ROATA SOARELUI

ROATA SOARELUI PUBLICAŢIE INTERDISCIPLINARĂ PREUNIVERSITARĂ • COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI PIATRA-NEAMŢ Nr. 10 • iunie 2017

PROFIL DE OLIMPIC Cosmin BOIȚĂ

UN ORAȘ EUROPEAN cu primarul Dragoș Chitic

AIRSOFT

dincolo de cazemata copilăriei

NEVOIA DE VITEZĂ NEED FOR SPEED 2016

ZOE

powered by RENAULT

FOTOGRAFIA cu Florian Ghimiș

DE LA “AUTO” ÎN HIMALAYA

Iulian Petre și Ionuț Ștefănescu

“RELEVEU”

cu Mircea Enescu

ÎN PARTENERIAT CU

ŞI

ROMÂNIA

CULTURĂ 06 VOLARE

O viață dedicată tinerilor 18 Sărbătoarea corturilor

de Ioan T. Morar 44 Franz Kafka citit în stradă

Mircea Enescu despre “ReLeVeu” SPIRITUALITATE 46 Sf. Ierarh Antim Ivireanul

2016 - An comemorativ 56 Spiritualitate pe strada soarelui

Pregătirea credincioșilor pentru Taină CĂLĂTORIE 27 Unde mergem la vară?

City Break în Tg. Jiu 39 De la “Auto” în Himalaya

Iulian Petre și Ionuț Ștefănescu

ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ 20 Panouri solare

Energie verde

30 ZOE - powered by Renault

Dinamism electric și personalitate PROVOCĂRI PROFESIONALE 36 Firma de exercițiu

Educație pentru viitor 47 Viitorul meu profesional

Între mit și realitate 50 Practica în licee și ateliere școlare

Aplicarea sistemului german HOBBY ȘI TIMP LIBER 11 Artistul fotograf

Interviu cu Florin Ghimiș 42 Voluntariatul

O experiență fantastică!

2 • roata soarelui

ROATA SOARELUI SE-NVÂRTE ÎNCĂ O DATĂ!

V

remea este capricioasă? Vara ezită să-și facă apariția, fluturându-și aripile aurii, scăldate în lumina soarelui? Nu-i nicio tragedie! Faceți-vă comozi și, cu un ceai de plante sau o cafea aburindă alături, acordați-vă un pic de timp pentru suflet. Răsfoiți o revistă care vine de două ori pe an să vă aducă gânduri alese, informații prețioase din domenii incitante și câteva interviuri de savurat cu sau fără frișcă.

O revistă tânără atât prin semnatarii ei, cât și prin conținut, care respiră prospețime și culoare. Un interviu așteptat de adolescenți este cel realizat cu Mircea Enescu, trip-hoper-ul, alias “ReLeVeu”, care este și un talentat poet și care, dincolo de alura lui “cool urban”, dovedește că are potențial și atunci când critică societatea în care trăiește dar și atunci când suferă în iubire. Despre viaţa şi activitatea primarului municipiului Piatra Neamț, Dragoș Chitic, aflăm din interviul dedicat acestuia dar și despre arta fotografică într-un material realizat de prof. Mihai Capșa-Togan cu artistul fotograf Florin Ghimiș.

Monica Ianculescu vine cu un foarte interesant articol despre joacă și noile jucării ale Mileniului III, prin reportajul intitulat “De la cazemata copilăriei, la jocurile Airsoft”, iar profesorul Mihai Capșa-Togan împreună cu elevul Cătălin Turtureanu, din clasa a XI-a de la profesională, continuă cu o alternativă - jocul “Need For Speed 2016”. La rubrica de creații literare ale elevilor vor fi publicate și câteva creații ce poartă semnătura lui Chilat Ionuț Leonard, câștigător al Premiului special al juriului în cadrul celei de-a IV-a ediții a concursului de creații literare ,,Când vioarele tăcură.../Poezia lui răsună”, de la Tecuci. Articole din zona spiritualului – la rubrica “Spiritualitate pe strada Soarelui” dar și “Provocări profesionale”, “Știință și tehnică”, “Lecție de viață”, “Mens sana in corpore sano”, “Divertisment” și “Provocările cunoașterii”, cu sprijinul conducerii unității de învățământ, director prof. dr. Ana Maria Hogea și director adjunct prof. dr. Cristina Albu precum și al profesoarelor Aura Mitrea și Larisa Țăranu, completează universul informativ al publicației.

Așa–i că v-am deschis apetitul pentru lectură? Luați revista, răsfoiți-o și încălziți-vă sufletul cu ea!

Angela Croitoru – jurnalist REVISTA OK (fostă elevă a Liceului Auto)

Redactor

prof. dr. Ana Maria Hogea, prof. Aura Cristina Mitrea, prof. Larisa Ţăranu, prof. dr. Mihai Capşa-Togan, dr. Grigorie Ciulinaru

Tehnoredactor

Adrian Muşa, prof. dr. Mihai Capşa-Togan

Corectura

prof. Aura Cristina Mitrea, prof. Larisa Ţăranu, prof. dr. Mihai Capşa-Togan

Coperta și DTP

Adrian Muşa, prof. dr. Mihai Capşa

Colegiul redacțional

prof. univ. dr. Constantin Dram prof. Aura Cristina Mitrea, prof. Larisa Ţăranu, prof. dr. Mihai Capşa-Togan, Adrian Muşa, ing. Bogdan Bârjovanu, ing. Călin Ungureanu

Colectivul de redacție

prof. dr. Ana Maria Hogea, prof. dr. Cristina Albu Iacob, prof. Aura Cristina Mitrea, prof. Larisa Ţăranu, prof. dr. Mihai Capșa-Togan roata soarelui • 3

DE LA CAZEMATA COPILĂRIEI LA AIRSOFT

N Pentru pasionaţii de arme şi armată, filme de război, pentru toţi cei care jucau pac-pac atunci când erau mici, airsoft-ul este răspunsul.

4 • roata soarelui

u e nici air soft, nici software şi, mai ales, nu este paintball. Este airsoft! In 2004 a început totul. Era o noţiune nouă pentru români, asemănarea cu paintball-ul a fost inevitabilă dar, încet, încet, am reuşit să-l facem cunoscut şi iubit. Primele arme airsoft erau pistoale vândute în Japonia, la începutul anilor 1980.

Numele „Soft-Air” vine de la gazul folosit pentru expulzarea bilei.

Au fost create iniţial pentru tragerea la ţintă, dar muniţia lor putea să lovească participanţii fără să-i rănească, devenind astfel populare pentru antrenamentele şi simulările de razboi. Din Japonia, armele airsoft au ajuns în Marea Britanie la sfarşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90 printr-o companie numită, atunci, LS. În acest moment producţia armelor airsoft este globală, concentrată mai ales în Asia. Japonia rămâne numărul 1 în producţia ar-

melor airsoft. Nu ne mirăm că cea mai bună replicare a armelor adevărate se face în Ţara Soarelui Răsare. Atenţia la detalii, fiabilitatea şi calitatea, caracterizează o armă de airsoft made in Japan.

Exista trei mari categorii în care se împart armele de airsoft: •

Pe bază de arc;

•

Pe bază de gaz (gaz şi CO₂);

•

Electrice;

Cred că 90 % din armele reale au, în acest moment, cel puţin o versiune replicată pentru airsoft. Vorbim de o întreagă industrie: mine antipersonal, grenade, lansatoare de grenade, mitraliere pentru suportul trupelor, arme pentru lunetişti, toate concepute pentru airsoft.

Ca să înţelegeţi evoluţia în materie de airsoft, am ajuns în punctul în care putem trage cu o replică a modelului

2004 este anul în care sunt comercializate primele replici de Airsoft din România, prin reprezentanţa din Piatra-Neamţ.

M4, inscripţionată cu toate logo-urile firmei producătoare Colt, pe bază de gaz, care simulează, la o scară mai mică, reculul, are aceleaşi caracteristici ale armei reale (pârghie de armare funcţională, blocarea armei când ai rămas fără muniţie, bolt catch release funcţional), doar că trage cu bile din plastic.

Pentru pasionaţii de arme şi armată, pentru toţi cei care jucau pac-pac atunci când erau mici, pentru pasionaţii de istorie, filme de război, jocuri pe calculator, airsoft-ul este răspunsul.

Este cel care îţi permite să rescrii istoria fără să mori, să te antrenezi fără să te răneşti, să ţii o armă în mână dar fără permis, să te joci deşi ai 40 de ani, să vezi lumea şi să cunoşti oameni din alte ţări şi alte culturi.

Airsoft are la bază lupta dintre două echipe, cu un obiectiv prestabilit şi se desfăşoară în sensul eliminării

combatanţilor până la ultimul membru sau până în momentul atingerii obiectivului. Jocul se bazează pe un cod al onoarei. Jucătorul trebuie să recunoască şi să semnaleze colegilor că a fost lovit, deoarece, spre deosebire de muniţia cu vopsea folosită în paintball, muniţia pentru airsoft nu lasă un semn vizibil. Datorită codului de onoare mulţi consideră că în airsoft este nevoie de etică şi valoare morală.

Pe lângă rolul recreativ, această activitate are şi o latură practică: dezvoltarea conceptului de strategie şi a spiritului de echipă. Apartenenţa la un grup, efortul individual depus pentru rezultatele obţinute la nivel de echipă oferă jucătorilor satisfacţie şi multă încredere. Rolurile asumate pe teren sau obţinute în urma rezultatelor, demonstrează care jucători au aptitudini de lider, dar scot în evidenţă şi individualiştii sau bunii executanţi

cât şi modul lor de a reacţiona în momente de criză. Toate aceste aspecte ce demonstrează nu doar frumuseţea acestei activităţi, ci şi caracteristicile sale practice sunt plusate de cel mai important detaliu: prieteniile legate între jucători.Cred că aţi înţeles deja că airsoft-ul este o pasiune, un mare hobby.

2004 este anul în care sunt comercializate primele replici de Airsoft din România, prin reprezentanţa din Piatra-Neamţ.

Airsoft.ro a luat naştere din pasiune, din dorinţa de a deschide orizonturi. Am pierdut multe lupte în faţa unor mentalităţi rigide dar am întâlnit şi vizionari în călătoria noastră.

Monica Ianculescu Castelfranco Veneto, Italia

roata soarelui • 5

VOLARE O VIAŢĂ DEDICATĂ TINERILOR

A

m răspuns cu mult entuziasm în alcătuirea unei prezentări a Asociaţiei Culturale Star pentru apariția în paginile Revistei „Roata Soarelui”, publicație semestrială preuniversitară și mulțumim pe această cale tuturor celor implicați în acest proeict, colectivului de profesori din cadrul Colegiului Tehnic de Transporturi, domnului prof. Mihai Capșa-Togan pentru această inedită invitaţie cât şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamț pentru susţinerea tuturor activităţilor şi proiectelor noastre.

Obiectivul nostru general este acela de a încuraja tinerele talente în domeniul interpretării muzicale, oferind copiilor şi elevilor posibilitatea exprimării artistice, iar creatorilor amatori şi profesionişti

6 • roata soarelui

posibilitatea lansării unor noi şlagăre pentru copii şi tineri.

Asociația Culturală Star a fost înființată din dorința de a susține tinerii din județului Neamț, de a iniția schimburi culturale, educative și sociale la nivel național și internațional prin organizarea de tabere, festivaluri și orice alt tip de manifestare. De asemenea, aceasta are ca obiect de activitate și oferirea de suport persoanelor cu dizabilități sau alte tipuri de probleme sociale. Încă de la înființare, asociația a încercat crearea unei platforme de interacţiune, dialog socio – educativ și intercultural, experiment şi creaţie, în vederea unei bune adaptări la mediul socio -cultural actual, aflat în continuă schimbare.

Asociaţia îşi propune să fie o alternativă educaţională pentru elevi prin organizarea timpului liber al acestora şi încurajarea tinerilor de a-şi testa talentul în vederea alegerii unei cariere legată de zona artistică şi culturală.

CULTURĂ DE STAR LA PIATRA-NEAMȚ

Lărgirea gradului de acces la informaţie, implicând copii și tinerii în evenimete socio-culturale ca formă de încurajare a schimbului de experienţă la nivel naţional şi internaţional.

năstirii Neamț, Casa lui Ion Creangă și a Zimbrăriei – locuri unice din țara noastră – contribuind astfel la promovarea turismului și a frumuseților patriei la nivel internațional.

• r ealizarea a șapte ediţii a Festivalului Internațional de Muzică “Volare”, Neamţ – o manifestare cu ecouri deosebite în presa naţională şi înternaţională;

Scopul Asociația Culturală Star constă în crearea unei platforme de interacţiune, dialog intercultural, experiment şi creaţie, în vederea unei bune adaptări la mediul cultural actual, aflat în continuă schimbare.

Proiectul mizează pe lărgirea gradului de acces la informaţie, implicând micii artişti în evenimete culturale ca formă de încurajare a schimbului de experienţă la nivel naţional şi internaţional. Oferirea unei alternative a copilului de azi, care-şi petrece timpul liber în faţa calculatorului, o alternativă care-i propune evadarea în fantezie, în muzică, dans, teatru şi film. De asemenea contribuim la schimbarea atitudini părinţilor şi a comunităţii faţă de artă și de frumos.

Valoarea oricărui proiect cultural se remarcă prin creșterea, dezvoltarea și promovarea educației formale și nonformale în rândul tinerilor începând cu vârsta cea mai fragedă unde și instituțiile statului susțin astfel de manifestări.

• r ealizarea a șase ediţii a Festivalului Internaţional de Muzică “Ziua Zâmbetului de Copil”, Piatra-Neamt;

Asociaţia îşi propune să fie o alternativă educaţională pentru elevi prin organizarea timpului liber al acestora şi încurajarea tinerilor de a-şi testa talentul în vederea alegerii unei cariere legată de zona artistică şi culturală.

