Sunete iunie 2013

IUNIE 2013

GRATUIT

CUPRINS w SUPLIMENT ZILE ŞI NOPŢI Se distribuie gratuit

IUNIE 2013

06

Redactor Şef: Monica Felea monica.felea@zilesinopti.ro Redactori: Berti Barbera, Carmen Dirvariu, Mihail Vakulovski, Alexandra Buzaş, Belfast Colaboratori: Valentin Moraru, George Durbalău, Raluca Radu, Hefe Publicitate: Miruna Toma miruna.toma@zilesinopti.ro

B’ESTFEST “cei 7 ani de acasă” 09

Publisher Mirela Podea mirela.podea@zilesinopti.ro

Dacă vreţi sa ne semnalaţi un eveniment, vă rugăm să ne contactaţi la adresa: evenimente@sunetelive.ro Dacă aveţi un local şi vreţi să distribuiţi revista Sunete, vă rugăm să ne contactaţi la adresa:

Recenzii Jazz

B’ESTFEST Texas

Coordonator distribuţie Dan Budoi dan.budoi@zilesinopti.ro Director General: Marian Gîlea marian.gilea@zilesinopti.ro

32

16

20 Recenzie:

Robin and the Backstabbers

Ştiri

30

Interviu:

Megadeth

50

distributie@sunetelive.ro Conţinutul aparţine în întregime revistei Sunete.

Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului este ilegală fără acordul prealabil al revistei Sunete.

Esenţialele lunii

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 5

COVERSTORY

B’ESTFEST

“cei 7 ani de acasă”

D

acă la capitolul film sau teatru România are evenimentede tradiţie cu care se poate mândri la nivel internaţional, la capitolul evenimente musicale de renume lucrurile s-au mişcat puţin mai greu. Iar atunci când au început să se mişte, nu s-au mai oprit.

Primul festival internaţional din România inclus în lista celor mai bune 20 de festivaluri europene (Times, 2009 & Guardian, 2011) este B’ESTFEST. În 2013 B’ESTFEST împlineşte “cei şapte ani de acasă”, aşa cum le place organizatorilor să spună. În 6 ediţii, festivalul a adunat peste 200 de artişti din toate colţurile lumii şi nu mai puţin de 200.000 de spectator.

Născut în 2007, B’ESTFEST a avut o evoluţie remarcabilă pe parcursul primilor 3 ani, devenind tot mai curajos şi mai mare cu fiecare nouă ediţie, crescând de la un festival de 3 zile în 2007, la unul de 4 zile în 2008 şi chiar 5 zile în 2009.

Printre numele mari caru au urcat pe scena B’ESTFEST se numără Pink, Marilyn Manson, Cypress Hill, Nelly Furtado, Judas Priest, Santana sau The Killers, în primele 3 ediţii.

D

upă prima ediţie, B’ESTFEST a devenit membru al Yourope, asociaţia europeană a industriei festivalurilor, şi totodată membru ETEP (European Talent Exchange Program), o organizaţie showcase care promovează noi talente muzicale în Europa în rândul festivalurilor de top. După calificarea în finala UK Festival Awards (Oscarul industriei muzicale din Marea Britanie), BESTFEST 2009 a obţinut o nominalizare la categoria “Best Medium Festi-

6 | Sunete | sunetelive.ro

val” în cadrul prestigiosului eveniment European Festival Awards.

2010 a reprezentat prima schimbare majoră pentru B’ESTFEST. Sub numele Ciuc Summer Fest 2010 by B’ESTFEST, aceasta a fost prima ediţie a festivalului care a avut loc în afara complexului Romexpo. Schimbarea de locaţie a permis festivalului să exploreze o nouă direcţie care punea în valoare nu numai muzica, ci şi multe alte forme de divertisment cum ar fi momente de pantomimă, spectacole de teatru cu actori ambulanţi, expoziţii de pictură şi fotografie, workshopuri sau târguri.

2011 a adus pentru B’ESTFEST un nou concept şi o nouă direcţie, propunând publicului trei zile de experienţă şi libertate totală,într-o nouă locaţie, la iarbă verde! Islazul comunei Tunari s-a transformat peste noapte într-un orăşel al distracţiei denumit sugestiv B’ESTFEST Park. Schimbarea locului de desfăşurare nu a reprezentat singurul element inovator al acestui nou episod de B’ESTFEST, ci şi conceptul în jurul căruia a fost construit întregul festival.

Transformat într-un Summer Camp veritabil, B’ESTFEST şi-a întâmpinat publicul nu doar cu muzică live, ci şi cu nenumărate alte activităţi: un adevărat “parc de distracţii” pentru copiii mici şi mari, proiecţii de film, zone de sport, locuri de joacă, relaxare, activităţi creative, expoziţii de artă,

bazar, workshop-uri, terase precum şi o zonă de camping! După ediţia din 2011 B’ESTFEST şi-a trecut în CV o nouă performanţă, fiind nominalizat în cadrul UK Festival Awards la secţiunea Best Overseas Festival alături de nume precum Coachella (Statele Unite), Lollapalooza (Statele Unite), Dour (Belgia), Exit (Serbia), Lowlands (Olanda), Pinkpop (Olanda) sau Spirit of Burgas (Bulgaria).

E

diţia din 2012 a continuat tradiţia lansată un an mai devreme, festivalul având loc în aceeaşi locaţie – B’ESTFEST Park, Tunari. B’ESTFEST Summer Camp a fost inclus pe lista evenimentelor “must-see” ale anului de către publicaţii precum The Guardian, Travelbite sau Bakpakguide, primind şi două nominalizări importante: la categoriile Best Overseas Festival în cadrul UK Festival Awards şi Best MediumSized Festival la European Festival Awards. De asemenea, publicaţii precum DJ Mag, Artrocker Magazine sau Mixmag au fost prezente pe parcursul celor trei zile de festival, realizând recenzii ale evenimentului şi laudând conceptul.

B’ESTFEST Summer Camp 2013 va avea loc în perioada 5-7 iulie, în acelaşi B’ESTFEST Park din Tunari.

Iunie, 2013

ARTIŞTILAB’ESTFEST

The Heavy (Marea Britanie) The Heavy a luat naştere în 2007 şi până în prezent are la activ trei albume lansate, piesele trupei reuşind să se claseze pe primele locuri în topuri şi să strângă milioane de vizualizări pe YouTube. “How You Like Me Now”, “Short Change Hero”, “What Makes a Good Man” sunt doar câteva dintre single-urile The Heavy pe care publicul român va avea ocazia să le asculte live în această vară la B’ESTFEST Summer Camp!

Cei patru membri ai trupei, originari din Marea Britanie, au devenit cunoscuţi odată cu piesa “How You Like Me Know”, melodie ce a făcut înconjurul lumii graţie numeroaselor campanii publicitare în care a fost utilizată, printre care şi cea din celebra pauză a Super Bowlului din 2010. Piesele The Heavy au fost adesea alese şi pentru a ilustra soundtrack-uri ale unor seriale americane precum Entourage,

ZIUA 1 Californication, Rookie Blue sau Community.

Cu un stil aparte, greu de încadrat într-un curent muzical anume, The Heavy a atras atenţia deopotrivă publicului şi a criticilor de specialitate încă de la primele single-uri lansate în 2007, intrând în istorie ca prima trupă căreia celebrul realizator TV american, David Letterman, i-a cerut un bis în cadrul emisiunii sale Late Show with David Letterman.

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 7

COVERSTORY

Texas (Marea Br

Tiamat (Suedia) Originară din Stockhlom, Suedia, Tiamat s-a format în urmă cu aproape 25 de ani. Încă de la început, muzica trupei a reprezentat un subiect de dezbateri. Folosind o mulţime de subgenuri de la death metal, doom metal până la progresiv şi gotic, trupa s-a concentrat de-a lungul timpului asupra a ceea ce poate fi descris ca metal gotic atmosferic cu elemente etnice, psihedelice şi experimentale.

“The Scarred People”, cel mai recent

8 | Sunete | sunetelive.ro

ZIUA 1 album al trupei şi totodată cel de-al zecelea din carieră, a fost lansat în luna noiembrie a anului trecut, bucurându-se de un real succes printre ascultătorii de metal.

Tiamat a concertat în cadrul unor festivaluri precum Wacken Open Air (Germania), Masters of Rock (Cehia), Metalmania (Polonia), urmând ca anul acesta să se afle pentru prima dată şi la B’ESTFEST Summer Camp 2013!

T

exas a fost formată în anul 1986 de către Johnny McElhone, avândo ca solistă pe Sharleen Spiteri.

Trupa a lansat de-a lungul carierei 7 albume de studio, 2 albume live, două compilaţii şi nu mai puţin de 31 de single-uri, 11 dintre acestea ajungând în UK TOP 10. Cu peste 25 de milioane de albume vândute în întreaga lume, trupa Texas a fost premiată cu numeroase discuri de argint, aur şi platină în ţări precum Marea Britanie, Franţa, Olanda, Elveţia, Suedia, Germania şi Norvegia.

“Southside”, primul material din cariera trupei, promovat de single-ul Iunie, 2013

ARTIŞTILAB’ESTFEST ZIUA 1

ritanie)

“I Don’t Want a Lover”, a fost lansat în anul 1989 şi a atras atenţia fanilor şi criticilor deopotrivă. Succesul internaţional a venit însă în anul 1997, împreună cu cel de-al treilea album, White on Blonde, care a intrat în topurile din UK direct pe prima poziţie, devenind un adevărat bestseller şi fiind premiat cu 6 discuri de platină. Cinci single-uri au fost lansate în total de pe acest material, toate devenind hit-uri la nivel internaţional, piesa “Say What You Want“, una dintre cele mai cunoscute ale trupei, rămânând în UK Top 75 timp de 91 de săptămâni! Albumul a fost inclus de către Q Magazine în lista “Best 50 Albums of Q’s Lifetime”, fiind menţionat totodată în rândul celor mai

bune 90 de albume ale anilor ’90. De altfel, anul 2010 a adus trupei o nominalizare şi în cadrul Brit Awards la categoria “Best Album in the Past 25 Years” pentru acelaşi material.

Succesul obţinut cu “White on Blonde“ a fost confirmat ulterior de albumul “The Hush“ (1999) (de pe care au fost lansate hit-urile “In Our Lifetime“ şi Summer Son), şi materialul Greatest Hits (2000), care a inclus single-urile “In Demand“ şi “Inner Smile“. Ambele albume au debutat pe primul loc în clasamentele din UK, fiind premiate cu trei, respectiv şase discuri de platină.

Texas a mai lansat alte două materiale discografice înainte ca Sharleen Spiteri să pornească o carieră pe

cont propriu. După ce a colaborat cu Rammstein, ca invitat special pe albumul Rosenrot al trupei germane, Sharleen a lansat Melody, primul ei album solo, în 2008, urmat de The Movie Songbook în 2010. În acelaşi an, după ce Johnny McErlaine, fondatorul trupei, a supravieţuit unui masiv anevrism cerebral, trupa a decis să se reunească, pentru prima dată după 2005, începând lucrul la un nou album. În luna februarie a acestui an, Texas a anunţat că a semnat cu Pias Recordings (casa de discuri a unor artişti precum Sigur Rós, Mogwai, Soulwax, Editors, Dead Can Dance sau dEUS), urmând să-şi lanseze albumul The Conversation în luna mai.

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 9

COVERSTORY

Joker (Marea Britanie)

CA:RO (Marea Britanie) Callum Ross, este originar din Bournemouth, Marea Britanie şi mixează deja de 3 ani, fiind influenţat de stilul unor artişti ai genului deja consacraţi, printre care şi Andy C, Friction sau Mampi Swift. Pentru că anul trecut CA:RO a ţinut oamenii “în priză” cu set-ul său, la cererea comunităţii de fani bass music, DJ-ul va fi prezent şi anul acesta în B’ESTFEST Park.

Artişti din România: Amon Bass Turbat Bully Changing Skins Disco Sigaretta DJ Undoo Electrecord Got Bass Les Elephants Bizarres Nişte Băieţi

ZIUA 1

Omul cu Şobolani La doar 22 de ani, Joker este unul dintre cei mai promiţători DJ şi producători britanici, muzica sa fiind un amestec inovator de influenţe grime şi dubstep. Show-urile sale au devenit rapid atracţia unor

10 | Sunete | sunetelive.ro

festivaluri precum Lockdown (Olanda), Outlook (Croaţia), Dour (Belgia) sau EXIT (Serbia), urmând ca anul acesta tânărul DJ să mixeze şi în Dance Arena la B’ESTFEST Summer Camp.

Ţapinarii Vama Yuffa&Harcore

Iunie, 2013

ARTIŞTILAB’ESTFEST

NAS (SUA)

ZIUA 2

Nominalizat anul acesta la patru premii Grammy (printre care Best Rap Performance, Best Rap song şi Best Rap Album), Nas este la acest moment unul dintre cei mai cunoscuţi artişti hip-hop din lume. De-a lungul carierei, artistul a lansat 10 albume de studio premiate cu discul de aur şi de platină, precum şi numeroase compilaţii, proiecte speciale şi 26 de single-uri, înregistrând vânzări de peste 13 milioane de unităţi doar în Statele Unite. Nas este considerat unul dintre artiştii de top ai genului hip-hop, MTV clasându-l pe locul 5

în lista celor mai buni MC din toate timpurile, iar revista The Source (una dintre cele mai reprezentative publicaţii de specialitate) l-a clasat pe locul 2 în topul celor mai buni textieri din istorie.

Illmatic, albumul de debut lansat în 1994, a primit numeroase aprecieri din partea criticilor, fiind considerat şi până astăzi un adevărat clasic, unul dintre cele mai bune albume hip hop lansate până în prezent.

Următorul album, It Was Written, a apărut doi ani mai târziu şi a debutat pe locul 1 în Billboard, păstrându-şi

Nneka (Nigeria)

ZIUA 2

Născută în Warri, Nigeria, Nneka s-a mutat în Germania la vârsta de 18 ani din dorinţa de a începe o carieră în muzică, traseul urmat fiindu-i o permanentă sursă de inspiraţie pentru creaţiile sale muzicale. Piesele ei reflectă atât perioada în care aceasta a locuit în Nigeria, cât şi timpul petrecut în Europa de Vest, subliniind adesea probleme ale capitalismului, ale sărăciei sau ale războiului. Influenţată de artişti precum Fela Kuti, Bob Marley, Talib Kweli, Mos Def sau Lauryn Hill, Nneka a fost comparată cu Erykah Badu şi Floetry, mai ales datorită mesajelor cu încărcătură morală trans-

poziţia timp de 4 săptămâni consecutive. Vânzările albumului i-au adus lui Nas două discuri de platină în doar două luni de la lansare, precum şi recunoaşterea la nivel internaţional. Între anii 1996 şi 2005, Nas a fost implicat într-un conflict foarte mediatizat cu rapper-ul Jay-Z, împăcarea acestora aducând cu sine şi semnarea lui Nas la casa de discuri Def Jam, label al cărui preşedinte era la vremea respectivă Jay-Z, precum şi două colaborări surpriză, pe albumele ambilor artişti. În anul 2010, Nas a lansat Distant Relatives, un album în colaborare cu Damian Marley, fiul celebrului Bob Marley, toate profiturile realizate în urma vânzării materialului fiind donate organizaţiilor de caritate din Africa. Cel mai recent material discografic al lui Nas, din luna iulie a anului trecut, se numeşte Life is Good şi a fost inspirat din viaţa personală a artistului de după divorţul de Kelis. Albumul include şi o colaborare cu Amy Winehouse, piesa “Cherry Wine”. Cei doi artişti au fost legaţi de o puternică prietenie, Amy Winehouse dedicându-i rapper-ului piesa “Me And Mr. Jones” de pe albumul Back to Black. “Like Smoke”, cealaltă colaborare a celor doi, a apărut pe albumul Amy Winehouse Lioness: Hidden Treasures, lansat după moartea artistei, în 2011. mise prin intermediul versurilor sale.

