [omajului. Din cauza

130 mil. ou`

analiz`

\nchiderii firmelor, circa 1.000 de oameni au r`mas f`r` loc de munc`. \n plus, vor fi afecta]i [i cultivatorii de cereale, care nu vor mai avea cui vinde o parte din produc]ie“, a afirmat Caruz.

F`r` subven]ii din 2010 La fel ca [i \n cazul altor sectoare agricole [i subven]ia pentru cresc`torii de porci a fost eliminat` de la 1 ianuarie. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`, sus]ine c` sprijinul pentru bovine [i carnea de pas`re, nu va fi redus, \n ciuda recomand`rilor FMI. „Fondul Monetar a cerut, am discutat, problemele sunt rezolvate. Deci ne men]inem punctul de vedere [i vom continua aceast` sus]inere care ne este permis` de Uniunea European`“, a spus Tab`r`. El a ad`ugat c` agricultura trebuie s` asigure „anumite inputuri“, pentru a putea determina o cre[tere. „Nu \nseamn` c` tot ce se cere e acceptat imediat“, a continuat ministrul. |n ceea ce prive[te pia]a c`rnii de pas`re, [i aceasta a sc`zut, atåt pe fondul reducerii consumului, cåt [i al diminu`rii pre]urilor.

sunt vånz`rile estimate de cresc`torii de p`s`ri din Romånia \n perioada s`rb`torilor de iarn`, cu circa 50% mai mari decåt \n lunile de var`. Pre]urile de vånzare la poarta fermei sunt prognozate \ntre 0,25 - 0,32 lei pe ou f`r` TVA, fiind cu 15% mai mici fa]` de aceea[i perioad` a anului anterior.

PRODUC}IE|CARNE {I PREPARATE Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc`torilor de P`s`ri din Romånia (UCPR), estimeaz` c` pre]ul mediu pe raft, inclusiv TVA , pentru toate produsele din carne de pui (carcas`, pulpe dezosate etc.) a fost \n 2010 cu 11% mai mic decåt \n 2009, respective 8,8 lei/kg fa]` de 9,89 lei/kg). „Nu s-au \nchis firme \n 2010, dar [i-au redus activitatea [i, evident, num`rul de angaja]i. Pia]a s-a redus din cauza unei cereri mai mici, care este corelat` cu sc`derea puterii de cump`rare”, a spus Van. Cresc`torii de p`s`ri din Romånia estimeaz` vånz`ri de 130-150 milioane ou` \n perioada s`rb`torilor de iarn`, cu circa 50% mai mari decåt \n lunile de var`. Pre]urile de vånzare la poarta fermei sunt prognozate \ntre 0,25 - 0,32 lei pe ou f`r` TVA, fiind cu 15% mai mici fa]` de aceea[i perioad` a anului anterior. Dac` \n anul 2009 \n sectorul cre[terii p`s`rilor lucrau circa 21.000 de persoane, num`rul acestora s-a redus la 18.000 \n acest an. A sc`zut, de asemenea, [i num`rul locurilor de munc` din activit`]ile conexe, de la 96.600 la 82.800. Van men]ioneaz` c` pentru 2010 se estimeaz` o produc]ie de pas`re \n viu de 470.000 tone, comparativ cu cele 485.000 de tone produse \n 2009. Totodat` vor sc`dea [i importurile, de la 131.000 de tone \n volum [i 159 milioane de euro

„|n acest an s-a \nregistrat o sc`dere spectaculoas`, cu 15-20%, a pie]ei c`rnii. M` refer la carnea de porc, vit` [i oaie.“ Sorin Minea, pre[edintele patronatului din industria alimentar` Romalimenta

anul trecut la 96.000 tone [i 111 milioane de euro. De asemenea, consumul este prognozat c` va sc`dea \n acest an de la 21,6 kilograme de carne de pas`re pe cap de locuitor la 18,5 kilograme. Pia]a c`rnii [i a produselor din carne este estimat` la circa dou` miliarde de euro.

CONSUMUL DE CARNE DE PAS~RE PE LOCUITOR Anul

Prod. total` (mii tone) Total Ind.

Carne t`iat` 78% (mii tone) Total Ind.

Comer] Total exterior consum intern (mii tone) (mii tone) Import Export

Popula]ie Consum total` kg/loc (mil. loc.)

2006

366

266

285

208

157,5

0,1

443,4

22,0

20,1

2007

400

310

312

242

126,7

1,8

436,9

22,0

19,8

2008

457

367

356

287

114,0

9,6

460,4

22,0

20,9

2009

485

428

378

334

131,0

33,0

476,0

22,0

21,6

Estimat 2010

470

390

367

304

96,0

55,0

408,0

22,0

18,5

6 luni 2010

231

203

180

158

46,24

27,23

199,0

22,0

9,04

Consum carne de pas`re [i ou` pe locuitor, din produc]ie intern` Specificare Carne de pas`re*

2006

2007

2008

2009

2010

6 luni 2010

20,1

19,8

20,9

21,6

18,5

9,04

(kg/cap) * Consumul de carne de pas`re este calculat din total produc]ie intern` (sistem industrial - gospod`resc) \mp`r]it la 22 mil. locuitori. La o balan]` import – export echilibrat`, acesta va fi [i consumul final pe cap de locuitor

analiz`

produC}ie

Ulei mai scump, dar necesar Companiile care activeaz` pe pia]a local` a uleiului au operat cre[teri de pre]uri \n aceast` toamn`, din cauza major`rii pre]ului la floarea-soarelui. Uleiul din acest segment r`måne preferatul romånilor, cu o cot` de peste 97% din totalul vånz`rilor. alice Gheorghe

re]ul uleiului a crescut \n ultimele dou` luni cu 15-18%, din cauza scumpirii pre]ului la materia prim`, aceasta fiind singura modificare de pre] din 2010, a declarat pre[edintele Federa]iei Sindicale din Industria Alimentar` (FSIA), Drago[ Frumosu. Potrivit acestuia, uleiul poate fi luat de pe rafturile magazinelor la un pre] mediu de 5,7-6 lei pe litru, \n cre[tere de la 4,5-4,7 lei litrul. Frumosu a explicat c` aceast` cre[tere este determinat` de majorarea pre]ului la s`mån]a de floarea soarelui din produc]ia intern`, influen]at la råndul s`u de nivelul de pe plan interna]ional. Pre]ul semin]ei de floarea soarelui a \nregistrat cre[teri importante la nivel mondial din cauza stop`rii exporturilor de cereale de c`tre principalul furnizor Rusia. Rusia a suspendat \n luna august exporturile de cereale, dup` ce seceta sever` a redus cu aproximativ un sfert recolta din 2010. De asemenea, Uniunea Produc`torilor de Ulei Vegetal din Rusia a cerut ministerului de resort s` majoreze taxele la exportul de floarea soarelui pån` la 40%, de la 20%, [i s` instituie taxe prohibitive sau s` suspende, pån` la sfår[itul anului, livr`rile la extern de ulei de floarea soarelui.

analiz`

„De la 0,6-0,8 lei kilogramul de floarea soarelui \n 2009, \n prezent nu g`se[ti s` cumperi cu mai pu]in de 1,75 lei/kilogram. |n acest context, produc`torii de pe pia]a local`, care, din lips` de fonduri, dar [i de capacit`]i de depozitare, nu reu[esc s` \[i cumpere materia prim` pentru mai mul]i ani [i sunt nevoi]i s` o achizi]ioneze \nainte de procesare. Astfel, \n ultima perioad`, au cump`rat floarea soarelui la acest pre] dublat, ceea ce a dus implicit la scumpirea uleiului”, a explicat Frumosu.

Produc]ia de floarea soarelui, pe pant` ascendent` Produc]ia na]ional` de floarea soarelui se ridic` \n 2010 la 1,4 milioane de tone, \n cre[tere cu peste 30% fa]` de 2009, potrivit datelor operative ale Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. De asemenea, suprafa]a cultivat` cu floarea soarelui s-a m`rit de la 766.000 hectare la peste 823.000 hectare, iar produc]ia medie la hectar a crescut cu peste 23%, la 1.766 kilograme la hectar. Cu toate acestea, \n ultimii ani, mai multe fabrici de ulei au fost \nchise, din cauza crizei, astfel c` \n industria uleiului lucreaz` \n prezent aproximativ 1.200-1.400 de persoane, \n sc`dere fa]` de acum cå]iva ani cånd num`rul de salaria]i dep`[ea 2.000, potrivit lui Frumosu.

uLei stagna \n 2010 [i 2011 la valoarea \nregistrat` \n 2009, respectiv aproximativ 1,61 miliarde de lei.

Aceast` scumpire \i afecteaz` \n mod direct pe romåni, luånd \n calcul actuala situa]ie economic`, mai ales \n contextul \n care uleiul de floarea soarelui este nelipsit din casele romånilor.

Romånii vor ulei la PET

Floarea soarelui pentru toat` lumea

Romånii prefer` s` cumpere ulei pentru g`tit \n sticlele de plastic de 0,9-1 litru, segment care [i-a adjudecat peste 85% din vånz`ri \n intervalul men]ionat. Ambalajele de doi litri [i de cinci litri, considerate economice, sunt mai pu]in apreciate de consumatori, acestea reprezentånd sub 5% din pia]`.

Uleiul din floarea soarelui continu` s` \nre gistreze cre[tere pe pia]a local` de profil, potrivit datelor firmei de cercetare MEMRB, conform c`rora acest sortiment a ocupat, \n intervalul septembrie 2009-august 2010, o cot` de 97,2% din totalul vånz`rilor din punct de vedere al volumului, \n cre[tere de la 95,2% \n perioada similar` de analiz`.

Primii cinci juc`tori de pe pia]a de profil romåneasc` sunt Bunge, Cargill, Argus, Prutul [i Klas Olio. \n intervalul septembrie 2009-august 2010, cele cinci companii au avut o cot` de pia]` \n volum \n cre[tere de la 64,9% la 67,1%, \ns` din punct de vedere valoric cota acestora a sc`zut de la 67,2% la 66,4%, arat` datele MEMRB.

|n ceea ce prive[te uleiul de m`sline, acest segment a \nregistrat o u[oar` cre[tere \n perioada men]ionat`, de la 1,4% la 1,6% din volumul total al vånz`rilor de ulei, [i de la 5,5% la 6,8% din punct de vedere valoric, potrivit MEMRB. Celelalte tipuri de ulei, \ntre care putem men]iona soia, porumb sau palmier au cumulat, \n intervalul septembrie 2009-august 2010, 1,2% din volumul pie]ei, \n sc`dere de la 3,4% \n perioada anterioar` de analiz`.

Romånii aleg s` cumpere ulei \n principal din re]elele de hipermarketuri [i supermarketuri, a c`ror cot` din volumul pie]ei a crescut \n intervalul men]ionat de la 57,4% la 64,9% [i de la 51,1% la 61,1% \n valoare. Alte locuri de unde consumatorii achizi]ioneaz` ulei pentru g`tit sunt alimentarele mici sau de dimensiuni mari, magazinele universale [i de la chio[curi.

Reprezentan]ii firmei de cercetare Euromonitor estimau anterior c` pia]a intern` de ulei de floarea soarelui, ulei de m`sline [i gr`simi pentru g`tit va

Locurile de unde cump`r` ulei

Tipurile de ulei consumate de romåni

Alimentar` mare

Ulei de m`sline

1,6%

Alte tipuri de ulei

1,2%

8,4%

97,2%

3,3%

Chio[c

0,5%

Alimentar` de mici dimensiuni

22,9% Ulei de floarea soarelui

Magazin universal

Supermarket/Hipermarket

64,9%

Sursa: MEMRB

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Mai pu]ine legume din cauza vremii nefavorabile Condi]iile climaterice din 2010 au influen]at negativ produc]ia de legume, \n special culturile de ro[ii. Consumul este \n continuare acoperit \n mare parte din import, iar produc`torii romåni au sim]it \n acest an lipsa subven]iilor de la stat. roxana Fulgeanu

ulturile de ro[ii au fost cel mai mult afectate de vreme, \n acest an. Produc]ia a sc`zut cu 40% fa]` de 2008, an normal de produc]ie, cånd au fost \nregistrate aproape un million de tone, potrivit Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale PRODCOM. „Una dintre problemele majore cu care ne-am confruntat \n acest an a fost cea legat` de condi]iile climaterice nefavorabile. Acestea au avut o influen]` negativ` asupra culturilor de legume [i fructe, mai ales \n cazul tomatelor. Oferta redus` de pe pia]` a generat o cre[tere de pre]uri, \ns` acest lucru a ajutat fermierii, foarte mul]i canalizånd produc]ia spre comercializare \n stare proaspat`“, a declarat directorul general al PRODCOM, Aurel T`nase. El estimeaz` produc]ia de legume din acest an la 3,3 - 3,4 milioane de tone, dintre care 80% este autoconsum. Produc]ia romåneasc` acoper` \n medie circa 40% din consumul total de legume, restul fiind importuri. |n primele [apte luni, Romånia a importat legume, \n special ro[ii, castrave]i, vinete [i ardei din Italia, Spania, Siria [i Israel. „Nu avem suficient` produc]ie pe aceste categorii de legume, ]ara noastr` fiind descoperit` cu aproape 400.000 de tone. S-a militat pentru un program guvernamental, care prevede cultivarea a circa 500 de hectare \n urm`torii 3-4 ani, care s`

analiz`

preia o parte din aceast` sarcin`, \ns` pån` acum nu s-a finalizat nimic”, a mai spus T`nase. Potrivit Asocia]iei, o parte din gama legume, verde]uri, ceap` [i r`d`cinoase sunt importate, de[i sunt condi]ii optime pentru producerea [i comercializarea lor \n Romånia. Acest impediment este generat de lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare [i trimitere \n pia]` pe perioada toamn`iarn`. „Se vehiculeaz` sus]inerea grupurilor de produc`tori care au menirea de a produce [i construi depozite pentru a da o valoare ad`ugat` m`rfii. Grupurile de produc`tori sunt pu]ine, poten]ialul este foarte mic, iar sistemul fiscal descurajeaz` micii produc`tori, iar ace[tia dup` 1-2 ani de activitate se retrag“,a spus T`nase. Asocia]ia apreciaz` c` este nevoie de o strategie foarte bine definit`, dezvoltat` \mpreun` cu autorit`]ile, pentru ca produc`torul s` poat` derula anumite contracte.

Lipsa subven]iilor afecteaz` activitatea produc`torilor |n perioada 2007-2009, sectorul de legume [i fructe a fost sprijinit financiar de la bugetul de stat, \ns` subven]iile au fost t`iate din 2010. „Subven]iile erau de un real folos pentru sectorul horticol deoarece sus]ineau culturile protejate \n sere

LeGume {i FruCTe \nc`lzite, ciupercile \n mediu climatizat [i materiile prime pentru industrializare. Num`rul suprafe]elor care acoper` necesarul de materie prim` pentru industrializare a sc`zut semnificativ, iar fabricile sunt \nc`rcate doar 30% din program“, a spus directorul general al PRODCOM. El a ad`ugat c` produc]ia de legume din spa]ii protejate (\n special solarii) a avut anual cre[teri de aproape 30%. O alt` problem` cu care se confrunt` produc`torii de legume din Romånia o reprezint` accesul dificil la capitalul de lucru. „Produc]ia de legume presupune investi]ii majore \n semin]e valoroase, lucr`ri ale solului, iriga]ii [i ambalaje, iar toate acestea necesit` un capital de lucru greu accesibil“, a spus T`nase.