Timpul liber al participanților - pe perioada manifestării – este gestionat constructiv prin vizitarea orașului Piatra-Neamț, plimbare cu telegondola, vizitarea Cetății Neamțului, a Mă-

Dintre proiectele locale cu și pentru tineri pe care le-am organizat amintim: • l ansarea CD-ului cu muzică pentru copii imprimat şi editat la Spiros Galaţi, intitulat “ 7 ani de-acasă”, în martie 2007 si “ Poveste” ,martie 2010; • din 2006 până în prezent tânăra domnişoară Viorela Stoian a participat la activităţi desfăşurate la Centrul Social Pietricica împreună cu oficialităţile nemţene ale primăriei și la spectacolul umanitar intitulat “Pentru voi copii”, împreună cu Franco Midiri din Italia; • la Festivalul Internețional “Sanremo Junior”, domnişoara Viorela Stoian a obținut două distincții: Locul al II-lea și Premiul de excelență al comunității Sanremo cât şi Locul I la Festivalul „Două inimi gemene”, Chişinău;

• r ealizarea a două ediţii a Taberei de Film “Cine(i) Star”, Neamţ și lansarea filmelor “Tabăra” și “Misterul Măștii Muzicale”, “Vampirii ghinioniști” și “Copilăria din amintiri”; • r ealizarea a patru ediţii a manifestării concurs “Europa văzută prin ochii copiilor” la Piatra-Neamț; evenimente la care am remarcat implicarea Inspectoratului Școlar al Județului Neamț cât şi prima participare a Liceului Carol I din Bicaz cu o echipă de elevi ce au ocupat locul I pe judeţ.

De asemenea, activitățile asociației au fost susținute de Primăria Piatra-Neamț, Consiliul Județean Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” Piatra-Neamț, Primăria Bălțătești și “Galleria Mall” Piatra-Neamț.

Preşedinte, Denisa Stoian Asociaţia Culturală Star, Piatra-Neamţ

roata soarelui • 7

NEVOIA DE VITEZĂ ÎN VENTURA BAY “NEED FOR SPEED” 2016

L

unile trecute, noul challenge Need for Speed s-a lansat şi pentru PC şi nu doar pentru pasionaţii de Playstation 4 sau Xbox One. Mă uitam la trailere şi nu îmi doream decât să îl încerc şi eu! Iată că a venit şi vremea mea!

Fie că joci din tastatură sau din controller, vei fi un “zeu al nopţii” pe şoselele din Ventura Bay (un oraş fictiv care poate fi uşor reperat ca fiind Los Angeles) şi zic “zeu al nopţii” pentru că acţiunea se desfăşoară noaptea. Probabil că mulţi şi-au dat seama că noul Need for Speed îşi are rădăcinile în titlurile de succes Need for Speed Underground şi Need for Speed Underground 2 şi că după modelul lor avem acest ciclu ciudat noapte-amurg-noapte, ziua fiind un element scos din ecuaţie. Din punctul meu de vedere, nici că se putea mai bine, căci eu şi aşa prefer să conduc noaptea (în Need for Speed: Hot Pursuit, spre exemplu, îmi puneam tot timpul hărţile pe night/rainy), aşa că noul Need for Speed mi s-a potrivit ca o mănuşă! Ventura Bay este oraşul în care ziua se doarme şi noaptea se ţin curse-

8 • roata soarelui

Fie că joci din tastatură sau din controller, vei fi un “zeu al nopţii” pe şoselele din Ventura Bay...

le, chiar dacă plouă mai tot timpul.

Având în vedere că noul Need for Speed nu are un nume al lui distinct, ci se numeşte pur şi simplu Need for Speed, hai să îi spunem pentru acest review Need for Speed 2016.

Need for Speed 2016 este făcut de echipa celor de la Ghost Games, care au preluat franciza şi au făcut o treabă excelentă şi în titlurile anterioare (Need for Speed Most Wanted şi Need for Speed Rivals). Nu ştiu câţi dintre voi ştiţi asta, însă Ghost Games au un studio şi în România, iar 80% din echipa studioului din UK sunt din echipa Criterion Games (seria Burnout). Acum că avem şi un background despre echipa din spatele Need for Speed 2016 şi ştim de ce este capabilă, hai să vedem cum stăm la capitolul senzaţie.

Pune-mă să mă gândesc la un joc cu maşini şi am să răspund din prima Need for Speed, nu de alta, dar am jucat toate titlurile şi aş putea spune că NFS-ul ne este tuturor

şi mamă, şi tată în materie de jocuri cu maşini şi că nu există gamer care să nu fi încercat măcar un titlu din serie.

Need for Speed 2016 este reboot-ul de care avea nevoie seria, operaţia estetică reuşită şi aducerea în prim-plan a senzaţiei cu care ne-a obişnuit această serie. Deşi părea la un moment dat că această serie nu mai are ce să ofere, de la an la an ni se dădea ocazia să ne dăm seama cât de mult ne înşelam. Pentru mine, 2016 este anul în care am din nou un joc de racing la care să mă pot raporta, un an în care un joc din seria Need for Speed şi-a pus iarăşi amprenta pe mine.

Cum a făcut-o?

Deşi este un joc online (necesită conexiune la internet constantă şi nu are buton de pauză), Need for Speed 2016 are şi o scurtă, dar interesantă poveste în componenta de single-player. Interesantă este alegerea producătorilor de a spune povestea, aceasta fiindu-ţi adresată printr-un first-person view al unui live-action cu actori. Ei ţi se vor adresa direct ţie, iar trecerea din cinematic în joc mi se pare un efect realizat cu o mare dibăcie. După o primă cursă în care vei ieşi în evidenţă, vei ajunge foarte repede într-un grup de tineri faini şi pasionaţi de maşini. Aceştia te vor asalta cu jovialitatea lor, cu fist-bump-uri frecvente şi cu hashtag-uri la tot pasul. Protagoniştii din poveste sunt într-o cursă continuă, atât pe străzi, cât şi în viaţa lor - o cursă în care fiecare vrea să impresioneze pe fiecare: Spike vrea să îl impresioneze pe Magnus, Amy pe Akira Nakai, Robyn pe Risky Devil, Manu pe Ken Block şi Travis pe Shinichi Morohoshi. O cursă impresionantă a impresionării, ha-ha!

Garajul tău va avea spaţiu pentru 5 maşini, vei avea de unde alege, însă scopul tău va fi să îţi perfecţionezi maşina preferată şi vei putea să îţi tunezi şi să îţi faci maşina preferată după bunul plac; de fapt, dacă vrei, poţi termina jocul cu o singură maşină.

Nivelul de personalizare este imens în Need for Speed 2016, vei putea să reglezi până şi înclinaţia cauciucurilor.

Eu m-am pierdut în designul pe care îl poţi da maşinii şi mi-am făcut bolizii aşa cum mi-am dorit.

Need for Speed 2016 este open world, ai loading screens doar în momentul în care intri într-o cursă şi este extrem de uşor de jucat fie alături de prieteni, fie de persoane total străine. Vei fi aruncat în Ventura Bay şi, din momentul în care vei ieşi din garaj, vei putea să te duci fie la misiunile single-player, fie să te alături celorlalţi jucători de pe server, fie să îţi creezi propria echipă cu care să te iei la întrecere sau să faci anumite misiuni.

Cursele se simt excelent şi poliţia este şi ea la datorie.

Dacă ai să întâlneşti echipaje de poliţie, va trebui să scapi de ele în maniera în care o făceai în Most Wanted şi e de menţionat faptul că AI-ul poliţiei e mult îmbunătăţit faţă de titlurile precedente.

Din punct de vedere estetic, este o minunăţie să fii urmărit în noapte şi pe ploaie de sirenele roş’-albastre ale poliţiei.

Need for Speed 2016 arată şi se mişcă nemaipomenit, are acea senzaţie pe care o cauţi într-un joc cu maşini, senzaţia de viteză şi de libertate până la punctul în care ajungi să îţi fie efectiv teamă de puterea pe care o stăpâneşti. Drifturile se simt şi ele excelent în Need for Speed 2016, iar cireaşa de pe tort în acest sens este modul în care camera se apropie de botul maşinii atunci când intri în drift. Acest mic truc, dar şi grafica noului Need for Speed îi conferă acestui titlu direcţia cea mai bună spre care se putea îndrepta seria NFS. Nu am ce să îi reproşez noului Need for Speed, ba, din contră, îl consider cel mai solid titlu din serie. Ne vedem în Ventura Bay #challenge.

Cătălin Turtureanu Clasa a 10-a C.P. Prof. coord. Mihai Capşa-Togan

roata soarelui • 9

COMMENT ENVISAGEZVOUS L’AVENIR DU LIVRE ET DE LA LECTURE? lecteurs changeront. Les lecteurs auront la surprise heureuse de se renouveller incessamment, cherchant toujours l’occasion d’un bon livre. Ils peuvent découvrir ainsi le goût pour la lecture, ce qui naît une sorte de dépendance par rapport aux livres.

Un des enjeux de l’avenir de la lecture a trait aux modalités et aux effets du développement du marché du livre numérique. Cela suppose un effort de la part des bouquinistes qui devraient élargir leur espace virtuel des livres numériques et mieux gérer les prix( qui soient plus attractifs) .

C

onsidérée comme la source primordielle d’information il y a quelque temps, la place du livre ne peut pas être définie dans l’espace de connaissance du lecteur de nos jours. Malheureusement, le livre tend se perdre graduellement sa qualité d’autrefois, étant remplacé par d’autres sources plus à la portée du jeune public lecteur: les e -books implantés sur les moyens modernes de télécommunication, le portable, qui est l’instrument branché par excellence, le plus efficace: facile à transporter, fiable, un gadget absolument nécessaire dans toutes les poches des jeunes lecteurs, la tablette, l’ordinateur ou l’ordinateur portable etc. E-book ou livre papier, l’avenir du livre, ce sera celui de la lecture.

Le livre imprimé, quoiqu’il ait été “à la mode” les décennies passées, il s’est beaucoup effacé de l’importance au milieu du public lecteur d’aujourd’hui.

Les années passées, le besoin de lire un livre imprimé devenait un plaisir, même un désir. Le sujet intéressé se fonçait tout simplement dans un moelleux fauteuil feuilletant les pages d’un livre récemment acheté ou emprunté. Le lecteur accro de la lecture devenait ainsi le “client” ou l’esclave” de la bibliothèque ou de la librairie, dévorant tout livre intéressant nouvellement apparu.

La lecture des livres, fréquente chez les plus jeunes, baisse tendanciellement avec l’avancée en âge. D’autre part, de génération en génération, on lit moins de livres, et la pratique de la lecture se transforme non seulement quantitativement, mais aussi en qualité : chez les jeunes générations, la lecture des magazines et de la presse se substitue à celle des livres et la lecture sur écran se substitue -pour partie bien sûr- à la lecture du texte sur papier.

Après une lecture réussie qui engendre la jouissance du texte, les pratiques culturelles chez les jeunes

10 • roata soarelui

Dans des institutions scolaires, il faudrait se développer un fort réseau de livres qui servent au jeune public lecteur, aux élèves, car c’est le livre qui est le porteur de progrès culturel et scientifique, il fait partie de notre patrimoine.

Je pense que le livre sera l’objet d’une reflexion pour un grand public lecteur. Pour les nostalgiques, le livre imprimé restera une modalité de redécouverte et de renouvellement de notre soi, une sorte d’approfondissement de la lecture d’une manière “vintage”, considérée par les uns une “procédure” “vieillie”,mais confortable.

Au contraire, le jeune public trouve que la meilleure modalité de s’informer ne soit pas la lecture traditionnelle d’un livre en papier, mais lire des commentaires littéraires sur Internet, sans lire le vrai ouvrage d’un certain auteur. Alors, le faux lecteur, c’est-à dire le jeune lecteur, cette entité fuyante, n’aura jamais la capacité de pénétrer dans l’univers du livre, dans l’interaction avec le texte. Celui-ci ne pourrait pas cerner correctement le thème d’un livre, arrivant à déformer son contenu. Et cela est dû, je crois, au désintérêt face à la lecture, à l’écriture, en général, au manque de la curiosité de connaître, de savoir, acceptant “le moins” que la vie peut lui offrir, sans lutte, ni effort.

Finalement, je considère qu’il y aura deux types de “public” lecteur, mais cela ne veut pas dire que tous les deux auront les mêmes directions en ce qui concerne la lecture. Il y aura toujours deux “caractères” de lecteurs, à deux traits dictincts: l’un amoureux du livre, l’autre , un faux-lecteur, réduit seulement à des titres, obscure. prof. Camelia Ripschi Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț

Interviu cu artistul fotograf Florin Ghimiş

O PRIVIRE FOTOGRAFICĂ VA VEDEA EXACT CADRUL, ÎNAINTE DE A-L EXECUTA

TEHNIC. Ce anume te-a îndreptat spre fotografie și când ai descoperit pasiunea pentru acest domeniu?

F.G: Curiozitatea. Cum poţi să captezi o imagine cu o mică cutiuţă care are un fund de borcan în faţă? Îți amintești care a fost prima fotografie pe care ai realizat-o și care te-a pornit pe acest drum? Descrie-o în câteva cuvinte.

F.G: Primul clişeu a fost făcut în clasa a III-a atunci când împreună cu doi colegi am hotărât să facem câteva poze, deoarece unul dintre ei avea aparat de fotografiat şi un mini laborator pentru developat amenajat în baia de acasă. Aşa că, zis şi făcut, am mai citit noi o carte, am mai întrebat

în jurul nostru şi am trecut la fapte.

Fotografiile au fost realizate la şcoală, după aceea am cumpărat hârtie, revelator şi fixator şi hai să developăm. Surpriză şi încântare maximă... nu a ieşit nimic – reuşisem să voalăm filmul când l-am scos din aparat. Prima poză reuşită a fost două săptămâni mai târziu când am developat un nou film. Îmi aduc clar aminte că era portretul unuia din ei, iar eu priveam uimit cum apare imaginea pe hârtie în lumina roşie din camera obscură. Prima oară au ieşit în evidenţă ochii, apoi conturul şi părul. Era uimitor! În acel moment am hotărât că vreau şi eu aparat de fotografiat şi aparat de mărit.

Care sunt lucrurile pe care le surprinde fotografia, dar nu și ochiul liber?

F.G: Aparatul de fotografiat nu surprinde nimic mai mult decât ceea ce vede un ochi fotografic antrenat.