Una dintre cele mai cunoscute piese ale artistei este “Heartbeat”, inclusă pe albumul “Concrete Jungle”, al treilea din carieră, aceasta bucurându-se de o serie de remix-uri care la rândul lor au fost preluate în setlist-urile DJ-ilor din întreaga lume. Remix-ul realizat de Chase & Status a devenit fără îndoială cel mai popular. De-a lungul timpului, Nneka, a fost invitată de artişti precum Lenny Kravitz, Gnarls Barkley sau Femi Kuti pentru a cânta în deschiderea concertelor lor. În anul 2010, artista i-a însoţit pe Nas şi Damian Marley în turneul care promova albumul “Distant Relatives”, realizând alături de Nas un alt remix pentru piesa “Heartbeat”, care a făcut înconjurul lumii.

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 11

COVERSTORY

Noisia Biohazard (Olanda) (SUA) ZIUA 2

ZIUA 2 Originari din Groningen, Olanda, Nik Roos, Martijn van Sonderen şi Thijs de Vlieger formează unul dintre cele mai apreciate trio-uri de muzică drum and bass şi dubstep din lume. Influenţaţi de o gamă de artişti eclectici precum The Prodigy, Miles Davis, Konflict sau Fat Boy Slim, cei trei experimentează foarte mult, adesea în set-urile lor întâlnindu-se şi piese techstep, neurofunk, breakbeat sau chiar house. Talentul şi munca lor nu au rămas nerăsplătite, de-a lungul anilor aceştia primind numeroase premii, printre care şi Best Tech Dj în cadrul UK National D&B Awards, Best Producers în cadrul D&BArena Awards şi Best Drum and Bass Artist din partea Beatport (cea mai mare comunitate a muzicii electronice din lume).

Noisia a lucrat la o serie de remixuri pentru diverşi artişti internaţionali, cele mai notabile fiind “Alice” (Moby), “Omen” (The Prodigy), “E.T.” (Katy Perry), “Scary Monsters and Nice Sprites” (Skrillex) sau “Raise your Weapon’” (Deadmau5). Trioul a colaborat şi cu Foreign Beggars, cea mai cunoscută piesă fiind “Contact” care, într-un timp record, a atins 6,5 milioane de view-uri pe YouTube.

De-a lungul timpului, Noisia a participat la nenumărate festivaluri internaţionale precum Coachella, Dour, Volt sau Pukkelpop.

12 | Sunete | sunetelive.ro

Originară din Brooklyn, New York, Biozahard a luat fiinţă în anul 1987, fiind recunoscută ca una dintre primele trupe ce a introdus în genul hardcore punk elemente metal, groove şi influenţe hip hop. “Biohazard”, albumul de debut, a fost lansat în anul 1990, urmat doi ani mai târziu de “Urban Discipline”, material ce a fost vândut în peste un milion de copii în întreaga lume şi de pe care a fost extras şi unul dintre cele mai cunoscute single-uri ale trupei, “Punishment”. Albumul “State Of The World Address”, din 1994, a inclus piesa “How It Is”, o colaborare cu artistul hip-hop Sen Dog (Cypress Hill). În anul 1995, chitaristul Bobby Hambel a părăsit trupa,

Heat: Ward După apariţii la festivaluri precum Bestival, Blissfields sau Pulse, Heath:Ward aduce live loop-urile minimal house, ritmurile electronice şi synth-urile analogice şi în B’ESTFEST Park.

următoarele materiale de studio fiind înregistrate fără participarea acestuia, până când, 13 ani mai târziu, în 2008, membrii Biohazard au revenit la formula iniţială – Billy Graziadei, Danny Schuel, Bobby Hambel şi Evan Seinfeld – susţinând o serie de concerte îndelung aşteptate de fanii trupei.

Imediat după reuniune, Biohazard a semnat un contract cu label-ul Nuclear Blast şi a intrat în studio alături de Toby Wright, celebrul producător care a lucrat de-a lungul timpului cu artişti precum Slayer, Alice In Chains, Fear Factory şi Soulfly, pentru a pregăti cel de-al nouălea album din carieră. Rezultatul colaborării a fost “Reborn In Defiance”, lansat în ianuarie 2012, album ce a marcat revenirea spectaculoasă a veteranilor hardcore în atenţia fanilor.

Artişti din România: Coma East Rots Electrecord Gojira&Planet H Grimus Loungerie II ROA Saturday’s Goodlife Subcarpaţi White Walls ZOB

Iunie, 2013

ARTIŞTILAB’ESTFEST

Chase & Status (Marea Britanie) Consideraţi de Pharrell Williams (N.E.R.D) “cei mai interesanţi producători de origine britanică din zilele noastre” şi de Rihanna drept “punctul cheie” al albumului său “Rated R”, cei doi membri Chase&Status, respectiv Will Kennard şi Saul Milton nu se dezmint şi la aproape 10 ani de la debut continuă să-şi înscrie în CV nenumărate premii şi vânzări record.

Cei doi producători s-au întâlnit în 2003, în Londra, graţie interesului comun faţă de muzica drum’n’bass, iar în 2004 au creat prima producţie muzicală, un remix pentru Future Cut, material urmat de o serie de colaborări cu unele dintre cele mai apreciate label-uri underground din Anglia. În ciuda numărului mare de piese scoase la Ram Records, Chase&Status a reuşit să lanseze primul album din carieră, “More

Than A Lot”, în anul 2008. Plin de imnuri drum’n’bass care i-au ajutat pe cei doi producători să-şi creeze o reputaţie excelentă în domeniu, albumul conţine şi o serie de piese ce scot în evidenţă diversitatea muncii lor: colaborarea cu Plan B pentru piesa “Pieces”, sau single-ul “Against All Odds” alături de Kano care, pe BBC Radio 1, a stat pe prima poziţie a clasamentului săptămâni la rând. În 2009, Chase&Status a început să lucreze tot mai mult pe partea de live, pregătind un show complet, cu nenumărate elemente vizuale spectaculoase, show ce a putut fi urmărit pentru prima dată în cadrul BBC Radio 1 Big Weekend. Spectacolul live îi include pe legendarul Andy Gargadeen la tobe şi pe enigmaticul Rage ca MC. Show-ul reprezintă un amestec captivant de lumini şi proiecţii video, aducându-le celor doi

ZIUA 3 de-a lungul timpului nu mai puţin de cinci turnee sold-out în Marea Britanie, trei turnee sold-out în Europa, alte două turnee sold-out în Statele Unite, precum şi prezenţa în line-up-ul celor mai importante festivaluri din lume: Coachella, Pinkpop, Rock am Ring, Download, Rock Werchter sau T in the Park unde şi anul acesta deţine poziţia de headliner. Treptat, membrii Chase&Status au devenit doi dintre cei mai bine vânduţi artişti din Marea Britanie, albumul lor “No More Idols” rămânând în clasamentele de specialitate timp de 35 de săptămâni, fiind premiat cu dublu disc de platină. Printre fanii duo-ului se numără artişti precum Jay Z, Snoop Dogg, Cee Lo Green, Rihanna, Example sau Tinie Tempah, alături de nume marcante ale drum’n’bass-ului: Andy C, Hype, Pendulum etc.

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 13

COVERSTORY

Soilwork (Suedia) Originară din Helsingborg, Suedia, Soilwork s-a înfiinţat în anul 1995, de atunci lansând nu mai puţin de 9 materiale discografice. Cu un stil aparte ce îmbină pe lângă metal-ul clasic şi elemente de blues rock şi alternative metal, trupa s-a făcut remarcată încă din primii ani de la debut, devenind rapid un veritabil exponent al curentului melodic death metal. După mai multe schimbări de-a lungul timpului, din componenţa trupei fac

ZIUA 3

parte Björn “Speed” Strid, la voce, Ola Flink – chitară bas, Sven Karlsson – clape, Dirk Verbeuren – tobe şi Sylvain Coudret – chitară, celor cinci alăturandu-se în 2012 un alt chitarist, în persoana lui David Andersson. În această formulă, Soilwork a început înregistrările pentru cel de-al nouălea material discografic, “The Living Infinite” – primul dublu album de melodic death metal din istoria genului.

Inovator şi totodata fidel adevăratei

identităţi a trupei, producătorul Jens Bogren a realizat pentru acest material 20 de piese de top, ca o dovadă în plus a faptului că Soilwork rămâne un adevărat maestru al stilului muzical pe care îl reprezintă.

De-a lungul timpului, Soilwork a participat la nenumărate festivaluri internaţionale de profil precum Graspop (Belgia), Hellfest (Franţa), Wacken (Germania) sau Roskilde (Danemarca).

Friction (Marea Britanie)

ZIUA 3

DJ-ul de origine britanică Friction, pe numele său real Ed Keeley, a devenit de-a lungul celor aproape 15 de ani de carieră unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate nume ale scenei drum and bass. A debutat în 1998 cu single-ul „Critical Mass”, atrăgând rapid atenţia caselor de discuri. Începând cu anii 2000, cariera sa a evoluat extrem de rapid, Friction transformându-se dintr-un DJ într-un producător respectabil, premiat în repetate rânduri în cadrul galelor Drum and Bass Awards,

14 | Sunete | sunetelive.ro

fiind totodată prezent în Drum and Bass Hall of Fame, încă din 2011. Un an mai târziu, în 2012, Friction a lansat „Led Astray”, single ce s-a bucurat de un foarte mare succes, aflându-se pe prima poziţie a topului de pe BBC – Radio 1 timp de 6 săptămâni.

Descris de Pete Tong drept unul dintre „greii” industriei muzicale de profil, Friction s-a aflat de-a lungul timpului în line-up-ul unor festivaluri precum Tommorowland, Exit, Dour sau Pukklepop.

Iunie, 2013

ARTIŞTILAB’ESTFEST

Enter Shikari Phirah (Marea Britanie) (Bulgaria) Phirah este membru Future Sounds Of Sofia, o platformă muzicală din Bulgaria dedicată promovării drum and bassului soft, însă totodată vibrant şi plin de energie. DJ-ul este mereu în căutare de sound-uri noi cu care încearcă să experimenteze şi să atragă noi iubitori de muzică, dans şi party.

Artişti din România:

ZIUA 3

Alex Dark Dj Paul Sawyer

Originară din St. Albans, Hertfordshire (Anglia), Enter Shikari s-a format în urmă cu 10 ani, având la bază un stil muzical aparte ce combină posthardcore cu diferite subgenuri ale heavy metal-ului, cum ar fi metalcore sau metal alternativ, alături de elemete din muzica electronică precum dubstep, trance, industrial şi, ocazional, drum and bass. “Take to the Skies”, primul album al trupei, a apărut în luna martie a anului 2007, ajungând pe poziţia cu numărul 4 în Official UK Album Chart. Doi ani mai târziu, Enter Shikari şi-a lansat cel de-al doilea material, “Common Dreads”, care a intrat încă din prima săptămână în clasamentul celor mai bune 20 de albume

din Marea Britanie.

A urmat “A Flash Flood of Colour”, lansat în luna ianuarie a anului trecut, un alt succes incontestabil, acesta ocupând prima poziţie în acelaşi UK Album Chart, fiind totodată premiat de Association of Independent Music cu titlul de Album of the Year.

Dincolo de mesajul muzical pe care îl promovează, Enter Shikari este recunoscută pentru show-urile live explozive, fiind una dintre cele mai întâlnite trupe în line-up-urile festivalurilor. internationale precum Download, Woodstock, Rock Im Park, Rock Am Ring, Volt, T in the Park sau Pukkelpop.

Electric Fence Goodbye To Gravity Partizan (acustic) Pistol cu Capse Shadowbox&Chimie Toulouse Lautrec

Diamonz (Bulgaria) Diamondz (Stefan Velichkov) este un tânăr producător şi DJ, născut şi crescut în Sofia, Bulgaria. Primii paşi în domeniul producţiei muzicale i-a făcut în anul 2004, el experimentând diverse genuri

până în 2009, când a descoperit dubstep-ul şi a ştiut că acesta este genul de muzică pe care doreşte să se axeze. Chiar dacă Diamondz se consideră a fi în continuare un artist la început de drum, el face parte

din colectivul englez-bulgar True Badness, alături de care a promovat evenimente cu nume sonore: Flux Pavilion, Coki, Cookie Monsta, Emalkay, Gentleman’s Dub Club, Sukh Knight.

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 15

ŞTIRI Black Sabbath pe primele locuri în topuri

Trupa Black Sabbath a ajuns din nou pe primul loc în topul britanic, cu cel mai recent album al său, intitulat „13”, după o pauză record de aproape 43 de ani. Acelaşi album a ajuns pentru prima dată în fruntea topului american al albumelor Billboard 200la peste patru decenii după lansarea materialului ei discografic de debut în Statele Unite.

Materialul discografic „13”, al 19lea album de studio lansat de Black Sabbath, a vândut 155.000 de copii în prima săptămână, potrivit datelor comunicate de compania Nielsen SoundScan, detronând fostul lider al topului Billboard 200, un album al trupei Queens of the Stone Age.

Black Sabbath, o trupă britanică al cărei solist este Ozzy Osbourne, şi-a lansat albumul de debut - care poartă numele formaţiei - în America de Nord, în 1970, însă grupul britanic nu a ajuns niciodată pe primul loc în topul Billboard 200 într-o carieră de 43 de ani. În Marea Britanie, Black Sabbath a depăşit actuala formaţie a rockerului Liam Gallagher, Beady Eye, care s-a clasat pe locul al doilea în topul muzical britanic, cu albumul „BE”. În clasamentul single-urilor din Marea Britanie, cântăreţul american de R&B Robin Thicke s-a menţinut pentru a treia săptămână pe prima poziţie, cu single-ul „Blurred Lines”.

de către prezentatorul Carson Daly.

Cântăreaţa şi-a păstrat look-ul specific anilor ‚80, purtând o geacă de culoare neagră deasupra unui top din plasă care i-a lăsat abdomenul plat la vedere, alături de o fustă scurtă, ciorapi cu portjartier şi cizme negre.