„Romånia nu are suficient` produc]ie de ro[ii, castrave]i, vinete [i ardei. Importurile vin din Italia, Spania, Siria [i Israel.“ Aurel T`nase directorul general al PRODCOM

Mai pu]ine cire[e din cauza \nghe]ului Condi]iile meteo au afectat [i cultura de cire[e. \nghe]ul din luna martie a lovit dramatic acest sector, astfel c` \n 2010 s-a realizat doar 15% din produc]ia din 2008. \n anumite zone ale ]`rii, produc]ia a sc`zut de la 1.300 de tone la cåteva sute. Potrivit asocia]iei PRODCOM, produc]ia intern` de fructe reprezint` doar 15-20% din consumul total, restul fiind importuri din Uniunea European`. |n ceea ce prive[te suprafa]a total` cultivat` cu fructe \n Romånia, aceasta este de 149.000 de hectare, dintre care mai pu]in de 20.000 de hectare sunt livezi tinere. „Exist` interes din partea produc`torilor romåni pentru \nfiin]area de planta]ii valoroase pentru fructe, dar faptul c` nu exist` colectarea dirijat` a

Segmentarea legumelor congelate dup` canale de vånzare, \n volum (oct. 2009 – sept. 2010) magazine mari

9,7%

10,7%

magazine mici

supermarketuri/hypermarketuri

79,6% Sursa: MEMRB

produc]iei \i face s` depind` de intermediari, care le ofer` un pre] de 30% din tariful pie]ei“, a afirmat T`nase. Suprafe]ele de livezi scad de la an la an, pån` acum fiind \nregistrat un declin de 30%, \n condi]iile \n care cea mai mare parte a planta]iilor sunt \mb`trånite [i produc o cantitate mic` de fructe, cu o structur` mai mult ca materie prim` decåt pentru partea comercial`, a \ncheiat T`nase. |n prezent, \n Romånia se consum` anual \ntre 50 [i 120 de kg de fructe pe cap de locuitor, \n condi]iile \n care media Uniunii Europene este de 250 de kg pe cap de locuitor.

Ne place maz`rea congelat` Legumele congelate se reg`sesc rar \n co[ul de cump`r`turi al romånilor. Potrivit datelor companiei de cercetare a pie]ei MEMRB, dintre produsele de baz` congelate, maz`rea de]ine cel mai mare volum de vånz`ri, respectiv 61,7% din pia]`, urmat` de spanac (52,5%), fasole verde (37,6%) [i broccoli (13,7%). La categoria produse mixte, \n topul preferin]elor romånilor este amestecul de legume f`r` orez, cu o cot` volumic` de 83,5% [i valoric` de 82,2% din pia]`. Alte produse congelate cump`rate de romåni sunt ciupercile, morcovii [i cerealele. Cele mai cunoscute m`rci de produse congelate de pe pia]a romåneasc` sunt Dujardin, Frigofer, Bonduelle, Uncle Sathis [i Hortex, care de]in o cot` de pia]` de 68,3% \n volum [i 69% \n valoare, potrivit MEMRB.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Pia]a zah`rului nu se \ndulce[te Dup` o stagnare \n acest an, v책nz`rile de zah`r ar putea s` scad` \n 2011, reprezentan]ii patronatului de profil previzion책nd o cre[tere a pre]ului cu p책n` la 25% pe fondul evolu]iei cota]iei la nivel interna]ional. roxana Fulgeanu

analiz`

duLCiuri

ia]a zah`rului este estimat` la 275 milioane de euro, \n condi]iile \n care Patronatul Zah`rului consider` c` \n 2010 consumul din Romånia se va men]ine la aproape 550.000 de tone.

„Consumul cre[te \n anii extrem de favorabili fructelor [i legumelor [i se comport` corespunz`tor \n anii dificili. Cum 2010 a fost un an dificil, [i puterea de cump`rare a sc`zut, nu ne a[tept`m la cre[terea volumului de zah`r consumat“, a declarat directorul executiv al patronatului, Gheorghe Bejan. Sc`derea puterii de cump`rare a consumatorilor, dar [i cre[terea TVA de la 19% la 24% au dus, totodat` [i la diminuarea livr`rilor companiilor de profil c`tre re]elele de distribu]ie. „Ca peste tot \n industria alimentar`, cre[terea TVA [i implicit a pre]ului la raft [i diminuarea puterii de cump`rare au dus la reducerea livr`rilor.

Produc`torii a[teapt` \ns` finalul de an deoarece s`rb`torile reprezint` o perioad` important` pentru vånz`ri”, a spus Bejan.

Importul de zah`r s-a dublat \n ultimul an Uniunea European` a devenit principala surs` de aprovizionare a pie]ei romåne[ti \n condi]iile \n care doar 36%, adic` aproape 200.000 de tone, din consumul total se mai produce pe pia]a local`. Anul trecut, produc]ia intern` asigurã peste 70% din consumul de zah`r [i doar 30% provenea din import. Sc`derea produc]iei interne a avut loc ca urmare a deciziei UE de a reduce cota de rafinare a zah`rului brut alocat` Romåniei.

produC}ie Astfel, dac` anul trecut, Romånia avea o cot` de rafinare a zah`rului brut din trestie de zah`r de 330.000 de tone, \n 2010 cantitatea a sc`zut la 100.000 de tone.

„Cre[terea TVA a dus la sc`derea puterii de cump`rare [i la cre[terea pre]ului zah`rului la raft. |n final, livr`rile s-au redus.” Gheorghe Bejan, director executiv la Patronatul Zah`rului

Statele membre nu pot dep`[i cotele alocate, chiar dac` au capacitatea necesar`, iar cotele au fost negociate \n momentul ader`rii la UE. „Liberalizarea produc]iei nu a \nsemnat cre[terea automat` a acesteia pentru c` sursele de zah`r bun [i ieftin, precum Brazilia [i Mauritius, sunt contractate pentru urm`torii 10-15 ani de fabricile din ]`rile dezvoltate din vestul Europei, iar Europa de Est r`måne la stadiul de pia]` de desfacere pentru acestea. Aceste state furnizoare prefer` s` discute cu marii consumatori, nu cu Romånia”, a explicat Bejan. Potrivit patronatului, consumul industrial, destinat fabric`rii r`coritoarelor, b`uturilor, dulciurilor [i conservelor, reprezint` aproape 60% din consumul total, iar restul \nseamn` vånzare „la raft” sau c`tre produc`torii alimentari mici [i medii. |n Romånia, cele 100.000 de tone de zah`r din sfecl`, se produc la fabricile din Roman, Bod, Ludu[ [i Oradea, \n timp zah`rul din zah`r brut se ob]ine la unit`]ile de produc]ie din Corabia, C`l`ra[i, Buz`u, Lie[ti, Urziceni, Bod [i Oradea. Restul consumului, de 350.000 de tone, este asigurat prin importul de zah`r alb din Uniunea European`. 52

analiz`

Principalele firme din domeniul produc]iei de zah`r din Romånia sunt grupul austriac Agrana, companiile Lemarco, Zah`rul Oradea, Zah`rul Corabia [i Zah`rul Ludu[.

Pre]ul record al zah`rului din import va afecta pia]a local` Lucrurile nu par s` se \mbun`t`]easc` nici anul viitor pentru firmele care activeaz` pe aceast` pia]`. Dependen]a de importuri face pia]a romåneasc` vulnerabil` la evolu]iile externe. Astfel, pentru 2011, Patronatul Zah`rului estimeaz` o cre[tere a pre]ului [i implicit o sc`dere a vånz`rilor, avånd \n vedere c` la nivel interna]ional cota]ia zah`rului a atins niveluri istorice. Pre]ul zah`rului de import a crescut \n acest an de la 500 la 628 de euro pe ton`, \nregistrånd cele mai mari major`ri din ultimii zece ani, peste care se suprapune [i o criz` cauzat` de lipsa stocurilor europene. „Probabil va avea loc o cre[tere a pre]urilor pe pia]a local` de 15-25%, de[i este doar o p`rere personal`. Cre[terea pre]ului la zah`rul brut duce la majorarea pre]ului zah`rului la raft, care antreneaz` cre[terea pre]ului la tot zah`rul, inclusiv a celui produs din sfecl`. \n urm`toarea perioad` va cre[te pre]ul la poarta fabricilor, \n toat` Europa, [i corespunz`tor, pre]ul zah`rului la raft”, a spus Bejan. Pe de alt` parte, Bejan consider` c` sc`derea vånz`rilor va fi determinat` mai ales de concuren]a neloial` a celor care fac evaziune fiscal` [i mai pu]in de pre]ul interna]ional. „Vånz`rile corecte stau mai r`u din cauza importatorilor fraudulo[i care nu pl`tesc taxe [i impozite. Cantit`]ile astfel våndute dep`[esc 50.000 de tone dup` estim`rile noastre. Pre]ul pe pia]` a unui importator evazionist este de multe ori mai mic decåt pre]ul de produc]ie“, a spus directorul executiv al Patronatului Zah`rului. |n Romånia se cultiv` aproape 20.000 de hectare de sfecl` de zah`r, tendin]a fiind de a se restrånge suprafa]a, \mpreun` cu cre[terea cantit`]ii recoltate/hectar [i de apropiere a loturilor de fabric` pentru costuri mai mici de transport.

duLCiuri Vånz`rile de ciocolat` se topesc u[or Dar nu doar consumul de zah`r a fost sub presiunea sc`derii de cump`rare, ci [i produsele finite [i mai ales ciocolata. Astfel, \n anul fiscal \ncheiat \n septembrie 2010, vånz`rile de ciocolat` au sc`zut u[or, cu 1% pentru tablete [i 0,5% pentru batoane, potrivit MEMRB. Pe pia]a ciocolatei activeaz` cinci juc`tori principali, respectiv Kraft, Cadbury, Mars, Supreme [i Ferrero, care de]in o cot` de pia]` de 78,5%. Conform companiei de cercetare a pie]ei Nielsen, \n perioada decembrie 2009-septembrie 2010 \n Romånia s-au consumat 28,6 tone de ciocolat`, iar pia]a a avut o valoare de 887,4 milioane lei.

Biscui]ii sandwich cå[tig` teren Segmentul de biscui]i a \nregistrat, \n perioada noiembrie 2009-septembrie 2010, o cre[tere de peste dou` puncte procentuale a vånz`rilor, atåt \n volum cåt [i valoric, la 41,6%, respectiv 40,8%, potrivit MEMRB. Prefera]i de romåni au r`mas \ns` biscui]ii simpli, dulci, semidulci [i cu susan, care au de]inut un volum de 49,4% [i o valoare de 44,8%. |n Romånia produc biscui]i companiile Rostar, Danone, Ulker, Dobrogea [i Romdil, care au un volum de 55,8% [i 60% din valoarea pie]ei.

Napolitanele cu ciocolat` – peste 60% din vånz`ri Referitor la segmentul napolitanelor, \n perioada noiembrie 2009-septembrie 2010, cele mai mari vånz`ri le-au avut napolitanele cu ciocolat`, care [iau crescut u[or cota volumic`, la aproape 63% din pia]`, potrivit MEMRB. Acestea au fost urmate de napolitanele cu vanilie (15,6%) [i cu nuci (13,6%). Pe pia]a napolitanelor sunt prezen]i cinci juc`tori importan]i: Nestle, European Food, Alka, Romdil [i Bega Pam.

FOTO: Adrian Stoicoviciu

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Romånii, constan]i la consumul de cafea, dar mai aten]i la pre] Romånia ocup` locul 24 din cele 27 de ]`ri din Uniunea European` \n func]ie de consumul anual de cafea pe cap de locuitor, potrivit Organiza]iei Mondiale a Cafelei. Mai pu]in` cafea decåt romånii beau doar polonezii, irlandezii [i maltezii. Cristina Cuncea

n ultimii doi ani, consumul de cafea pe plan local s-a pr`bu[it, ajungånd la o medie de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, cifr` cu care Romånia se plaseaz` pe locul 24 \n clasamentul european. Consumul din Romånia este de trei ori mai mic decåt \n Germania [i la jum`tate fa]` de Austria. Nici vecinii din Europa de Est nu sunt mari consumatori de cafea, dar dep`[esc anual, trei kilograme pe cap de locuitor. Spre compara]ie, fiecare bulgar bea anual 3,25 kilograme de cafea, mai mult decåt ungurii - 2,67 kilograme sau cehii – 3,04 kilograme. Printre cei mai mari b`utori de cafea din Europa se num`r` finlandezii, care consum` anual aproape 12 kilograme, [i danezii, cu circa opt kilograme pe an. Valoric, estim`rile indic` o sc`dere a pie]ei locale \n jurul a 10% \n acest an. „Pia]a romåneasc` de cafea nu scade, [i nici consumul. Se \nregistreaz` doar valoric o sc`dere, \n condi]iile \n care romånii se orienteaz` c`tre cafea mai ieftin`. S-ar putea s` se \nregistreze \n continuare diminu`ri, pe fondul m`surilor anun]ate de Guvern. |n urm`torii doi ani cred c` situa]ia va fi mai bun` [i vom putea atinge rezultatele din

analiz`

2008, cel mai bun an pentru noi“, declara directorul general adjunct al produc`torului de cafea Strauss Romånia, Avi Ben Baruch. Compania [i-a prognozat pentru acest an o sc`dere a cifrei de afaceri de pån` la 10%, de la circa 80 de milioane de euro \n 2009. Potrivit datelor companiei, pia]a va stagna, valoric, la nivelul din 2009, de 300-350 milioane euro. Din totalul afacerilor companiei, 70% reprezint` cafeaua m`cinat`, 20% cea solubil`, iar restul expresso [i mixuri. Compania face parte din grupul interna]ional Strauss.

Comer]ul modern [i cel tradi]ional \[i \mpart \n mod egal vånz`rile |n primele nou` luni din 2010, \n retail, pia]a de cafea (pr`jit` [i m`cinat` [i specialit`]i de cafea) din Romånia a avut un volum de circa 19.000 tone [i o valoare de peste 700 milioane de lei, potrivit datelor companiei de cercetare a pie]ei Nielsen. A[a cum era de a[teptat, cafeaua pr`jit` de]ine cea mai mare pondere din categorie, vånz`rile din acest segment \nregistrånd un volum de aproape 15.000 de tone \n perioada decembrie 2009-sep-

CaFea tembrie 2010. Valoric cafeaua pr`jit` våndut` \n perioada de referin]` a totalizat 547 milioane de lei. Pe acest segment, volumic, pia]a este dominat` de produc`torii Kraft, Strauss, Tchibo, Fortuna, dar [i de m`rcile private lansate de re]elele de retail. Brandurile de cafea prajit` [i m`cinat` cu cele mai mari vånz`ri \n perioada de referin]` sunt Jacobs, Doncafe, Fortuna, Nova Brasilia [i Tchibo, care \n total reprezint` 77,2% din volumul pie]ei [i 81,2% din valoare. |n ceea ce prive[te canalele de vånzare, comer]ul modern [i cel tradi]ional \[i \mpart oarecum egal pia]a. Astfel, 55,6% din volumul de cafea pr`jit` s-a våndut \n supermarketuri, hipermarketuri [i \n magazinele de tip discount, iar restul \n comer]ul tradi]ional. |n aceea[i perioad`, vånz`rile de specialit`]i de cafea au totalizat 4.200 de tone, \n valoare de 156 milioane de lei. Companiile Nestle, Kraft, Maspex, Strauss, precum [i m`rcile private de]in 99% din pia]`, \n timp ce \n topul celor mai våndute cinci branduri se reg`sesc Nescafe, Jacobs, La Festa, Doncafe [i Tchibo. La aceast` categorie, magazinele tradi]ionale \nregistreaz` cele mai mari vånz`ri, \n detrimentul comer]ului modern. Astfel, aproape 60% din volumul vånz`rilor a avut loc \n magazinele tradi]ionale, care totalizeaz` [i peste 64% din valoarea vånz`rilor \n retail. Cafeaua m`cinat` [i cea boabe [i-au majorat cota de pia]` la 62,5% de la 60,8% \n 2009, \n timp ce produsele solubile [i-au redus ponderea de la 38,9% la 36,9%, potrivit datelor MEMRB.

Vånz`rile de cafea pr`jit` [i m`cinat` pe tipuri de loca]ie (volum)

Din acest segment, varianta m`cinat` se men]ine \n topul preferin]elor, cumulånd circa 96% din total, atåt \n volum, cåt [i \n valoare, la fel ca [i anul trecut.