Să dau un exemplu: dacă mergi pe stradă ca un om simplu şi un fir atârnă ntre două clădiri, nu îl “vezi “ însă în fotografie te va deranja atunci când priveşti poza. Un ochi antrenat şi cultivat să citească imaginile va fi agresat de acest fir inestetic chiar şi dacă nu face o fotografie, acel ochi îl va vedea pentru că este antrenat să vadă, acel om are o cultură vizuală, o privire fotografică şi va vedea exact cadrul înainte de a-l executa tehnic.

roata soarelui • 11

apropiată. Însă gusturile se mai schimbă, mai evoluezi şi cine ştie...

“Doar aşa poţi avea o viaţă mai bună, făcând ceva cu pasiune şi seriozitate.”

Cât de important este echipamentul atunci când vrei să faci poze, pentru că unii se cred fotografi chiar și cu un telefon?

R: Echipamentul e foarte important în funcţie de ceea ce vrei să faci. Însă, acum 100 de ani, au fost realizate fotografii geniale cu aparate care nu aveau performanţele de acum şi, totuși, se făceau aceste fotografii. În rest, o fotografie se poate realiza şi cu o cutie de pantofi în care dăm o gaură cu un ac.

Într-o ședință foto, cât de importantă e relația dintre client/subiect și fotograf?

F.G: Dacă ne referim la oameni eu zic că foarte importantă. Tu implicit, încerci să cunoşti omul pentru a evidenţia în poză nu doar trăsăturile fizice ci şi alte trăsături ale acelui om.După părerea mea oamenii arată diferit în funcţie de lumină şi stare. E bine să cunoşti oamenii dacă vrei să-i fotografiezi frumos. Iar când spun să-i cunoşti nu mă refer doar la a-i cunoaşte personal ci mai cu seamă la capacitatea ta de a vedea dincolo de imaginea, uneori falsă, pe care o afişează. Cei mai mulţi oameni poartă o mască atunci când sunt în spaţiul public.

Care sunt criteriile prin care îți alegi o fotografie reușită?

12 • roata soarelui

R: Nu am un set de criterii clare. În general încerc să respect câteva reguli de bază, şi să nu le respect atunci când prin aceasta vreau să comunic ceva în mod special. Pe de altă parte de cele mai multe ori las fotografia la , ,dospit’’ adică o fac după care revin la ea din când în când şi, după o perioadă, văd dacă îmi place sau nu. De obicei factorul subiectiv e foarte pregnant în prima perioadă după ce captezi o imagine. Dacă o laşi puţin “să se aşeze, să se decanteze” o să ai surpriza să vezi lucruri care nu îţi plac în acea fotografie Cum îți definești stilul de fotografie? Cărui tip de fotografie îi dedici cel mai mult timp?

R: Nu am deocamdată un stil preferat, cred totuşi că fotografia de portret şi peisaj îmi este mai

Nu toată lumea este fotogenică.

Cum ajuți aceste persoane și ce sfaturi ai pentru ca să fie mulțumite de pozele făcute?

Eeste treaba ta ca fotograf să vezi acel unghi care îl pune în valoare.

Cum te împarți între multiplele solicitări de ordin profesional și cele de ordin personal?

Fotografia este o pasiune care poate ocupa mult timp. Încerc să menţin un echilibru şi am norocul unei familii care mă susţine şi mă încurajează în această pasiune.

Ce proiecte fotografice ai în plan?

Am un proiect nou de fotografie în infraroşu.

“Fotografia este o pasiune frumoasă dar e nevoie de mult studiu şi disciplină. Însă când te prinde, nu o să regreţi niciodată.”

Recomanzi elevilor să dezvolte pasiune pentru fotografie?

Fotografia este o pasiune frumoasă dar e nevoie de mult studiu şi disciplină. Însă când te prinde, nu o să regreţi niciodată.

Dacă ai fi acum în liceu, ce ai schimba la tine?

Când eram în clasa a 11-a, îmi doream să fac facultatea de fotografie-operatorie din cadrul Institutului

de Teatru şi Film, însă pe vremurile acelea părinţii nu socoteau aceste lucruri ca aducătoare de siguranţă în viaţă, aşa că nu s-a putut. Cred că răspunsul e clar din moment ce acum am decis să fac, mai la maturitate, şi aceste studii în cadrul Universităţii de Artă.

Da, dacă ar fi să mai fiu în liceu, aş trece peste orice şi mi-aş urma pasiunea.

Doar aşa poţi avea o viaţă mai bună, făcând ceva cu pasiune şi seriozitate.

Prof. Mihai Capşa-Togan Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 13

14 • roata soarelui

PROFIL DE OLIMPIC MIHAI COSMIN BOIȚĂ

În aproape patru ani de când sunt aici, am participat la multe concursuri şi olimpiade. Primul meu concurs a fost în clasa a IX-a, se numea “Concursul de creativitate Dumitru Mangeron” desfăşurat la Iaşi. Cea mai mare realizare a mea a fost anul trecut când am reuşit să particip la Olimpiada Naţională de Mecanică care a avut loc la Tulcea.

Cum te ajută, practic, participarea la olimpiade?

Aceste concursuri şi olimpiade mă ajută mult căci dobândesc multă experiență şi multe cunoştinţe. Experiența pe care am dobândit-o o voi folosi în cadrul examenului de Bacalaureat.

Cât timp aloci pe zi învăţăturii?

Nu am un timp fix stabilit, atunci când învăţ. Poate fi de două ore sau mai mult, anul acesta aloc mai mult timp învăţăturii decât în anii trecuţi.

Care sunt oamenii care te-au inspirat?

Tu ai ales Colegiul Tehnic de Transporturi sau el te-a ales pe tine?

Bună ziua, mă numesc Boiţă Cosmin Mihai și sunt elev al Colegiului Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ în clasa a XII-a A. Am ales Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ deoarece cred că aici îmi voi pune bazele unei cariere frumoase în ceea ce mi-am propus pentru viitor. Am ajuns la acest liceu și datorită colegului meu de clasă, Sabin Dumitraşcu. Amândoi ne-am hotărât să venim aici. La început a fost puţin mai greu cu integrarea în noua clasă aşa că hotărâsem să mă transfer dar, cu ajutorul doamnei diriginte Mitrea Aura Cristina şi restul profesorilor care m-au încurajat şi ajutat cu sfaturi bune, am trecut peste acest hop. Datorită lor sunt acum la acest liceu și le mulţumesc foarte mult că au avut încredere în mine. Şi vreau să termin acest liceu cu diploma de Bacalaureat.

Spune-ne câteva cuvinte despre tine.

De felul meu sunt o persoană sociabilă, muncitoare, câteodată timidă, îmi place materia numită matematică, sare în ajutorul oricui.

Ce a însemnat pentru tine participarea la olimpiade şi concursuri?

Oamenii care m-au inspirat în acest domeniu sunt părinţii și bunicii mei. Ei au o totală încredere în mine şi nu vreau să îi dezamăgesc. Visul lor este să iau examenul de Bacalaureat, să termin o facultate şi să devin ceea ce miam propus.

Ce i-ai sfătui pe colegii tăi mai mici?

Pe aceia care sunt acum în liceu şi pe cei care vor urma îi sfătuiesc să înveţe, să participe la concursuri, să se implice în cât mai multe activităţi pe care le organizează liceul.

Ce alte pasiuni mai ai? Îmi place foarte mult să fac sport, să ascult muzică, să ies în oraş cu prietenii, iubesc plimbările în parc.

Ce planuri ai pentru următorii ani? Ce vrei să devii?

Pentru următorii ani am de gând, în primul rând, să iau examenul de Bacalaureat, să mă înscriu la o facultate tot în acest domeniu şi să absolv cu licenţa luată. Vreau să devin un inginer bun în acest domeniu, care să îi ajute pe ceilalţi în legătură cu problemele lor.

prof. Aura Mitrea Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 15

UN ORAȘ EUROPEAN CU DRAGOȘ CHITIC

D Nu mi-am propus niciodată să ajung primar şi nici nu am visat acest lucru, poziţia mea de acum se datorează conjuncturii pe care viaţa mi-a oferit-o.

16 • roata soarelui

omnule primar, stimate domnule Dragoş Chitic, pentru început, v-aş ruga să împărtăşiţi actualilor elevi ai liceului nostru imaginea pe care v-au lăsat-o anii în care aţi fost elev.

Anii de liceu, în aprecierea majorităţii semenilor noştri, sunt cei mai frumoşi ani din viaţă. Pentru mine a fost un parcurs special, urmând clasele a noua şi a zecea, treapta întâi de liceu aşa cum era atunci, la Liceul Energetic, acum Colegiul Naţional de Informatică. Treapta a doua am susţinut-o la Liceul Industrial nr.2, denumirea unităţii din perioada în care eu am fost elev, din dorinţa, naivă i-aş spune acum, de a obţine cât mai

repede permisul de conducere. Îmi plăceau maşinile, deşi în familie nu aveam o maşină, îmi doream nespus de mult să am permis de conducere şi să conduc o maşină. Aşadar, cu nota zece la examenul de treaptă la matematică, în anul 1984, am devenit elev în clasa a XI-a A la acest liceu, o clasă numai de băieţi. Au fost doi ani foarte interesanţi, în care s-au legat prietenii, în care am reuşit să acumulez cunoştinţe necesare pentru viaţă dar şi să obţin, spre finalul clasei a XII-a, multrâvnitul permis de conducere. Analizând, cu mintea de acum, aş spune că acest liceu nu se diferenţia foarte mult de celelalte, poate că era ceva mai puţin exigent, dar cine

dorea să înveţe carte putea să o facă, drept dovadă, mulţi colegi absolvenţi şi-au făcut o carieră în viaţă, pornind de la ceea ce au învăţat în anii petrecuţi la, Liceul Auto”.

Care sunt factorii ce au contribuit la reuşita dumneavoastră profesională? După 30 de ani de la sfârşitul liceului, care este profesorul pe care îl purtaţi cu drag în memoria şi în sufletul dumneavoastră?

Cel mai mult m-au ajutat în viaţă seriozitatea, perseverenţa şi răbdarea. Dacă ar fi să fac o recomandare celor care pornesc acum în viaţă le-aş spune să dea dovadă de seriozitate în tot ceea ce fac. Eu personal apreciez mai mult la o persoană caracterul decât cunoştinţele despre postul pe care vrea să îl ocupe. Evident că nu poţi practica o meserie fără a avea cunoştinţe în domeniul respectiv dar, dacă nu eşti o persoană cu caracter, cunoştinţele profesionale vor valora mai puţin. Parcursul meu în viaţă a fost unul crescător, o creştere naturală, trecând prin toate etapele, fiecare pas înainte însemnând foarte multă muncă şi chiar sacrificii. Provin dintr-o familie de cadre didactice, părinţii mei insuflându-mi principii de viaţă sănătoase, de la care nu m-am abătut niciodată. Profesorul care mi-a fost cel mai drag în perioada în care am fost elevul acestui liceu, era dirigintele clasei mele, domnul Michiu Constantin, Dumnezeu să-l odihnească în pace, şi preda obiectul pe care eu îl îndrăgeam cel mai mult, matematica. Un om deosebit, un model pentru oricine. Am avut plăcuta ocazie să îl revăd, în anul 2006, la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea liceului şi am avut tristeţea să aflu, după doar câţiva ani, că a părăsit această lume. Orele predate de dumnealui au rămas în amintirea tuturor colegilor mei şi cred că a fost tipul de profesor pe care orice elev şi l-ar dori.

Suntem convinşi că aţi muncit foarte mult, pentru a ajunge aici. Ce obstacole aţi întâmpinat şi cum aţi reuşit să le depăşiţi?

După terminarea anilor de studiu, viaţa devine mai puţin roz decât pare atunci când eşti pe băncile şcolii, ne maturizăm, încep obligaţiile, trebuie să ne întreţinem singuri, ne întemeiem o familie, avem responsabilităţi în plus. În general realizările majore şi trainice se obţin cu paşi mici, cu foarte multă muncă şi sacrificii. Este evident acum pentru mine că, oricât efort am depune pentru a atinge un ţel, nu ar fi posibil fără sprijinul lui Dumnezeu. Am întâmpinat destul de multe obstacole în viaţă, plecând de la moartea unor persoane dragi până la răutatea unor oameni din jurul meu dar, este de dorit să găsim soluţiile cele mai potrivite pentru a depăşi încercările pe care viaţa ni le oferă și să mergem înainte.

Ce doreaţi să faceţi, să deveniţi în viaţă, atunci când eraţi pe băncile liceului, ale Liceului Auto din anii 1985?

Era perioada regimului comunist, nu erau foarte multe opţiuni. Îmi doream să învăţ pentru a intra la facultate după terminarea liceului. În acea vreme examenul de admitere la facultăţile tehnice era foarte dificil, trebuia să fii foarte bine pregătit pentru a-l trece. Profesional îmi doream să fiu inginer, un inginer bun care să fie mulţumit atât pe plan profesional cât şi material. Nu mi-am propus niciodată să ajung primar şi nici nu am visat acest lucru, poziţia mea de acum se datorează conjuncturii pe care viaţa mi-a oferit-o.

Care a fost modelul dumneavoastră uman, atunci când eraţi elev şi care este cel de acum?

Bunicul meu dinspre mamă, fost

cadru didactic, fost director de şcoală, un om apreciat, îndrăgit şi respectat de semeni. În timp, cunoscând lumea, am descoperit şi alte persoane, din comportamentul cărora am extras ceea ce mi s-a părut folositor.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră “om de succes”, în societatea contemporană?

Un om de succes consider că este un om care s-a ridicat prin propriile forţe, este apreciat de ceilalţi, îi place ceea ce face iar poziţia să se sprijine pe o temelie solidă, construită în timp, cu multă muncă şi dăruire.

Ce alte preocupări, hobby-uri, în afara muncii de la primărie aveţi?

Din păcate funcţia pe care o am face ca timpul meu liber să fie foarte limitat. Atunci când îl am, citesc, călătoresc sau fac sport.

Ce sfaturi puteţi oferi elevilor Colegiului Tehnic de Transporturi, dar și profesorilor?

Elevilor le spun că oricare dintre ei poate să obţină în viaţă ceea ce-şi doreşte.Cu serozitate, perseverenţă, răbdare şi un dram de noroc se poate obţine aproape orice. Să ţintească la stele şi pot atinge cerul!