Cher a impresionat şi cu peruca pe care a purtat-o, în stil mohawk şi vopsită în mai multe culori.

Juraţii emisiunii „The Voice” au aplaudat-o în picioare, dar reacţiile care apăreau pe Twitter încă din timpul spectacolului nu au fost atât de solidare.

Cher, pe scenă după 10 ani

Cher, în vârstă de 67 de ani, a interpretat noul ei single, „Woman’s World”, în finala emisiunii „The Voice” din Statele Unite, aceasta fiind prima ei reprezentaţie live din ultimul deceniu. Înainte de a apărea pe scenă, Cher a fost anunţată drept „zeiţa popului”

Rihanna, campioană pe YouTube

C

ântăreaţa Rihanna l-a depăşit pe Justin Bieber şi ocupă primul loc în topul artiştilor ale căror videoclipuri au generat cele mai multe vizualizări pe site-ul YouTube.

Cele 77 de videoclipuri cu Rihanna, postate pe canalul oficial de pe YouTube dedicat cântăreţei din Barbados, au generat un total de 3,784 miliarde de vizualizări, depăşind cele 79 de videoclipuri ale cântăreţului Justin Bieber cu aproximativ 2 milioane de vizualizări.

Canalul de pe YouTube dedicat cântăreţei Rihanna este urmărit de 8,73 milioane de fani înregistraţi, în timp ce Justin Bieber beneficiază de simpatia a 4,9 milioane de fani înregistraţi.

Rihanna l-a depăşit pe rivalul ei canadian şi pe Facebook, artista

16 | Sunete | sunetelive.ro

din Barbados primind 72,3 milioane de „Like”-uri, spre deosebire de Justin Bieber, care a primit 54,3 milioane de „Like”-uri.

Tânărul canadian a fost depăşit şi pe Twitter, după ce Lady Gaga a devenit la începutul acestui an prima

persoană cu peste 40 de milioane de admiratori.

Topul vizualizărilor de pe YouTube este completat de rapperul sud-corean Psy (3,1 miliarde), Eminem (2,4 miliarde) şi Lady Gaga (2,25 miliarde).

Iunie, 2013

RECENZIE

Bonobo Northern Borders Ninjatune Rec.

Iată că, dacă ai suficientă răbdare, se întâmplă în cazul artiºtilor care se respectă ºi TE respectă, ca la intervale regulate, să-ţi primeºti drogul – muzica ta preferată. De la artistul tău preferat. ºi aici apare problema – distanţarea, obiectivitatea. Deºi, dacă îi veţi întreba pe cei mai înfocaţi fani, ei, teoretic ar trebui să fie ºi cei mai înfocaţi… critici. Ceea ce, de altfel, mi s-a întâmplat ºi mie. Am trecut peste o lungă perioadă – 2 luni (!) – în care am făcut comparaţii cu materialul anterior ºi în faţa căruia „Northern Borders” avea mai puţine puncte.

Dar, nu m-am hazardat să recenzez albumul mai repede de a-l înţelege.

Este un lux pe care nu mi-l pot permite cu prea mulţi artiºti. În cazul lui Simon Green, I took my neapărat o senzaţie confortabilă. time. ºi pot spune că răbdarea mea Însă, fulgii de gheaţă se topesc a dat roade. Sunt absolut convins impercetibil ºi pielea fină a urecă poate sunt printre chii reacţionează, se voi ascultători care încălzeºte brusc, dacă ºtiu că unele albume Top tracks: First vreţi, luaţi efectul trebuie să se aºeze Fires, Cirrus, Heaven unui absinth servit în în matcă, trebuie să for the Sinner, Ten pahare îngheţate, care laºi aluviunile să se Tigers, Transits. în secunda următoare depună ºi să vezi limîţi încălzeºte tot pede de unde vine ºi sistemul.

Albumul încotro se îndreaptă debutează cu probabil intenţia artistului. Astfel am cea mai bună piesă de pe album, trecut prin stadiile de refuz, aco colaborare cu un artist cvasiceptare ºi, mai apoi, minunare. anonim – Grey Reverend –cel mai Deh, fan! Da’ m-am lăsat greu..! bun debut de album în experienţa Al cincilea album al britanicumea recentă..! Este suficient să fi lui, mai recent newyorkez, este atent la versuri, să laºi vioara să te o bijuterie din toate punctele de învăluie ca să înţelegi că Bonobo vedere. Cu nimic mai prejos de continuă drumul deschis de „Black precedentele. „Northern Borders” Sands”, alături de Andreya Triana, este un trip sonor glacial, care dar cu un plus de maturitate ºi îţi umple boxele cu ritmuri ºi sensibilitate. Un nou „Angel” de structuri audio atât de miniatula Masiive Attack, cum observa ral lucrate ºi răs-lucrate, încât, ca un recenzor britanic. Albumul orice album mare, ţi se revelează nu se opreºte cu surprizele, ci treptat. Este acea ţesătură fină de continuă cu cea mai importantă, beat-uri, cu care ne-a obiºnuit încă surprinzătoare colaborare, am de la primul album, însă, de data numit-o aici pe Erikah Badu, o asta, primul contact este rece, ca veterană deja a proiectelor cool. o armată de ţurţuri care se sparg „Heaven for the Sinner” abordează subtil pe timpanul tău. Sigur nu problema spiritualităţii, a credinţei

18 | Sunete | sunetelive.ro

ºi ce a rămas din ea în secolul 21.

Bonobo are grjă să descompună ºi să recompună vocea artistei, să plaseze elemente din trilurile de fundal, reconstruind un nou univers sonor, un puzzle rearanjat, cu inedite valenţe artistice. O altă prezenţă remarcabilă pe album – două piese, este Szjerdene, o artistă britanică tânără, cu o voce soul, caldă, afro, ce creează un contrast interesant cu ritmurile frapate ale lui Green. În afară de ultima piesă- o altă colaborare - Cornelia (pe care vă las să o descoperiţi singuri), restul pieselor de pe album sunt instrumentale ºi sunt sută la sută emanaţia unui artist care a devenit deja mainstream prin calitatea excepţională a producţiei ºi compoziţiei. Un punct de reper pentru ceea ce muzica electronică reuºeºte să transmită în termeni de sentiment ºi mesaj. Astfel, pot conchide fără niciun fel de dubiu, noul album Bonobo este un pas înainte, o lecţie în ritm, de stil ºi sens muzical, o privire în interiorul unei minţi care setează nu pentru prima oară, avangarda în genul electronic, care a încetat de mult să fie doar un subsidiar al muzicii de club.

Iunie, 2013

RECENZIE

Robin and the Backstabbers În drum spre Marele Cântec De George DURBĂLĂU

Marele Zgomot

Nu se înserase ºi deja oamenii se adunau ca furnicile la muºuroi, fiecare de la treburile lui, unii cuminţei, alţii deja frenetic încântaţi la ideea de a-i vedea pe Robin ºi ai lui backstabberi, în propriul show aranjat la Teatrul de vară din Herăstrău. Era 30 mai ºi se anunţau niºte ploi cu caracter de aversă, ca să vorbim ca la TV. Cu caracter advers au spus mulţi, ºi băieţii au confirmat. „A fost cât pe ce să amânăm concertul! De altfel, pentru o jumătate de oră a fost anulat pentru 30... Am făcut investigaţii serioase, am sunat chiar la INMH ºi am întrebat: credeţi că o să plouă mâine? O doamnă mi-a răspuns vizibil enervată: Adică dacă ºtiu cum va fi vremea sau dacă, cred?

Dacă, credeţi, doamnă!”. Dar, pentru un milion de alte motive obiective ºi mult mai clare decât vremea, s-a produs „Marele Zgomot”, aºa cum a fost numit concertul de lansare al celui de-al doilea videoclip ºi extras de pe albumul de debut (ºi ce debut!) numit „Bacovia Overdrive Vol. 1: Stalingrad”.

Dar, evident, să spunem aºa, palmat, că ăsta a fost un pretext suficient pentru oricine de a-i vedea pe viu, pe băieţii ăºtia, care au apărut pentru cei mai mulţi (neascultători de Guerilla!)

20 | Sunete | sunetelive.ro

din Marele Senin. Seara se apropia, „Theory of Mind” au cântat ceva pe scenă, ceva dulce-acriºor, dar cu un gust mai fad, deh, probabil neobiºnuiţi încă să deschidă show-uri mai mari. ºi ploaia se prelingea uºor, timid, cu niºte picături ce au început să umple golul dintre deschizătorii de la Cluj ºi Robinstabberii de la Bucureºti. Pelerine de ploaie roz, câţiva speriaţi de umezeală nehotărâţi dacă să stea măcar câteva piese, sau să plece direct, restul setaţi ºi cu urechile ciulite spre scenă, unde băieţii intră, iar Robin anunţă: „Concertul începe acum!”. ºi ploaia de sunet, ploaia de sus se dezlănţuie simultan, într-un sincron pe care nici doamna de la INMH nu ar fi putut să o prezică, ăăăh, mă scuzaţi, să o ºTIE! Iar oamenii prezenţi s-au dezbracat unii de pelerine, alţii de haine, cu toţii de inhibiţii ºi au început un dancing in the rain pe muzică autohtonă, pe versuri autohtone, cu barbă ºi fără, într-o înºiruire playlistuală pe care am pierdut-o de la a treia piesă! Pentru că aºa e – contează ºi piesele – dar pentru mine contează sentimentul, tripul, încotro mă duce sunetul ºi verbul îmbrăţiºate, încotro mă duce intenţia artistului. ºi ploaia care ne ţintuia, ºi muzica ce ne zbura. Am plutit pe apele ºuvoi ºi am înotat în muzica

îmbibată de sentiment ºi smart-ness, cu un meandrat feeling de melodie ºi poveste, toate aduse în fomă live (love live sound) pentru oameni cu ceva material cerebral între urechile educate.

Gojira a venit să-i susţină pe al lor „Sat după sat”, încercând să spaţializeze electronic piesa, reuºind parţial dar promiţând un alt soi de implicare pe următorul album al RATB, unde va fi producător. A fost ºi Aylin pe scenă, o întrupare atipică a Nataºei, însă o voce caldă, care pe lângă berea din locaţie, a ajutat la echilibrarea termică a corpurilor din care ieºeau aburi ºi triluri. Cam greu să baţi din mâni când ai umbrelă în mână. Spre final, acest lucru l-a înţeles tot lotul de fanstabberi rămaºi cu dedicaţiune pe loc, neclintiţi. „Indestructibili. De nedistrus”, aºa cum mulţumeºte Robin, în stilul lui misterios ºi uimit de nebunia frumoasă a oamenilor care au ales varianta câºtigătoare în seara aia de joi, când torentul ºi fulgerul nu au fost decât o augmentizare a show-ului de pe scenă.

A fost de lucru

la realizarea unui astfel de spectacol. „Nu ºtiu cât ºtie lumea de munca din spatele show-ului, dar am cărat, am făcut eforturi care, poate nici nu e necesar să fie cunoscute”, spune Vlad, cu Iunie, 2013

modestie. ºi asta deja ar putea fi un ºoc pentru cei care i-au cunoscut ºi care ar spune exact opusul. La primul contact, Robin îmi trasează ground rules: „dacă o să scrii ºi tu că suntem infatuaţi ºi plini de noi, o sa-ţi impun să publici interviul needitat!”. Mai în glumă, mai în serios, ºtiam de percepţia asta. Bulshit, cum ar spuneo vorbă de la ei. Nu sunt modeºti, dar asta cu infatuarea and stuff, cred că a venit de la oameni care i-au cunoscut într-o atmosferă rece, din-aia de interviu mai degrabă impus decât solicitat, pentru că Robinstabberii nu sunt nici pe departe în categoria aia. De fapt este un bunch of guys foarte bine sudat, cu glume bune ºi trimiteri din cele mai diverse, cu o echilibrată ºi sănătoasă intuiţie a conversaţiei, a bunului ºi inteligentului simţ ce poate fi atât de subtil încât este des confundat cu condescenţă ºi ºmechereală. Nu am avut niciun stres.

Chiar am pornit la drum cu intuiţia că în sfârºit am dat de cineva inteligent, cu gusturi muzicale alese, cu care sigur o să am ce discuta. ºtiam de mult de ei. De la „Iguana făcătoare de minuni”, difuzată pe Guerrilla acum vreo doi ani. ºi mi-am zis, wow, Mircea Baniciu!!!! Ce stil! Ce proiect! Vocea era a lui, fără niciun fel de dubiu. Dă-i ºi caută pe net, dă-i cu versurile, nimic.

Baniciu nu. Atunci cine? Robin and the Backstabbers. Nedumerire. Dă-i ºi caută. Găsesc pe Guerrilla ceva.

Trebuie să mai aºtept, nu au piese înregistrate. Nu-i găseºti pe net. Shit, nu stau bine cu răbdarea..! Între timp, mai primim câte ceva.

Din perioada în care Robin începea să îºi pună la treabă gândurile ºi sunetele ºi să le armonizeze, perioada proiectului „Filament”, existau câteva piese care urmau să primească substanţă doar după ce componenţa actuală a prins formă. „Aveam piesele de mai demult, cam vreo cinci, după care, în urma difuzărilor la Guerrilla, am ºtiut că vom face ºi album. A fost haotic susţinut (râsete) până în punctul în care am ºtiut ceva clar” spune Vlad, iar Florin adaugă „albumul ăsta are două părţi, prima când nu voiam să facem album, ºi a doua când deja ºtiam că o să facem album!!!” ºi se râde din nou, cu accente de confirmare. Piesele vechi existau ºi după ce au fost descoperiţi

de către Mihai ºi ºerban de la Guerrilla (că ºi de-aia vorbim atât de un post de radio, nu de reclamă, ci poate din recunoºtinţă!) lucrurile au început să devină un pic ma serioase. „Dacă aveam ºase piese înregistrate în doi ani jumate, următoarele de pe abum leam înregistrat în trei luni!” ºi cam aºa stă treaba. Viaţa prinde viteză atunci când apare primul stimul, prima confirmare, prima abordare. Cât despre celebritatea de care deja se bucură, băieţii nu sunt foarte cuceriţi. De fapt, înainte să întâlnim în cadrul cvasioficial al sălii de repetiţii, dau peste ei într-un nonstop de cartier, unde ne-am achizitionat bere rece pentru o discuţie caldă. La doză. Pentru a doza buna dispoziţie în contextul poate obositor deja, al încă unui interviu la ceas târziu, înainte de repetiţii. Aºezaţi fiecare pe unde apucă, discuţia despre incipienta celebritate este relaxată ºi mi se explică că de fapt, pentru ei, lucrurile nu s-au întâmplat chiar aºa peste noapte ºi că ritmul în care lumea a auzit de ei, este ritmul în care ºi ei au auzit ºi ºi-au cunoscut fanii, admiratorii, cei interesaţi de ei. Nu se dau cu limuzina, ci cu un microbuz, un van smuls din perioada flower-power, numai că e alb ºi plin cu scule ºi oameni. „Încă nu avem nevoie să mergem cu bodyguarzi după noi!” conchide amuzat Radu, ascuns sub cinelul tobei. Nu este nimic ţipător, demonstrativ la ei, ci doar conºtiinţă de sine ºi a muzicii bune pe care o produc împreună. Au luat premii la o ceremonie care se bucură de credibilitate crescândă, lucru despre care vorbesc în termeni echilibraţi - „nu zic că alţii nu meritau să ia laurii, însă chiar am muncit pentru asta, chiar am mers peste tot, chiar am construit ceva ºi altcineva a luat la cunoºtinţă ca atare. Nu este ca ºi cum am apărut din senin”, completează imaginea, Robin.