Pachetele cu gramaje mai mari cå[tig` teren Romånii au cump`rat mai ales cafea la pachete de 250 de grame, 100 de grame [i 500 de grame. Aceste variante de vånzare reprezentau peste 90% din pia]` \n perioada noiembrie 2009-octombrie 2010. Cafeaua la pachete de o jum`tate de kilogram a cå[tigat cel mai mult teren \n acest an, \nregistrånd o cot` de 25% \n volum, fa]` 21,9% anul trecut, [i de 23% \n valoare, comparativ cu 19,9%. |n ceea ce prive[te segmentarea pie]ei \n func]ie de pre], vånz`rile produselor care se adreseaz` clasei medii de venituri se men]in pe primul loc, fiind urmate de cele economice. Criza nu a modificat dramatic comportamentul consumatorilor \n acest sens, produsele cu pre]uri medii men]inåndu-[i ponderea \n pia]` la circa 84%, la fel [i cele economice, la 11,9%, fa]` de 11,2% cu un an \n urm`, reiese din datele MEMRB. |n ceea ce prive[te cafeaua boabe, aceasta s-a våndut preponderent ambalat` \n pachete de un kilogram, ajungånd la o pondere de circa 93% din pia]`. Segmentul cafelei solubile \nregistreaz` \n continuare peste 80% din vånz`ri pe intervalul de pre] mediu. |n acela[i timp, produsele premium de]in 16,5% din valoarea pie]ei, \n sc`dere fa]` de 18,9% \n 2009, [i 13,4% din volum, comparativ cu 16,5% anul trecut.

Vånz`rile de cafea pe tipuri de loca]ie (valoare) decembrie 2009 - septembrie 2010

decembrie 2009 - septembrie 2010

Comer] tradi]ional

44,4%

Hipermarketuri, supermarketuri, discounteri

55,6%

Hipermarketuri, supermarketuri, discounteri

51,6%

Comer] tradi]ional

48,4%

Sursa: MEMRB

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Romånii \[i „condimenteaz`“ gusturile Consumatorii romåni au cheltuit cumulat pentru ierburi aromate [i mirodenii [i baze pentru månc`ruri, aproape 240 milioane de lei, \n perioada decembrie 2009 - septembrie 2010, potrivit companiei de cercetare a pie]ei Nielsen. roxana Fulgeanu

Canale de distribu]ie pentru categoria „ierburi aromate [i mirodenii“ (volum) decembrie 2009 - septembrie 2010

Comer] tradi]ional

53%

hipermarketuri, supermarketuri

47%

Canale de distribu]ie pentru categoria „ierburi aromate [i mirodenii“ (valoare) decembrie 2009 - septembrie 2010

Comer] tradi]ional

51,6%

analiz`

Hipermarketuri, supermarketuri

48,4%

a volum, cumulat pia]a de ierburi aromate [i mirodenii [i baze pentru månc`ruri a ajuns la 8.570 de tone \n intervalul decembrie 2009 - septembrie 2010, iar cea mai mare pondere au avut-o bazele pentru månc`ruri, respectiv 6.669 de tone. Potrivit Nielsen, \n perioada men]ionat`, principalele canale de distribu]ie a bazelor pentru månc`ruri au fost super [i hipermarketurile, care au avut o pondere de peste 60% din volumul total de produse comercializate in retail, iar restul a revenit magazinelor alimentare mici.

CondimenTe |n cazul ierburilor aromate [i a mirodeniilor, cele mai multe vånz`ri au revenit comer]ului tradi]ional (53% din volumul pie]ei), iar restul a mers c`tre comer]ul modern. Printre principalii juc`tori de pe segmentul bazelor pentru månc`ruri se num`r` companii precum Unilever, Nestlé, Podravka [i Compania Indiilor Orientale. Acestea, \mpreun` cu m`rcile private lansate de re]elele de hipermarketuri [i supermarketuri de]in 86,7% din volumul vånz`rilor [i 96,5% din valoare. Cele mai bine våndute trei m`rci pe acest segment, \n retail, potrivit Nielsen au fost \n perioada decembrie 2009-septembrie 2010, atåt ca valoare cåt [i ca volum Knorr, Maggi [i Vegeta. Astfel, \n intervalul de referin]` vånz`rile de baze pentru månc`ruri au fost \n valoare de 124 milioane de lei. Pe segmentul plantelor aromatice [i mirodeniilor, vånz`rile au totalizat 114 milioane de lei \n primele nou` luni din 2010. Principalii produc`tori pe aceastã categorie sunt Fuchs, Kamis, Nestle, Unilever, Kotanyi, la care se adaug` [i m`rcile private ale re]elelor de retail. Mai mult de jum`tate din volumul pie]ei este realizat de m`rcile Cosmin, Fuchs, Galeo, Maggi [i Cio.

Månc`rurile cu arom` de legume sunt preferate Bazele pentru månc`ruri sunt prezente pe rafturile magazinelor \ntr-o gam` diversificat` de sortimente. |n Romånia, cel mai bine våndute produse din aceast` categorie sunt bazele pentru månc`ruri cu gust de legume. Potrivit MEMRB, \n perioada septembrie 2009-august 2010, aceste produse au reprezentat peste 69% din volumul total de vånz`ri. Valoric, procentul a fost de 55,5%. |n topul preferin]elor consumatorilor romåni s-au mai aflat bazele pentru månc`ruri cu arom` de pui, care au reprezentat 23,6% din volumul pie]ei, [ i \ntr-o m`sur` mai mic` celelalte sortimente, printre care produsele cu gust de vit`, bor[ [i alte arome. Preferin]ele consumatorilor s-au men]inut fa]` de

acelea[i tipuri de produse, bazele cu gust de legume [i de pui, fiind \n top [i \n 2009. |n acela[i timp, cele mai bine våndute produse din categoria baze pentru månc`ruri au fost cele la pachete cu gramaj \ntre 51 [i 75 de grame, acoperind aproape 35% din volumul pie]ei, urmate de cele de 251-500 de grame cu 19,5% din total.

Produse noi pe pia]` Un nou produs pe pia]a condimentelor din Romånia este „Mirodenia“, lansat \n august de com-

23,6 %

din volumul pie]ei \l reprezint` bazele pentru månc`ruri cu arom` de pui.

pania german` Fuchs, unul dintre cei mai importan]i juc`tori de pe pia]a de profil. Noul produs este o baz` pentru månc`ruri natural`, care are un con]inut de 35% legume deshidratate [i 53% sare. Grupul german Fuchs este prezent \n Romånia din 2001, fiind specializat \n produc]ia [i distribu]ia la nivel na]ional a condimentelor. Produsele companiei sunt comercializate sub m`rcile Fuchs [i Cosmin. Compania a deschis anul trecut o fabric` la Curtea de Arge[, \n urma unei investi]ii de zece milioane de euro, Romånia devenind astfel centrul de produc]ie [i logistic` al grupului pentru Europa de Est. Pe lång` fabrica din Romånia, grupul mai are trei unit`]i de produc]ie \n Germania, dar [i \n Statele Unite, Brazilia, China si Fran]a. Grupul de]ine, pentru condimentele pe care le produce, planta]ii proprii de mirodenii [i plante aromatice \n Brazilia [i China.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Bùturile carbonatate, \n topul preferin]elor Bùturile r`coritoare carbonatate au r`mas [i anul acesta \n preferin]ele consumatorilor romåni, volumul sucurilor achizi]ionate din acest segment dep`[indu-l cu mult pe cel al bùturilor neacidulate [i \n 2010. alice Gheorghe

M`rcile cu c`utare

stfel, volumul vånz`rilor \n retail \ntr-o perioad` de zece luni, respectiv \n intervalul decembrie 2009-septembrie 2010, a fost de peste 830 milioane de litri b`uturi r`coritoare carbona tate, \n timp ce volumul vånz`rilor de b`uturi f`r` acid s-a ridicat la aproximativ 52 de milioane de litri.

|n materie de m`rci, \n cazul b`uturilor acidulate, Coca Cola, Fanta, Pepsi, Frutti Fresh [i Adria au avut cele mai mari volume ale vånz`rilor, pentru aceea[i perioad`. B`uturile f`r` acid cel mai bine våndute ca volum au fost Giusto, Santal, Pfanner, Cappy, Prigat, Tedi, Granini [i Tymbark.

Valoric, pia]a sucurilor acidulate a \nregistrat aproximativ 1,7 miliarde de lei, iar b`uturile r`coritoare f`r` acid au consemnat, \n retail, o valoare de aproximativ 560 de milioane de lei, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen, tot pentru primele zece luni din 2010.

|n intervalul decembrie 2009-septembrie 2010, \n re]elele de retail s-au våndut 13,3 milioane de litri de still drinks (sub 25% fruct) \n valoare de 357 milioane de lei. Printre preferin]ele romånilor s-au reg`sit sucurile Giusto, Cappy, Prigat, Granini [i Tymbark Cool.

Topul produc`torilor de b`uturi carbonatate cuprinde companiile Coca Cola, European Drinks, Pepsi Co, Alconor Carei [i Lemarpol Odobe[ti, iar dintre companiile produc`toare de b`uturi neacidulate romånii s-au \ndreptat c`tre produsele Romaqua Group, Coca Cola, Pepsi Co, Tymbark Maspex, Granini, Parmalat, Pfanner, European Drinks dar [i c`tre m`rcile private ale hipermarketurilor [i supermarketurilor.

|n aceea[i perioad` au mai fost consuma]i peste 24 milioane de litri de nectaruri (25%-99% fruct), \n valoare de peste 125,6 milioane de lei, Santal, Prigat, Tedi, Tymbark [i Pfanner fiind m`rcile dominante ca vånz`ri.

analiz`

Romånii au mai luat din rafturile magazinelor \n perioada me]ionat` peste 14,9 milioane de litri de juice (sucuri cu un con]inut 100% fruct), pentru care

ap~ {i b~uTuri r~CoriToare au scos din buzunare 76,8 milioane de lei. Peste 60% din volumul pie]ei este disputat` de m`rcile Pfanner, Santal, Fruttia, Tymbark [i Cappy. \n topul vånz`rilor ca volum \n materie de juice se afl` companiile Pfanner, m`rcile proprii, Tymbark Maspex, Parmalat [i European Drinks. Aromele preferate pentru sucuri, altele decåt cele carbonatate, sunt cele de portocale, care reprezint` 29,4% din pia]`, multifruct (19%) [i cele de piersici (14,4%). Urm`toarele \n preferin]ele consumatorilor sunt aromele de grepfrut, vi[ine, ananas, dar [i sucurile cu gust de mere [i de pere, potrivit datelor MEMRB.

Vånz`rile de ap` mineral` se apropie de un miliard de litri |n acela[i timp, conform Nielsen vånz`rilor de ap` mineral` \n re]elele de retail, \n intervalul decembrie 2009-septembrie 2010 a fost de peste 910 milioane de litri, cu o valoare de pia]` de 965 milioane de lei.

Aroma preferat` de romåni \n materie de sucuri

Altele

24,3%

29,4% Grapefruit

6,4% Vi[ine

Multifruit

6,5%

Potrivit MEMRB, \n top cinci al companiilor produc`toare de ap` mineral` de pe pia]a romåneasc` sunt Apemin Vatra Dornei, Romaqua Group, European Drinks, Bucovina Mineral Water [i Apemin Tu[nad. Cota de pia]` a acestor companii a sc`zut totu[i \n intervalul noiembrie 2009octombrie 2010, de la 70,7% la 67,3% din punct de vedere al volumului. De altfel, [i \n cazul sucurilor carbonatate sau f`r` acid, cåt [i la ceaiuri reci, sticla de plastic este lider pe pia]a ambalajelor cu o medie de aproximativ 90%. Romånii cump`r` \n general ceaiuri \n ambalaj de 1,5 litri, iar printre aromele preferate se reg`sesc cele de l`måie, piersic` [i fructe de p`dure. Principalii juc`tori din acest segment sunt companiile Coca Cola, Unilever, Rauch, Parmalat [i Pfanner. |n materie de loc ales pentru cump`r`turi, sucurile carbonatate [i ceaiurile sunt achizi]ionate \n

19%

Piersic`

14,4%

Consumul de ap` mineral`

Borsec, Izvorul Alb, Izvorul Minunilor, Bucovina [i Perla Harghitei disput` primele cinci locuri \n func]ie de volumul våndut. Apa mineral` carbonatat` s-a reg`sit \n cele mai multe dintre co[uri, iar ambalajul preferat de 97,3% dintre romåni a fost PET-ul.

Portocal`

Ap` mineral` carbonatat`

51,9% 48,1% Ap` mineral` necarbonatat`

Sursa : MEMRB, perioada noiembrie 2009-octombrie 2010

special din magazinele mici de cartier, \n timp ce apa mineral` [i alte sucuri sunt luate de pe rafturilor re]elelor de supermarketuri [i hipermarketuri. Pe urm`toarele locuri se claseaz` magazinele mari, chio[curile [i magazinele generaliste, dar, \n unele cazuri, [i benzin`riile, restaurantele [i barurile. |n general, romånii cump`r` ap` mineral` [i b`uturi r`coritoare pentru consum ulterior, un procent destul de redus achizi]ionånd acest produs pentru consum imediat, potrivit MEMRB.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Romånii au b`ut cu 10% mai pu]in` bere \n 2010 Dup` ce a sc`zut \n 2009 cu 13%, ajungånd la nivelul din 2006, pia]a berii scade din nou 2010, de data asta la aproximativ 16 milioane de hectolitri. Anul 2010 a presupus [i \nchiderea unor fabrici ale Heineken, Bergenbier [i Ursus [i intrarea \n [omaj a mai multor sute de angaja]i. Liviu iancu

nul 2010 a \nceput cu anun]ul Heineken Romånia c` va \nchide fabrica din Ha]eg [i va transfera produc]ia acesteia la celelalte fabrici ale companiei, din Miercurea Ciuc, Tårgu Mure[, Craiova [i Constan]a, m`sura ducånd la disponibilizarea a aproape 100 de angaja]i. Cu doar trei luni \n urm`, Heineken renun]ase la produc]ia de mal] [i disponibilizase 60 de angaja]i. Anul 2010 se \ncheie simetric, pentru c` \n luna noiembrie, Ursus a decis s` \nchid` fabrica de bere din Cluj-Napoca, din cauza costurilor mari de operare [i a sc`derii pie]ei de profil. |n urma \nchiderii, 150 de angaja]i urmeaz` s` fie trimi[i \n [omaj. Totodat`, fabrica avea costurile de operare cele mai mari dintre toate facilit`]ile de produc]ie ale companiei [i este localizat` \n centrul ora[ului, ceea ce o face mai dificil de administrat din punct de vedere logistic.

FOTO: Shutterstock

analiz`

De asemenea, \n luna august, Bergenbier anun]a c` vrea s`-[i concentreze produc]ia de bere la Ploie[ti, dup` ce a renun]at, \n ceea ce prive[te fabrica din Blaj, la produc]ia de bere \n 2009 [i la cea de mal] \n iulie 2010, pe fon-

bere dul sc`derii pie]ei de profil, a anun]at compania. |ncepånd cu ultimul trimestru al anului 2009, pe fondul sc`derii cererii pe pia]a berii din Romånia, compania a decis \ntreruperea temporar` a acti vit`]ii fabricii de bere din Blaj [i acoperirea necesarului de produc]ie de bere de c`tre fabrica din Ploie[ti, spun reprezentan]ii Bergenbier. |n condi]iile \n care, conform estim`rilor Bergenbier, dup` prima jum`tate a anului 2010 pia]a berii nu a dat semne de redresare, compania [i-a anun]at inten]ia de a p`stra opera]ional` doar fabrica de la Ploie[ti, unde se produc toate m`rcile din portofoliu. |n 2009, vånz`rile de bere, \n volum, au fost de 17,6 milioane hectolitri, \n sc`dere cu 13% fa]` de 2008, cånd s-au våndut 20,2 milioane hectolitri, potrivit unui studiu al asocia]iei Berarii Romåniei. |n compara]ie cu 2008, cånd un romån a consumat \n medie 93 litri de bere, \n 2009 consumul pe cap de locuitor a sc`zut la 81 de litri. Consumul de bere din Romånia a sc`zut cu aproximativ 11% \n primul semestru din 2010, fa]` de perioada similar` a anului anterior, \ntregul sector al berii \nregistrånd un volum de opt milioane hectolitri. „Romånii au continuat [i \n acest an s` aib` un comportament de consum conservator, perspectiva adåncirii recesiunii economice punånd [i mai mult` presiune pe bugetele personale” a declarat Jan Derck van Karnebeek, pre[edintele asocia]iei «Berarii Romåniei». Potrivit lui Grant McKenzie, vicepre[edintele de marketing al Ursus Breweries, pia]a berii din Romånia s-a diminuat cu mai mult de 25% \n ultimele

1,2

„Romånii au continuat [i \n acest an s` aib` un comportament de consum conservator, perspectiva adåncirii recesiunii economice punånd [i mai mult` presiune pe bugetele personale.” Jan Derck van Karnebeek, pre[edintele asocia]iei «Berarii Romåniei»

18 luni, din cauza sc`derii puterii de cump`rare a popula]iei, pe fondul crizei economice. „Ne a[tept`m ca pia]a berii s` nu mai ating` volumele din 2007-2008 pentru ani buni“, a spus McKenzie. SABMiller, proprietarul Ursus Breweries a ajuns s` de]in` \n martie 2010 \ntregul pachet de ac]iuni al societ`]ii Bere Azuga. Tot \n anul 2010, InBev Romånia, unul dintre cei mai importan]i produc`tori de bere din Romånia, a devenit Bergenbier, preluånd astfel numele celui mai popular brand din portofoliu. Dac` \n prima parte a anului Gary Whitlie a preluat conducerea produc`torului de bere a Ursus Breweries de la Stephan Maria Weber, mandatul lui Shachar Shaine la Tuborg va expira la sfår[itul anului, cånd va fi \nlocuit de Hezy Ovadia.

pe an este estimarea pie]ei berii \n Romånia.

mld. euro

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Mai pu]in [i, mai ales, mai ieftin Pia]a vinului s-a redus \n 2010 cu circa 10%, [i valoric, [i cantitativ, pe fondul sc`derii puterii de cump`rare a popula]iei. Romånii au sc`zut consumul de vin dar, mai ales, s-au orientat c`tre vinul mai ieftin. Liviu iancu

ia]a a \nregistrat o sc`dere [i \n anul 2010, dup` ce sc`zuse [i \n anul precedent, din cauza pruden]ei consumatorului \n achizi]ii. Criza economic` a afectat bugetul fiec`rei familii [i a existat o pruden]` la achizi]ionarea produselor din rafturi”, spune Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Na]ional al Vinului [i Viei din Romånia (PNVV).