Profesorilor, mi-e greu să le dau sfaturi, vreau doar să le spun că şiau ales una dintre cele mai frumoase meserii. Le recomand să-şi facă profesia în aşa fel încât elevii să-şi amintească cu drag de ei peste ani.

Vă mulţumim pentru timpul acordat.

Prof. Mihai Capşa-Togan Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 17

SĂRBĂTOAREA CORTURILOR DE IOAN T. MORAR

INVITAȚIE LA LECTURĂ

D

rumurile către o carte mi se deschid în felurite moduri: uneori mă atrage coperta, alteori știu câte ceva despre autor sau cartea este prezentă pe site-urile de vânzări și de lecturi. De astă dată, drumul către această carte mi-a fost deschis de mărturisirea pe care criticul literar Robert Șerban a făcut-o în emisiunea „Piper pe limbă” la care îl avea invitat pe autorul ei, Ioan T. Morar, și anume că a citit cartea fără să o lase din mână. E vorba de romanul „Sărbătoarea corturilor”, apărut la Polirom, în 2016.

Cei care la revoluție aveau 25 de ani îl cunosc pe Ioan T. Morar din activitatea de la Divertis, acum fiind un autor consacrat. Am citit mai întâi romanul său „Negru și roșu”, apărut tot la Polirom acum câțiva ani, o poveste despre minoritatea romă și deportarea țiganilor la Bug, despre faptele armatei române în Basarabia și cum, în urma ordinelor primite, de fiecare stâlp atârna câte un spânzurat.

Cum am crescut în dulcea candoare a vechiului regim, în care român însemna automat bun și drept, iar Armata română era doar „eliberatoare”, romanul „Negru și roșu” m-a impresionat destul de mult încât să mă determine să caut în urma lecturii informații istorice. Și de astă dată autorul alege să scrie despre o minoritate. Acum alege o minoritate religioasă, alt domeniu puțin familiar publicului larg. Pe scurt, subiectul aduce în prim plan întâmplările unui grup de cântăreți religioși. În căutarea lui Dumnezeu trec prin mai multe religii, de la baptiști la penticostali, apoi la adventiști, se convertesc la iudaism, ajung în Israel ca evrei circumciși și în final se întorc în țară unde șeful grupului, bolnav, moare.

18 • roata soarelui

Romanul are și un fir polițisto - securistic: personajul principal, Corneliu, cel din perspectiva căruia sunt relatate peripețiile grupului, este infiltrat, fiind informator al Securității și raportează săptămânal șefului său cu care se întâlnește într-un apartament conspirativ. Când încearcă să mai ascundă diferite informații, șeful îi dă de înțeles că știe tot, ceea ce îl pune pe gânduri pe Corneliu, este evident că în grup mai există și alți informatori. Ajuns în Israel, crede că a scăpat de Securitate, dar „brațul lung” al acesteia îl ajunge din urmă: primește o vizită care îi indică ce să facă cu banii mulți primiți pe neașteptate ca moștenire din partea unui evreu bogat. De fapt erau banii Securității și cum în România avusese loc Revoluția, este trimis în țară cu banii cu care i se cere să deschidă diverse afaceri, pentru ca securiștii de ieri să devină bogații de azi. În prim – planul romanului stau însă căutările spirituale ale personajelor, o căutare permanentă ce antrenează situațiile și personajele. Acestea nu sunt construite cu profunzimi deosebite, sau trăind traume sufletești care să motiveze trecerea de la un cult la altul. Pur și simplu caută ceva... sau pe cineva. Cred că fraza – cheie a romanului este cea care îl și încheie: „Nu contează dacă rătăcim sau nu. Dumnezeu ne va găsi oriunde îl căutăm.” (pg. 475).

Liderul grupului, Jac, este numit uneori „învățător”, Corneliu are numele de securist Luther (poate e Iuda, trădătorul), cu toții sunt mereu instruiți și învăţaţi de către un tălmăcitor al religiei la care vor să treacă.

Cu o structură echilibrată, romanul are un Avertisment din care aflăm că se inspiră din realitatea Aradului din anii 1970, o dedicație: „Pentru cei care încă nu au ajuns” și ca motto: „Întoarce-ne la Tine, Doamne, și ne vom întoarce” (Plângerile lui Ieremia, 5-21) și „Un înger nu duce decât o veste” (Zohar).

Cele patru părți au fiecare câte un titlu: “Nume de cod Luther”, “Tăierea împrejur”, “Sindromul Ierusalim”, “Cortul întoarcerii”. Aproape fiecare tablou începe și se termină cu o afirmație cu valoare de maximă: „Lumea nu a fost făcută într-o zi, așa încât de ce ar fi distrusă într-o zi” (pg.470). În Israel, Corneliu cunoaște tot felul de oameni, mulți ajunși acolo din diferite țări. Evreii români au fost vânduți de Ceaușescu și răscumpărați prin diferite asociații americane.

Așa ajung acolo și personajele romanului: Jac, Corneliu, Beni, un fel de șefi ai grupului religios. Una dintre poveștile simbolice ale romanului mi se pare cea pe care Anna

“Rețineți: dacă există Dumnezeu, El există pentru toți...

Dacă există viață după moarte, ea există pentru toți...” i-o relatează lui Corneliu. Anna este o catolică poloneză care se căsătorește cu un evreu de care divorțează pentru că află că este homosexual, apoi se recăsătorește cu un arab care devine extremist și moare într-un atac sinucigaș.

Situația ei declarată în discuție “... sunt o catolică, văduva unui musulman și mamă a unui copil evreu”, mi se pare o declarație despre universalitatea lui Dumnezeu ca protector al omului, care ar suna așa: Dumnezeu e unul singur și se află peste tot.

“Sărbătoarea corturilor” e un roman de citit, nu o carte religioasă sau care să facă prozeliți și multe pagini merită să fie reținute pentru eleganța formulării și limpezimea ideilor: “Sunt prea rațional ca să cred și prea speriat ca să nu cred, asta e problema mea” (pg. 79) sau, “Cei care cred cu teama că nu cred bine își irosesc viața. Rețineți: dacă există Dumnezeu, El există pentru toți.. Dacă există viață după moarte, ea există pentru toți. Dacă nu există, nu vom ști.” (pg. 300).

“Toate religiile lumii sunt niște întrebări care se întorc

la noi după ce s-au izbit de bolta cerească. Unele întrebări aduc ceva ca răspuns, altele vin la fel de goale. Atunci când crezi cu adevărat, întrebările tale aduc tot mai multe bucățele de răspuns. Poți să pui bucățelele laolaltă și să se contureze ceva, să ți se arate drumul. Dar răspunsul cel mare, fraților, îl vom primi la capătul vieții.” (pg. 471) Unul dintre răspunsurile pe care le căutați este adus de lectură.

Vă invit să citiți acest roman al unui scriitor român contemporan și nu uitați că scriitorul e un om viu, un om în carne și oase, care trăiește printre noi, care simte, suferă sau se bucură de viață ca și noi. Abia când acest adevăr simplu va fi înțeles, tot colbul “de pe cronice bătrâne” va zbura în vânt.

Prof. Paulina Gabur Liceul Tehnologic “Gh. Ruset Roznovanu” Piatra-Neamţ

roata soarelui • 19

PANOURI SOLARE ENERGIE VERDE

Î

n viața de zi cu zi, tot ceea ce se învârte în jurul nostru pentru a ne ușura munca, necesită consum de energie.

Facturile de energie electrică din ce în ce mai mari sperie pe mulți, dar și mediul înconjurător care suferă.

Cucerirea de către om a noi surse de energie a constituit un factor fundamental în dezvoltarea societății.

Prin anii 1850, principalul combustibil era încă lemnul, care a oferit treptat locul cărbunelui, prin 1910.

Apoi, începând cu anii ’50 a fost detronat de combustibilul lichid și gazos, respectiv țiței și gaze.

Energia solară poate fi utilizată foarte ușor prin convertirea ei în energie electrică,utilizând un sistem fotovoltaic. Acest tip de sistem convertește lumina de la soare în electricitate pe toată durata anului, atât timp cât este receptată radiație solară.

Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile să transforme lumina (energia solară) direct în energie electrică, prin intermediul unui proces chimic complex. Conversia este statică și nepoluantă, tocmai de aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic. Trebuie să facem diferența între panourile fotovoltaice și panourile solare termice, acestea din urma fiind folosite la producerea de energie termică. La baza producerii energiei electrice stă celula fotovoltaică. În contact cu razele soarelui, celula

20 • roata soarelui

fotovoltaică produce energie electrică. Pentru a intra în detaliu, explicația constă în faptul că fotonii din razele solare “bombardează” atomii materialelor din care este realizată celula fotovoltaică. Sub aceasta acțiune, aceștia tind să se elibereze și astfel se formează energia electrică.

Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar în unele domenii se folosesc și panouri solare flexibile. În toate cazurile, celulele fotovoltaice sunt protejate împotriva intemperiilor, furtunilor sau razelor ultraviolete de un strat protector de sticlă specială. În componența acestor sisteme întâlnim panouri fotovoltaice, controlere solare, invertoare și acumulatori. Sunt folosite la casele de locuit sau de vacanță care nu se pot racorda la rețeaua de electricitate sau la case autonome.Panourile fotovoltaice, constituie soluția ideală pentru alimentarea cu energie electrică pentru case sau sedii de firmă amplasate izolat față de rețeaua electrică. Energia produsă de aceste panouri poate fi descărcată fie în rețeaua electrică, fie în baterii de acumulatori.

Din construcție, panourile fotovoltaice de produs energie electrică pot fi monocristaline sau policristaline și au puteri de la 5 Wp - 130 Wp pentru încărcarea bateriilor de 12 V și de la 170 Wp – 230 Wp pentru încărcarea bateriilor de 24 V, iar modelele cu puteri cuprinse între 260W şi 500W se folosesc în aplicații speciale, cu preponderență în zonele cu condiții de mediu dificile.

Modulele situate pe sol, pe acoperiș sau pe terase pot fi de tip izolat (Stand Alone) și se instalează în zonele în care nu există rețele electrice, sau conectate la rețeaua electrică (Grid Connected) în care sistemul produce electricitate pentru consumul curent, iar când acesta este în surplus, este livrat și contabilizat în rețeaua electrică. Potențialul de utilizare a energiei solare în România este relativ important. Există zone în care fluxul energetic solar anual, ajunge până la 1450…1600kWh/m2/an. În majoritatea regiunilor țării, fluxul energetic solar anual depășește 1250…1350kWh/m2/an.

Panoul fotovoltaic este format din celule fotovoltaice care au o suprafața mică și curentul produs este mic dar în combinații serie – paralel aceste celule pot produce curenți suficienți de mari pentru a fi utilizați.

Controler/regulator - acesta are rolul de a încărca și proteja acumulatorul atât pe parcursul încărcării, cât și pe parcursul folosirii energiei stocate de aceștia.

Invertoarele sunt echipamente electrice ce realizează conversia energiei electrice generate de panourile fotovoltaice din curent continuu în curent alternativ.

Acumulatorii sunt dispozitive speciale pentru stocarea energiei la sistemele fotovoltaice. Cele mai la îndemână dispozitive de stocare a energiei sunt bateriile de acumulatori.

După destinație, sistemele de panouri fotovoltaice pot

fi clasificate ca fiind: a. pentru conectare la rețea (to grid, on-line); b. pentru descărcare în baterii (stand alone, off-line). În ciuda prețului și a dependenței de factorii externi, panourile solare sunt o soluție cu perspective. Acest lucru este dovedit și de creșterea de aproape 50% înregistrată în numărul de astfel de sisteme folosite pe glob.

Pe viitor, odată cu dezvoltarea tehnologiilor și micșorarea costurilor inițiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguranță din ce în ce mai utilizate, deoarece energia solară este singura resursă naturală inepuizabilă și omniprezentă pe planetă.

Bibliografie:

a. Erickson, Jon D.,Chapman, Duane, “Photovoltaic Technology: Markets, Economics, and Development”,1995, World Development; b. Palz, Wolfgang “Solar Power for the World: What You Wanted to Know about Photovoltaics”, 2013, CRC Press; c.

Incorporating Life Cycle Assessment into the LEED Green Building Rating System by Michael B. Optis B.Sc., University of Waterloo, 2005. prof. ing. Veronica Japalela Liceul Tehnologic “Gh. Ruset Roznovanu” Roznov

roata soarelui • 21

VALORILE NAȚIONALE ȘI PROVOCĂRILE NOII GENERAȚII

Î

ntr-o Europă secularizată ce se confruntă cu diverse și noi provocări precum criza financiară, criza refugiaților, criză spirituală, iar lista ar putea continua, a discuta despre valori naționale se rezumă, uneori, la a evidenția particularități geografice și istorice și mai puțin la aspecte ce țin de obiceiuri, tradiții și valorile strămoșilor noștri. Unul dintre cele mai mediatizate și cunoscute subiecte de acest gen “Dracula”, un personaj mitic în jurul căruia s-au conturat diverse legende, amplificate mai apoi din dorința de vânzare și publicitate. Chiar dacă noi, cetățeni români, nu considerăm acest subiect extraordinar, totuși din punct de vedere al marketingului de țară are o vizibilitate extraordinară, de exemplu, campania “Pay with blood” a avut un succes răsunător pentru că oamenii de marketing au pus pe afiș pe Dracula în scopul de a se dona sânge la centrele naționale de transfuzii. Acesta este doar un exemplu prin care se poate observa cu ușurință cum o valoarea pseudo-românească poate fi folosită în favoarea comunității.

Apetitul pentru tradiții și obiceiuri

22 • roata soarelui

ale tinerilor din zilele noastre este crescut, pentru majoritatea, atâta timp cât primesc like-uri pe facebook.

Munca la câmp, la cules de fructe de pădure sau la cosit nu este o atracție neapărat dacă nu are cuvintele „stil de viață”, „aspect fizic plăcut”, „la modă”. Pentru a fi interesante activitățile ce ne fac cinste (ca și popor), acestea trebuie învăluite în concepte moderne pentru a stârni interesul.