Primul album

a ieºit cam la trei ani de când cei ºase membri s-au decis să se adune ºi să construiască mici giuvaieruri. Pe care, de la lansarea albumului, mulţi au dorit să le poarte în maºini, pe ipoade ºi ipade, în telefoane ºi în căºti.

Lansarea albumului a fost ºi tangenţa cu ceva mai concret în ceea ce priveºte măsura în care oamenii îi cunosc ºi le

vor muzica. „După lansare am realizat că treaba asta a intrat la un alt nivel... adică dădeam autografe ºi nu ºtiam cum să reacţionez, îmi venea să le mulţumesc ºi să vorbesc cu fiecare în parte..!”. Vladimir ete cel mai tânăr ºi cel mai vizibil înflăcărat de ceea ce se întâmplă. Ajuns la sală, nu se oprea din bătut ritmuri ºi testat cât de acordate sunt spaţiile albe ºi metalice din faţa scăunelului de tobar pe când ceilalţi încă erau la o ţigară afară ºi ascultau repetiţiile Paraziţilor din sala alăturată. Pentru el, lucrurile au stat puţin altfel când a realizat că face parte dintr-o trupă importantă – „În primele ºase -ºapte luni de când am intrat în trupă am făcut toate lucrurile de la zero. Zilnic făceam ºi descopeream lucruri noi. După care am fost plecat doi ani afară, timp în care, cumva, eram fanul propriei mele formaţii!! Veneam în ţară cât de des puteam, pentru mici turnee, mă întorceam iar... dar, în momentul în care m-am întors anul trecut, am fost total copleºit de un concert la Cluj, unde erau cam 5-600 de oameni, de neînchipuit pentru mine, incredibil!”. Giuvaergii, cu un background muzical ales ºi potrivit, au reuºit să pună cap la cap un album care, deºi construit în mai multe etape inegale, nu se poate spune că nu este unitar. „Piesele pe care le-am înregistrat în trei luni au fost realizate în alte condiţii, a trebuit să schimbăm studioul – deci ºi o anumită stare de spirit - ºi masteringul a adus cumva piesele împreună, le-a făcut să sune ca de pe acelaºi album poate mai mult decât am reuºit noi.

Oricum, „Vânătoarea Regală” încă mi se pare că face parte de pe ultimul album din trilogie!! Nu ºtiu, dar parcă a fost ºi formaţia implicată în discuţia asta, dacă să fie pe albumul ăsta, dar, gândind că este primul contact al publicului larg cu noi, ºi din mai multe puncte de vedere, ºi-a câºtigat dreptul de a fi pe album. Însă ºi acum, recent, am stat ºi am ascultat albumul capcoadă, fără să fac altceva ºi...(dă din cap negativ), nu ºtiu...e ceva ce o scoate în evidenţă...”. Artiºtii, se spune că aºa sunt, nehotărâţi – când te lupţi să obţii ceva cât mai aproape de perfecţiunea din mintea ta, ajungi să nu mai ºtii care argumente sunt mai solide. Nu este doar o înfrigurată căutare de a te

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 21

RECENZIE exprima, ci, în momentul în care dai de public, trebuie să te gândeºti de două ori cel puţin. Nu mai eºti doar tu în ecuaţie. Pentru că, iniţial, albumul de debut trebuia să fie unul triplu!!!, adică întreaga trilogie urma să fie servită într-un triplu disc, ce ar fi durat undeva la vreo trei ore ºi jumătate...

Florin îºi aminteºte gesticulând larg: „Ne cheamă într-o seară Robin –pe o terasă (completează Robin, hohote de râs) - ºi zice băieţi, am găsit! ºi scoate un caiet pe care se afla playlistul înºirat, 36 de piese împărţite pe fiecare album ºi zice gata, îl facem!!!”.

Robin intervine explicând cum că era un triplu disc ce urma să se numească „Bacovia Overdrive”, ce conţinea cele trei părţi: „Stalingrad”, „Arhanghel’sk” ºi „Vladivostok”. „Piesele ce se află acum pe album erau împărţite pe toate cele trei discuri...Mi-am dat seama că ar fi însemnat să scot o monstruozitate la capătul căreia nu ar fi ajuns nimeni!! Îţi dai seama ce vanitate să consideri că cineva trebuie să îţi dedice trei ore ºi jumătate din viaţă ca să stai atent pentru a asculta albumul nostru! Chiar aveam ºi niºte desene în dreptul fiecărui disc, iar la Stalingrad îmi amintesc că erau desenati niºte noruleţi ºi fulgere – urma să fie numai foc, pară ºi mânia lui Dumnezeu!” se miră uimit Robin, amuzat la maxim de iniţiativa lui grandioasă din perioada premergătoare lansării alumului.

Robin este genul

de lider de grup care, deºi de multe ori dezordonat ºi uºor haotic, are o idee destul de clară despre ce vrea să comunice prin muzica lor. Ceilalţi colegi au o încredere totală în el, deºi există clar un simţ vădit al democraţiei în cadrul grupului, care face ca deciziile să nu fie doar în mâna unui singur om. Însă Robin are viziune ºi este inspiraţia absolută a trupei. De aceea mergând pe mâna lui, dar poate temperând anumite excese, colegii nu au avut decât de câºtigat, în materie de muzică, text ºi expunere. ºi la rubrica versuri, unde majoritatea este de acord că Robinstabberii excelează, lucrurile stau un pic altfel decât ne-am aºtepta. Există cu siguranţă un fior poetic ce străbate întregul album, versurile sunt alambicate ºi ideile se succedă cu rapiditate

22 | Sunete | sunetelive.ro

ºi cu un fir logic ce se scurtcircuitează la intervale egale, suficient cât fie să te nedumerească total, fie să te trezească la noi sensuri sau asocieri. Dar Robin face „violent diferenţa între versuri de poezie ºi versuri de muzică. Ar fi uºor să faci niºte rânduri „alintate” pe un volum ºi gata. Când faci versuri pentru muzică, lucrurile stau total diferit, te întâlneºti de fiecare dată cu publicul tău, când dai nas în nas cu ei trebuie ca versurile tale să funcţioneze ca versuri de cântec, altfel nu merge”. Pentru că ruºinea de a nu fi credibil face minuni ºi tot acest travaliu este lung ºi nu e lăsat la voia întâmplării. „Eu arunc 95% din ce scriu” mărturiseºte Robin, smulgând parcă un mare secret din el însuºi. RATB a venit cu o estetică proaspătă, a reuºit să redea versurilor un accent grav, bitter-sweet, resemnat ºi pe alocuri melo-apocaliptic, abia simţit. Dar, dincolo de versuri este muzica bună. Melodia care străbate fiecare din cele 12 track-uri ale primului ºi nu numai, construcţii inspirate ºi solide, hituri pentru acest „underground emancipat” după cum numesc ei mai în glumă, mai în serios, zona unde se plasează muzical. Trupa îţi dă senzaţia că e foarte solidă în partea asta, că nu va dezamăgi prea curând pentru că are rădăcinile bine înfipte în muzici bune, au un simţ al imaginii la fel de dezvoltat (cele trei videoclipuri lansate deja – „Soare cu dinţi”, „SPNZRTR” ºi „Marele Zgomot”, concepute ºi realizate tot în interiorul trupei, în special Vlad Fenºan căruia i se datorează regia), cu simboluri ºi semnificaţii ce trebuie căutate, documentate. De altfel, aº putea conchide că Robinstabberii au făcut muzica să fie din nou interesantă, acea muzică pe care vrei să o asculţi încă o dată ºi încă o dată pentru că de fiecare dată mai descoperi ceva care completează imaginea din mintea creatorilor. Suntem mai aliniaţi decât oricând la alternativul de afară cu băieţii aºtia minunaţi, o gaºcă în mijlocul căreia te simţi ca între prieteni vechi, cu care comunicarea se face natural, relaxat ºi la un anumit nivel intelectual, chiar daca nu e vorba de nimic scrobit, ci inteligenţă vie ºi multe hohote de râs. Căci râsul este sănătos ºi te ţine cald ºi limpede.

Iar muzica te ridică în alte sfere. In-

diferent că elaborarea ei cere sânge, transpiraţie ºi lacrimi. Până la urmă, ceea ce se vede pe scenă, pe ecran ºi ce se aude în difuzoare contează. Culisele sunt interesante doar pentru maniaci ca mine ºi ca tine. În culisele Robinstabberilor am simţit că se vor coace multe piese excelente, albume geniale ºi poate mai mult ca oricând am avut impresia că m-am întâlnit cu o viitoare trupă majoră românească, că am intrat pentru un timp în mintea unor artiºti care sunt meniţi să facă lucruri uriaºe.

Profeţia a fost făcută. Amin!

Ce ascultă RATB într-o zi ca oricare alta:

„Azi a ieºit noul album Queens of the Stone Age („...Like Clockwork”) ºi asta am ascultat!” –

Vlad Feneºan (chitară bas).

„Am citit două cărţi – una despre hair metal („Fargo Rock City: A Heavy Metal Odyssey in Rural North Dakota”) despre Motley Crew în cea mai mare parte. Nu am avut Motley Crew ºi am ascultat un live al trupei Van Halen, „Right Here, Right Now”. Mai apoi am citit „Come As You Are” despre Nirvana ºi am ascultat al treilea CD din antologia de rarităţi „With the Lights Out” - Andrei Robin Proca (voce, chitară). „Eu am ascultat o piesă de la M 83, „Kim & Jessie” –

Florin Vasile (chitară)

„Eu am ascultat „I’m On Fire” a lui Bruce Springsteen ºi ultima piesă de la Boards of Canada („Tomorrow’s Harvest”)” –

Vladimir Proca (tobe)

„Eu am ascultat Paraziţii la sala de repetiţii (râsete)” –

Radu Moldovan (tobe)

„Eu am ascultat câteva piese de la Asaf Avidan ºi am mai ascultat câteva , aºa, libere, nu îmi mai amintesc acum..!” –

Andrei Fântână (saxofon, acordeon, clape, chitară)

Iunie, 2013

RECENZIE

Daft Punk Random Acces Memories Columbia Records

Să clarificăm lucrurile de la început, nu sunt (mai exact nu eram) un fan Daft Punk: mi-au plăcut întotdeauna, de la „Around The World” încoace, i-am urmarit printre pică-TRONi ºi decoperiri ºi sunt gata să le recunosc aportul masiv la muzica dance/electronică aºa cum o cunoaºte azi publicul de masă, adica d-alde David Guetta, Very-Guetta, Swedish House Mafia & Co. Lucrurile au însă o tendinţă intrinsecă de a se schimba ºi conform acestui statement, întro seară de mijloc de mai mă nimeresc în maºina unui amic ascultând un monolog a lui Giorgio Giovanni (but everybody calls him Giorgio!) Moroder însoţit de cel mai bun groove disco-prog per care l-am mai auzit vreodată.

Luminiţele au început să se aprindă, globul disco să se învârtă rapid ºi zâmbetul să se lăţească pe buze când am înţeles că am de a face cu noul album Daft Punk ”Random Acces Memories”: doi roboţi/androizi de fabricaţie franceză cântând disco music în anul 2013. Hă?? Orice m-aº fi putut aºtepta de la duo-ul francez, mai ales prin prisma declaraţiilor belicoase ce au precedat lansarea, dar nu la cel mai tradiţional ºi conservator album din istoria lor.

Discul nu este altceva decât un imens exerciţiu de stil, care sub prextextul omagierii culturii discofunk care i-a alimentat continuu, permite duo-ului o întoarcere în timp executată cu o grandoare ” à la française”, adică: înregistrări de-a lungul a 5 ani în cele mai scumpe studiouri din Paris, Londra ºi NY, costuri de câteva milioane bune de dolari ºi instrumentiºti de excepţie, de la bateristul Omar Hakim, la basistul Nathan East ºi până la magnificul Nile Rodgers (Chic), cel mai „curat” chitarist ritmic ever... Da, aţi citit bine, am

24 | Sunete | sunetelive.ro

zis instrumentiºti, albumul este înregistrat cu oameni (pe lângă cei doi roboţi purtători de măºti), nu cu sample-uri ºi în plus folosind tehnică analogică de la mixer ºi până la banda pe care a fost înregistrat. Acest lucru se aude într-o manieră sublimă, crsitalină care îl plasează fără probleme alături de discuri de referinţă ca ”Dark Side of The Moon” sau ”Aja”.

Să ne întoarcem însă la grandoare ºi la alte gesturi maniacale, cum ar fi invitarea lui Giorgio Moroder fără a-l lăsa să atingă nici măcar o clapă a unui sintetizator, scrierea cu Julian Casablancas de la Strokes a unei piese („Instant Crush”) mai catchy decât orice a scris frontman-ul cu trupa lui, campania virală de lansare, serialul „The Collaborators” de pe Youtube (pe care vi-l recomand cu căldură), folosirea aceluiaºi font pe coperta albumului ca ºi

cel folosit pentru „Thriller” a lui Michael Jackson, jocul subtil de cuvinte din titul discului, singleul „Get Lucky” care ne va omorî în această vară ºi lista ar putea continua...Paradoxul este că discul funcţionează pe toată lungimea sa de 74 min ºi reprezintă mult mai mult decât suma algebrică a acestei liste lungi cu dovezi de grandoare. Ar mai fi multe de spus despre procesul de creaţie ºi de influenţele de pe disc, dar cred că mai util este citarea lui Pharell în „Get Lucky”, care spune la un moment dat cam aºa, cam fără nici o legătura cu restul textului piesei: ”We’ve come too far to give up who we are, so let’s raise the bar and our cups to the stars”. În aces caz nu mai îmi rămâne decât să zic „Santé” ºi să mai accesez în mod cât se poate de random memoriile sonore recente. Give Life Back to Music! Play. GEORGE DURBALAU Iunie, 2013

LIVE

Joe Satriani Live Alien printre români Anul 2013 va rămâne in istoria concertelor din România ca fiind populat de chitariºti de excepţie: Steve Vai a călcat deja la Bucureºti în februarie ºi revine în iunie, iar profesorul lui, Joe Satriani, a venit pentru prima dată pe pământ românesc în data de 21 mai, cu un concert susţinut la Sala Palatului. Ceea ce, în termeni inginereºti face per total exact 2/3 din faimosul trio concertistc G3, cu care cei doi bat scenele lumii de prin 1996 încoace. Dar asta este alta poveste.