„

Astfel, a crescut consumul de vin ieftin, la sticle de 2 litri sau 5 litri, \n detrimentul celui \mbuteliat la 0,75 litri.

Pia]a neagr` se men]ine la niveluri \nalte Una dintre cele mai mari probleme pentru produc`torii de vin, ca \n mai toate segmentele agriculturii, o reprezint` pia]a neagr`.

Anul 2010 a \nregistrat [i o cre[tere a importurilor de vin v`rsat, pe fondul diminu`rii produc]iei interne. Condi]iile meteo nefavorabile, precum \nghe]ul, seceta [i ploile, au f`cut ca produc]ia intern` s` scad` de la 6,3 milioane de hectolitri \n 2009 la 4-4,5 milioane de hectolitri, potrivit estim`rilor PNVV.

Din datele patronatului, doar 1,5-2 milioane de hectolitri de vin din totalul produc]iei interne reprezint` volumul pie]ei fiscalizate, adic` aproape jum`tate, cealalt` jum`tate reprezentånd autoconsum [i pia]` neagr`.

Paradoxal este c` Romånia import` vin de[i are o suprafa]` de 190.000 de hectare cultivate cu vi]` de vie, fiind pe locul cinci \n Europa la acest capitol, dup` Spania, Italia, Fran]a [i Portugalia.

Sectorul beneficiaz` [i de fonduri europene, respectiv 42 milioane de euro anual, pentru reconversia planta]iilor [i introducerea \n cultur` a soiurilor cultivate cu vin ro[u. Dac` \n anii din urm` nu s-au cheltuit to]i banii aloca]i, \n 2009 gradul de absorb]ie a fost de 100%.

„Anul acesta vinul va fi mai scump la produc`tor, din cauza costurilor mari. |n mod normal, \ns`, nu trebuie s` apar` major`ri de pre]uri la raft la

sfår[itul anului”, spune Gheorghe. |n fiecare an, \n perioada s`rb`torilor de iarn`, se \nregistreaz` o cre[tere a vånz`rilor de vin \ntre 30% [i 50%. |n aceast` perioad`, produc`torii mici pot \nregistra chiar [i o dublare a vånz`rilor.

analiz`

Anul 2009 a fost [i primul din ultimii trei \n care balan]a comercial` pentru acest produs a fost oare-

vin cum echilibrat`. Astfel, s-au importat 131.300 de hectolitri de vin [i s-au exportat 108.900 hectolitri, fa]` de anul 2008, cånd importurile au fost de 384.000 de hectolitri, iar exporturile de 140.000 hectolitri. Principalele trei ]`ri \n care Romånia export` vin sunt Germania, Marea Britanie [i Rusia.

Firme scoase la vånzare Tot pe fondul crizei economice, o serie de produc`tori [i procesatori din domeniu au decis s`-[i vånd` afacerile. „Sunt firme care caut` parteneriate pentru sus]inerea investi]iilor [i altele care vor s` vånd`”, explic` Ovidiu Gheorghe. El a ad`ugat c` firmele care caut` parteneriate au stopat investi]ii \n derulare care, \n unele cazuri, atingeau cåteva milioane de euro. „Pre]urile de cost crescute nu mai suport` nici investi]ii \n marketing”, a afirmat el. |n schimb, nu au existat falimente r`sun`toare \n domeniu, pentru c` produc`torii au redus pre]urile [i au reu[it s` cå[tige din volumele våndute, chiar dac` marjele de profit au fost mici. Principalele probleme ale sectorului sunt, \n afara pie]ei negre, f`råmi]area excesiv` a suprafe]elor cultivate, lipsa finan]`rii pentru continuarea investi]iilor, pierderile financiare rezultate din diferen]ele de curs valutar [i incapacitatea produc`torilor de a accesa proiecte cofinan]ate de Uniunea European`.

Cump`r`torii r`mån pruden]i [i \n 2011 {i pentru anul viitor, reprezentan]ii patronatului v`d sc`deri ale pie]ei, motivul fiind acela[i din ultimii ani: pruden]a consumatorului \n achizi]ii. „Produc`torii [i comercian]ii va trebui s` g`seasc` raportul optim \ntre costul de produc]ie [i pre]ul de vånzare. \n acest an a fost un cost mai mare de produc]ie [i principala op]iune a comercian]ilor va fi s` creasc` pre]urile. Dar raftul nu mai suport` cre[teri de pre]uri”, spune Ovidiu Gheorghe.

„Consumul anual de vin din Romånia este de 2427 de litri pe cap de locuitor, mai pu]in de jum`tate fa]` de cel din Fran]a.“ Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Na]ional al Vinului [i Viei din Romånia (PNVV)

Produc]ia intern` a sc`zut drastic \n 2010 An Produc]ie vin (mil. hl.) 2004 6,1 2005 2,6 2006 5 2007 5,2

An Produc]ie vin (mil. hl.) 2008 5,3 2009 6,3 2010 4,5 Sursa: PNVV

Balan]a comercial` la vin a \nceput s` se echilibreze \n 2009 IMPORT An 2007 2008 2009

Cantitate (hl) 338.000 384.000 131.300

An 2007 2008 2009

Cantitate (hl) 149.300 140.000 108.900

EXPORT

Minus 10% pe an An 2008 2009 2010

Valoarea consumului de vin (mil. euro) 500 450 400 Sursa: PNVV

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Performan]` modest` pe pia]a b`uturilor spirtoase Anul 2010 a fost martorul unei performan]e modeste a pie]ei de b`uturi, \n condi]iile \n care aceasta a \nregistrat o cre[tere de doar 4% \n volum, ajungånd pån` la 75.000 de litri våndu]i. Cristina Cuncea

educerea veniturilor romånilor a venit \n mod natural ca rezultat al crizei interna]ionale, cu impact asupra atitudinii consumatorilor fa]` de b`uturile alcoolice, dictat` de sc`derea puterii de

cump`rare. „Ca o consecin]`, principalul trend din 2010 a fost orientarea consumului spre brandurile economice, \n detrimentul produselor premium. De asemenea, romånii au preferat s` consume produsele fabricate \n cas` \n micile ora[e sau \n zona rural`”, potrivit unei analize a companiei Euromonitor Inter national. Whisky-ul a totalizat, pe departe, cea mai mare parte din totalul importului. Acest sortiment a r`mas la mod` [i are deja consumatori loiali, dar condi]iile economice au condus la declinul volumului våndut. Datele MEMRB, arat` c` romånii au cump`rat \n perioada octombrie 2009- septembrie 2010 \n special scotch, acest sortiment cumulånd 77% la volumul vånz`rilor [i 73% din valoare. Pe urm`toarea pozi]ie, \n func]ie de cota de pia]`, s-a situat bourbon-ul, cu 19% \n volum [i 24,5% \n valoare. Produc`torii interna]ionali controleaz` pia]a de whisky, primii cinci juc`tori fiind Ballantine’s, Jack Daniel’s, Justerini&Brooks, Teacher’s [i Johnnie Walker. \mpreun` ace[tia reprezint` aproape 80% din pia]`. Celelate categorii de b`uturi spirtoase – coniac, vodc`, sunt clar dominate de produsele locale. O propor]ie semnificativ` din celelate categorii provine din migrarea cåtorva produc`tori autohtoni,

analiz`

de la a fabrica vodc` [i coniac, spre un alt tip de astfel de sortimente, dar distilate, cu un con]inut de alcool care nu dep`[e[te 30%. Sub aceast` concentra]ie produc`torii nu trebuie s` pl`teasc` taxa pentru s`n`tate, de 200 de euro pe un hectolitru de alcool pur, la care se adaug` acciza de 500 de euro pe hectolitru \n cazul b`uturilor care dep`[esc aceast` limit`. Astfel, Alexandrion Grup, Euroavipo, Zarea, Prodal’94 Glina, Prodvinalco sunt principalii produc`tori de coniac, cu o cot` de pia]` cumulat` de peste 80%. |n ceea ce prive[te produc`torii de vodc`, cei mai importan]i sunt Scandic Dist, Prodal’94, Euroavipo, Alexandrion [i Finland.

Marii retaileri, cei mai dinamici, magazinele independente domin` \ns` pia]a Vånz`rile \n magazine cumuleaz` cea mai mare parte din volumul total, \ncurajate de extinderea rapid` a lan]urilor multina]ionale de retail \n Romånia, precum [i de prezen]a semnificativ` [i \n cre[tere a importurilor. De[i se observ` o reducere a ratei de extindere, marii retaileri continu` s` atrag` consumatori \n ora[ele mari [i medii. Astfel, acestea au contribuit la cre[terea „excelent`” a pie]ei de b`uturi alcoolice din ultimii cinci ani, sus]inånd, de asemenea,

b~uTuri spirToase cre[terea volumului våndut \n ciuda crizei economice care a afectat puternic Romånia \ncepånd din 2009. Magazinele tradi]ionale au continuat s` fie canalul dominant de distribu]ie \n 2010. „Pozi]ia lor dominant` nu se poate schimba \nc`, datorit` penetr`rii puternice \n majoritatea ora[elor [i a zonelor rurale, de unde marile re]ele lipsesc. |n aceste zone, distribu]ia bùturilor alcoolice este condus` de magazine mici independente [i exist` pu]ine [anse ca acestea s` piard` suprema]ia \n urm`torii cinci ani”, preconizeaz` Euromonitor. Cu toate acestea, pia]a bùturilor alcoolice va beneficia de extinderea marilor re]ele de retail. Magazinele vor fi percepute nu doar ca un loc pentru cump`r`turi, ci [i pentru socializare. Bùturile alcoolice de calitate vor continua s` capteze interesul consumatorilor cu venituri ridicate, dar variet`]ile mai ieftine, reprezentate de m`rcile private lansate de lan]urile de retail vor \ncepe s` reprezinte o alternativ` la produsele similare autohtone cu pre]uri mici. Aceast` mi[care va fi de asemenea sus]inut` de produc`torii mici care vor prelua fabricarea m`rcilor private, aceasta fiind o modalitate de a r`måne \n afacere, \n caz contrar ace[tia risc` s`-[i \nchid` opera]iunile.

entarea consumatorului spre produse mai ieftine [i spre b`uturi fabricate acas`, populare mai ales \n ora[ele mici [i \n zonele rurale. „Cu toate acestea, avånd \n vedere c` are venituri mai mari, dar [i un stil de via]` mai ocupat, popula]ia din Bucure[ti [i din marile ora[e se va orienta spre b`uturile alcoolice \mbuteliate, ceea ce va sus]ine cre[terea pozitiv` a volumului vånz`rilor \n urm`torii cinci ani”, men]ioneaz` autorii studiului. SURSA: Euromonitor

Vånz`rile de whisky Tipuri

\n volum oct.09-sept.10

oct.08 -sept.09

oct.09 -sept.10

Scotch

79%

77,5%

76,6%

73,5%

Burbon

16,7%

19,2%

21,2%

24,5%

0,6%

0,7%

0,8%

Irish

Segmentare vånz`ri coniac, dup` pre] Pre]

\n volum

\n valoare

oct.08 sept.09

oct.09-sept.10

oct.08 -sept.09

oct.09 -sept.10

Mic

61,5%

66,3%

48,3%

50,9%

Mediu

28%

17,6%

32,3%

19,5%

Mare

13,3%

11,5%

20,7%

Premium

2,5%

2,9%

7,9%

8,9%

Criza economic` va \ncetini cre[terea pie]ei Criza economic` [i m`surile de austeritate vor conduce la reducerea ratelor de cre[tere a volumului de b`uturi alcoolice våndut, consider` reprezentan]ii Euromonitor. Potrivit companiei, volumul total al vånz`rilor este previzionat s` creasc` cu 2% anual \n perioada 2010-2015. „Putem spune c`, a[teptata revenire a pie]ei, coroborat` cu faptul c` accizele au r`mas neschimbate din 2006, iar pentru viitor nu se preconizeaz` vreo inten]ie clar` de schimbare a acestora, ne fac s` anticip`m crearea unui mediu favorabil pentru o cre[tere modest` a pie]ei, dar pozitiv`”, spun reprezentan]ii Euromonitor. Principalele companii autohtone vor intra din ce \n ce mai mult \n direct` concuren]` cu juc`torii interna]ionali pe segmentul brandurilor premium, \n timp ce produsele standard [i economice vor r`måne \n exclusivitate prezervate de produc`torii locali activi atåt la nivel na]ional, cåt [i regional. Euromonitor cred c` criza economic` va fi principalul factor responsabil cu \ncetinirea cre[terii pie]ei \n perioada 2010-2015. Sc`derea veniturilor va fi cel mai important rezultat al crizei interna]ionale, aceasta \nsemnånd ori-

\n valoare

oct.08 sept.09

Segmentare vånz`ri vodc`, dup` pre] Pre]

\n volum

\n valoare

oct.08 sept.09

oct.09-sept.10

oct.08 -sept.09

oct.09 -sept.10

Mic

54,4%

50,2%

43,0%

38,6%

Mediu

36,7%

39,5%

40,7%

3,2%

Mare

2,3%

1,9%

2,5%

2,1%

Premium

6,6%

8,4%

13,8%

16,1%

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Criza d`uneaz` grav tutunului Criza economic` a lovit [i pia]a ]igaretelor, care a sc`zut [i va continua s` se diminueze [i \n 2011. |n schimb contrabanda pare s` fi revenit pe cre[tere, dup` ce din ianuarie [i pån` \n august sc`zuse constant. Liviu iancu

bia sc`zuse cåteva luni contrabanda cu ]ig`ri cånd, din septembrie, a re\nceput s` creasc`. Majorarea TVA [i m`surile de austreritate luate de Guvern, printre care cre[terea TVA [i mic[orarea salariilor, au \mpins consumatorul spre pia]a neagr`, cu pre]uri mult mai mici. Pia]a neagr` a ]igaretelor a ajuns \n luna septembrie la 24,4%, de la 21,3% \n iulie, dar r`måne sub nivelul din ianuarie, cånd comer]ul ilicit cu ]igare]e se ridica la 36,2%, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Novel. Pe fondul reducerii puterii de cump`rare a popula]iei, volumul vånz`rilor de ]igarete se va diminua [i \n 2011, cu peste 8%, de la 36 de miliarde de buc`]i la circa 33 miliarde.