Dacă este benefic acest lucru sau nu, cu siguranță nu suntem în măsură a judeca astfel de aspecte. Pe de altă parte, tinerii de astăzi au mai multă

încredere în forțele proprii și nu puține sunt cazurile în care aceștia își susțin nu doar moral părinții. Valorile tinerilor români nu se mai rotesc în jurul loturilor de teren sau a lăzii de zestre și a prezenței la Biserică, ci în jurul spiritului comunitar, al voluntariatului și a antreprenoriatului. Chiar și micile afaceri de pe scările liceului arată capacitatea de gestiune a banilor, de adăugare a valorii pentru un produs sau serviciu pentru a obține alte avantaje sau bunuri.

Deschiderea tinerilor către internet,

chiar dacă sunt cazuri în care este evident un lucru neplăcut, arată, pe de altă parte, dezvoltarea capacității de selecție și atenția distributivă, dar, mai ales, dorința de a explora. Nu puține sunt cazurile în care tinerii stăpânesc subiecte mult mai bine decât un adult. În introducerea din „Psihologia poporului român” renumitul profesor Daniel David arată diferențele dintre comunitate și colectiv. Cercetătorul specifică faptul că dintr-o comunitate fac parte oamenii ce împart aceleași valori, idealuri, pe când dintr-un colectiv fac parte persoanele ce au o relație de rudenie sau prietenie.

Aceasta din urmă este una dintre aspectele ce caracteriza poporul nostru, însă tinerii sunt mult mai deschiși spre spiritul comunitar și

empatizează foarte ușor alături de cei ce împart păreri similare.

Provocarea noii generații este de a face față în a distinge ceea ce este folositor. Dar, pentru a face acest lucru, nu doar tinerii și noile generații trebuie să muncească, ci și noi, cei care le insuflăm valori naționale (mai mult sau mai puțin autentice). Cu siguranță cei mai mulți dintre tineri abia așteaptă să își viziteze bunicii în week-end și să doarmă două nopți în patul cu cergă de lână, chiar dacă în timpul săptămânii au jonglat cu diverse gadget-uri. Mergând pe acest simț al lor, cei din jurul lor trebuie să le arate cum se face o astfel de cergă, eventual una cadou. Cu siguranță o vor aprecia, chiar înrăma.

Apartenenţa la un grup confesional

este din ce în ce mai dificilă, mai ales că în ultimii ani se duce o luptă mediatică între ceea ce este și ce se consideră a fi Biserica (indiferent de cult).

Exemplele negative expuse nu încurajează tinerii să-și dorească să afle mai multe detalii, ci le crează impresii mai mult sau mai puțin apropiate de situația în care ar explora ei aceste sectoare, fără a li se pune pe tavă.

Ar fi incorect ca valorile actuale ale tinerilor să fie judecate sau catalogate ca fiind “inadecvate”, ci, noi, ca părinți și dascăli, trebuie să le înțelegem și să ajutăm tinerii să se folosească de acestea într-un mod cât mai benefic pentru ei.

Prof. Irina Daniela Tărâță Şcoala Gimnazială Dragomireşti, Neamţ

roata soarelui • 23

UNDE MERGEM LA VARĂ?

CITY BREAK ÎN TÂRGU JIU SAU PE URMELE COPILĂRIEI LUI BRÂNCUŞI acest monument este considerat drept apogeul sculpturii moderne. Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși a fost inaugurat în 1938.

Podul Ferdinand și malul Jiului

D

Târgu Jiu se întinde pe cele două maluri ale râului care îi dă numele, această zonă fiind și locul perfect pentru plimbări relaxante, în timpul cărora să descoperi atmosfera fermecătoare a acestui oraș. Zona cea mai pitorească este Aleea Digului, în dreptul Parcului Central, de unde poți admira și Parcul Insulița, amenajat pe o mică insulă în mijlocul Jiului. Cel mai vechi pod din Târgu Jiu este Podul Ferdinand sau Podul Vechi ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși, inițial, podul a fost construit în altă parte a orașului, în anii ’90 a fost mutat lângă Parcul Central pentru a face legătura cu Parcul Insulița.

eși nu este tocmai prima destinație care îți vine în minte atunci când te gândești la un city break în România, Târgu Jiu este un oraș interesant, cu o mulțime de locuri minu-nate ce merită vizitate. Cunoscut drept orașul lui Brâncuși, datorită faimoaselor sale sculpturi monumentale găzduite aici, Târgu Jiu se întinde pe malurile râului Jiu, la poalele munților Parâng, fiind înconjurat de peisaje minunate. Dacă nu te-am convins să treci capitala județului Gorj pe lista ta de călătorie, iată trei motive să vizitezi Târgu Jiu. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu Primul loc pe care trebuie să-l vizitezi în Târgu Jiu este ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuși din Parcul Central. Acest ansamblu sculptural este dedicat eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial și este format din patru monumente, dispuse pe aceeași axă, de la vest la est, pe o distanță de 1,4 kilometri. Începe-ți plimbarea de la MASA TĂCERII, o masă circulară înconjurată cu 12 scaune cu formă de clepsidră, ce reprezintă trecerea timpului. În continuare, parcurge ALEEA SCAUNELOR, adică două bănci din piatră și alte 30 de scaune din piatră, tot sub formă de clepsidră, aranjate de o parte și de alta a aleii. În capăt vei întrezări POARTA SĂRUTULUI, unul dintre cele mai romantice monumente din România. Realizată din travertin, poarta reprezintă trecerea spre o altă viață. Continuă-ți plimbarea pe CALEA EROILOR, trecând pe lângă Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, pentru a ajunge la ultima parte a ansamblului – COLOANA INFINITULUI sau Coloana fără Sfârșit. Cu o înălțime de aproape 30 de metri,

24 • roata soarelui

Casa memorială Constantin Brâncuși După ce ai admirat unele dintre cele mai interesante sculpturi ale lui Brâncuși, trebuie să îi vizitezi și locul de baștină. Faimosul sculptor s-a născut în localitatea Hobița, la 25 de kilometri de Târgu Jiu, iar locul în care acesta s-a născut a fost transformat în monument istoric. Aici curioșii au ocazia să admire o serie de fotografii, cărți, scrisori și documente ce creionează viața artistului. Casa-muzeu încă adăpostește mobilierul original țărănesc de la începutul secolului trecut, fiind amplasată într-o zonă retrasă, foarte frumoasă. Casa memorială Constantin Brâncuși are trei încăperi – odaia de locuit, bucătăria și cămara.

Elev Claudiu Chira, clasa a X-a C. P Coordonator, prof. Mihai Capşa-Togan Piatra-Neamţ

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI C

u prilejul împlinirii a 85 de ani de lectură publică și a comemorării celor 112 ani de la moartea poetului Ștefan Petică (22 ianuarie 1877, Bucești, județul Galați–17 octombrie 1904, Bucești), patronul spiritual al Bibliotecii Municipale din Tecuci, sâmbătă, 15 octombrie 2016 la sediul bibliotecii a avut loc premierea participanților la cea de-a IV-a ediție a Concursului municipal de creații literare ,,Când vioarele tăcură…/Poezia lui răsună….”.

Scopul proiectului a fost, încă de la început identificarea şi promovarea copiilor şi tinerilor cu talente deosebite în domeniul artistic din întreaga ţară, precum şi sensibilizarea familiei şi a şcolii pentru a susţine şi dezvolta aceste talente. Aceştia au fost invitaţi să se înscrie la concurs unde la final, au fost premiaţi, iar creaţiilor lor poetice au fost publicate într-o revistă.

Elevul Colegiului Tehnic de Transporturi din Piatra-Neamţ a câştigat PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI. Ionuţ Chilat Falău este elev în clasa a 11-a, fiind înca din gimnaziu pasionat de poezie.

Evenimentul a fost susținut de Primăria Municipiului Tecuci și de conf. univ. dr. Nicoleta Călina Presură, descendentă a poetului Ștefan Petică.

Parteneri educaţionali ai evenimentului au fost: Biblioteca Municipală ,,Ștefan Petică” Tecuci, Asociația Culturală ,,Ștefan Petică – 2007”, colegiile și școlile gimnaziale din municipiul Tecuci, Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț.

Atras!

Sunt un poet, toate visele mele le scriu, Glasul muzicii, se aude tare din sicriu, Vorbesc cu stelele, ce-mi aduc lumină, Ce transformă mocirla întărită, în apă lină.

Eu încerc să transform buruiana într-o floare, O transform în trandafir, mă-nțeapă şi mă doare, Luna-mi oferă alinare, îmi dă senzaţia de pace, Mă lasă să joc rolul vieţii mele, şi îmi place.

Codrul mă atrage, mă linişteşte cu măreţia lui, Peisaje, animale, multe flori, slavă Domnului, Cascada îmi zâmbeşte şi mă face să zâmbesc, Susurând vorbe-n ecou, mă face să trăiesc.

Acum o floare o iubesc, se pare că-i trandafir, Unul fin, dacă mă înţeapă totu-i un chin, Şi o face şi îi place, tre’ să m-aline luna, Îi spun regina nopţii, ambii bântuim natura.

Liniştea tăcuta începe să mă bage în sperieţi, Mă scoate dragostea păstrata pe ai mei pomeţi, Cu un roşu aprins şi c-o privire infailibilă mereu, Trandafirul ce m-a înţepat, este al meu apotropeu.

Ionuţ Chilat Falău

roata soarelui • 25

CAPCANELE LIMBII ROMÂNE miri literare ale lunilor anului se pronunţă şi se scriu cu finala ie: ianuarie, februarie, ..., ca şi decembrie, noiembrie, ş.a.m.d.

Regula este necesară în opoziţie cu variantele neliterare în care lui -ie îi corespunde: 1. desinenţa ø (de ex: ianuar, februar, april, apărute în stilul beletristic, ca licenţe poetice).

2. -e (de ex.marte, septembrie).( Mioara Avram - Ortografia pentru toţi, p.270).

N

e confruntăm zilnic, in activitatea didactică, cu tipuri de greşeli ale elevilor întâlnite la toate nivelele limbii, recomandabil a fi evitate sau corijate.

Experienţa didactică îmi demonstrează că exemplele de erori frecvent întâlnite în referire ,,dl” - domnul, ,,dna” doamna.(Mioara Avram - Ortografia pentru toţi, p.247-248).

La fel de greşite sunt şi Dî-urile, Bî –urile (M-am transferat din clasa a X-a Dî, în clasa a X-a Bî.), în loc de: Be, De...

Astăzi, în DOOM2 (2005), găsim pe lângă clasicele be, ce, de etc. şi bî, cî, dî etc.Aşadar, e permis să rostim ambele forme. Există, de asemenea, situaţii nedorite legate de utilizarea sau omiterea comunicarea scrisă şi orală la elevii din ciclurile gimnazial şi liceal sunt multiple. Sunt greşit întrebuinţate, de pildă: februare, marte, în loc de februarie, martie etc.

Cu excepţia lui mai şi august, toate celelalte zece denu-

26 • roata soarelui

Tot greşite sunt şi exemplele: pag, d-l, in loc de p. şi dl.

Abrevierile se folosesc mai ales în scris, dar uneori şi în vorbire, pentru economie de spaţiu şi timp. Ele sunt caracteristice limbajului tehnico - ştiinţific şi cel administrativ, care utilizează, cu mare frecvenţă, diverse abrevieri convenţionale (îndeosebi simboluri şi indicaţii bibliografice), dar unele abrevieri apar şi în alte stiluri funcţionale, cel puţin se întâlnesc în stilul beletristic. Abrevierile pot fi convenţionale, depinzând de anumite vecinătăţi. În această situaţie sunt abrevierile legate de vecinătatea directă (anterioară sau posterioară)a unor: cifre: ,,p” - pagina, ,,r” – randul, formule de adresare şi de virgule.

Virgula marchează grafic anumite scurte făcute in cursul rostirii unei propoziţii sau fraze. În felul acesta virgula, alături de alte semne de punctuaţie, serveşte la redarea grafica a ritmului vorbirii şi a intonaţiei.

Virgula se foloseşte pentru a reda grafic pauzele scurte, ori de cate ori marcarea lor este considerată necesară de către autor. În vorbire, asemenea pauze sunt folosite in mod intenţionat in două situaţii:

a) pentru a grupa la un loc cuvintele şi grupurile de cuvinte care formează unităţi de înţeles şi a le desparţi, in felul acesta, de restul frazei sau al propoziţiei; b) pentru a atrage atenţia in mod deosebit asupra unor cuvinte, prin despărţirea lor de restul frazei.

Este, deci, greşit a folosi termenul „virgulă” în situaţii de comunicare orală, şi nu scrisă.

Ex. Astăzi facem ora de limba română la, virgulă, laborator.

Corect: Astăzi facem ora de limba română în laborator.

O problemă serioasă o ridică şi ortografierea compuselor cu cratimă sau blanc.

Ex. Făt - frumos, -Tema pentru acasă la limba româna constă în caracterizarea personajului Făt-frumos, Radu de la afumaţi etc, în loc de: Făt – Frumos, Radu de la Afumaţi.

Folosirea greşită a majusculei în scrierea substantivelor proprii şi a substantivelor proprii compuse constituie altă dificultate a limbii române. În legătură cu scrierea substantivelor proprii compuse sunt necesare următoarele precizări generale: cuvintele ajutătoare (articole, prepoziţii, conjuncţii) din structura unei denumiri nu se scriu cu iniţială majusculă decât dacă ocupă primul loc într-un compus.

Se scrie, deci, corect Ştefan cel Mare (domnitorul), dar Celmare sau Cel Mare (nume de familie: sudat sau nesudat dupa dorinţa purtătorilor; Radu de la Afumaţi, dar Delavrancea; Heliade între Vii, dar Între Gârle (străzi); La Om (vârf de munte).

Regulile care prevăd scrierea cu iniţială majusculă a tuturor termenilor constitutivi (cu excepţia cuvintelor ajutătoare) se aplică şi termenilor din structura unui compus scris cu cratimă; de exemplu: Negru-Vodă, Făt-Frumos, Ursa-Mare, Titu-Gară, Liceul de Matematică-Fizică etc.( Mioara Avram - Ortografia pentru toţi, pp. 232-233).