Eveniment sold out deja de pe la începutul lunii aprilie, concertul Joe Satriani în România a reprezentat pentru fani o întâlnire aºteptata ani buni, lucru care s-a ºi văzut în freamătul publicului în momentele premergătoare concertului, un public pestriţ cu vârste de la 15 la 65 de ani, dacă nu ºi mai mult.

Dechiderea a fost asigurata de

26 | Sunete | sunetelive.ro

Nicu Patoi ºi „Platonic Band”, în variantă de trio instrumental (fără Berti Barbera). Adrian Ciuplea (bass), Razvan Lupu (tobe) ºi Nicu Patoi (chitara) au prezentat un melanj de calitate de rock, jazz si blues adaptat perfect sonoritaţilor ce aveau să urmeze.

Joe Satriani apare pe scenă alături de Marco Minnemann (tobe), Bryan Beller (bass) ºi Mike Keneally (chitară + keyboard). ”Satch”, ochelari negri si scalp chel, începe în forţă, ”Cool #9” scoţând în evidenţă un sunet perfect balansat între chitară ºi restul trupei. După trei piese legate, alienul cu chitara se adreează publicului mulţumind de invitaţie remarcând că ”It took us a long time to come here”..

Hell yes, zic în vreme ce se aud acordurile următoarei piese, de pe noul album ”Unstoppable Momentum”.

Pe aceleaºi coordonate continuă

tirul chitaristic, alternând piese noi cu cele deja clasice din anii ‘80, ’90 ºi ’00. Exerciţii de stil ºi virtuozitate, dueluri instrumentale cu secunzii de la bas ºi chitară, public în picioare la piesele cele mai cunoscute, acustică excelent adaptată Sălii Palatului (sic) plină ochi (sicsic), atitudine comunicativă ºi down-to-earth ºi un final electrizant sunt cele mai importante caracteristici ale show-ului total care a urmat ºi care a ţinut sala în priză pentru aproape 2 ore. Urmează aplauze îndelungi de la un public mai mult ca avizat care ar fi vrut mai mult de la un Satriani care parcă ºi el ar fi vrut să continue, cu toţi cei 56 de ani pe care, la o adică, îi remarci doar dacă te uiţi pe Wikipedia.

Joe Satriani în concert la Bucureºti a constituit o confirmare, dacă mai era nevoie, a clasei sale incontestabile de chitarist ºi o foarte plăcută supriză de prestaţie live de rock instrumental. În plus, concertul a fost încă o dovadă că rock-ul de calitate vinde foarte bine în România zilelor noastre, deci felicitări Events ºi la mai mare! GEORGE DURBALAU Iunie, 2013

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 27

LIVE

URMA + MTV = Unplugged Love Pe 10 mai, în al zecelea an de existenţă al Urmei, m-am nimerit ºi eu să vreau să merg la ceva ce promitea a fi un eveniment pentru cunoscători – aºa cum cu lipsă de modestie mă consider! ºi dacă orgoliul meu gigant nu v-a îndepărtat revista din faţa ochilor cu un gest agresiv, am să vă mărturisesc că nu este vorba că aº fi un cunoscător de Urma, dar cred că în zece ani de presă muzicală mi-am format un pic nasul pentru event-uri care contează. ºi cum MTV Unplugged este o marcă mai mult decât înregistrată, iar Urma este primul album pe care l-am cumpărat (deºi eram posesor al unei copii din online) pentru a susţine artiºtii, cred că asocierea asta promitea ceva special. ºi special a fost.

Cinema Patria a fost gazda a 30 de artiºti pe scenă, cu tot tacâmul. Tacâmuri alese. Green Orchestra, sectiune de viori, violoncel, pian ºi contrabas

28 | Sunete | sunetelive.ro

(sper să nu fi uitat pe cineva) condusă energic ºi uºor languros de Simona Strungaru. Am avut chitare, cu foarte talentatul Jimmy Cserchesz la lead (ce a predat elegant chitara pentru un prim invitat, Eugen Guţescu – Kumm), am avut trompete cu Sebastian Burneci, care a lucrat împreună cu Urma la orchestrare, tobe ºi percuţioniºti (enter Florin Romaºcu, ex-Sistem, actual Cobzality), voce (Catrinel Bejenariu). Nu am uitat de prezenţa harpei pe scenă, care, la momentele potrivite, a făcut să se simtă vibe-ul din primul live cu harpă al tinereţilor lui Bjork, aºa cum ni s-a povestit pe scenă. Adevărul este că o harpă, la un eveniment aparţinând genului alternativ, a făcut ca audienţa să înţeleagă eleganţa ºi sound-ul pe care Urma a căutat să îl obţină. Last, but not least, Mani Gutău, un artist destul de răruţ pe la noi, ºi mă refer la

tot pachetul. Un compozitor dăruit, care are talentul de a fi emanat piese atât de subtile ºi catchy, reuºind să creeze credibilitate. 10 ani nu este puţin. Pe scenă s-a simţit emoţia, munca din spatele evenimentului ºi efortul financiar deloc de ignorat, toate puse în cuvinte cu sinceritate ºi simplitate unu public dedicat, dar unei săli care mai putea primi spectatori... Nimic pedant. Nimic pretenţios. Mai puţin muzica. ºi să nu uit partea de proiecţii vizuale, care a făcut ca un MTV Unplugged românesc să arate cu nimic mai prejos de celebrele Unpluggeduri ce le vedeam prin anii 90 ºi 00 la MTV-ul de afară. Flow-ul, volumul, feeling-ul a crescut exponenţial pe parcursul a peste o ora ºi jumătate, lăsându-I pe cei prezenţi wanting for more… M-am simţit privilegiat să particip la Urma MTV Unplugged, care ºi-a pus sufletul pe tavă, amintindumi de al meu cu atâta forţă de evocare..! Să sperăm că vom avea ocazia să ne bucurăm ºi de un DVD, pentru că youtube-ul nu va face dreptate unui event atât de bine pus la punct în cele mai mici detalii.GEORGE DURBALAU Iunie, 2013

Photo credits: Alin Craciun

INTERVIU

Interviu Megadeth de George Durbălău, Vlad Popescu Dave Mustaine: „Lumea ne înþelege greşit destul de des!”

S

unete: Megadeth este a patra oară în România. Când te întreabă prietenii despre România, cam ce îþi vine în cap să menþionezi? ave Mustaine: Da, şă ştii că nu este ceea ce te aştepþi... Bucureştiul este foarte similar marilor capitale americane, mai mult decât ar crede restul. Mulþi se gândesc la România ca la o þară mică, in the middle of nowhere, dar azi am avut ocazia să ies un pic în oraş cu bodyguarzii, am făcut poze la clădiri şi peisaje... þinând cont că nu prea am timp în oraşele pe unde ajung să fac asta...oamenii îmi recunosc părul (!) aşa că, de obicei sunt camere de hotel, locaþiile concertului, somn, restaurant şi cam atât.

Dar având ocazia să arunc o privire, e foarte mişto. Pe bune. De obicei începem să dezvoltăm relaþiile cu o þară, aşa cum a fost cazul Argentinei... : Ai putea compara ca şi experienþă cele două þări?

D

S

30 | Sunete | sunetelive.ro

D

M: Păi acum este un pic diferit pentru noi, pentru că vorbesc un pic de spaniolă, chiar am şi piese în spaniolă, pe când, română nu vorbesc deloc, aşa că... Ştii, când eram un bad boy cumpăram o groază de chestii de la mexicani şi alþi vorbitori de spaniolă, aşa că trebuia să ştii un pic limba lor!!! : Dave, Recent ai devenit creştin.

România este undeva la 80% creştin-ortodoxă. O mare parte din rockeri este profund spirituală şi are o relaþie aparte cu divinitatea. Dar nu cu versiunea bisericii asupra ei.

Cred că este important să aflăm cum vezi tu această relaþie între creştinism şi muzica rock.

M: Nu cred că este vorba neapărat despre relaþia rock-creştinism, ci mai degrabă cea dintre rock şi spiritualitate. Cred că ceea ce ne uneşte pe toþi este suferinþa prin care am trecut la un moment dat şi

S

D

cum ne-a legat asta de credinþă. În momentul ăsta este foarte greu să îþi câştigi existenþa, indiferent că este vorba de România sau oriunde altundeva, ieşi din şcoala şi nu ştii ce să faci. E greu. În cazul meu, în anii nouăzeci am luat o supradoză şi am murit pentru un scurt timp şi la momentul ăla am ajuns la concluzia că trebuie să schimb ceva. Şi am intrat în lumea vrojitoriei, a magiei negre, vodoo, puneam blesteme pe oameni şi chestii de genul ăsta, multe, care şi funcþionau..!! Am încercat aproape orice, în afară de a crede în Dumnezeu, pentru că am considerat întotdeauna că aparþine bisericii. Aşa că înþeleg ce spui despre rockerii din România. Astfel că nici eu nu voiam să merg la biserică, pentru că biserica ar trebui să fie un fel de spital spiritual, însă acum o groază de oameni ajung să îl profaneze, mai degrabă vin oameni care se îmbracă bine şi îşi Iunie, 2013

pe playlist, mi-am dat seama că am făcut-o lată – următoarea piesă era „A tout le monde”! Şi atunci toþi au sărit că este o piesă despre sinucidere şi asta s-a întâmplat. Am fost uluit – le-am spus „băieþi, voi nu ştiþi să citiþi versuri????”. Ştii, am avut un vis după ce mama mea a murit din senin, nu am avut ocazia să îi mai spun nimic, aşa că în visul ăsta a venit şi mi-a spur doar atât – te iubesc. Despre asta este vorba. Mi se întâmplă des treaba asta. Odată eram în Singapore, şi mă tot jucam cu publicul, spunându-le că îmi place la ei şi că am să mă mut în Singapore că America a luat-o razna, dar era doar o joacă.

Unii au luat-o în serios. Ceea ce nu a fost, căci asta se numeşte răzvrătire şi se pedepseşte penal – să-þi vorbeşti þara de rău!! : Şi pentru că tehnologia are aşa un rol important acum pentru toþi, faptul că aveþi colaborări cu lumea jocurilor electronice, cum este „Guitar Hero”, în cadrul căruia aveþi o piesă, este un mod de a vă conecta la noua generaþie?

M: Păi noi am avut frumoase colaborări de-a lungul vremii cu lumea gamerilor. Am colaborat pe coloana sonoră a lui „Duke Nukem”, „Grand Theft Auto”...am făcut multe chestii în direcþia asta. Ştii, cred că treaba asta are de-a face cu faptul că nu suntem închişi într-un turn de fildeş, nu ne uităm la lumea asta de sus, nu suntem zeii metalului, ba dimpotrivă, ne place să ne întâlnim cu fani şi să mai aflăm ce se mai întâmplă. Şi, legat de tehnologie, să nu uităm că primul site al unei trupe ne-a aparþinut – sau aşa consideram – pe data de 31 octombrie 1994 era online. Şi Gene Simmons - fie că-l plăceþi sau nu – a zis „vreau un site ca al lui Megadeth”! Da, deci ne place să fim în avangarda unui trend, şi chiar şi individual – Chris a colaborat pentru jocul „Rocksmith” – încercăm să fim la curent cu ce se întâmplă. Suntem conectaþi pe social media cu tot – facebook, twitter, instagram, orice. Si pagini personale şi de fan-club şi de trupă, însă totul controlat. Căci vreau să-i fac parte din viaþa mea pe cei

S

S

D

D

S

D

Iunie, 2013 sunetelive.

care îmi ascultă muzica, dar cu tot controlul din partea guvernului şi riscurile legate de unde stau, la ce şcoală merg copii mei...aici trebuie impuse limite. Căci altfel ajungem din nou la „1984” al lui George Orwell!! Şi aşa s-au terminat cele 10 minute de contact cu unul dintre controversaþii artişti au genului greu. De la relaxarea din cabina artistului, tipică poate începutului de turneu, am trecut în curtea Arenelor Romane, unde all hell broke loose. Trebuie să fac o mărturisire: nu mai fusesem la un metal event de la Metallica încoace, acum câþiva ani, şi am fost uluit. De numărul fanilor, rockerii, cu vârste de la 15 la 45, care au umplut literal toate locurile din locaþia în aer liber.

De sound-ul sincer şi pompat cu adrenalina tipică acestui gen care va muri greu, sau deloc. De visual-urile care se pot bate oricand cu producþiile trupelor pe val acum.

De furtuna care a aşteptat 10 minute de la ieşirea din Arene, numai bine să nu ude prea multă lume.

Au avut de toate. Rock `n` Roll, baby!!!!!

Photo credits: Alin Craciun

compară exteriorul cu interiorul tău.

Asta nu va funcþiona niciodată. Atât de mult contează aparenþa încât începe să pară a fi realitate. Relaþia mea cu Dumnezeu datează de foarte mult timp. De altfel, sunt cei care zic „nu cred în Dumnezeu”, deci şi ateii cred în ceva, dar nu Dumnezeu. Ei cred că nu există nimic! Evoluþioniştii cred în evoluþia speciilor. Ştii, este atât de trist că oamenii pun atât de mare preþ pe ceea ce cred, sunt oameni acum care mă condamnă pentru ceea ce cred şi le spun „băieþi, sunt acelaşi om, cânt la chitară la fel de bine, fac la fel de bine tot ceea ce făceam şi înainte, nu încercaþi să confundaþi credinþele mele personale cu ceea ce încercăm să reuşim în cadrul trupei.

Pentru că nu vreau să convertesc pe nimeni”... Nici nu aş fi adus aminte dacă nu-mi adresai întrebarea. : Faptul că sunt mulþi cei care îşi creează un propriu sistem de credinþă, care să rezoneze şi cu pasiunile lor muzicale poate găsi un răspuns în modul de mijloc unde ai reuşit, poate, să te plasezi M: Oricum, cu siguranþă biserica nu este locul unde să găseşti prea multe răspunsuri în acest moment. Este corpuþie peste tot. Cum văd eu lucrurile? Sunt doar eu şi cu El. Restul nu mai contează. : Şi pentru a ne îndepărta uşor de zona asta, dar fără a renunþa la aspectul spiritual, de-a lungul carierei s-a întâmplat ca versurile tale să fie interpretate greşit. Şi aici mă refer, de exemplu, la piesa, „A tout le monde”, care a fost considerata de MTV ca instigând la tendinþe sinucigaşe şi drept urmare au interzis difuzarea ei...