FOTO: Shutterstock

analiz`

„Vorbim de total consum de ]igarete, care include [i pia]a neagr`. \n 2008 consumul a fost de aproximativ 38 de miliarde de ]igarete“, declara \n toamna lui 2010 Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs la BAT Europa Sud-Est.

}iG~ri Accizele, o necunoscut` Popa estima c` una dintre problemele cu care produc`torii din domeniu se vor confrunta anii viitori va fi lipsa predictibilit`]ii evolu]iei accizelor.

Contrabanda pe regiuni Regiunea

Nivel contraband` \n luna septembrie (%)

Sud

13,2

„|ntre 2003 [i 2010 am avut un calendar de cre[tere a accizei. Acum s-a terminat [i vom avea o nou` ]int` de acciz` [i vrem s` convenim cu Ministerul Finan]elor un calendar de cre[tere a acestei taxe“, a afirmat Popa.

Sud-vest

27,9

Chiar [i Guvernatorul B`ncii Na]ionale, Mugur Is`rescu, a vorbit despre acciza la ]igarete la \nceputul lunii noiembrie. El crede c` o nou` majorare a taxei la tutun ar duce la cre[terea intr`rilor ilicite de ]ig`ri . „Anul viitor sper`m c` sc`p`m de cåteva poveri legate de structura infla]iei, cum ar fi aceast` contribu]ie semnificativ` pentru 2009 [i 2010 a major`rii pre]urilor la ]ig`ri. Suntem impregna]i de acest tutun, de doi ani tot vorbim de tutun, iar impactul este mare. Romånul parc` m`nånc` påine [i ]ig`ri [i nu suntem cei mai mari fum`tori din Europa“, spunea la acea vreme guvernatorul BNR. El a precizat c` o majorare a accizei la tutun ar determina apari]ia unor presiuni [i mai mari pe pia]a neagr` de profil. \n 2009, acciza la tutun a crescut cu 14 euro, la 64 euro pe 1.000 de ]igarete, iar la 1 ianuarie 2010 cu \nc` 10 euro, la 74 de euro.

„O majorare a accizei la tutun ar determina apari]ia unor presiuni [i mai mari pe pia]a neagr` de profil.“ Mugur Is`rescu, guvernatorul BNR

Sud-est

7,5

Bucure[ti

11,1

Centru

16,5

Vest

48,1

Nord-vest

33,1

Nord-est

40,9 Sursa: Novel Research

Evolu]ia contrabandei \n 2010 Lun`

Cot` pia]` contraband` (%)

Ianuarie 2010

36,2

Martie 2010

33,9

Mai 2010

26,8

Iulie 2010

21,3

Septembrie 2010

24,4 Sursa: Novel Research

Din majorarea accizei cå[tig` de fiecare dat` pia]a neagr`, ale c`rei principale surse sunt Republica Moldova, Ucraina [i Serbia, care acoper` 77% din volumul ]ig`rilor de contraband`. Potrivit studiilor, trafican]ii de ]ig`ri p`gubesc statul cu circa 500 de milioane de euro. Dac` \n 2008 JTI, unul dintre cei trei mari produc`tori din domeniu avea o cot` de pia]` de aproximativ 25% [i vindea circa 8 miliarde de ]igarete, \n 2010 vånz`rile vor sc`dea spre 5 miliarde de ]igarete, la o cot` de pia]` similar` celei de acum doi ani. Din cauza sc`derii vånz`rilor, produc`torul de ]igarete a concediat 120 de angaja]i \n urma procesului de restructurare \ncheiat \n octombrie. {i Philip Morris Romånia a trebuit s` \nchid` la jum`tatea lunii februarie, pentru dou` s`pt`måni, fabrica din Bucure[ti, iar cei 450 de angaja]i au intrat atunci \n [omaj tehnic. Decizia a fost luat` \n urma sc`derii continue a vånz`rilor de produse legale pe pia]a din Romånia.

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Cel mai bine våndut produs de \ngrijire, [amponul anti-m`trea]` Romånii acord` o aten]ie deosebit` \ngrijirii personale [i \n mod special \ntre]inerii p`rului, astfel \ncåt cump`r` [ampoane de pån` la dou` ori pe lun`, cel mai utilizat sortiment fiind cel anti-m`trea]`. alice Gheorghe

stfel, romånii au cheltuit \n primele opt luni din 2010 164 de milioane de lei pentru achizi]ionarea a peste cinci milioane de litri de [ampon, potrivit datelor companiei Nielsen. Unul dintre segmentele spre care se \ndreapt` cel mai des consumatorii este cel anti-m`trea]`. Aproximativ 95% dintre b`rba]ii [i 96% dintre femeile care tr`iesc \n mediul urban aleg un [ampon de diferite tipuri pentru \ngrijirea p`rului, conform unui studiu realizat de compania de cercetare 360insights. „Dintre produsele de \ngrijire a p`rului, [amponul este cel care se bucur` de cel mai mare grad de utilizare, fiind alegerea a 96% dintre romånii din mediul urban. Cei 4% care nu folosesc [ampon opteaz` pentru s`pun, fie din comer], fie cel f`cut \n cas`”, subliniaz` reprezentan]ii 360insights. |n ceea ce prive[te tipurile de [ampon, cel antim`trea]` se bucur` de o r`spåndire mai larg` \n råndul b`rba]ilor, fiind utilizat de mai mult de jum`tate din ace[tia (53%). |n mod contrar, femeile \[i \ndreapt` alegerea \nspre celelalte tipuri de [ampon, doar 38% dintre ele alegånd un produs din aceast` categorie. Astfel, 45% dintre romåni folosesc [ampon antim`trea]`.

analiz`

Potrivit Nielsen, \n topul cinci al m`rcilor de [ampon cump`rate de romåni, dup` volumul vånz`rilor, se claseaz` Head&Shoulders, Wash&Go, Elseve, Nivea [i Clear. Astfel, Head&Shoulders este principala marc` asociat` de c`tre romåni cu [amponul sau balsamul de p`r. Doi din patru responden]i au men]ionat spontan aceast` marc`, pentru unul din ace[tia fiind chiar prima men]iune, conform datelor 360insights. {amponul este utilizat \n medie de trei ori pe s`pt`mån`, mai mult de 8 din 10 romåni sus]inånd c` frecven]a de folosire este o dat` la 2-4 zile. |n cazul b`rba]ilor, sp`larea p`rului cu [ampon este un obicei mai frecvent, care are loc fie o dat` pe zi, fie o dat` la 2-3 zile, pe cånd femeile \[i spal` p`rul o dat` la 3-4 zile. |n ceea ce prive[te modul \n care [amponul este \mp`r]it sau nu de mai mul]i membri ai gospod`riei, obiceiurile difer`. Astfel, aproape 4 din 10 persoane declar` c` \mpart acela[i [ampon cu to]i ceilal]i membri ai gospod`riei lor, \n cazul celor care fac parte din gospod`rii cu num`r redus de membri, precum cele cu 2 persoane. Pentru 3 din 10 persoane, paleta de m`rci aleas` este diversificat`, \ns` nu atåt de mult \ncåt fiecare membru s` foloseasc` propriul [ampon, potrivit 360insights.

|nGrijire personaL~ Romånii cump`r` [ampon \n special din magazinele mari, din care \[i pot face mai multe cump`r`turi odat`, precum hipermarketurile sau supermarketurile. Farmaciile [i magazinele de tip Plafar reprezint` locul de achizi]ie pentru doar aproximativ o zecime dintre cump`ratori. |n fa]a raftului, romånii oscileaz` \ntre ambalajele normale, de m`rime medie, [i cele cu cantit`]i mai mari.

Bebelu[i parfuma]i Pentru [ampon de bebelu[i, consumatorii romåni au pl`tit \n primele opt luni ale anului mai mult de 8,3 milioane de lei, alegånd \n general produse fabricate de Johnson&Johnson, Alix Avien, Beiersdorf, Ficosota [i Mann&Schroder. Cele cinci m`rci aflate \n topul vånz`rilor din punct de vedere volumic au fost Johnson’s, Dalin, Nivea, Teo [i Sanosan, conform Nielsen.

Femeile vor balsam Balsamul, preferat \n mare parte de c`tre femei, este folosit cu aceea[i frecven]` cu care acestea utilizeaz` [amponul, [i anume o dat` la 2-4 zile. Locurile de cump`rare alese pentru achizi]ia balsamului coincid cu cele frecventate pentru achizi]ia [amponului. Astfel, hipermarketurile [i supermarketurile sunt principalele tipuri de magazine pentru care opteaz` cump`r`torii atunci cånd vine vorba de balsam de p`r. |n ceea ce priveste gramajul ales, oferta de pe pia]` se concentreaz` \n special pe variantele de m`rime normal`. |n topul m`rcilor de balsam cump`rate, primele trei clasate sunt: L’Oreal Elseve, Pantene [i Head&Shoulders. Acestora li se alatur` Dove [i Nivea, potrivit 360insights.

Dintre varianta solid` [i cea lichid`, romånii r`mån adep]ii variantei clasice, s`punul solid bucuråndu-se de cea mai mare pondere \n utilizare. Totu[i, [i varianta lichid` a reu[it s` strång` o plaj` destul de larg` de utilizatori. Pia]a gelurilor de du[ ofer` o gam` variat` de tipuri, de la cele obi[nuite, la cele crem`, cu particule abrazive, sau speciale pentru tratamentul anticelulitic. Podiumul utiliz`rii revine gelurilor de du[ obi[nuite, f`r` propriet`]i specifice. Gelul de du[ crem` ocup` locul al doilea, urmat de gelul de du[ cu particule abrazive [i de cel anti-celulitic, se arat` \n studiul 360insights.

Din]i albi [i str`lucitori |n primele opt luni ale lui 2010, romånii au mai scos din buzunare 125 milioane de lei pentru 1,4 milioane de litri de past` de din]i, cump`ra]i din magazinele de vånzare cu am`nuntul, conform analizei Nielsen. Topul m`rcilor \n func]ie de volum este format din Colgate, Blend-a-med, Aquafresh, Super Cristal [i Sensodyne, pe care le-au cumparat \n marea majoritate din hipermarketuri [i supermarketuri.

Frecven]a de utilizare a [amponului O dat` pe zi

10%

O dat` la 2 zile

43%

O dat` la 3-4 zile

38%

O dat` pe s`pt`mån`

Mai rar de o dat` pe s`pt`mån`

Sursa : 360insights

S`punul r`måne un produs de baz` Romånii din mediul urban folosesc mai degrab` gelul de du[, atunci cånd fac baie sau du[. Astfel, pentru 81% dintre cei intervieva]i gelul de du[ este prezent pe rafturile de cosmetice din baie. Totu[i, s`punul r`måne [i el un produs de baz` fiind folosit pentru baie sau du[ de 54% dintre romåni, potrivit unui studiu al companiei 360insights. Conform Nielsen, \n primele opt luni ale anului, pe pia]a local` de retail au fost våndute peste 6,3 milioane de buc`]i de s`pun \n valoare total` de 110,8 milioane de lei. M`rcile care dau topul volumic al vånz`rilor sunt Protex, Dove, Palmolive, Mitia [i Camay.

Frecven]` de utilizare a balsamului O dat` pe zi

O dat` la 2 zile

40%

O dat` la 3-4 zile

42%

O dat` pe s`pt`mån`

Mai rar de o dat` pe s`pt`mån`

Refuz

3% Sursa : 360insights

anuaruL reTaiL 2010

produC}ie

Romånii ]in la cur`]enie

Produsele de \ngrijire a locuin]ei par c` au cå[tigat b`t`lia cu criza, dac` lu`m \n considerare nivelul ridicat al vånz`rilor \n 2010 pe acest segment. alice Gheorghe

omånii au cheltuit pentru detergen]i de rufe, \n primele opt luni ale acestui an, peste 331 milioane de lei \n hipermaketuri, supermarketuri [i \n magazinele de tip discount, potrivit datelor furnizate de firma de cercetare Nielsen. Spre compara]ie, \n aceea[i perioad` din anul trecut, vånz`rile de detergen]i \n comer]ul modern, excluzånd \ns` discounterii, au totalizat 280 de milioane de lei. Vånz`rile \n aceste unit`]i au reprezentat 71% din valoarea pie]ei, care s-a ridicat \n intervalul ianuarie-august 2010, la 467,3 milioane de lei. |n perioada men]ionat`, au fost comercializate peste 54.000 tone de detergen]i de rufe. Detergen]ii produ[i de companiile Procter& Gamble, Unilever, Henkel, Baser Kimya [i m`rcile private au generat 96,1% din valoarea vånz`rilor. Primele cinci m`rci \n retail din punct de vedere al volumului våndut au fost Dero, Ariel, Bonux, Tide [i Persil. Cele cinci branduri au avut o cot` de pia]` total` de peste 82%.

Vase str`lucitoare Produsele pentru cur`]area veselei comercializate, \n perioada ianuarie-august, \n re]elele de hipermaketuri, supermarketuri [i la discounteri au totalizat 53,5 milioane de lei, conform unei cercet`ri a Nielsen. Anul trecut \n hipermarketuri [i supermarketuri s-au våndut produse \n valoare de 41,4 milioane de lei. |n retailul tradi]ional au fost våndute produse \n valoare de circa 38,1 milioane de lei, ceea ce

analiz`

\nseamn` c` pia]a total` a produselor pentru cur`]area vaselor s-a ridicat \n primele opt luni ale anului la 91,6 milioane de lei. \n aceast` perioad` au fost våndu]i 12,4 milioane de litri din aceast` categorie. Firmele produc`toare care au avut cel mai mult de cå[tigat, din punct de vedere valoric, \n aceast` perioad` sunt Henkel, Procter&Gamble, Colgate Palmolive, m`rcile private [i. Ficosota. |n ceea ce prive[te m`rcile, romånii au luat de pe rafturile magazinelor pentru a cur`]a vasele Pur, Fairy, Axion, Pepy [i Top, cele cinci braduri acoperind 84,8% din volumul pie]ei. |n ceea ce prive[te categoria de produse pentru cur`]at covoarele, romånii au pl`tit, \n retail, pentru acest segment \n primele opt luni ale acestui an 9,5 milioane de lei, potrivit Nielsen. |n cazul acestor produse, consumatorii aleg s` le achizi]ioneze \n principal din unit`]ile specifice comer]ului tradi]ional. Astfel, aproximativ 4,9 milioane de lei au fost \ncasate de magazinele de cartier. Pia]a este concentrat` \n jurul a cinci juc`tori– Interstar Romånia, Reckitt Benckiser, Romchim, m`rcile private [i Sano Bruno’s, care acoper` \n volum 92,9% [i \n valoare 95,7%. Referindu-ne tot la primele opt luni ale anului, cele mai våndute m`rci, din punct de vedere al volumului achizi]ionat, au fost Biocarpet, Vanish, Promax, Sano, Rixon.

Locuin]e parfumate Men]inerea unei atmosfere [i a unui aer proasp`t \n cas` reprezint` pentru majoritatea

|nGrijirea LoCuin}ei romånilor o activitate destinat` \ngrijirii locuin]ei. Pe pia]a exist`, conform datelor firmei de cercetare MEMRB, patru categorii importante \n care se segmenteaz` aceast` pia]`: produse cu ac]iune rapid` (61,3% din volumul pie]ei), produse cu ac]iune pe o perioad` \ndelungat` de timp (29,6%), dezinfectante pentru \ndep`rtarea mirosurilor (7,1%) [i lumån`ri parfumate (2%). Cele patru categorii nu au \nregistrat diferen]e din punct de vedere al valorii [i volumului vånz`rilor \n perioada septembrie 2009-august 2010, men]inåndu-se \n acelea[i cote ca [i \n perioada similar` din anii anteriori. Principalii cinci produc`tori care activeaz` pe pia]a local` de profil sunt Johnson Wax, Reckitt Benckiser, Sara Lee, Statestrong [i Sano Bruno’s, care [i-au adjudecat 79,4% din volum [i 88,1% din punct de vedere valoric. Principalele loca]ii din care romånii aleg s` cumpere aceste produse sunt supermarketurile [i hipermarketurile, care conduc deta[at cu 69,8% din vånz`ri, dup` intervalul septembrie 2009august 2010, urmate de magazinele mari de cartier (8,8%), alimentarele mici (8,3%) [i de unit`]ile comerciale generaliste (5,7%).