Cratima îndeplineşte un rol important în scrierea cuvintelor compuse; ea marchează, pe de o parte, statutul de cuvânt compus în opoziţie cu o îmbinare de cuvinte (stabilă sau nu) şi, pe de altă parte, un grad mai slab de sudură - morfologică sau semantică - decât la compusele,scrise într-un cuvânt: traista-ciobanului, când termenii constitutivi nu corespund ca sens realităţii denumite de compus: de exemplu, nume de plante ca cinci-degete, gura-leului, nord-est: când termenii constitutivi îşi păstrează individualitatea semantică, dar compusul are unitate morfologică, schimbându-şi în flexiune numai ultimul termen: de exemplu, nord-est(articulat nord-estul), vrând - nevrând, calea-valea: adverbele şi interjecţiile au de asemenea unele structuri comune, cum sunt lucuiunile sau compusele din termeni înrudiţi (cîine-câineşte,vrând-nevrând, haida-hai) şi cele din termeni asemănători (calea-valea, nitam-nisam, tura-vura).

EMINÉNT, -Ă, eminenţi, -te, adj. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite; excepţional, superior, remarcabil, excelent. – din fr. éminent, lat. eminens, -ntis.

(DOOM) IMINÉNT, -Ă, iminenţi, -te, adj. Care este gata să se producă, să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita); inevitabil. – Din fr. imminent, lat. imminens, -ntis. (DOOM) Greşit: eminent / iminent Marian este un elev iminent.

Atacul din 11 septembrie 2001 din SUA a fost eminent.

Corect: Marian este un elev eminent. Atacul din 11 septembrie 2001 din SUA a fost iminent.

Scrierea grupului de litere cs impune unele dificultăţi atunci când este folosit în interiorul numelor proprii.

Greşit: Vasile Alexandri. Corect: Vasile Alecsandri.

Se pot scrie cu cs - conform dorinţei purtătorilor sau/şi tradiţiei de familie - unele nume proprii de persoane (prenume şi mai ales, nume de familie) reprezentând variante ale unor nume a căror scriere recomandabilă este cu x. Ca exemplu: Acsente, Alecsa, Licsandru.

Din toate acestea, scrierea cu cs s-a impus la numele de familie Alecsandri) pentru familia poetului (Vasile Alecsandri, căci, altminteri,există şi purtători ai aceluiaşi nume scris cu x. (v.Mioara Avram - Ortografia pentru toţi, p. 155).

Mariana Vînătoru Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Craiova

Necunoaşterea sensului corect al neologismelor generează grave confuzii paronimice. PARONÍM, paronime, s. n. Cuvânt asemănător cu altul din punctul de vedere al formei, dar deosebit de acesta ca sens (şi ca origine). – din fr. paronyme.(DOM)

roata soarelui • 27

LA JOURNÉE DE LA FRANCOPHONIE 2016 AU COLLÈGE TECHNIQUE DE TRANSPORTS, PIATRA-NEAMŢ

C

haque année, le 20 mars on fête la Journée Internationale de la Francophonie. On fête la langue et la culture française et les locuteurs de français du monde entier, soit qu’il s’agit des locuteurs de français comme langue maternelle, soit des locuteurs qui parlent le français comme langue seconde.

Pour marquer cet événement, au Collège Technique de Transports de Piatra Neamt, les profe-sseurs Dana Maria Tanase et Camelia Ripschi ont organisé une serie d’activités dédiées à la Francophonie: des présentations PowerPoint et des débats concernant la Francophonie, une exposition d’affiches réalisés par les élèves de notre collège et un concours de langue française auquel ont participé des élèves de plusieures classes. Le concours appellé “JEUX DE MOTS” a réuni 22 participants, des élèves de IXeme A, IXeme B, IXeme A prof., Xeme A et XIIeme A et il s’est déroulé au Centre de Documentation et d’Information de

28 • roata soarelui

notre collège. Ce concours a eu comme objectif de sensibiliser les élèves à mieux apprendre le français pour pouvoir bénéficier des oportunités réelles dans leurs vie future. Les élèves gagnants ont été: Ier prix- Sava Adrian Alexandru (IXeme A), IIeme prix – Teoharie Razvan( XIIeme A), IIIeme prix – Cilibiu Ionut( IXeme A) et deux mentions, Radu Marian et Ghiba Alexandru Ionut, les deux de IXeme A. Tous les

participants ont réçu des diplômes.

On a l’esperance que nos élèves ont bien réçu notre initiative et, pour l’avenir, on se propose d’autres activités inédites.

Prof. Dana Maria Tanase Colegiul Tehnic de Transporturi, Piatra-Neamţ

ELEV PENTRU O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ ganismul: să urmezi un curs, să trăiești în permanență experiențe noi, să călătorești, să înveți o deprindere nouă.

Pentru dimensiunea socială, trebuie să acordăm atenție oamenilor: familia, prietenii, colegii, comunitatea. Pe plan spiritual avem cărțile fundamentale pentru fiecare religie, îndrumările, lucrările spirituale și rugăciunile. Învățarea de-a lungul întregii vieți este un proces esențial pentru a avea o viață completă. Școala, indiferent cât de mult studiem, este numai începutul. Educația nu atinge niciodată un punct final. Nu vom avea niciodată un moment în care să spunem: “Din acest moment nu mai am nimic de învățat!” . Și e bine că e așa. Chiar dacă trupurile ne sunt încă vii, murim înlăuntrul nostru când încetăm să învățăm. Hrănirea și exersarea minții în permanență ne crește nivelul energiei și entuziasmul pentru viață, găsim mai multe semnificații și mai multă bucurie, devenim mai interesanți și mai înțelepți. Cu cât învățăm mai mult, cu atât se deschid mai multe orizonturi. Cu cât învățăm mai mult, cu atât avem mai multe de aplicat și mai multe rezultate de obținut. Cu cât învățăm și aplicăm mai multe, cu atât viața noastră capătă sens. Se conturează misiunea noastră pe acest pământ, acum și în viitor. Cu cât știm mai multe lucruri, cu atât crește numărul celor pe care nu le știm, dar care așteaptă să fie descoperite: “Să nu lași să treacă o zi fără să vezi, fără să auzi sau fără să citești ceva frumos...” (Goethe).

V

iața are patru dimensiuni fundamentale: fizică, mentală, socială și spirituală. În fiecare categorie avem nevoie de hrană și de exercițiu, de înnoire. Cu toții ar trebui să ne punem întrebări de tipul:

Există multe moduri în care învățăm fără să citim, dar cărțile încă ne asigură una dintre cele mai accesibile forme de educație pe care le-am avut vreodată. Lumea cărților este o adevărată magie, ele fiind printre cele mai prețioase bunuri ale noastre: “O carte bună este cel mai bun prieten, azi și pentru totdeauna” (Martin Tupper).

1. În ce domenii mă “hrănesc” suficient?

2. C ăror domenii am nevoie să le dedic mai mult timp și mai multă energie?

Astfel, pentru planul fizic avem nevoie de alimente hrănitoare, odihnă suficientă și exerciții fizice regulate.

Mintea are tot atâta nevoie de hrană și exercițiu ca și or-

Ștefan COBUZ, clasa a XII-a B Prof. coordonator: Diana-Petruța MAHU Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 29

ZOE - DINAMISM ELECTRIC ȘI PERSONALITATE

POWERED BY

Performanțele dinamice Să vorbim puțin de performanțele dinamice. Motorul electric dezvoltă o putere maximă de 65 kw, ceea ce, în teorie, s-ar traduce în 88 CP. În practică, însă, până pe la 80 km/h, apăsarea puternică a pedalei de accelerație are ca rezultat un demaraj demn de un hot-hatch urban, de cel puțin 100 CP. ”De vină” este eficiența mult mai bună a motorului electric față de un motor termic având valori de putere similare (o eficiență cam de patru ori mai bună, ca idee…). La care se mai adaugă obținerea cuplului maxim de 220 Nm (adică aceeași valoare ca la dieselul 1.5 dCi) încă de la plecarea de pe loc.

Efectul demarajului ar putea fi mult mai puternic, dar mașina e domolită de bateriile cam grele, care ridică masa proprie a lui Zoe la peste 1,5 tone (cu 500 kg mai mult decât un Clio pe benzină). Oricum, grație eficienței motorului electric, în trafic urban și la viteze de până la 100 km/h Zoe nu dă semne în niciun moment că ar fi o mașină submotorizată – dimpotrivă, mi se pare chiar prea sprintenă pentru ce e nevoie de la o mașină de oraș. Ceea ce poate duce chiar și la situații mai… “obraznice”, în care poți provoca mașini mult mai potente la semafor. Evident, nu pentru asta a fost creat Zoe, dar e, poate, cea mai bună dovadă pe care le-o pot aduce detractorilor mașinilor electrice.

Dacă bateriile grele reprezintă un oarecare dezavantaj, poziționarea bateriilor aduce și un avantaj neașteptat. Plasate în podea, sub scaune, acestea îi conferă lui Renault Zoe un centru de greutate foarte coborât și, atenție, o excelentă stabilitate la abordarea curbelor în

30 • roata soarelui

viteză. Asta în condițiile în care suspensiile rămân foarte moi, specific francezilor, iar poziția la condus e ușor mai ridicată decât într-un Clio. Nu cred că exagerez dacă, la capitolul manevrabilității, comparăm Zoe cu un Clio RS, de exemplu. E adevărat, lipsesc incisivitatea direcției sau sentimentul de sportivitate, dar, inginerește vorbind, Zoe se pretează la manevre agresive mai mult decât ar fi cazul.

Aşadar, Renault Zoe se dovedește o mașină confortabilă și cu un răspuns foarte bun la accelerări și reprize. În plus, trebuie să recunosc faptul că apreciez mai mult un stil ceva mai dinamic – iar, din acest punct de vedere, Zoe m-a cam lăsat mască, deoarece nu mă așteptam de la o mașinuță simpatică și așa-zis cuminte să fie atât de manevrabilă, ba chiar destul de entuziasmantă în regim mai agresiv.

Consum și autonomie În teorie, Renault Zoe e capabil să parcurgă 210 km cu ”un plin” – adică la o încărcare completă a bateriilor. Însă aceasta e mai degrabă o valoare foarte optimistă, specifică unor condiții de măsurare în laborator. Inginerii francezi afirmă că, în condiții normale de condus, trafic și temperatură, Renault Zoe oferă o autonomie realistă de circa 150 km. La preluarea mașinii, se observă că afișajul computerului de bord creditează mașina cu o autonomie maximă de 130 km. Însă aici trebuie ținut seama de faptul că softul de bord face o estimare a autonomiei ținând seama de stilul de condus de până atunci. În cadrul testului internațional cam toți jurnaliștii au prioritizat performanțele dinamice,

devine clar că această valoare nu e chiar concludentă.

Designul general al lui Renault Zoe departajează destul de ușor mașina în categoria clasei mici – dimensional, în această categorie se încadrează Renault Zoe, datorită lungimii de 4,08 metri (cu 3 cm mai mult decât Dacia Sandero și cu 2 cm mai mult față de Renault Clio, ca idee). Cu linii curbe care au darul să atragă în primul rând atenția publicului feminin, cu o parte frontală fluidă și high-tech, grație farurilor demne de o mașină sport, cu stopurile simpatice și disi- mularea mânerelor portierelor spate în rama ușilor, noul Renault Zoe e o mașină cu personalitate. Însă ce poate părea frapant, este stilul general foarte normal, mașina nefiind nicidecum un bolid ci doar o mașină cu propulsie alternativă. Zoe arată pur și simplu a mașină normală, fără a încerca să se adreseze strict publicului restrâns care vrea o mașină ecologistă. Iar, din acest punct de vedere, îi apreciez pe francezi pentru că, oarecum la nivel subliminal, încearcă să ne convingă că această

mașină electrică e cât se poate de normală și adaptată cam oricărui client actual de mașini de clasă mică.

Interior și spațiu De cum am intrat în mașină, observăm că designerii au aplicat principiul de bază întâlnit și la exterior: de ce să oferi un design futurist și complicat, doar pentru că mașinile electrice sunt percepute de marele public drept ceva radical, din moment ce ai la dispoziție un creuzet reușit de elemente de pe Clio? Pentru că bordul lui Zoe e, în mare parte, copy-paste de la Renault Clio, dar cu niște adaptări care să accentueze impresia de mașină verde – în principal prin culorile cât mai deschise, dar și prin interesantele ornamente în albastru-electrizant.

Una peste alta, în scaunul șoferului te simți ca într-o mașină normală de clasă mică, deoarece toate comenzile și afișajele arătau familiar, așa încât temerile unora că ar trebui şcolarizaţi pentru a se obișnui cu o mașină electrică sunt pur și simplu hilare. Eventual se vor pierde cinci secunde în plus pentru adaptarea la informațiile furnizate de displayul din spatele volanului, display care înlocuiește convenționalele vitezometru, turometru și litrometru.

Chiar și în spate lucrurile stau foarte bine, deoarece ampatamentul de 2.588 mm asigură un spațiu generos pe banchetă, la același nivel cu Dacia Sandero. Asta în timp ce portbagajul are o capacitate care variază între 338 și 1.225 litri, adică mai mult decât suficient pentru o mașină de oraș. Doar când e nevoie de rabatarea banchetei unii ar putea comenta că nu se obține o suprafață perfect plană de transport a obiectelor voluminoase sau că plasa care conține cablul de alimentare mai fură niște litri din capacitatea totală. În concluzie, Renault Zoe se dovedește o mașină confortabilă și cu un răspuns foarte bun la accelerări și reprize. În plus, trebuie să recunoaştem faptul că apreciem mai mult un stil ceva mai dinamic – iar, din acest punct de vedere, Zoe este o maşină simpatică și așa-zis “cuminte” să fie atât de manevrabilă, ba chiar destul de entuziasmantă în regim mai agresiv.

Elev, Brozer Ioan Alexandru, clasa XI-a B. P Coordonator, prof. Mihai Capşa-Togan Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 31

CUM SĂ NU TE IUBESC?

Dragă Voluntariatule, Cum să nu te iubesc? Cum să mă despart de tine? Nu că aș avea intenția să o fac, ai devenit o parte indispensabilă din mine încât, uneori, am senzația că îmi pierd propria-mi identitate și o fur pe a ta. Aş vrea să îți port numele, dar încă nu sunt suficient de pregătită pentru acest lucru. Aș vrea ca, în viitor, persoanele din jurul meu să nu îmi mai spună pe nume, ci să mă strige Tu. Încă de când ai intrat în viața mea, de prin decembrie 2015, știam că ești mai mult decât sufletul meu pereche.