M: Oamenii ma înþeleg greşit foarte des... Cu „A tout le monde” s-a întâmplat altfel, eram la un live MTV „The night of the living Megadeth”, de Halloween şi totul era televizat, ceea ce înseamnă că totul este foarte controlat – piesa asta vine după aia, la refrenul ăsta te uiþi în camera aia şi tot aşa. Eu la un moment dat am prezentat „Skin in my teeth”, o piesă în care un tip moare în toate felurile posibile, dar reuşeşte să treacă peste toate. Şi am prezentat piesa asta şi când verific piesa urmatoare

ro

| Sunete | 31

RECENZIIJAZZ

CELINE BONACINA

BOBO STENSON

…iata o ipostază destul de rară in jazz, care nu are doar titlu de inedit, ci şi de muzică nouă, strălucit cântată. Saxofonul bariton a fost multă vreme considerat un instrument folosit în structura ritmică, operând cu registrele joase şi reprezentat de un număr destul de redus de mari maeştri. Îl amintim aici doar pe Gerry Mulligan. Mai nou, Celine Bonacina completează acest grup şi îl îmbogăþeşte, ca prezenþă feminină şi instrumentist de inovaþie. Controlul ei asupra saxofonului bariton aduce instrumentul în prin planul muzicii, cu rol important în trasarea groove-ului dar şi a liniilor solistice, cu efect estetic indiferent de tempo. Gutural în registrul de jos şi suav la capătul celălalt al ambitusului, saxofonul desfăşoară o surprinzătoare profunzime muzicală şi emoþională. ”Open Heart” nu este doar un album interesant prin formula instrumentală, care alătura saxofonul bariton cu vibrafonul, basul, pianul, vocea sau bateria ci şi o excelentă colecþie de piese, orchestrate modern şi divers, accesibile oricărei urechi pregătite pentru artişti elevaþi, care atrag oricând admiraþia obiectivă, dincolo de orice moft subiectivist.

O nouă amprentă puternică, un nou motiv de delectare.

…ne întâlnim din nou cu pianistul suedez Bobo Stenson, al cărui album din 2013, ”Indicum”, continuă acelaşi modus operandi de pe ”Cantando” , apărut în 2008, cu un plus de profunzime şi înþegere colectivă şi cu consolidarea noii formule de trio, de la venirea basistului Anders Jormin. Repertoriul variat dar unificat prin amprentă sonoră, se întinde de la scrierile dizidentului Wolf Biermann şi ale argentinianului Ariel Ramirez, până la compozitori scandinavi precum Carl Nilsen şi Ola Gjello.

Pe lângă deschiderea abordării şi eleganþa exprimării, albumul ”Indicum” mai conþine un element special: prima piesă reprezintă o preluare solo a unei compoziþii Bill Evans, pianistul recunoscut de Stenson ca fiind o influenþă majoră în tendinþa lui impresionist-romantică. Greutatea muzicii, expresivitatea ei reies din momentele de improvizaþie liberă, încântător de clare, de dinamice, cu nuanþe de tuşeu şi o folosire admirabilă a spaþiului.

Această formulă de trio, prin ”Indicum”, îşi conturează unicitatea prin acest tip de melodicitate diafană şi de punctuaþie tandră, mişcându-ne sufletul şi spiritul.

32 | Sunete | sunetelive.ro

Indicum

GILAD HAKSELMAN Heats Wide Open

…Pe Gilad Hekselman îl consider ca fiind unul dintre cei mai strălucitori chitarişti ai momentului, prin estetică şi abordarea tehnică foarte personală. Poate tonul nu este atât de inconfundabil, în schimb rezolvările armonice şi melodica improvizaþiei, dau de înþeles că acest tânăr plecat din Israel şi ajuns la New York are acces la o sursă foarte specială de inspiraþie şi este unul dintre cei aleşi să o folosească cu preþuire.

Efectul muzicii sale este acelaşi cu al unei suflări prietenoase de vânt, iar pe albumul ”Hearts wide open”, Hekselman îşi alimentează compoziþiile cu o intensitate bine temperată de balanþa dintre tensiune şi rezoluþie, explicând astfel poziþia lui în fruntea comunităþii chitariştilor, continuând evoluþia instrumentului în plan componistic, tehnic şi emoþional, pe aceeaşi cale pe care au mers John Scofield sau Kurt Rosenwinkel.

Iunie, 2013

RECENZII JAZZ DE Berti Barbera

Open Heart

RECENZIIJAZZ preluate ingenios, orchestrate remarcabil, abundente în aromă braziliană. Lipsa vibrato-ului şi aparenta simplitate, specifice lui Baker, sunt aici completate de o prestaþie pianistică remarcabilă, emotivitatea fiind perfect încadrată într-un sound atractiv. O captură excelentă a stilului Baker, cu un plus de senzualitate şi lumină.

ELIANE ELIAS – I

total, capabil să se exprime intens şi complex, prin mmijloace plasate pe mai multe niveluri, in aşa fel încât audiþia să ajungă şi la cei care aud, dar şi la cei care ascultă.

Belmondo scrie, orchestrează şi cântă, acceptă influenþe şi revigorează muzica, respingănd orice diferenþiere între gennuri. Mai mult, are inspiraþia de a-l invita, pentru o intervenþie personală, pe minunatul vocalist Gregory Porter. O delectare obligatorie…

THOUGHT ABOUT YOU

RECENZII JAZZ DE Berti Barbera

A tribute to Chet Baker

Cred că pentru a face faþă fenomenului muzical, e nevoie să fim la curent cu apariþiile esenþiale, concentrate pe producþiile marilor muzicieni, la care se adaugă noile apariþii remarcabile. Standardul ridicat este menþinut numai de muzicienii care s-au obişnuit de la început cu asta sau au respectat buna regulă a evoluþiei, ajungând indispensabili oricărei poveşti legate de muzică, lăsând urme imposibil de şters.

Acest album menþionează două nume strălucitoare, chiar dacă în perioade diferite şi chiar prin calităþi diferite. Omagiul vine din direcþia Eliane Elias şi merge către Chet Baker. Eliane Elias, care vine din Sao Paulo şi i-a uimit pe toþi masculii jazz-ului american prin talent şi þinută, este încă din anii 80 un fenomen, expunând forþă şi complexitate instrumentală, completate de o voce cu subtilitate timbrală şi cu accent exotic. Fiecare album al ei poate fi un standard de modernism, pasiune şi rafinament.

Chet Baker s-a detaşat prin stil şi prin timbru, pănă în anii 80. Conexiunea nu este doar muzicală, nu se petrece doar o transmitere a unor valori muzicale, ci pare a ajunge la esenþa limbajului lor comun, bazat în mare parte pe simþ, pe emoþie. Atmosfera obþinută pe acest album de către Eliane Elias ne transmite starea lui Baker, încărcătura acelor teme,

STEPHANE BELMONDO Ever After

E destul de clar că şcoala europeană de jazz şi ceea ce s-a dezvoltat aici în jurul acestui idiom ne aduc din ce în ce mai multe motive de plăcută surprindere, muzica unora dintre cei care au ceva de spus fiind din ce în ce mai bine scrisă, cântată şi produsă, datorită şcolilor, a evenimentelor de gen şi a pasiunii celor implicaþi, cu rezultate incredibile. Există deja generaþii de muzicieni străluciþi, care umple săli şi formează stiluri, exponenþi deja omniprezenþi în orice prezentare a jazz-ului contemporan de prim nivel. Stephane Belmondo þine sus jazz-ul francez prin ingeniozitatea lui muzicală, aerul proaspat al abordării, seriozitatea expunerii şi timbrul special al trompetei. In 2013, Belmondo a lansat ”Ever After”, care nu este un album de preluări, în genul celui dinainte, ”Wonderland”, nici unul bazat pe voci, cum a fost acela în colaborare cu Milton Nascimento, ci un tribut adus unui vocalist (Donny Hathaway), construit în maniera muzicianului

ANDREW OLIVER TRIO The Northwest Continuum

Pianistul Andrew Oliver, care deşi a înregistrat vreo zece albume pâna la acestă oră, abia acum apelează la formula de trio, una dintre cele mai frumoase şi cunoscute formule din jazz, la noua lui casă de discuri, deschisă special pentru a promova muzicienii valoroşi din zona Portland-Oregon. Discul poartă titlul ”The Northwest Continuum” şi este tras după metoda clasică, folosită în anii 50, 60, când totul se înregistra dintr-o dată, pe un ”track” stereo. Atunci era banda, acum e un fisier, dar atmosfera creată şi sound-ul sunt exact ce trebuie.

Nu se mai pot face multe schimbări, în schimb se formează estetica specifică jazz-ului, bazată pe improvizaþie şi interplay. Resurse minimale, scop atins: un sound organic, un mediu ideal pentru a primi jazz-ul în forma sa reală.

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 33

INTERVIU

OLAFUR ARNALDS de Berti Barbera Ascultându-i muzica, am descoperit un artist inspirat, care foloseşte resurse complexe in procesul de formare si care trasează peisaje după propria-i memorie afectivă, influenþată desigur de locul de provenienþă. Stând de vorbă cu el, nu am avut nicio surpriză să constat o atitudine tipic nordică, un discurs reþinut, aproape laconic, care răspunde punctual la întrebări, nu dezvoltă verbal, ceea ce lasă loc muzicii să spună restul. Iată reproducerea discuþiei pe care am purtat-o cu Olafur Arnalds, cu ocazia lansării noului său album, ”For now I am winter”.

34 | Sunete | sunetelive.ro

Iunie, 2013

B.B.: Cum descrii în cuvinte muzica de pe noul tău album?

O.A.: Este o combinaþie între muzica clasică şi cea electronică, indie, intre instrumentele de orchestră şi maşini de ritm, sintetizatoare şi chiar voce. La fel de bine poate fi ilustraþia muzicală a unui roman scris de un scriitor nordic. Are o nuanþă de mister, are o latură mai ”dark”.

B.B.: Cum ai lucrat la acest album?

Ce instrumente ai folosit, cum ai conceput producþia?

O.A.: La mine, modul de lucru e diferit de cel specific albumelor de muzică clasică. Lucrez în studio, scriu muzica în studio şi mă concentrez mai mult pe sunete, pe producþie, nu neapărat orchestraþii şi compoziþie în sensul clasic al cuvântului. Mă interesează ”soundul”, caracterul muzicii. Ideile le cânt la pian, apoi introduc totul în computer şi aranjez corzile şi efectele pe baza pianului. E un mod digital de a compune.

B.B.: Ce sau cine te inspiră?

O.A.: Practic, tot ce mă înconjoară, tot ce se întâmplă. Ascult multe genuri de muzică, de la clasică la pop, indie şi electronică, iar combinaþia dintre ele înseamnă muzica mea.

B.B.: Există vreo conexiune conceptuală între acest album şi cele dinainte?

O.A.: Conceptual nu există neapărat o legătură, dar din punct de vedere muzical încerc să dezvolt ceea ce am început, să duc muzica în zone diferite, neexplorate de mine până acum.

B.B.: Ce studii muzicale ai?

O.A.: Am studiat muzica în liceu, apoi am urmat cursuri de compoziþie la Universitatea din Reykjavik, dar nu am terminat, am renunþat după primul an.

B.B.: Care a fost primul tău instrument?

O.A.: Primul instrument la care am cântat a fost pianul.

B.B.: Cam ce instrumete ai folosit pentru ”For now I am winter”?

O.A.: E o listă foarte mare, e dificil să enumăr toate instrumentele, dar în principal am folosit orchestră, cvartet de coarde, pian, voce şi instrumente electronice.

B.B.: Dacă ar fi să pui muzica ta într-o anumită categorie, pentru a fi mai uşor identificată, cum ai denumi-o?

O.A.: Nu pun accent pe niciunul dintre elemente. Muzica mea nu are neapărat un miez electronic sau clasic. Eu nu o văd aşa. Nu mi se pare important să o pun în vreo categorie. Privesc ansamblul omogen format din tot ceea ce intră în această combinaþie.

B.B.: Faci un turneu de promovare?

Cum arată concertul tău?

O.A.: Există câteva variante de concert. Uneori folosesc o orchestră întreagă şi cânt albumul aşa cum este, alteori îl prezint într-o formulă mai restrânsă, cu cvartet şi pian, cu o sonoritate mai intimă. Luminile sunt foarte naturale, de genul celor folosite la balet, cu multă lumină albă, la care se adaugă ”visuals”, unde care adăugăm treptat idei noi.

B.B.: Cum þi-ai descrie publicul?

O.A.: Am un public mixt. Vin iubitori de muzica clasică, tineri, vârstnici dar şi iubitori de ”indie”, în principal. Uneori, când mă uit în sală, văd tineri care vin împreună cu părinþii sau chiar bunicii.Se pare că această muzică atrage multe tipuri de oameni, elimină aceste bariere ale vârstei.

B.B.: Care crezi că este sursa acestei amprente speciale a muzicii din Islanda? Sigur Ros, Bjork, , Mum, Gus Gus, ca să-i numesc pe cei mai cunoscuþi, s-au afirmat prin toată lumea cu un mod special de a scrie şi de a exprima muzica. Ce se întâmplă la voi acolo?

O.A.: Nu ştiu cum să răspund, nu cred că e ceva de explicat. Islanda e o þară mică şi toată lumea trebuie să facă ceva. Dar un răspuns clar nu am. Multă lume m-a întrebat asta, dar nu am găsit un răspuns.

B.B.: E mai greu în vremurile astea să găseşti pacea de care ai nevoie pentru a face muzică?

O.A.: Nu. B.B.: E în scădere numărul celor care îşi doresc o muzică mai sensibilă, mai bine făcută?

O.A.: Nu cred. Lumea e mare, lumea ascultă foarte multe feluri

de muzică. Nu e neapărat vorba de sensibilitate, dar cred că există foarte multă lume care ascultă muzică mai specială, mai elaborată.

B.B.: Cât de strânsă este legătura ta cu muzica clasică?

O.A.: Nu foarte strânsă. Nu provin din lumea academică, nu am frecventat scena clasică. Folosesc doar elemente din acel limbaj.

B.B.: Poþi menþiona câteva nume care te-au influenþat de-a lungul anilor?

O.A.: Sigur: Talk Talk, Chopin, Sigur Ros …

B.B.: Omul, artistul, descoperă muzica sau o creează?

O.A.: Nu ştiu. Eu creez şi alþii descoperă. Depinde de ce e mai important pentru fiecare dintre noi.

B.B.: Cum vezi aşa zisa industrie muzicală, în calitate de artist, dar şi de ascultător?

O.A.: Industria a schimbat multe lucruri şi cred că schimbarea e ceva normal. Sunt multe lucruri noi pe care le putem face acum, prin internet sau alte mijloace tehnice. Cred că e bine când avem schimbare, când lucrurile se dezvoltă. Internetul a schimbat radical modul în care muzica este consumată şi felul în care ne conectăm cu cei care ne ascultă. Indiferent de mijloace, muzica poate contribui la o lume mai bună. Asta se întâmplă dintotdeauna.

B.B.: După toate aceste experienþe muzicale, ce te mai provoacă?

O.A.: Pentru moment nu lucrez la ceva nou, mă concentrez pe turneu şi pe promovarea noului album. Nu există provocări muzicale în această perioadă.

B.B.: Ce-þi mai place să faci când nu eşti în studio sau pe scena?

O.A.: Îmi place să ies în natură, cu sau fără bicicletă, mă plimb prin munþi când e vremea buna, ascult muzică, ies cu prietenii …

B.B.: Ce ai în iPod? O.A.: Nu am iPod. Orice ascult mă inspiră, fiecare album ascultat înseamnă şi studiu şi inspiraþie, pe lângă plăcerea de a asculta. Am o colecþie de discuri pe vinil, foarte diversă, din care ascult tot timpul.