Buc`t`rii [i bì curate „lun`” Pentru \ntre]inerea bìlor [i buc`t`riilor, romånii au cheltuit \n primele opt luni ale acestui an, \n retail, mai mult de 9,3 milioane de lei, achizi]ionånd peste 613.700 litri de produse din acest segment, conform datelor Nielsen. Romånii au ales s` cumpere produse pentru cur`]area bìlor [i buc`t`riilor cu prioritate din hipermarketuri [i supermarketuri, 54,2% din sum` fiind \ndreptat` c`tre re]elele de retail modern. Principalii produc`tori pe acest segment sunt Farmec, Sano Bruno’s, Unilever, Romchim [i Interstar, cu o cot` cumulat` de 91,8% din valoarea pie]ei. |n clasamentul primelor cinci m`rci, cele mai våndute, atåt \n func]ie de volum, cåt [i de valoare, se claseaz` Triumf, Sano, Domestos, Rivex [i Promax. Acestea au scos \n primele opt luni ale anului din buzunarele romånilor 90% din sumele alocate acestui segment de pia]`, potrivit Nielsen. |n ceea ce prive[te produsele utilizate pentru cur`]area toaletelor, \n perioada septembrie 2009august 2010, consumatorii au preferat odorizantele lichide sau sub form` de gel, peste 40% dintre bani fiind aloca]i \n aceast` direc]ie. Pe cel de-al doilea loc sunt produsele solide, conform datelor centralizate de MEMRB. O u[oar` sc`dere a fost \nregistrat` \n perioada men]ionat`

la produsele lichide de cur`]are, de la 16,7% la 15%. Cei mai importan]i juc`tori din aceast` categorie sunt Interstar, Henkel, Johnson Wax, Sano Bruno’s [i Unilever. Cota de pia]` a acestora a sc`zut totu[i \n perioada septembrie 2009-august 2010, de la 86% la 85,5% \n termeni de valoare.

Ferestre luminoase O alt` categorie important` pe pia]a produselor pentru \ngrijirea locuin]ei este reprezentant` de cele pentru cur`]area ferestrelor. |n primele opt luni ale anului, consumatorii romånii au alocat aproximativ 22,8 milioane de lei pentru achizi]ionarea acestei categorii de produse. Astfel, din retail au fost cump`ra]i 2,8 milioane de litri de produse din acest segment, potrivit companiei de cercetare Nielsen.

Vånz`rile de detergen]i de rufe \n retailul modern Valoare 331 milioane de lei – primele opt luni din 2010 (hipermarketuri, supermarketuri [i discounteri) 280 milioane de lei – primele opt luni din 2009 (hipermarketuri [i supermarketuri)

Romånii prefer` \n special produsele de 750 ml, la mic` diferen]` totu[i de produsele de cur`]are ambalate \n recipiente de 500 ml, conform MEMRB. Produc`torii care sunt pe primele locuri \n vånz`ri sunt Henkel, Colgate Palmolive, Interstar, m`rcile private [i Pepa, care au cumulat 82,7% din volumul pie]ei \n primele opt luni ale acestui an, conform unei analize a Nielsen. Conform aceleia[i surse, cele cinci branduri care domin` acest segment de pia]` sunt Clin, Ajax, Rivex, Pepa [i Axial, cu 74,8% din volumul våndut \n primele opt luni ale anului. |n ceea ce prive[te canalele de distribu]ie, comer]ul modern a acoperit \n perioada septembrie 2009-august 2010, 37% din cerere, \n stagnare fa]` de perioada anterioar` de analiz`, conform MEMRB.

anuaruL reTaiL 2010

PRODUC}IE

Valvis: Sper s` recuperez investi]ia \n Aqua Carpatica \n 3-4 ani La 8 ani dup` ce a våndut marca de ap` mineral` Dorna c`tre Coca-Cola, omul de afaceri Jean Valvis investe[te din nou \n acest domeniu. Valvis sper` ca investi]ia de 12,5 milioane de euro \n Aqua Carpatica s` fie recuperat` \n 3-4 ani. Liviu Iancu

Reporter: Cånd a]i lansat Aqua Carpatica pe pia]`? Jean Valvis.: Unul a fost momentul \n care am lansat-o [i altul a fost cel \n care am decis s` o lansez. Sunt dou` momente diferite. De fapt, cånd am vrut s` revin \n domeniul apelor minerale, [i asta nu a fost \ntåmpl`tor, exista o \n]elegere cu cei care au achizi]ionat Dorna [i prevedea extinderea Dornei pe pie]ele interna]ionale. A fost una dintre dorin]ele mele, nu era un contract scris [i semnat, dar era garantat verbal. Nu s-a \ntåmplat acest lucru [i eu consider c` aici, \n Romånia, Carpa]ii sunt plini de izvoare naturale de o calitate extrem`, prin care Romånia merit` un loc \n lume pe harta apelor minerale. \n 2005, \n urma unei prospec]iuni destul de laborioase, cu un efort uria[, mi s-au propus 20 de izvoare [i \n urma degust`rii organoleptice am ales cinci. Le-am analizat [i, miracol, pentru c` a fost [i 72

Interviu

r`måne un miracol pentru mine, am constatat c` unul dintre cele cinci, care mi-a pl`cut la gust, s-a dovedit a avea poluare zero. Nu mi-a venit s` cred, m-am gåndit c` este vorba de o gre[eal` de laborator [i am cerut repetarea analizei. Acela[i laborator a repetat analiza de nenum`rate ori [i s-a confirmat factor de poluare zero. S-au f`cut analize [i la laboratoare \n str`in`tate, dar acest izvor, este vorba de Aqua Carpatica, [i-a dovedit puritatea absolut`. Nici ast`zi hidrologii nu \n]eleg de ce aceast` surs` de ap` are o absen]` total` de azota]i, substan]e ce reprezint` cel mai mare factor de poluare, dup` cum [ti]i, [i care provin de la \ngr`[`mintele chimice, nitra]ii fiind absolut necesari pentru cre[terea plantelor. Numai c` oamenii folosesc prea mult \ngr`[`månt \n natur`, natura nu reu[e[te s`

PRODUC}IE absoarb` tot acest surplus, nitra]ii fiind solubili \n ap` se extind pe o arie mare [i creeaz` probleme la toate apele curg`toare. Deci s-a g`sit un izvor cu zero nitra]i [i s-a decis c` este clar un atu vis-a-vis de celelalte ape minerale din lume, care con]in \n general \ntre 4 [i 10 miligrame de nitra]i per litru. Este prea permisiv` legisla]ia, produc`torii nu scriu nitra]ii pe etichet`...

R.: Nu scrie cantitatea de nitra]i pe nicio etichet` de ap` romåneasc`? J.V.: To]i au ascuns acest lucru. Noi spunem cu for]` [i transparen]` acest lucru, pentru c` acest lucru \l apreciaz` azi un consumator, calitatea [i transparen]a furnizorului unui brand de calitate. Noi declar`m acest lucru [i vom cere [i Agen]iei Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC), precum [i la Ministerul Economiei, [i la cel al Agriculturii s` existe obligativitatea scrierii elementelor cum sunt nitra]ii, deci azota]i, cum este con]inutul de bioxid de carbon...

R.: Cånd dori]i s` cere]i? J.V.: ...foarte mul]i spun c` este ap` carbogazoas` natural, cånd de fapt sunt sifonate. Este o situa]ie care nu vine \n interesul consumatorului. O s` cer ANPC-ului s` arate mai mult` transparen]` \n interesului consumatorului final.

R.: Deci s` afi[eze pe sticle toate caracteristicile. J.V.: Mai ales anumite elemente nedezirabile [i dioxidul de carbon. Dac` ai o ap` cu elemente nedezirabile, nu le ascunzi.

R. Cånd a ap`rut prima sticl` pe pia]`? J.V.: Primele sticle au ie[it \n octombrie, dar fabrica a fost \nfiin]at` \n decembrie anul trecut [i \n mai pu]in de zece luni a fost construit`, au fost aduse de-afar` [i echipamentele, dup` patru-cinci luni de la decizia \nfiin]`rii s-au f`cut test`ri timp de trei luni, deci \n iulie, august, septembrie au fost testate ma[inile. Trecuser` deja cinci ani de cånd Valvis Holding a f`cut 471 de buletine de analiz` pe dou` izvoare - un izvor de ap` mineral` natural` carbogazoas`, acidulat` total cum se spune \n popor, pentru a se constata stabilitatea acestui miracol al purit`]ii absolute a acestui izvor - [i mai exist` [i un alt izvor, care nu are cea mai pur` ap` din lume, dar e cea mai pur` din Romånia, care este apa plat` de la izvorul Bejenaru, P`ltini[ este cel pentru ap` acidulat`. Izvorul Bejenaru are ceva nitra]i, \n jur de 0,5 mg, deci are jum`tate de miligram, nu de gram, de miligram pe litru. Cred c` majoritatea apelor au \n jur de 4 mg pån` \n 10 mg.

R.: Cåt a costat toat` fabrica, cu tot cu echipamente? J.V.: Fabrica a costat 12,5 milioane.

R.: Cu echipamente cu tot? J.V.: Cu tot.

R.: |n cåt timp se recupereaz` investi]ia? J.V.: Sper`m ca va fi recuperat` \n trei-patru ani.

R.: Dumneavoastr`, care a]i våndut afaceri mari, v` gåndi]i s` o vinde]i [i pe aceasta la un moment dat? J.V.: Nu. Asta e alt` treab` cu vånzarea fabricilor, am våndut dou`, nu mai am nevoie s` vånd niciuna [i e clar c` atunci cånd am våndut apa am f`cut-o pentru a consolida laptele. Cånd am våndut laptele am f`cut-o pentru a consolida afacerea cu vinul [i pentru a intra \n domeniul energiilor regenerabile, deci de fiecare dat` nu era vorba de o vånzare pentru a crea un patrimoniu [i pentru a cump`ra ma[ini de lux, vile, jet [i s` ne schimb`m stilul de via]`, ci am luat totul de la \nceput, am investit \n viitorul nostru, cred c` suntem \ntr-o continu` evolu]ie a creativit`]ii, care ne ajut` s` ne p`str`m tineri, chiar dac` familia mea are o p`rere contrarie, mai ales mama mea \mi spune c` acum \]i po]i permite echivalentul a zece pensii, de ce nu-]i ajung zece pensii pentru a te opri? Eh, fiecare cu ce-i place! Al]ii cump`r` un jet, eu continui s` creez branduri.

R.: Aceasta este filozofia de afaceri a dumneavoastr`? J.V.: Da, e simplu. Chiar a[a [i e! \mi place! E o provocare, o propunere onest` vizavi de consumatori, avem patru proiecte \n desf`[urare, vin de Såmbure[ti, cu Rouge de Romanie, cu campania mediatic` de care sigur a]i auzit, pentru a promova cel mai bun Cabernet Sauvignon din ]ar`, avem cea mai pur` ap` din lume [i chiar am f`cut un concurs interna]ional „Sticla perfect`”.

R.: Urma s` v` \ntreb de acest lucru. J.V.: Merita un concurs interna]ional acest izvor, dovad` c` au venit 500 de proiecte.

R.: Din cåte ]`ri? J.V.: Din America, din Anglia, din Fran]a, din Japonia, din India, din Brazilia, din Argentina, nu v` imagina]i din cåte ]`ri au venit, din Grecia, din Polonia, deci 500 de proiecte, care au \ncercat s` revendice forma sticlei ideale, sticla perfect`.

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE IANUARIE 2009 Henkel Romånia, parte a grupului german Henkel, anun]` c` va construi o fabric` de adezivi lång` Piatra Neam], pe un teren achizi]ionat de la firma Napoca Development Corporation, pentru suma de 459.000 euro. Produc`torul de ciorapi Adesgo Bucure[ti a deschis \n incinta fabricii din Calea {erban Vod` un magazin. Firma de \mbuteliere a apelor minerale Apollo Deva se va asocia cu Ape Minerale Boholt, \n vederea ob]inerii unui credit bancar pentru finan]area unei sta]ii de \mbuteliere a apei minerale, ambele firme fiind controlate de omul de afaceri Horia Faur. Produc`torul de bere Heineken Romånia va \nchide fabrica din Ha]eg [i va transfera produc]ia acesteia la celelalte fabrici ale companiei, din Miercurea Ciuc, Tårgu Mure[, Craiova [i Constan]a, m`sura ducånd la disponibilizarea a aproape 100 de angaja]i. Proprietarii produc`torului de lactate Albalact din Alba Iulia negociaz` vånzarea firmei cu companiile Lactalis din Fran]a [i Müller Dairy Romånia, cu ac]ionariat german, potrivit unor surse din pia]a de profil. Produc`torul de ]igarete Philip Morris Romånia a decis s` \nchid`, pentru dou` s`pt`måni, fabrica din Bucure[ti, iar cei 450 de angaja]i vor intra \n [omaj tehnic.

FEBRUARIE 2009 Coca-Cola Hellenic anun]` c` volumul vånz`rilor \n Romånia a sc`zut anul trecut cu 12%, la 174,1 milioane de navete. Omul de afaceri Jean Valvis ob]inea un credit de 9,2 milioane de euro de la BCR pentru construc]ia unei fabrici de ap` mineral` la Suceava. Romaqua Group, produc`torul de apa mine ral` natural` Borsec, este numit`, pe o perioad` de trei ani, furnizor al Casei Regale a Romåniei. Divizia din Romånia a grupului american Colgate-Palmolive a lansat un site dedicat profesioni[tilor \n domeniul s`n`t`]ii orale, www.colgateprofessional.ro. 74

Cronologie

Guvernul a autorizat ministerele implicate s` redacteze actul normativ prin care s` fie restric]ionat` vånzarea de ]ig`ri [i b`uturi alcoolice \n magazinele duty-free. Produc`torii de vin din Romånia reclam` imposibilitatea de a ob]ine un credit garantånd cu baza material` [i propun capitalizarea CEC pentru ca s` poat` lua credite pentru co-finan]area proiectelor europene.

MARTIE 2009 Retailerul Elmec Romånia [i-a extins portofoliul cu patru noi branduri interna]ionale de fashion, respectiv Boss Orange, Scotch & Soda, Fornarina [i 55 DSL. InBev Romånia a devenit Bergenbier \ncepånd cu 1 martie, preluånd astfel numele celui mai popular brand din portofoliu. Ac]ionarul majoritar al produc`torului de ap` mineral` Perla Covasnei Sfåntu Gheorghe, familia Moraru, a lansat o ofert` de preluare a firmei. Ursus Breweries anun]` numirea unui nou pre[edinte, care a preluat func]ia \ncepånd cu luna iunie, Gary Whitlie, \n locul lui Stephan Maria Weber. Contrabanda cu ]igarete \n Romånia a ajuns, \n primele dou` luni, la 36% din totalul pie]ei, de la 22% \n ultimul trimestru al anului 2009, potrivit unui studiu al companiei Novel Research. Directorul general al Albalact Alba Iulia, Traian Simion, a plecat din companie, func]ia de director general fiind preluat` de pre[edintele produc`torului de lactate, Raul Ciurtin. Produc`torii de lapte, afecta]i de criz`, vor fi sprijini]i de stat cu sume cuprinse \ntre 200 de euro [i 2.400 de euro de exploata]ie.

APRILIE 2009 Holdingul francez Sofiproteol negociaz` preluarea produc`torului de ulei Expur Bucure[ti de la compania american` Alimenta. Oferta de preluare a produc`torului de ap` mineral` Perla Covasnei Sfåntu Gheorghe a e[uat.

PRODUC}IE MAI 2009 Guvernul a decis ca de]inerea \n afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a peste 10.000 de ]igarete sau mai mult de 200 de litri de b`uturi spirtoase nemarcate s` fie pedepsit` cu \nchisoare de la 1 la 4 ani. Guvernul a anun]at cã va introduce limite cantitative la produsele de tutun [i alcool care pot fi våndute unei singure persoane prin magazinele duty-free.

IUNIE 2009 Un fost director al Adidas Group, Alain Brouhard, a preluat conducerea opera]iunilor Coca-Cola HBC \n Romånia [i alte ]`ri din regiune. Majorarea TVA de la 19% la 24%, decis` de Guvern, va determina o majorare cu minim 5% a pre]urilor alimentare [i cre[terea evaziunii, spun produc`torii.