Ai venit timid cu o inițiativă de a fi membră a uneia din multele familii pe care le ai, numită „Forumul Tinerilor din România” și mai exact într-o familie și mai mică ce poartă numele de „Dialog Structurat cu TINErii”. Miai dat ocazia ca, într-un timp foarte scurt de la „adopția” mea, să mă ajuți să fiu organizatoare la cel mai frumos și ambițios proiect: „Adunarea Generală a Dialogului Structurat cu TINErii”. Nu pot să zic că a fost ușor, că mi-ai dat opțiunile cele mai accesibile, dar ambiția pe care am găsit-o în lăuntrul meu de care nu știam, a devenit un factor important pentru realizarea evenimentului ce a avut loc în perioada 18-20 martie 2015 în orașul meu natal, Galați. Nu pot afirma că nu am avut dorința să renunț, să nu mai lupt împotriva atâtor factori care nu făceau altceva decât să ne împiedice să reușim. Când am văzut câte obstacole sunt în realizarea unui eveniment, mai ales unul în

32 • roata soarelui

care sunt implicate 200 de persoane, am zis că poate nu ne mai potrivim, dragul meu prieten. Ceea ce m-a motivat până la capăt nu a fost ambiția la început, ea a apărut mai târziu, ci rezultatul. Nu mi-a venit să cred că, fără să ne dăm seama, am depășit toate obstacolele și am creat un eveniment de neuitat. Câte coborâșuri au fost la transformarea proiectului din idee în realitate, atâtea suișuri au fost pe durata lui. M-am bucurat enorm când am văzut că nu există niciun fel de inconveniență, că am găsit destule sponsorizări pentru toate materialele necesare, că fiecare persoană, fie el participant, ambasador sau voluntar, a petrecut niște clipe de neuitat prin calitatea pe care am reușit să i-o dăm Adunării. Dacă nu crezi succesul pe care l-am avut... te invit să te uiți cu atenție la poza de final de mai jos.

Ce vezi?

Ei bine... așa arată fericirea. Așa arată niște oameni frumoși, zâmbitori, optimiști și ambițioși, plini de idei incredibile care vor schimba lumea.

Dacă nu crezi că noi, tinerii, suntem schimbarea, atunci privește această poză ori de câte ori este nevoie până începi să crezi în noi.

La 16 ani, organizam primul eveni-ment... Viitorul suna promițător. Și așa a și fost. Acest debut mi-a oferit șansa de a cunoaște mulți oameni pasionați de ceea ce fac, adică de tine, dragul meu prieten, și, în

ciuda vârstei mele destul de fragede pot zice, am fost invitată să mă alătur diferitelor evenimente ce au avut loc într-un viitor foarte apropiat.

Astfel, la scurt timp după Adunarea Generală și după feed-back-ul primit din partea participanților, unii dintre aceștia fiind colegii mei de liceu, doamna director a instituției în cadrul căreia învățam, m-a rugat să o ajut cu o idee pe care dumneaei o avea de ceva timp, lipsindu-i doar persoana potrivită care să o ajute. Într-o sâmbătă a lunii aprilie, mă aflam la școală, dar nu în calitate de elev.

Am fost mândră să fiu organizatorul „Porților deschise” a liceului care m-a format ca om. Din experiența primului eveniment organizat, știam unde am greșit atunci și cum pot să îi fac pe oamenii care ne călcau pragul, în vederea înscrierii în următorul an școlar a copiilor în acel liceu de prestigiu din Galați, să aibă o experiență de neuitat. Am învățat atunci cum să organizez atât un eveniment de genul acesta, cât și o echipă. Am descoperit multe persoane cu idei incredibile, dar care nu se puteau afirma din cauza timidității sau a fricii de eșec. Am reușit să îi învăț că în lucrul în echipă nimic nu este greșit și că nimeni nu îi judecă pe ceilalți. Am devenit în scurtul timp de o săptămână, termenul care mi s-a dat pentru a duce această sarcină la bun sfârșit, o mică familie unită cu care în continuare colaborez fără nicio problemă.

Pot afirma cu mândrie că am reușit, împreună cu oameni minunați care

mi-au fost alături, să facem o impresie magnifică prin întreg programul pe care l-am conceput și prin tururile școlii, dar mai ales prin discuțiile libere profesori-părinți ai viitorilor elevi.

Cât de mare a fost succesul? În acel an, potrivit unei statistici făcute de doamna director, s-au înscris de două ori mai mulți copii în ciclul gimnazial față de anul precedent. Eu am făcut asta?... Școala a fost intermediul prin care am ajutat un alt copil minunat de a face o operație costisitoare pentru a își îndeplini visul: de a juca în continuare tenis. Alături de colegii mei de clasă, am organizat o acțiune caritabilă care a constat în două evenimente într-unul singur. „Din inimă pentru Rareș” a fost un proiect prin care ne doream să strângem cât mai multe fonduri pentru acest suflet care avea nevoie de ajutorul nostru. De ce sunt interesați tinerii de astăzi? Ne-am întrebat...

Am vrut ca succesul nostru să fie garantat așa că am invitat câteva nume sonore din industria muzicală să îi inspire pe elevii și nu numai, interesați de muzica lor, biletele la aceste sesiuni, două într-o zi de joi și două în următoarea zi, fiind contra cost. Cine nu a putut ajunge la aceste sesiuni deschise, i-au putut asculta pe câțiva din invitații noștri într-un concert live, excepțional. Am reușit să strângem suma necesară? Ei bine... nu. Nu doar atât. Operația a fost efectuată cu succes în Germania, Rareș este un băiat sănătos din toate punctele de vedere, iar cu banii rămași, se bucură acum de o experiență de neuitat, dar și de un echipament nou, integral de tenis.

Luna mai mi-a adus o provocare la care nu credeam că pot face față.

Datorită „Adunării Generale”, multe uși mi s-au deschis. Ocupându-mă la primul eveniment de orice, de la detaliile din back-stage până la strângerea tuturor materialelor, niște oameni minunați au aflat cu ce mă ocup și în timpul liber pe care îl mai petrec și fără tine, voluntariatule. Cei de la AIESEC, altă familie din care mă pot mândri că fac parte, m-au rugat să fiu fotograful lor la un eveniment plin de succes, la sfârșitul acestuia având un contract de voluntariat cu aceștia. „Youth Forum” a fost deschizătorul de

uși în cadrul AIESEC, în prezent fiind fotograful lor oficial la orice tip de eveniment, uneori călătorind împreună cu ei prin țară.

Luna iulie a debutat cu organizarea unui eveniment educativ prin care noi, niște tineri frumoși și ambiţioşi, ne-am jucat cu toți copii dintr-un parc din orașul în care sunt mândră să afirm că se mişcă, că nu a ajuns un oraș mort. De asemenea, la sfârșitul zilei, copii au plecat și cu câteva noțiuni noi în domeniul muzicii, englezei, românei și francezei, unii învățând să citească sau să vorbească mai bine în limba engleză sau franceză. Am dat în mintea copiilor pentru o zi și ei bine... am fost fericiți cu adevărat, amintindu-ne cu drag de perioada de aur, copilăria.

Prin intermediul ambasadoarei pe județ a „Forumului Tinerilor”, am aflat de cei de la Asociația Generației de Azi (AGA). La aproape 17 ani, am învățat ce înseamnă îmbinarea utilului cu plăcutul și a realizării unei Școli de Vară. Președintele asociației a avut încredere în mine că mă voi descurca ca organizator a celei mai frumoase tabere în care am participat vreodată. Și nu i-am înșelat așteptările. Timp de o săptămână, am luat parte la cele mai creative workshop-uri și cele mai utile ateliere, aceste fiind, în ambele cazuri, cinci la număr.

Cu ajutorul trainerilor, am învățat cum se scrie un proiect Erasmus, mi-am găsit drumul pe care aș vrea să îl urmez, am învățat să compun o melodie de la zero, am furat din tehnicile celor de la UNATC în materie de film și teatru și, desigur, ne-am distrat împreună cu oameni din toate colțurile țării, fiecare cu povești de neuitat creând ,împreună, o alta la sfârșitul proiectului. Spre bucuria mea, în perioada lunii octombrie am ajutat și la recrutarea noilor voluntari, pe viitor urmând organizarea unei “Școli de Iarnă” și, desigur, ... nelipsitei “Școli de Vară”, o tradiție, deja, în cadrul familiei AGA. Chiar dacă nu ți-am mulțumit aproape niciodată, îmi curgi deja prin sânge. Și asta e mult mai important decât orice declarație. Nu știu ce m-aș face fără tine. Știu că acum par doar vorbe dar, de multe ori, țiam demonstrat că îți sunt loială. Mai ții minte când, mulțumită ție, miam făcut ziua de naștere la Cluj în

cadrul unui proiect organizat tot de cei care mi-au deschis ușa casei tale, “Dialogul Structurat cu TINErii”? A fost o experiență unică ,din care am învățat cum putem evita un conflict, cum să evităm sa devenim ȘEFI și să ne exploatăm calitățile de LIDER. Munca în echipă desigur, a fost nelipsită. Împreună, timp de 3 zile, am avut parte de întâlniri cu autoritățile, de open space-uri, de dezvoltare personală și, desigur, de oameni atât noi cât și vechi cu care prieteniile s-au legat inevitabil. Am muncit împreună, ne-am distrat împreună, am simțit împreună. Am găsit răspunsuri la niște probleme majore ale societății, fiecare la rândul său încercând să implementeze proiecte care să ducă la schimbare în propriul județ de proveniență. Datorită președintelui „Forumului Tinerilor din România” am învățat mai multe despre familia noastră și am creat planuri de acțiune pentru anul viitor și nu numai.

Numai la un weekend distanță de experiența din Cluj, capitala mă aştepta. Anul acesta am făcut parte din organizarea RIUF-ului, ediția de toamnă din perioada 1-2 octombrie din București. Am fost în departamentul de Marketing și PR, un departament pe care am dorința de a îl urma în viitor la facultate. Chiar dacă nu am fost prezentă la întreaga pregătire a evenimentului, munca mea a fost vizibilă atât pe rețelele de socializare, prin promovarea celui mai mare târg de universități, dar și la fața locului. În viitor, datorită implicării fără oprire, mă așteaptă ediția RIUF-ului la Galați care va avea un succes răsunător.

Datorită ție, prietene de nădejde, am învățat multe. A fost o învățare practică, care a ajutat la formarea mea ca om și a găsirii unui scop în viață. Țin să te avertizez că oriunde te-ai duce, te voi urmări. Nu vei scăpa de mine. Și îți mulțumesc că îmi dai ocazia de a mă simți vie prin tot ceea ce faci. Am realizat, mulțumită ție, că totul are un început și, grație lui, poți să faci ceea ce îți place, devenind o hrană pentru suflet! Îți mulțumesc că mi-ai dat ocazia să te cunosc și să rămân în viața ta! Mulțumesc pentru tot!

Cu multă dragoste, Un simplu voluntar (aka Alexandra Ivașc) Liceul “Carol I” - Bicaz, Neamț

roata soarelui • 33

ROLUL EDUCAȚIEI ÎNTRE PROVOCARE ȘI MODERNITATE ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

E

ducaţia a fost de-a lungul timpului divers definită şi înţeasă.

Putem porni de la prime afirmaţii precum este acea a lui Democrit, conform căruia Natura şi educaţia sunt asemănătoare. Într-adevăr, educaţia transformă pe om, şi transformându-l îi dă (a doua) natură sau ce a lui Aristotel, care afirma că Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte sau cea a lui Will Durrant Educaţia este descoperirea treptată a ignoranţei noastre şi ajunge la acele afirmaţii literare cum este cea a lui Mark Twain, conform căreia Educaţia este calea de la ignoranţa încrezută la incertitudinea jalnică sau cea a lui Anatole France, care considera că Educaţia nu înseamnă cât de mult ai reţinut, şi nici măcar cât de multe cunoşti. Este capacitatea de a diferenţia între ceea ce ştii şi ceea ce nu ştii sau din perspectiva poetică a lui Yeats, Educaţia nu este umplerea unei găleţi, ci aprinderea unui foc. Chiar şi oamenii influenţi de stat au realizat o serie de definiţii ale educaţiei, înţeleasă şi definită cu ajutorul termenilor militari şi prin compararea cu aceştia.

Un exemplu îl constituie cea a lui Nelson Mandela, care opina: Educaţia este cea mai puternică armă pe care o puteţi folosi pentru a schimba lumea sau cea a lui Stalin: Educaţia este o armă ale cărei efecte depind de cine o ţine în mâini şi spre cine este ţintită.

Educaţia este o metodă prin care cineva capătă un nivel mai ridicat de prejudecăţi, Educaţia este procesul prin care o grămadă de prejudecăţi îţi sunt vârâte pe gât (Martin Fischer), Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat, Educaţia este puterea de a gândi limpede, puterea de acţiona bine în lucrarea lumii, puterea de a aprecia viaţa, Educaţia nu este doar un mijloc

34 • roata soarelui

de a-ţi câştiga existenţa sau un instrument pentru a face avere, Educaţia este iniţierea în viaţa spiritului, pregătirea sufletului uman în căutarea adevărului şi a virtuţii şi exemplele de acest gen pot continua la infinit.

Indiferent de numărul definiţiilor pe care educaţia le-a avut în decursul timpului, un singur lucru este cert: rolul acesteia în fiecare societate a fost major, a constituit amprenta acelei societăţii şi cartea ei de vizită.

Auzim adesea expresii caracterizatoare precum: „este un om lipsit de educaţie” sau opusul acesteia, „este un om cu o educaţie aleasă”.Dar în ce constă lipsa sau „surplusul” de educaţie? Există vreo formulă magică prin care să putem dobândi o anumită educaţie şi aceea să ne rămână veşnic? Sau educaţia noastră începe în copilărie, dar nu se finalizează niciodată, pentru că mereu ne putem “şlefui” noi ca fiinţe umane, şi prin urmare şi educaţia pe care am primit-o sau am dobândit-o?