Recent am ascultat o trupă islandeză, Seabear …

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 35

ROCK&ROLL

Conexiuni, la 30 de ani, într-o nouă formulă, cu un nou stil de Anca Scarlat

T

rupa braşoveană Conexiuni împlineşte 30 de ani, dar nu poate să îmbătrânească, pentru că şi-a înnoit atât componenţa, cât şi stilul. upă ce “globul de cristal” din piesa “Tu” a ajuns pe buzele tuturor iubitorilor de muzică bună din România, trupa vine acum cu un sound nou-nouţ şi cu propuneri foarte îndrăzneţe pentru public. Prima piesă care urmează să fie lansată este în limba engleză, se numeşte “I love you” şi deschide un nou drum în istoria trupei Conexiuni, ai cărei membri sunt Victor Lenghel (tobe), cel mai vechi membru al trupei, Alex Mihalcea (chitară), Monel Puia (bass, clape) şi Cătălin Dobre (voce).

D

| Sunete | sunetelive.ro

D

acă Victor Lenghel este unul dintre fondatorii trupei Conexiuni, care în 1983, în timpul studenţiei, urca pentru prima oară pe scena Casei de Cultură a Studenţilor din Braşov, alături de colegii lui, Marcel Boca, Florian Stoica, ceilalţi trei membri din actuala componenţă a formaţiei reprezintă fiecare câte o generaţie. onel a început să cânte încă din copilărie, iar din anul 2004 s-a alăturat trupei Conexiuni.

Au urmat ani de repetiţii, concerte, festivaluri, premii dar şi perioade de pauză, în care s-a implicat în alte proiecte muzicale. Din 2008 este bassistul grupului. “Noua formulă a trupei aduce o muzică nouă şi o nouă perspectivă: distractivă, imprevizibilă şi plină de viaţă. Abia aştept să arătăm

M

asta în concertele noastre live”, declară Monel. lex Mihalcea are 33 de ani şi cântă la chitară... de când se ştie! “De la bătrâna rachetă de tenis care a “cântat” cu toate vinilurile din casă, în perioada copilăriei, la prima acustică, apoi prima electrică, pe care am traforat-o singur, pentru a o transforma pe stânga... sfârşind cu modelele vintage consacrate, Stratocaster şi Les Paul, la care m-am oprit. Am urmat cursurile de chitară la Şcoala Populară de Arte, sub îndrumarea maestrului George Stănescu. Din ziua în care Victor Lenghel m-a contactat şi m-a invitat la un interviu cu trupa Conexiuni, am rămas membrul şi chitaristul grupului. Este o trupă cu un mare potenţial, guvernată de discipli-

A

Iunie, 2013

nă muzicală şi de profesionalism, cu prieteni adevăraţi care creează lucruri mari”, spune Alex. ătălin Dobre, juniorul trupei Conexiuni, are doar 22 de ani, dar talentul său a fost deja apreciat de foarte multă lume, el fiind unul dintre finaliştii concursului Vocea României, cu doi ani în urmă. “Am început să cânt de pe când aveam patru ani, dar cursurile de canto le-am început la 13 ani. Am participat la diverse concursuri, printre care şi Vocea României, unde am ieşit pe locul al doilea din echipa lui Smiley. În trupa Conexiuni am început să cânt după ce am participat la un festival unde am ieşit pe locul întâi, iar a doua zi am primit un telefon de la Victor, care mi-a făcut propunerea să devin solistul vocal al trupei. La început am ezitat, deoarece mai cântam cu o trupă, dar după trei repetiţii împreună am văzut potenţialul grupului şi de atunci sunt solistul vocal Conexiuni”, spune Cătălin. ei patru membri ai formaţiei Conexiuni se pregătesc să arate publicului că muzica merge înainte, cu pasiune, talent şi muncă asiduă, iar ceea ce contează cu ade-

C

C

vărat pentru o trupă este capacitatea de a crea lucruri noi şi de a-şi putea cuceri publicul în permanenţă. Trupa Conexiuni şi-a început deja concertele prin ţară, cu piesele care vor putea fi ascultate pe noul album ce urmează să se lanseze în această toamnă. Trupa mai pregăteăte şi un nou videoclip, pe care-l va lansa în această vară, pentru fani. rupul Conexiuni a fost înfiinţat în toamna anului 1983, la Braşov, la iniţiativa studenţilor de atunci, Marcel Boca, Florian Stoica şi Victor Lenghel. Prima perioadă a trupei a fost definită de căutari de stil muzical şi de personal. Cei trei s-au remarcat în concerte, gale şi manifestări studenţeşti precum Serbările Zăpezii, Galele Amfiteatru, Festivalul Top T sau Galele Costineşti. u urmat mai multe etape marcate de transformări, cu succese, dar şi de perioade de reorganizare, în care s-a schimbat de mai multe ori componenţa trupei, dar şi stilul. n anul 2007, Victor Lenghel a reaprins focul Conexiunilor, adunând în jurul său instrumentişti de valoare, cu o poftă de cântat şi cu

G

A

Î

idei de piese noi. Au urmat festivaluri, concerte, evenimente diverse, piese noi, reorchestrări de piese vechi. În 2008, trupa a revenit în atenţia publicului cu o componenţă împrospătată, un sound revigorat, un nou material de album şi o prezenţă feminină în postura de solist vocal - Adina Dragoescu. onexiuni a participat, în acelaşi an, la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia, unde a primit Premiul “Teo Peter”. În cadrul aceluiaşi festival s-a remarcat şi viitoarea solistă a trupei - Brigitta Balogh, care la doar 19 ani a cucerit Premiul de popularitate. urmat Cristi Iakab la voce şi o nouă formulă, care l-a inclus pe claviaturistul Walter Dionisie. În vara anului 2010, trupa avea o componenţă 100% braşoveană şi masculină: o voce proaspătă - Bogdan Apuşcăşiţei, binecunoscutul chitarist rock Horaţiu Bodocan, alături de Monel (clape, bass) şi Victor (tobe). n ultim retuş de formulă a avut loc în 2011, prin noile achiziţii: Alex Mihalcea (chitară) şi Cătălin Dobre (vocal), formulă în care trupa Conexiuni se pregăteşte acum să-şi recucerească fanii.

C

A

U

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 37

LIVE una dintre compoziţiile mai puţin cunoscute ale lui Edith Piaf. Pelicula sumbră o surprinde pe Patricia în rolul femeii aflate în mijlocul unei crize de identitate. Clipul ne-o dezvăluie pe Patricia într-o ipostază mai puţin cunoscută: cântăreaţa apare topless, purtând chiloţi de bărbat, cu părul răvăşit şi cu machiajul întins pe faţă! Fanii sunt foarte încântaţi de videoclip, comentând că este frumos realizat şi că îi pune foarte bine în valoare latura „actoricească”. Interpreta a dezvăluit recent că în paralel cu turneul său mondial lucrează intens la un nou material discografic, pe care-l va lansa cel mai probabil odată cu încheierea turneului „Kaas Chante Piaf ”.

Patricia Kaas vine pe 23 iunie la Bucureşti!

Patricia Kaas revine la Bucureşti pe 23 iunie 2013, la Sala Palatului, pentru a surprinde şi încânta din nou publicul din România. Concertul programat în Bucureşti face parte din turneul de promovare al albumului „Kaas Chante Piaf”, ce a fost lansat pe 5 noiembrie 2012 pentru a comemora 50 de ani de la moartea marei artiste Edith Piaf.

Preţ bilete: 350 lei VIP / 300 lei cat. 1 / 250 lei cat. 2 / 200 lei cat. 3 / 150 lei categoria 4 / 100 lei cat. 5 Patricia Kass va urca pe scena Sălii Palatului din Bucureşti pentru a aduce tributul său nemuritoarei Edith Piaf, cântând live în faţa fanilor români melodii precum: „Non, Je Ne Regrette Rien”, „Paris”, „Padam, Padam”, „Milord” şi multe altele.

38 | Sunete | sunetelive.ro

Un nou videoclip Proaspăt lansat, noul videoclip al artistei a strâns deja câteva zeci de mii de vizualizări pe YouTube. Noul single ce beneficiază de acest videoclip se numeşte “Avec ce soleil”. Piesa apare pe noul album al Patriciei Kaas şi este

Despre Patricia Kaas Artista s-a născut pe 5 decembrie 1966 în localitatea Forbach, un oraşel minier din regiunea Lorraine (la graniţă cu Germania), şi este una dintre cele mai de succes cântăreţe franceze din lume. Prima limbă pe care a învăţat-o a fost germana.

Abia la 6 ani a început să înveţe şi limba franceză. Primul contract muzical l-a semnat la 13 ani, cu „Saarbrcken Club Rumpelkammer”.

Primul ei single, „Jalouse”, a fost finanţat de celebrul Gerard Depardieu şi compus de soţia acestuia, Elisabeth Depardieu, împreună cu Joël Cartigny şi Francois Bernheim.

Primul ei album, „Mademoiselle chante...”, s-a bucurat imediat de un succes internaţional. Este deţinătoarea a nenumărate premii şi distincţii, printre care şase premii „Victoire de la Musique” şi două premii „World Music Award” pentru „Cea mai buna solistă de origine franceză”. Cântăreaţa a vândut zeci de milioane de discuri pe plan mondial. Patricia merge peste tot însoţită de căţeluşa ei, Tequila, un bichon maltez pe care l-a primit cadou de la regizorul Claude Lelouch, după debutul ei actoricesc în filmul „And now... Ladies and Gentlemen”, unde a jucat alături de Jeremy Irons. În 2011 a lansat cartea autobiografică - „L’Ombre de ma Voix” (În umbra vocii mele), carte ce a stârnit controverse aprinse în România şi nu numai.

Iunie, 2013

LIVE

Loco Dice, tINI şi Robert Dietz vor mixa la Arenele Romane The Misssion pregăteşte o nouă seară de party la Arenele Romane, cu Loco Dice, tINI, Robert Dietz şi Rosario Internullo, sâmbătă, 6 iulie 2013.

Loco Dice este unul dintre puţinii artişti ce au reuşit să îmbine o sumedenie de sunete din zona hiphop, totul printr-o abordare directă şi îndrăzneaţă. Prin intermediul set-urilor sale şi a producţiilor de la label-uri binecunoscute precum M_ nus, Cadenza, Ovum, Cocoon sau cele proprii de la Desolat. Loco Dice a reuşit să asocieze viziunile sale în materie muzicală într-un mod foarte delicat, astfel încât sunetele

40 | Sunete | sunetelive.ro

pe care le produce au o inspiraţie extrem de vastă, cu influenţe extrem de pregnante din aria hip hop a anilor 90. tINI este una dintre cele mai apreciate personaje de sex feminin de pe scena muzicii techno şi house din Germania. Pasiunea pentru muzică a crescut în timp, astfel realizează că visul cel mai mare pe care îl avea era să devină DJ. Vara anului 2003 a fost momentul în care tINI a început să aibă show-uri frecvente în cluburi şi să participe la numeroase evenimente atât în Munich cât şi în afara oraşului. În 2008, tINI s-a alăturat familiei

Desolat şi Artist Alife unde îşi lansează producţiile sale ce devin în scurt timp legendare.

Un alt artist Desolat care va fi prezent la The Mission 6 iulie 2013 este Robert Dietz. DJ-ul german nu se află pentru prima oară în România, artistul a mai mixat la Studio Martin în anii anteriori.

Printre prestaţiile celor trei DJ-i germani se vor auzi şi sound-uri locale, odată ce Rosario Internullo va urca la pupitru. DJ-ul s-a născut în Sicilia, dar s-a perfecţionat în România, devenind autorul a unora dintre cele mai fierbinţi petreceri din cluburile şi de pe plajele din ţară.

Iunie, 2013

CUPRINS CONCERTE Concertele lunii

44

45

Steve Vai 44

Diana Krall 45

Patricia Kaas

Backyard Weekend

Concerte ROCK

Concerte ÎN ÞARĂ

46

48

Cryptopsy

Electric Castle

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 43

CONCERTELELUNII Steve Vai

25 iunie 2013, Arenele Romane, Bucureşti

C

elebrul chitarist Steve Vai va reveni în România pentru un concert pe care îl va susţine la Arenele Romanedin Bucureşti. Astfel, pe 25 iunie, de la ora 20.00, Steve Vai se întoarce la Bucureşti pentru a susţine un concert alături de Evolution Tempo Orchestra, sub bagheta lui George Natsis, în cadrul primei ediţii a festivalului Eco Fest. Concertul de la Arenele Romane face parte din „Evolution Tempo Orchestra Tour” şi în deschidere vor cânta trupele Publika şi Hynoptique. Steve Vai este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi chitarişti din lume, compoziţiile sale putând fi considerate adevărate opere de artă. În timp ce majoritatea muzicienilor ar putea fi încadraţi cu uşurinţă într-o anumită categorie, vi-

ziunea muzicală unică a lui Steve Vai rămâne imposibil de clasificat. După mai bine de 20 de ani, continuă să îmbine măiestria şi abilitatea artistică profundă pentru a explora spectrul emoţiilor umane.

Cluj Arena Music Fest 7-8 iunie 2013 – Cluj Arena, Cluj-Napoca Radio Music TV Invitaţi: Moonlight Breakfast, Nişte Băieţi, Changing Skins, QuantiQ, Patru Betze, Stema, Ska-Nk, Ultimul Nivel, Sick Sound Crew şi Violent Monkey 8 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti Blaj aLive Invitaţi: Vama, Voltaj, Blackstar, Sore, Alina Eremia şi Dorian Popa (LaLa Band) 8 iunie 2013 – Câmpia Libertăţii, Blaj Rock in Parc Invitaţi: The Troggs şi The Animals & Friends 13-14 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti

Patricia Kaas

Duminică, 23 iunie, Ora 20, Sala Palatului

P

atricia Kaas revine la Bucureşti pentru a surprinde şi încântă din nou publicul din România. Concertul programat în Bucureşti face parte din turneul de promovare al albumului „Kaas Chante Piaf ” lansat pe 5 noiembrie pentru a comemora 50 de ani de la moartea marei artiste Edith Piaf. Turneul început odată cu lansarea albumului cuprinde peste 45 ţări şi se va termina la finele anului 2013.

Născută în 1966 în Forbach, un oraş din nord-estul FranţeiPatricia Kaas a crescut ascultând muzica inegalabilei Edith Piaf, muzică ce mai târziu a determinat-o să îşi construiască propria carieră muzicală.

Patricia Kass urcă pe scena Sălii Palatului să aducă tributul sau pentru Edith Piaf, cântând live în faţa fanilor români melodii precum: „Non, Je Ne Regrette Rien”, „Paris”, „Padam, Padam”, „Milord” şi multe altele.