IULIE 2009 Unilever inaugureaz` o arip` nou` a fabricii din Ploie[ti, \n care produce printre altele detergent pudr`, \n urma unei investi]ii de 3 mil. euro. Kraft Foods Romania are un nou director general, Gerard Sebastian Chandran, pentru un an, \nlocuindu-l \n func]ie pe Lachlan Grave. Guvernul a adoptat un pachet de cinci forme de ajutor financiar pentru fermieri, trei finan]ate din fonduri na]ionale, iar dou` din fonduri europene.

AUGUST 2009 Bergenbier a ar`tat c` vrea s`-[i concentreze produc]ia de bere la Ploie[ti, dup` ce a renun]at, \n ceea ce prive[te fabrica din Blaj, la produc]ia de bere \n 2009 [i la cea de mal] \n iulie 2010.

SEPTEMBRIE 2009

Procter&Gamble a inaugurat la Urla]i o fabric` de [ampoane [i produse de \ngrijire a p`rului, \n care a investit peste 100 mil. dolari. Guvernul a prelungit termenele \n care produc`torii agricoli pot cere ajutoare financiare. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`, a declarat c` va face demersuri pentru ca proiectul de lege privind taxarea invers`, respins ini]ial de CE, s` fie \n cele din urm` acceptat.

OCTOMBRIE 2009 BERD a anun]at c` va finan]a cu 80 mil. euro procesatorul de semin]e oleaginoase Expur. Centrul comercial Cocor se redeschide oficial, dup` renov`ri care au costat 24,5 mil. euro. Asocia]ia Marilor Re]ele Comerciale a cerut ministrului Agriculturii s` fac` demersuri pentru centre regionale de colectare a produselor agricole [i alimentare romåne[ti, m`sura urmånd s` duc` la diminuarea evaziunii fiscale. Comisarul european pentru Agricultur`, Dacian Ciolo[, a anun]at un pachet legislativ pentru sectorul laptelui, care vizeaz` cre[terea puterii de negociere a produc`torilor.

NOIEMBRIE 2009 NewYorker a deschis un magazin \n centrul comercial Unirea, al patrulea din Bucure[ti [i al 16-lea al re]elei, investind un milion de euro. Asocia]ia Patronal` Romån` din Industria Laptelui (APRIL) are un nou pre[edinte, Carmen Solomonescu, care l-a \nlocuit \n func]ie pe Ioan D\rzu. Hezy Ovadia a fost anun]at` ca viitor [ef al opera]iunilor Tuborg, urmånd s` preia de la 1 ianuarie 2011 conducerea United Romanian Breweries Bereprod, produc`torul berii Tuborg \n Romånia, \nlocuindu-l \n func]ie pe Shachar Shaine.

La Fåntåna, furnizor de ap` \mbuteliat` \n sistem watercooler, a cump`rat cu 4,35 milioane de euro firma Rokor Ecostyle, importatorul [i distribuitorul exclusiv al purificatoarelor Waterpia.

Ursus a ar`tat c` va \nchide fabrica de bere din Cluj-Napoca, din cauza costurilor mari de operare [i a sc`derii pie]ei de profil.

Consumul de bere a sc`zut cu 11% \n primul semestru, \ntregul sector \nregistrånd un volum de vånz`ri de circa opt milioane hectolitri, potrivit asocia]iei „Berarii Romåniei“.

Pia]a berii s-a diminuat cu peste 25% \n ultimele 18 luni, pe fondul crizei economice, a declarat Grant McKenzie, vicepre[edintele de marketing al Ursus Breweries.

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

PRODUC}IE

ANUARUL RETAIL 2010

PRODUC}IE

Informa]ii companii

SERVICII CONEXE

Cartonul ondulat revine pe cre[tere Dup` un an 2009 \n care produc]ia de cutii de carton a sc`zut pentru prima dat` \n ultimul deceniu, \n 2010 pia]a [i-a reluat ritmul de cre[tere. Astfel, este estimat un avans de minim 10%, la circa 210.000 de tone, tendin]` care va continua [i \n 2011.

n ultimii zece ani, pia]a pån` la 10% anual, cu cånd a \nregistrat un recul, industriile care utilizeaz` avut sc`deri.

a avut cre[teri de excep]ia lui 2009 avånd \n vedere c` carton ondulat au

Patronatul de profil estimeaz` c` 2010 este unul dintre cei mai buni din ultima perioad`. „Anul trecut, produc]ia romåneasc` de carton ondulat a sc`zut la 172.000 de tone. |n acest an, pia]a [i-a reluat ritmul de cre[tere [i \n primele zece luni s-au realizat deja 170.000 de tone, adic` un plus de circa 20% fa]` de perioada similar` a anului trecut [i apropiat de nivelul \ntregului an anterior. 2010 va fi unul dintre cei mai buni ani”, a declarat directorul executiv al Patronatului din Industria de Celuloz` [i Hårtie din Romånia (ROMPAP), Constantin Chiriac. El a ad`ugat c` pentru 2011 estimeaz` o continuare a cre[terii produc]iei de carton ondulat, cu cel pu]in 10%. Potrivit patronatului, Romånia are capacit`]i suficiente de produc]ie, respectiv peste 400.000 de tone anual, iar majoritatea produc`torilor utilizeaz` echipamente moderne. „Pentru ca pia]a de carton ondulat, [i implicit de ambalaje, s` \nregistreze cre[teri este nevoie doar ca industriile care utilizeaz` aceast` materie prim` s` aib` nevoie de ambalaje”, a spus Chiriac.

Analiz`

Potrivit patronatului, principalii juc`tori pe pia]a de carton ondulat sunt Rondocarton, Romcarton Bucure[ti, Dunapack, Ecopack Ghimbav, SCA Timi[oara, Vrancart Adjud, Ambro Suceava, Vircat C`lim`ne[ti, VPK Salonta [i Europa Expres.

Consumul de ambalaje va cre[te cu 10% Romånia ocup` penultimul loc, \n fa]a Bulgariei, \n råndul ]`rilor europene \n ceea ce prive[te consumul de ambalaje pe cap de locuitor. Anul trecut, consumul \n Romånia a fost de 275.000 de metri p`tra]i pe cap de locuitor, \n condi]iile \n care media Uniunii Europene a fost de 653.000 de metri p`tra]i. Anul trecut, \n Ungaria s-au folosit 461.000 de metri p`tra]i pe cap de locuitor, \n Norvegia 447.000 de tone, \n Austria 637.000 de metri p`tra]i, iar \n Germania s-au consumat 643.000 de metri p`tra]i de ambalaje. „Nivelul sc`zut din Romånia ne conduce \n permanen]`, inevitabil, la un trend cresc`tor al produc]iei de ambalaje din carton ondulat. |n urm`torii zece ani, cel pu]in, ne a[tept`m la o cre[tere anual` de aproape 10% a consumului de ambalaje, mai

AMBALAJE mare decåt media UE, \n condi]iile \n care ne situ`m la un nivel inferior ]`rilor europene [i trebuie s` ajungem la o pozi]ie acceptabil` [i comparabil` cu celelalte pie]e”, a spus Chiriac. Potrivit patronatului, anual import`m circa 3132.000 tone de ambalaje. Anul trecut \ns`, foarte mul]i juc`tori din pia]` [i-au modernizat fabricile, iar prin noile capacit`]i produc]ia romåneasc` va putea acoperi mai bine nevoia pe pia]`, \n urm`torii ani. „|n acest fel va cre[te produc]ia [i vor sc`dea importurile. Ambalajele din carton ondulat au cea mai mare pondere din totalul pie]ei de ambalaje, respectiv aproape 40%”, a mai spus Chiriac.

Pre]uri mai mari la ambalajele pentru carton ondulat |n Romånia se produce hårtie pentru carton ondulat doar din maculatur`, iar pe pia]` sunt prezente trei companii: Vrancart Adjud, Ambro Suceava [i Eco-Paper Z`rne[ti. Pentru acest an, reprezentan]ii pie]ei de profil estimeaz` o cre[tere a produc]iei de hårtie pentru carton ondulat, pe fondul major`rii necesarului de ambalaje. „Crescånd necesarul de ambalaje an de an, s-a majorat [i produc]ia de hårtie pentru carton ondulat pentru a asigura necesarul pe pia]`. Anul acesta a

„Anul trecut, produc]ia romåneasc` de carton ondulat a sc`zut la 172.000 de tone. |n acest an, pia]a [i-a reluat ritmul de cre[tere [i \n primele zece luni s-au reali zat deja 170.000 de tone.“ Constantin Chiriac directorul executiv al Patronatului din Industria de Celuloz` [i Hårtie din Romånia (ROMPAP)

Produc`tori de carton ondulat \n Romånia Rondocarton Romcarton Bucure[ti Dunapack Ecopack Ghimbav SCA Timisoara Vrancart Adjud Ambro Suceava Vircat C`lim`ne[ti VPK Salonta Europa Expres

fost o cerere mai mare pentru carton ondulat, [i va fi [i \n urm`torul an, ceea ce va duce la cre[terea produc]iei de hårtie pentru carton ondulat atåt \n ]ar` cåt [i la export. Astfel, necesarul de maculatur` va avansa, trend \nregistrat [i \n ultimii doi ani, aceasta fiind o alternativ` la defri[area p`durilor. O cre[tere de 4-5% ar fi benefic` Romåniei”, a explicat Chiriac. |n prezent, gradul de colectare a maculaturii \n Romånia este de 43-44%, fa]` de media Uniunii Europene de peste 60%. Referitor la exporturile de maculatur` pentru carton ondulat, anul trecut cantitatea a crescut la 52.000 de tone, fa]` de numai 9.000 de tone \n 2008.„Pån` acum un an exportam sporadic, dar din 2009 a crescut exportul c`tre ]`rile asiatice (China, India [i Indonezia) [i maculatur` din carton ondulat \n Ungaria. |n Ungaria s-a deschis o fabric` foarte mare pentru fabricarea hårtiei din maculatur` [i au nevoie s` importe, inclusiv de la noi”, a spus Chiriac. |n primul semestru din 2010, Romånia a exportat 35.000 de tone de maculatur` pentru carton ondulat. Cre[terea necesarului de maculatur`, atåt \n produc]ia intern` cåt [i la export, a creat o concuren]` pe pia]` pentru colectarea maculaturii, ceea ce a dus la cre[terea pre]ului la materia prim`. |n lan], cre[terea pre]ului la materii prime [i utilit`]i au dus la cre[terea pre]ului la hårtiile din care se face carton ondulat, respectiv la ambalaje.

ANUARUL RETAIL 2010

SERVICII CONEXE

Pia]a echipamentelor frigorifice s-ar putea dezghe]a \n 2011 Pruden]a cu care re]elele de retail s-au extins \n ultimii doi ani pe pia]a local` s-a resim]it \n afacerile companiilor care comercializeaz` echipamente frigorifice comerciale (vitrine, centrale [i instala]ii frigotehnice [i vaporizatoare). |n ceea ce prive[te anul viitor, p`rerile pe pia]` sunt \mp`r]ite, unii prognozånd o revenire a vånz`rilor, al]ii dimpotriv`, o men]inere a situa]iei din ultimii doi ani. Cristina Cuncea

ia]a a avut un declin ca urmare a sc`derii investi]iilor retailerilor \ncepånd cu vara anului 2009 [i care s-a manifestat [i \n 2010. Perspective prea bune nu sunt nici pentru 2011-2012”, a declarat consultantul independent Nicolae Bara, care a ocupat pån` \n luna iunie a acestui an func]ia de director general al companiei Frigotehnica din Bucure[ti, cel mai mare juc`tor pe pia]a de profil. Bara adaug` c` sc`derea investi]iilor retailerilor a ]inut pasul cu reducerea investi]iilor str`ine directe din Romånia, \n condi]iile \n care pia]a este dominat` acum de companii str`ine, cele romåne[ti Spar, Trident sau Pic, fiind lovite de criz` puternic. „Pentru 2011 pot s` prev`d noi deschideri, mai ales ale companiilor germane – Lidl, Kaufland [i Metro, dar nu vor dep`[i 20-25 de unit`]i. Anul 2010 este \ncheiat, iar cu excep]ia cåtorva floricele, ve[tile nu sunt prea bune”, a men]ionat Bara. El estimeaz` c` pia]a \n 2011 va fi de 20-25 milioane de euro, \n sc`dere fa]` de circa 30 de mi lioane de euro \n 2010.

„

100

Analiz`

„|n 2008, Frigotehnica avea 30-40 milioane de euro vånz`ri pe acest segment, respectiv 85% din total. Sc`derile pie]ei din ultimii ani sunt dramatice”, a explicat Bara, care nu a dorit s` comenteze rezultatele companiei Frigotehnica. Potrivit datelor companiei, publicate de Ministerul Finan]elor Publice, \n 2009 Frigotehnica a avut afaceri de 113 milioane de lei (26,7 milioane de euro), \n sc`dere, de la 171 milioane de lei (46,46 milioane de euro) \n 2008. Frigotehnica a deschis anul trecut filiale \n Bulgaria [i \n Ucraina. La sfår[itul anului 2008, Frigotehnica a fost preluat` de fondul de investi]ii Balkan Accession Fund (BAF), coordonat de Horia Manda, \n urma unei tranzac]ii de 25 de milioane de euro. BAF de]ine \n prezent 98,87% din ac]iunile companiei.

Num`rul doi ]inte[te pozi]ia de lider Pe lång` Frigotehnica, printre principalele companii de pe acest segment se num`r` firmele DAAS Ploie[ti, Marco&Alex Bucure[ti [i Davicani Bra[ov.

ECHIPAMENTE FRIGORIFICE „Pe pia]a frigului comercial noi de]inem circa 26%, \n timp ce compania Frigotehnica Bucure[ti are 60% din vånz`ri. Lucrurile se vor schimba \n bine pentru noi anul viitor, cånd sper`m s` ne cre[tem cota de pia]`, iar contractele \n derulare ne vor ajuta \n acest sens”, a declarat Daniel Mocanu, directorul general DAAS Romånia. Compania DAAS are trei divizii principale, respectiv echipamente pentru industriile Horeca [i frig comercial, la nivel na]ional, respectiv mobilier \n jude]ul Prahova, compania fiind [i distribuitor Mobexpert. Pe pia]a frigului comercial, printre clien]ii companiei se num`r` re]elele Real, Auchan, Cora, Mega Image, Billa, Kaufland, Carrefour, Unicarm. „Pentru 2011 estim`m o cre[tere a cotei de pia]` DAAS, \n termeni de vånz`ri [i service. Aspir`m la pozi]ia de market leader, bazåndu-ne pe dezvoltarea parteneriatelor cu Auchan, Cora, Carrefour [i Mega Image”, a spus Mocanu. Cifra de afaceri total` a companiei, pe toate cele trei divizii, a fost \n 2007 de 19 milioane de euro, iar \n 2008 a crescut la 20 de milioane de euro. |n 2009 \ns`, sc`derea num`rului de magazine deschise la nivel na]ional s-a resim]it asupra afacerilor companiei, astfel c` vånz`rile DAAS Romånia s-au redus cu 30%, la 14 milioane de euro. Din totalul afacerilor, 45% reprezint` vånz`ri pe segmentul frigului comercial, adic` peste 6,3 milioane de euro. „Afacerile noastre au sc`zut mai pu]in decåt s-a contractat pia]a. \n 2009, pia]a s-a redus cu 40%, astfel c` [i \n 2009 am cå[tigat cot` de pia]`”, a ad`ugat Mocanu. Pentru acest an, reprezentantul DAAS estimeaz` men]inerea cifrei de afaceri la nivelul din 2009, \n condi]iile \n care pia]a se va reduce cu 7-8%. „Kaufland, care a deschis 12 magazine \n acest an, a ]inut pia]a, Carrefour a deschis doar un maga-

113 mil. lei

zin, Real de asemenea unul, \n condi]iile \n care avea o medie de [ase magazine pe an, Auchan n-a deschis niciunul, iar Cora dou`, \n Sun Plaza Bucure[ti [i la Baia Mare”, a explicat Mocanu sc`derea pie]ei. De asemenea, s-au mai deschis supermarketuri Mega Image [i Carrefour. „Anul viitor estimez afaceri de 18 milioane de euro, ceea ce reprezint` o cre[tere semnificativ`, astfel vom recupera foarte mult din sc`derile din anii preceden]i. Cea mai mare cre[tere va veni de pe partea frigului, acest segment anul viitor urmånd s` contribuie cu cel pu]in 60% la cifra de afaceri”, a explicat reprezentantul DAAS. Optimismul acestuia se bazeaz` pe planurile de extindere ale retailerilor, \n condi]iile \n care Cora, Real, Auchan [i Kaufland au anun]at expansiunea re]elei \n 2011. Mocanu apreciaz` c` pia]a de frig comercial era evaluat` \n 2008 la 40 de milioane de euro [i s-a redus la 25-28 milioane de euro \n 2009. Compania are [ase birouri – Bucure[ti, Ploie[ti, Constan]a, Ia[i, Cluj, Timi[oara [i reprezentan]i de vånz`ri [i service \n Craiova, Pite[ti, Bra[ov, Sibiu, Oradea, Satu-Mare. Pentru 2011 compania are programat` o investi]ie de 1,6 milioane de euro pentru construc]ia sediului principal, care va cuprinde un depozit [i spa]ii de birouri. |n acest sens, compania a cump`rat la \nceputul anului un teren pe DN1, la ie[irea din Ploie[ti, cu suprafa]a de 8.000 de metri p`tra]i, pe care va construi un imobil de 4.000 de metri p`tra]i. Investi]ia va fi de 1,6 milioane de euro, exclusiv pre]ul terenului. Pentru investi]ie compania va utiliza atåt fonduri proprii, cåt [i credite bancare. Construc]ia este programat` s` \nceap` \n 2011. Pia]a frigului comercial este dominat` de produse din import, principalele ]`ri de provenien]` ale echipamentelor fiind Italia, Fran]a [i Germania.

au fost afacerile Frigotehnica \n 2009 (potrivit datelor companiei, publicate de Ministerul Finan]elor Publice), \n sc`dere, de la 171 milioane de lei (46,46 milioane de euro) \n 2008.