44 | Sunete | sunetelive.ro

Bogdan Ota – Day of Wrath – “Revelaţia” 14-15 iunie 2013 – Cinema Patria, Bucureşti Akua Naru & The Digflo Band 14 iunie 2013 – Setup Venue, Timişoara 18 iunie 2013 – The Silver Church, Bucureşti Festivalul Delahoya 2013 Invitaţi: Cosmic Gate, Stereo MCs vs BAM (Jungle Brothers) – DJ Set, Tiefschwarz (Ali DJ Set), Şuie Paparude 14-16 iunie 2013 – Valea Gârbăului, Cluj-Napoca Patricia Kaas 19 iunie 2013 – Piaţa Palatului Culturii, Iaşi 23 iunie 2013 – Sala Palatului, Bucureşti 24 iunie 2013 – Sala Sporturilor “Horia Demian”, Cluj-Napoca

Iunie, 2013

CONCERTELELUNII Backyard Weekend 2013 21 şi 22 iunie , Casa Universitarilor

D

acă în 2012 ai petrecut la piscină, sub clar de lună, alături de Patrice, Grandmaster Flash, Aquarius Heaven, Foals, Goldie, Wareika, Deetron, Lapalux şi mulţi alţii, în 2013 magia BACKYARD-ului se desfăşoară în 3 locuri splendide ale Bucureştiului.

Evenimentul se va deschide vineri seara, la Casa Presei Libere cu o petrecere care îi are ca invitaţi pe simpaticii Pillowtalk (live), Mario Basanov, Clarian şi Nick Monaco.

Sâmbătă aveţi o seară de concert la Arenele Romane cu Nouvelle Vague (live) şi Dub FX (live), încheiată de DJ Vadim şi Dragoş Rusu.

Casa Universitarilor va găzdui, pe parcursul celor două zile de festival,

atât în interior, dar mai ales în curtea imensă din spatele clădirii, târgul fashion Absolutely Fabulous, un spot al celor de la DJ Superstore şi unul pentru magazinul de vinyl-uri Misbits, proiecţii de scurtmetraje, delicii bio şi dulciuri homemade, jocuri mecanice şi boardgames. Muzica pe timpul zilei va fi asigurată de Fouchat, Miss I, Giuser, Cos Mir, Rock Dj, Kaya Foundation şi Deeproots.

Biletele sunt disponibile în reţele www.myticket.ro, www.eventim. ro, www.blt.ro, www.biletoo.ro şi pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Romane şi în Magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro Abonamentul pentru 21 şi 22 iunie costă 70 lei.

Diana Krall

Nouvelle Vague 21 iunie 2013 – Parcul Rozelor, Timişoara Partizan 22 iunie - Club Control Backyard Weekend 2013 Invitaţi: Nouvelle Vague (live), Dub FX (live), Pillowtalk (live), DJ Vadim, Mario Basano, Nick Monaco şi Clarian (Footprintz) 21-23 iunie 2013 – Bucureşti Electric Castle Festival Invitaţi: Morcheeba, Télépopmusik, James Zabiela, Pendulum (DJ Set) feat. MC Verse, Dub Pistols (Live), A.Skillz vs. Krafty Kuts, Wankelmut ş.a.

21-23 iunie 2013 – Castelul Bánffy din Bonţida, jud. Cluj

30 iunie, ora 19, Sala Palatului

Preţ bilete: 450 / 400 / 300 / 250 / 180 / 130 / 100 lei

Steve Vai 25 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti Orquesta Buena Vista Social Club 25 iunie 2013 – Sala Palatului, Bucureşti 26 iunie 2013 – Sala Sporturilor, ClujNapoca

D

iana Krall se reîntâlneşte pentru a doua oară cu amatorii de jazz din Bucureşti, la Sala Palatului, într-un concert de promovare a celui mai recent album al său, „Glad Rag Doll”.

Diana Krall a vândut peste şase milioane de albume în Statele Unite şi peste 15 milioane în întreaga lume. În 2009, revista Billboard a clasat-o pe locul secund în topul artiştilor jazz ai ultimului deceniu. Este unul dintre cei mai bine vânduţi artisti ai timpului ei şi singura cu opt albume ce au debutat pe poziţii fruntaşe în top Billboard Jazz Albume. Are în palmares două premii

Grammy şi opt premii Juno, nouă Discuri de Aur, trei de Platină, şi şapte cotate Multi-Platină. ”Glad Rag Doll”, cel mai recent album al său, s-a lansat la finele lui 2012, în octombrie. Discul include contine coveruri de excepţie ale unor melodii din anii 20’ – 30’, piese de pe viniluri cu 78 de rotaţii pe minut. Diana Krall a colaborat cu designerul de costume Colleen Atwood, deţinător al unui Academy Award, şi cu renumitul fotograf Mark Seliger pentru a crea o serie de imagini frapante pentru noul album, inspirate de viziunea lui Alfred Cheney Johnston despre fetele Follies Ziegfeld în anii ‘20.

Solomun Invitaţi: Jozif, Pagal, Dubsons, Nu Zău şi Manole 28 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti Playground 2013 Invitaţi: Fumiya Tanaka, Prashlesh (Raresh b2b Praslea), Sammy Dee, Laylla Dane şi Dan Andrei 29 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti Diana Krall 30 iunie 2013 – Sala Palatului, Bucureşti

Iunie, 2013 sunetelive.ro

| Sunete | 45

CONCERTEROCK Cluj Arena Music Fest Invitaţi: Deep Purple, UB 40, Mircea Baniciu, Josef Kappl, Ovidiu Lipan Ţăndărică & Friends, Holograf, Compact, Bere Gratis, Proconsul, Smiley, Alex Velea, Ştefan Bănică şi Antonia 7-8 iunie 2013 – Cluj Arena, Cluj-Napoca Radio Music TV Invitaţi: Moonlight Breakfast, Nişte Băieţi, Changing Skins, QuantiQ, Patru Betze, Stema, Ska-Nk, Ultimul Nivel, Sick Sound Crew şi Violent Monkey 8 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti Rock in Parc Invitaţi: The Troggs şi The Animals & Friends 13-14 iunie 2013 – Arenele Romane, Bucureşti Urma 20 iunie – The Silvere Church

Cryptopsy 30 iunie – Club Fabrica

C

ei care s-au aşezat pe tronul suveranilor death canadieni încă din 1998, de la «Whisper Supremacy » îi vor mulţumi cu siguranţă până şi pe cei mai înverşunaţi admiratori ai feroneriei death grind.

CRYPTOPSY va ajunge în premieră la Bucureşti, duminică 30 iunie 2013, de la ora 20.00, în clubul FABRICA (str. 11 Iunie nr. 50). Preţul unui bilet la acest concert va fi de 50 de lei, disponibil numai în seara concertului, la intrare. În deschiderea concertului, alături de trupa suedeză Terminal Prospect, un amestec modern de thrash metal şi death metal melodic, influenţat decisiv

46 | Sunete | sunetelive.ro

de vechile albume Soilwork, In Flames sau Dark Tranquility, va evolua trupa braşoveană Coins as Portraits, un exemplu de grindcore brutal şi experimental ce implică timpi şi metrici neobişnuite, disonante şi structuri compoziţionale neconvenţionale. În seara concertului Cryptopsy, va fi disponibilă şi oferta care include bilete la toate cele trei concerte pe care Axa Valaha Productions şi Ribcage Booking le organizează în această vară, anume Cryptopsy (30 iunie 2013), Exhumed (13 iulie 2013) şi Agathocles (20 iulie 2013), toate cele trei concerte la preţul total de 90 de lei. Cei interesaţi pot solicita oferta la intrare.

Nightlosers 20 iunie – J’ai Bistrot Bucureşti OCS 24 iunie – Energiea Cryptopsy 30 iunie – Club Fabrica

Iunie, 2013

CONCERTEÎNÞARĂ

Electric Castle Festival 21-23 iunie 2013 – Castelul Bánffy din Bonţida, jud. Cluj

Cluj Arena Music Fest Invitaţi: Deep Purple, UB 40, Mircea Baniciu, Josef Kappl, Ovidiu Lipan Ţăndărică & Friends, Holograf, Compact, Bere Gratis, Proconsul, Smiley, Alex Velea, Ştefan Bănică şi Antonia 7-8 iunie 2013 – Cluj Arena, Cluj-Napoca Blaj aLive Invitaţi: Vama, Voltaj, Blackstar, Sore, Alina Eremia şi Dorian Popa (LaLa Band) 8 iunie 2013 – Câmpia Libertăţii, Blaj Akua Naru & The Digflo Band 14 iunie 2013 – Setup Venue, Timişoara

Pendulum, James Zabiela, Fritz Kalkbrenner, ROA, Şuie Paparude şi Telepopmusik sunt doar câteva dintre numele care fac cinste festivalului ce va debuta în apropiere de Cluj.

F

estivalul debutează pe 22 iunie la Castelul Banffy situat la 30 de kilometri de Cluj-Napoca şi aduce 82 de artişti care vor evolua pe cele patru scene special amplasate. James Zabiela, Dub Pistols, Funkanomics, Les Elephantes Bizarres, CTC, Morcheeba, Robin & The Backstabbers, Pop Killers şi Gojira & Planet H se numără printre cei care vor asigura buna dispoziţie. Pentru un eveniment atipic, organizatorii au pregătit şi un set-up de skate, BMX şi role, unde protagoniştii vor fi atleţii străzii. Pe lângă concursuri, scena Street Heroes va oferi şi lecţii de graffiti, skate şi bmx pentru începători. Electric Castle are o scenă dedicată special iubitorilor genului electronic. Pe platforma

48 | Sunete | sunetelive.ro

The Mill, pe tot parcursul festivalului, vor fi proiecţii de film, workshopuri de producţie muzicală susţinute de expertul în live visuals şi creative works Daxx şi workshopuri media&visuals&art oferite de AMB. După căderea serii, pe scena The Mill vor urca artişti precum Dannilov, Liar, 7th Sphere Project, Arme, WRK şi Alex Chronic. Tot acolo, va evolua şi un artist român misterios, precursor al muzicii electronice locale, a cărui identitate va fi dezvăluită sâmbată noaptea, la ora 00.00, odată cu primele note ale setului său. Biletele pentru participarea la eveniment costă între 135 şi 300 de lei şi pot fi achiziţionate de la faţa locului, dar şi online, prin reţeaua Eventim şi de pe site-ul evenimentului.

Festivalul Delahoya 2013 Invitaţi: Cosmic Gate, Stereo MCs vs BAM (Jungle Brothers) – DJ Set, Tiefschwarz (Ali DJ Set), Şuie Paparude 14-16 iunie 2013 – Valea Gârbăului, Cluj-Napoca Patricia Kaas 19 iunie 2013 – Piaţa Palatului Culturii, Iaşi 24 iunie 2013 – Sala Sporturilor “Horia Demian”, Cluj-Napoca Nouvelle Vague 21 iunie 2013 – Parcul Rozelor, Timişoara Electric Castle Festival Invitaţi: Morcheeba, Télépopmusik, James Zabiela, Pendulum (DJ Set) feat. MC Verse, Dub Pistols (Live), A.Skillz vs. Krafty Kuts, Wankelmut ş.a.

21-23 iunie 2013 – Castelul Bánffy din Bonţida, jud. Cluj

Iunie, 2013

ESENŢIALE HIP HOP AMERICAN

CANNES 2013

Magna Carta Holy Grail

The 33’ Jennifer Lopez va juca alături de Antonia Banderas în filmul The 33’.

Mike Medavoy va fi producătorul dramei. Filmul se bazează pe povestea adevărată a celor 33 de mineri chillieni care au fost salvaţi în 2010 după ce timp de 69 de zile au stat în mină.

YES, PRIME MINISTER

Lansare de oţel Jay-Z lansează cel de-al XII-lea album, care va fi disponibil cu 72 de ore înainte de lansarea oficială pentru utilizatorii Samsung Galaxy.

Artistul american a făcut anunţul în timpul unei pauze publicitare a finalei NBA. Într-un promo de trei minute, Jay-Z alături de Rick Rubin, Pharrell Williams şi Timbaland declară: „Albumul este despre această dualitate, cum să navighezi prin tot acest lucru, prin succes şi prin eşecuri, şi să rămână aceeaşi persoană?”

Tată de fetiţă Rapper-ul american, Kanye West, este tată unei fetiţe, conform declaraţiilor unor membri ai familiei lui Kim Kardashian. Acesta urmează să-şi lanseze în curând un nou album şi, se pare, că se pregăteşte şi de turneu.

Oare va avea timp de cea mică?

Starz în business cu 50 Cent Serialul Power, o dramă originală care are ca producător executiv pe Curtis 50 Cent Jackson, va avea premiera în 2014. Courtney Kemp Agboh, cunoscută pentru serialul - O soţie perfectă, a creat scenariul şi va fi una dintre producători executivi ai serialului.

Mark Canton (300) şi Randall Emmett (End of Watch) vor fi de asemenea producători executivi ai serialului de opt episoade. Power îl are în centru pe James „Ghost” Sf. Patrick, un bogat patron de club de noapte din New York City, care are grijă de elita oraşului. El vrea să clădească un imperiu şi clubul său să fie în top 500 business-uri de succes din America, dar este o singură problemă – acesta duce o viaţă dublă. Continuarea o vom afla în lunile următoare.

50 | Sunete | sunetelive.ro

Proaspăt lansatul Man of Steel a avut un debut plin de succes, ajungând în Statele Unite ale Americii la 128.7 milioane de dolari si ridicând filmul la un total de 200.3 milioane de dolari la nivel internaţional.

Regizorul Zack Snyder şi Christopher Nolan au găsit cheia succesului, Superman-ul mai întunecat al renumitului producător nu a avut niciun declin, comparând cele 2 zile de weekend, având încasări de 36.3 milioane de dolari în fiecare zi.

Din nou despre Wall-Street

Martin Scorseze şi Leonardo DiCaprio anunţă un nou film împreună – The Wolf of Wall Street. Acesta va avea premiera în 2013 şi vorbeşte despre nelegiuirile unui specialist bancar de pe Wall Street. Ca întotdeauna, de la cei doi se aşteaptă un film bun, care să fie apreciat şi de critici, dar şi pe cinefili.

Umor britanic Avem din nou un serial britanic, plin de umor caracteristic.

De această dată, pe HBO avem satira „Da, domnule prim-ministru”. Filmul readuce într-o nouă viziune o satiră politică din anii ’80. Jim Hacker e cel care ocupă fotoliul de prim-ministru fictiv, în fruntea unei coaliţii guvernamentale care se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii ani. Soluţiile găsite de acesta sunt total neproductive pentru Marea Britanie, dar deseori benefice pentru el. Serialul demarează în forţă chiar de la început, când guvernul Hacker este ameninţat să fie răsturnat pentru că este susţinut de o coaliţie guvernamentală destul de şubredă, iar asta face situaţia mai mult decât neaşteptată.

Această reinventare a serialului de acum 30 de ani va avea succes la noua generaţie, care speră să vadă un umor cât mai bine ascuţit.

Iunie, 2013