ANUARUL RETAIL 2010

101

PREVIZIUNI

Semne bune anul 2011 nu prea are Cre[teri de pre]uri, continuarea sc`derii consumului sunt doar cåteva din previziunile privind evolu]ia pie]ei de retail \n 2011. Toate acestea vor duce, potrivit juc`torilor din domeniu, la \nchideri de firme sau la repozi]ion`ri, restructur`ri, adic` la adaptarea companiilor la noile condi]ii ale pie]ei [i la eficientizarea activit`]ii.

„Ne a[tept`m ca pia]a berii s` nu mai ating` volumele din 20072008 pentru ani buni“, Grant McKenzie, vicepre[edintele de marketing al Ursus Breweries.

Vedem sc`deri ale pie]ei [i \n 2011, motivul fiind acela[i din ultimii ani: pruden]a consumatorului \n achizi]ii. Produc`torii [i comercian]ii vor trebui s` g`seasc` raportul optim \ntre costul de produc]ie [i pre]ul de vånzare. |n acest an a fost un cost mai mare de produc]ie [i principala op]iune a comercian]ilor va fi s` creasc` pre]urile. Dar raftul nu mai suport` cre[teri de pre]uri”, Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Na]ional al Vinului [i Viei din Romånia. 102

Previziuni

„Nivelul sc`zut din Romånia ne conduce \n permanen]`, inevitabil, la un trend cresc`tor al produc]iei de ambalaje din carton ondulat. |n urm`torii zece ani, cel pu]in, ne a[tept`m la o cre[tere anual` de aproape 10% a consumului de ambalaje, mai mare decåt media UE, \n condi]iile \n care ne situ`m la un nivel inferior ]`rilor europene [i trebuie s` ajungem la o pozi]ie acceptabil` [i comparabil` cu celelalte pie]e”, Constantin Chiriac, directorul executiv al Patronatului din Industria de Celuloz` [i Hårtie din Romånia.

„Se vehiculeaz` sus]inerea grupurilor de produc`tori care au menirea de a produce [i construi depozite pentru a da o valoare adaugat` m`rfii. Grupurile de produc`tori sunt pu]ine, poten]ialul este foarte mic, iar sistemul fiscal descurajeaz` micii produc`tori, iar ace[tia dup` 1-2 ani de activitate se retrag. Apreciem c` este nevoie de o strategie foarte bine definit`, dezvoltat` \mpreun` cu autorit`]ile, pentru ca produc`torul s` poat` derula anumite contracte”, Aurel T`nase, directorul general al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Prodcom Legume [i Fructe.

„Referitor la 2011, previzion`m c` \n prima parte a anului pia]a se va men]ine la nivelul din

PREVIZIUNI acest an, iar \n ultimele dou` trimestre va cre[te”, Carmen Solomonescu, pre[edintele Asocia]iei Patronale Romåne din Industria Laptelui.

„Anul 2011 ar putea aduce, \n martie-aprilie, o cre[tere de pre] de 2-5% la carnea de porcine. |n plus, anul viitor se va \nregistra o consolidare a cåtorva mari firme din domeniu [i «un dezastru» pentru ceilal]i. O serie de procesatori [i produc`tori vor intra \n faliment. Totodat`, pia]a fiscalizat` va sc`dea din punct de vedere al volumului”, Sorin Minea, pre[edintele patronatului din industria alimentar` Romalimenta.

„Probabil va avea loc o cre[tere a pre]urilor pe pia]a local` de 15-25%, de[i este doar o p`rere personal`. Cre[terea pre]ului la zah`rul brut duce la majorarea pre]ului zah`rului la raft, care antreneaz` cre[terea pre]ului la tot zah`rul, inclusiv a celui produs din sfecl`. |n urm`toarea perioad` va cre[te pre]ul la poarta fabricilor, \n toat` Europa, [i corespunz`tor, pre]ul zah`rului la raft. Se va \nregistra [i o sc`dere a vånz`rilor determinat` mai ales de concuren]a neloial` a celor care fac evaziune fiscal`, [i mai pu]in de pre]ul interna]ional”, Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zah`rului.

„Din p`cate pentru panifica]ie, anul 2011 se \ntrevede a fi [i mai slab decåt 2010. |n acest an, din cauza condi]iilor meteo nefavorabile, s-a \ns`mån]at cu gråu o suprafa]` mai mic` cu 20% fa]` de anul trecut, ceea ce \nseamn` c` recolta va fi sc`zut`. Asta m` face s` cred c` nu vom reveni prea curånd la pre]ul påinii de la sfår[itul lui 2010”, Aurel Popescu, pre[edintele patronatului din domeniul panifica]iei Rompan.

„Criza economic` [i m`surile de austeritate vor conduce la reducerea ratelor de cre[tere a volumului de b`uturi alcoolice våndut, consider` reprezentan]ii Euromonitor. Volumul total al vånz`rilor este previzionat s` creasc` cu 2% anual \n perioada 2010-2015. Putem spune c`, a[teptata revenire a pie]ei, coroborat` cu faptul c` accizele au r`mas neschimbate din 2006 iar pentru viitor nu se preconizeaz` vreo inten]ie clar` de schimbare a acestora, ne fac s` anticip`m crearea unui mediu favorabil pentru o cre tere modest` a pie]ei, dar pozitiv`”, Euromonitor.

„Pentru 2011 pot s` prev`d noi deschideri de magazine, mai ales ale companiilor germane – Lidl, Kaufland [i Metro, dar nu vor dep`[i 20-25 de unit`]i. Anul 2010 este unul \ncheiat, iar cu excep]ia cåtorva floricele, ve[tile nu sunt prea bune. Pia]a frigului comercial \n 2011 va fi de 2025 milioane de euro, \n sc`dere fa]` de circa 30 de milioane de euro \n 2010”, consultantul independent Nicolae Bara - pån` \n iunie 2010 a ocupat func]ia de director general al companiei Frigotehnica Bucure[ti, cel mai mare juc`tor pe pia]a de profil.

„Restructurarea, adaptarea la nevoile consumatorului, repozi]ionarea [i realinierea prin cre[terea eficien]ei, r`mån principalele direc]ii de ac]iune ale juc`torilor din pia]` [i \n 2011, pe fondul unui mediu economic instabil”, Radu Stoicoviciu, partener tranzac]ii, PwC Romånia.

„Este posibil ca apari]ia magazinelor produc`torilor \n num`r mare \n acest an s` fie o tendin]` temporar` impus` de criz`, la care produc`torii ar putea renun]a atunci cånd situa]ia financiar` se va normaliza, pentru c` retailul alimentar este pån` la urm` un domeniu separat de activitate, care presupune un alt tip de specializare decåt produc]ia alimentar`”, Mihaela Danilov, manager tranzac]ii \n cadrul PwC Romånia.

ANUARUL RETAIL 2010

103

SERVICII CONEXE DISTRIBU}IE

104

Informa]ii companii

SERVICII CONEXE AMBALAJE

ANUARUL RETAIL 2010

105

SERVICII CONEXE SOFTWARE

106

Informa]ii companii

SERVICII CONEXE UTILAJE {I ECHIPAMENTE

110

Informa]ii companii

INDEX COMPANIE Pg. 360 insights 45 Agrana România 85 Agricola International 80 Agricover 76 Agroli Group 80 Albalact 78 Albrâu Prod 92 Alcovin 92 Aldis 39, 80 Aldro Retail 25 Alex & Comp 88 Alexandrion Grup România 94 Almera Internaţional 78 Alpin 57 Lux 87 Alprom 26 Altex România 25 Ana Pan 76 Angelli Spumante & Aperitive 92 Angst RO 22, 80 Apemin Tu[nad 91 Aqua-Nat Prod & Distrib (Biborteni) 91 Aquila Part Prod Com 104 Arabesque 24 Argus 84 Arslan Prodimpex 86 Asil 95 Auchan România 22 Ave Impex 80 Avon Cosmetics România 95 B.D.G. Import 91, 94, 104 Baduc 24 Băneasa Developments 27 bauMax România 24 Berbenbier 92 Betty Ice 87 Bilbor Mineral Water 91 Billa România 22 Bonduelle Central Europe KFT. - Reprezentanţă 84 Boromir IND 76 Brico Expert 24 Bricostore România 24 Cafea Fortuna 89 Cargill Agricultură 76 Cargill Oils 84 Caroli Foods Group 81 Carrefour România 22 CDE R Interex 22 CE Market Group 22 Cerealcom Dolj 76

COMPANIE Pg. Chipita România 86 Coca-Cola HBC România 90 Codline 110 Colgate-Palmolive România 95 Collini Com 81 Compania Indiilor Orientale Prod 88 Conserv Buftea 85 Conservfruct 85 Constam Ambient 24 Consuc 90 Cora România - România Hypermarche 22 Costiana 83 Cotnari 92 Cotroceni Park 28 Covalact 78 Craipack Commercial 105 Cramele Halewood 93 Cristalex'94 94 Cristim 2 Prodcom 81 Croco 86 Crown Cool 110 Cyrom România 84 Cyrom România 90 Cyrom România 91 Danone P.D.P.A 78 Dedeman 24 Dedro Retail 26 Delaco Distribution 78 Delta Plus 83 Devin Romania - (distribuit de Tribeca Distributţie) 91 Distileriile Regun 94 Dobrogea Grup 76, 86 Doly-Com 81 Domeniile Săhăteni 93 Domo Retail 25 Dorna Lactate 78 Dr. Oetker RO 88 Dunapack Rambox Prodimpex105 Ecolact CO. 78 Edenred 3 Elgeka-Ferfelis 104 Elion Import-Export 51, 87 Elmi Prodfarm 95 Elvila 26 Emprod 81 Ermes Holding 28 Esarom Prodimpex (brand Esarom Equipments) 110

COMPANIE Pg. Esarom România 88 Eta Group 104 Eurex Alimentare 86 Eurocheese Producţie 78 Eurokids Import Export 26 Euromall Real Estate Developer28 Euromonitor 6 European Drinks 90 Europig 81 Europrod 81 Expur 84 Fabrica de Pâine erban 77 Farmec 95 Fattoria Terrantica 41, 81 Ficosota Sintez România 86, 95 Flavus Investiţii 28 FM Logistics 107 Forastero 26 Fralvil 85 Franke România 25 Frieslandcampina România 78 Fuchs Condimente RO 88 Galmopan 77 Genco Trade - Intersport România 26 Genmar Cosmetics 95 Gimrom Holding 22 Glina 81 Global Trade Centre 28 Glykon 106, 108, 109 Golf Trade 77 H & E Reinert 82 Hamé România 82 Heidi Chocolat 86 Heineken România 92 Helco 110 Henkel România 95 Hervis Sports & Fashion 26 Hochland România 79 Holdmann Hygiene Solutions 95 Hornbach Centrala 24 Ikea România 24 Industrializarea Cărnii Kosarom82 Innova Com 26 Inpack 105 Interagroaliment 82 Intersport 26 Interstar Chim 96 Ion Mo 88 Iulius Group 28 Jidvei - filiala Alba 93

ANUARUL RETAIL 2010

111

INDEX COMPANIE

Pg.

COMPANIE

Johnson Wax

Novensys Corporation

Julius Meinl România

Kaufland România Kika Mobilier

COMPANIE

Pg.

Softmatic

106

OBI România

Sortilemn

Ocean Fish

Spar

Omilos Oradea

Speed

110

Ostrovit

Spicul

Kinnarps

Pambac

Strauss Group România

Klevek Factory

Pan Group

Suninprof Rottaprint

105

Panfoods România

Supreme Chocholat

110

Parmalat România

80, 90

TCE 3 Brazi

Tchibo România

Kin

Kotanyi Condimente Kubitech

Pehart Tec

La Fantana

Perfetti Van Melle Benelux

Carpathian Springs

BV - Reprezentanţă

Lactag

Perla Harghitei

Lactaprod

Pernod Ricard România

Tohani

Lacto Solomonescu

Pestom

Top Brands Distribution

Lactomac

Podravka D.D. Reprezentanţă 89

Top Gel Prod

Land Development Proiect

Praktiker România

Tordai Hair Cosmetics

Lefrumarin

Prefera Foods

Distribuţie

Kubo Ice Cream Company

Lekkerland Convenience

Tekzen Rom 87 90, 91

25 43, 82, 85

Primulact 104

Procter & Gamble Marketing

Tetra Pak România

105

Titan

77 93 104

Totalsoft

106

Transavia

TRD-Tnuva România Dairies

Lemarco

România

Trident Trans Tex

Lemet

Prodal' 94

Tymbark Maspex România

L'Oreal România

Prodalcom

Ulerom

Ulma Packaging

Marathon Distribution Group 104

Prutul

Mars România

PSS-Prosoft Solutions

Master House Group

Quadrant Amroq Beverages

106

Matina Prodimpex

110

Quartz Matrix

Maxigel

110

real,- Hypermarket România

90 106 23

Medeus & Co Prodimpex

Reklama Shop Packaging

Mega Image

Render Com

Meggle România

Rewe România (Penny Market

105 84

110

Unilever South Central Europe

88, 89, 96

Unirea Shopping Center

United Romanian Breweries Bereprod

Ursus Breweries

Uti Security & Fire Solutions 106

Metro Cash & Carry România 23

[i Penny Market XXL)

MIB Prodcom

Romaqua Group

Minimax Discount

Borsec

90, 91, 92

Mivan Development

Rostar

Mobexpert Holding

S.E.R.V.E.

Mobilux

Müller Dairy România Muntina Prod Murfatlar România

Valco Valvis Holding

94 5, 17, 72, 73

Vascar

Vel Pitar

Vincon Vrancea

Safir

Viti Pomicola Sâmbure[ti

Salbac

Vinvico

Sano România

Vrancart

Sarantis România

Vrancart

105

Negro 2000

Scandia Food

Whiteland Import Export

104

Nestlé România

Seca Distribution

Nordarin Prod Com

Selgros Cash & Carry

Nordic Investments Fund Retail (JYSK) Nova Pan 112

Pg.

106

Index

Sergiana Prodimpex 25 110

104 13, 23 83

Wrigley România

Zahărul Lie[ti

Zahărul Oradea

Sintezis Birotica

110

Zarea

Sofltconsult

106

Zeelandia

93, 94 77

R e t a i l

2 0 1 0