Lumea contemporană se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi imprevizibila a ştiinţei şi tehnicii, generând o gigantică mişcare de idei, de invenţii şi descoperiri, o creştere exponenţială a informaţiei şi a tehnologiilor de vârf. Acestea au drept consecinţă informatizarea societăţii, restructurarea şi reînnoirea unor demersuri epistemologice pluridisciplinare, din toate sectoarele vieţii sociale.

Societatea contemporana se confruntă cu resursele limitate de materii prime şi de energie, cu creşterea demografică, cu adâncirea decalajului dintre ţările bogate şi sărace, cu deteriorarea continuă a mediului înconjurător şi cu conflictele interetnice.

Soluţia acestei crize o constituie reforma învăţământului, care să producă transformări adânci

în raport de specificul fiecărei ţări, o noua politică a educaţiei pentru creşterea calităţii acesteia şi imprimarea caracterului prospectiv.

Educaţia interculturala reprezintă o topica importantă a discursului educaţional şi a practicilor educative în contemporaneitate. Contextele geopolitice, economice, culturale proprii Europei de astăzi şi din viitor prefigurează o intensificare a schimburilor şi transformărilor pe toate planurile. Europa contemporană nu mai poate fi înţeleasă şi tratată static, într-o viziune închisă, ci, în primul rând, prin prisma schimbărilor politice, sociale, culturale, eco-

nomice, tehnologice, ce par a fi singura constantă a lumii în care trăim.

O Europă nouă trebuie să evite capcana euro-centrismului şovin, tentaţia unei replieri asupra ei-însăşi care ar trăda vocaţia cu adevărat europeană care este cea de deschidere către lume. Căci identitatea culturală a Europei se defineşte prin relaţiile sale cu ceilalţi.

Oana Stănculescu Ilie Palatul Copiilor, Craiova

roata soarelui • 35

NE EDUCĂM PENTRU VIITOR PRIN F.E. BUSINESS GIFTS S.R.L. și echipă, de a ne învăța să socializeze cu oameni noi și a face schimb de experiență cu aceștia.

Metoda firma de exercițiu se caracterizează prin două aspecte definitorii: virtual: nu există bani sau bunuri; real: se respectă uzanțele comerciale, fluxul informațional, documentele și circuitul documentelor.

F

irma de exerciţiu este o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor.

Obiectivul principal al învăţării prin firma de exerciţiu îl reprezintă dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor prin: familiarizarea elevilor cu activităţile specifice unei firme reale; simularea proceselor economice specifice mediului real de afaceri; dezvoltarea limbajului de afaceri; creativitate, gândire critică, asumarea responsabilităţii, lucrul în echipă, auto-organizare şi auto-evaluare a resurselor individuale, flexibilitate. Implementarea conceptului de “firmă de exerciţiu” îşi propune crearea tipului de întreprinzător dinamic, capabil să aducă pe piaţă un nou produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie.

Simularea situațiilor de succes și a celor de eșec reprezintă pentru experiența elevilor o componentă esențială și necesară a procesului de învățare. Însușirea competențelor cheie (ex. Capacitatea de a lucra în echipă, gândire interdisciplinară, competențe de comunicare, capacitatea de a lua decizii) le permite elevilor obținerea unor abilități profesionale și a unei flexibilități indicate pe piața de muncă precum și totodată descoperirea afinităților față de un anumit loc de muncă. Competențele obținute pot determina reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă, aspect deosebit de benefic pentru viitorii angajați cât și pentru angajator. Puterea firmei de exercițiu stă în relaționarea determinată de derularea de tranzacții pe piața firmelor de exercițiu (naţională și internaţională) precum și de comunicarea cu mediul extern la firmei de exercițiu, respectiv: colaborarea cu firma “mamă”/firma mentor, cu alți agenți economici, cu instituții ale statului, etc. Firma de exercițiu, complexă ca metodă, motivată ca efecte, e o provocare atractivă atât pentru elevi cât și pentru profesori.

Firma de exercițiu F.E. Business Gifts S.R.L. a fost înființată de un grup de 14 elevi ai Colegiului Economic “Dionisie Pop Marțian” din clasa a XI-a A, care sunt îndrumați de către profesorul Carmen Ciocan. Această firmă are ca obiectiv punerea în practică a cunoștințelor teoretice acumulate la modulele de specialitate. F.E. Business Gifts S.R.L. este o firmă de exercițiu dedicată comerțului cu amănuntul și vă oferă cea mai largă gamă de produse de papetărie și cadouri. Produsele se caracterizează prin calitate la un nivel superior şi un aspect modern, atrăgător, plăcut ochiului.

F.E. BUSINESS GIFTS S.R.L. a obținut numeroase premii în decursul anilor, pe diferite secțiuni. Atât înființarea acestei firme de exercițiu, cât și preluarea ei, este o oportunitate foarte mare de a înțelege cum se administrează și derulează o firmă. Cu ajutorul F.E. elevii pot descoperi calități antreprenoriale, își pot testa competențele lingvistice și pot aplica cunoștințele acumulate la materiile de specialitate. Târgurile organizate atât național cât și internațional sunt un bun prilej, de a se forma ca

36 • roata soarelui

În concluzie, firma de exercițiu este o modalitate de a crea un viitor mai bun, prin șansa de pune în aplicare și a acumula cunoștințe în domenii de specialitate. Un viitor îl construim împreună prin șansă, devotament și perseverență.

Prof. Carmen Ciocan Colegiul Economic “ Dionisie Pop Marțian“ Alba Iulia

PROIECTUL ECO-ȘCOALA

C

olaborarea cu “Eco-Școala” presupune o implicare activă a elevilor în realizarea diverselor proiecte pe teme de protecţie şi conservare a mediului înconjurător.

Problemele mediului înconjurător din România sunt în parte ale fiecărei persoane care doreşte să trăiască într-o ţară cât mai curată, cu ape nepoluate, spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii.

Colegiul Tehnic de Transporturi s-a înscris în acest proiect în anul 2009 ca urmare a unui parteneriat existent între scoală şi Agenţia de Protecţie a Mediului Piatra-Neamț.

Eco-Codul “Reporterii Naturii” a fost promotorul planului de acţiune şi un liant în scopul educaţiei ecologice.

Din această cauză ne-am bucurat de ajutorul tuturor elevilor pe parcursul celor 7 ani de parteneriat. În anul 2012 am dobândit “Steagul Verde”, pe care ne-am străduit să îl menţinem în şcoala noastră.

Datorită activităţilor propuse în “Planul de acţiune”, s-a urmărit schimbarea viziunii elevilor vis-á-vis de exploatarea resurselor. Întotdeauna s-au întocmit pliante cu scop informativ, au fost afişate modele tematice la avizierul şcolii şi la planul cu activităţile “Eco-Școala”. Am beneficiat de o bună colaborare cu reprezentanţii APM Neamţ, Ocolul Silvic şi Primăria oraşului Piatra-Neamț.

Noţiunile activităţilor propuse au fost introduse la orele de dirigenţie, fizică, chimie, biologie şi chiar la cele de matematică.

În luna mai 2016 ne-am bucurat de prezenţa comisiei CCDG, prilej cu care am fost reevaluaţi pentru a doua oară.

Mulţumesc pe această cale tuturor elevilor, doamnelor director, cadrelor didactice şi oamenilor de întreţinere care s-au implicat activ în susţinerea proiectului, demonstrând în felul acesta că “Suntem o echipă!”.

APEL: “Fii schimbarea, creează viitorul!”

Prof. Varga Gabriela Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 37

PROFESOR - PĂRINTE, DIALOGURI CONSTRUCTIVE! În final vă fac o propunere, se numeşte exerciţiul celor 30 de zile!

Pentru a produce orice schimbare sunt necesare două lucruri: iniţiativa şi perseverenţa. Încercaţi timp de 30 de zile să nu criticaţi nici unul dintre elevii dvs. Înlocuiţi formula “Ai greşit” cu “Ai fi putut să faci mai bine”. Veţi fi uimiţi de rezultate.

Nu există alte condiţionări decât cele pe care ni le impune mintea noastră!

P

rivind acelaşi reper, în cazul de faţă relaţia profesor – părinte, putem vedea lucrurile diferit şi totuşi să avem fiecare dintre noi dreptate.

Este natura umană! Aşa a fost şi va fi întotdeauna! Armonizarea diferenţelor dintre noi dă măsura colaborării noastre. Aici trebuie să ne canalizăm energiile!

Atitudinea noastră este filosofia noastră! Emerson spunea: “Ceea ce eşti, îmi răsună atât de tare în urechi încât nu pot auzi ceea ce îmi spui!”

Copiii văd şi înţeleg mai mult decât credem sau ne-am dori noi să o facă.

Pe drumul devenirii noastre, ca profesori, se conturează modelul ce-l propunem elevilor noştri.

Soluţia propusă prin acest articol: să identifici diferenţele, să le înţelegi şi să le manageriezi astfel încât prin echilibru să atingi scopul final al colaborării, BINELE COPILULUI!

Nimic din ceea ce ni se întâmplă într-o viaţă nu este întâmplător, trebuie doar să avem răbdare pentru a înţelege firul poveştii! Experienţa noastră de viaţă poate fi mijlocul ce-i înlesneşte copilului dezvoltarea armonioasă pentru desăvârşirea potenţialităţilor sale. Copilul este asemenea unui râu învolburat!

Aceasta este natura lui!

Uniţi în diversitate pentru un scop comun!

Instrumentele noastre de lucru sunt cuvintele şi emoţiile. Dar ştim oare să le folosim?

Putem să îl lăsăm liber, nestăvilit şi atunci va ieşi din albia sa şi va “inunda” totul: gospodării, culturi! Sau îl putem ghida, protejându-i cursul spre o “moară”, de exemplu, şi energia sa va produce făină, hrănind oamenii din gospodării sau se va transforma în electricitate, luminând satul!

Aceasta este povestea misiunii noastre!

38 • roata soarelui

Pentru a putea fi profesori/ diriginţi/părinţi mai buni trebuie mai întâi să încercăm să fim oameni mai buni! Nu poţi fi bun, tolerant, înţelegător cu alţii până nu vei fi bun, tolerant şi înţelegător cu tine!

Lucrul cel mai greu este începutul, primul gând, primul gest pe drumul schimbării.

Aveţi curajul de a deveni ceea ce sunteţi!

Prof. Mariana Gherghina Colegiul Național de Arte “Regina Maria” Constanța

“VISUL NOSTRU A DEVENIT REALITATE !” de la “Auto” în Himalaya

“Am urcat pentru Piatra-Neamţ şi pentru România “

A

cesta este mesajul alpiniştilor Ionuţ Ştefănescu, Adrian Laza şi Iulian Petre (fost absolvent al Colegiului Tehnic de Transporturi, Piatra-Neamţ), care au reuşit să urce pe vârful Cho Oyu (8201m), o performanţă de echipă realizată în condiţii grele de ascensiune.

Cei trei alpinişti din Neamţ au atins vârful Cho Oyu (8201m) pe 30 septembrie 2016, fructificând o fereastră de vreme mai bună pentru atacul final al crestei. Iulian Petre şi Adrian Laza au cucerit “optmii”-arul pe 30 septembrie, la ora 12.00, iar Ionuţ a ajuns la 13.30, fără oxigen suplimentar. “Este o performanţă personală şi de echipă dar am purtat cu mine, în suflet, gândurile tuturor celor care au crezut că este posibil, m-au încurajat şi m-au susţinut.

Valoarea echipei este dată de modul în care fiecare membru ştie să-şi

depăşească slăbiciunile şi înţelege să colaboreze! Îmi felicit colegii de expediţie! “, a spus Ionuţ Ştefănescu în interviul acordat de către echipa nemţeană, redacţiei noastre.

Ionuţ Ştefănescu: Iată că şi visul nostru a devenit realitate! Suntem foarte încântaţi şi uşor emoţionaţi, venind cu un rezultat atât de important pentru expediţia noastră şi pentru noi ca persoane. Discutând exact despre expediţia din Himalaya ne-am gândit de mult timp la ea, eu, mai exact, din timpul liceului, citind marile cuceriri ale “optmii”-arilor. Citeam despre “Zeiţa de peruzea”, citeam despre austriecii care au ajuns pentru prima dată pe vârf. Nici nu am îndrăznit atunci să îmi imaginez că într-o bună zi o să păşesc pe vârf dar, cu siguranţă, mi-am dorit. Iată că timpul a trecut și, probabil, lucrurile nu vin atunci când ţi le doreşti tu, ci vin atunci când

eşti pregătit pentru ele... Și, uite-așa, făcând noi planuri pentru anul acesta, pentru 2016, aveam 2-3 variante de expediţii, chiar formulasem câteva propuneri în cadrul prietenilor noştri, căci noi suntem un grup în Piatra care, de câţiva ani, mergem împreună, într-o formulă sau alta. Înaintând una din propuneri nu am avut un răspuns imediat dar Adrian Laza a venit cu o contrapropunere foarte ambiţioasă la acel moment, pentru mine aproape de nerealizat, fiind vorba de vârful Cho Oyu (Zeiţa de Peruzea), 8200m. Ştiam că ascensiunea pe un asemenea vârf implică nişte pregătiri deosebite, în special cele de natură materială, pentru că expediţia ajungea la peste 15.000 de dolari de persoană... o sumă foarte importantă, vă daţi seama că, la salariul meu de profesor, era de neconceput. Adrian Laza a avut curajul să propună, a avut

roata soarelui • 39

curajul să insiste şi a reușit să mă convingă şi pe mine să mă implic în realizarea acestui vis.

Adrian Laza: A fost o expediție interesantă... Este a doua expediție în care merg cu Ionuț, el având cea mai multă experiență în Himalaya, aflându-se pentru a cincea oară. Cu toate acestea, am planificat această expediție din timp, pe parcursul unui an de zile. Se spune că Cho Oyu este printre cei mai ușori “optmii”- ari dar pot să vă spun, cu mâna pe inimă, că tot ce înseamnă 8000 e greu. De la 7300 m, așa numită „Zonă a morții”, unde nivelul de oxigen este foarte redus, unde cu greu reușești să îți coordonezi mișcările, să reușești să faci lucrurile în așa fel încât să ajungi pe vârf și să te și întorci cu bine înapoi, e foarte dificil Ionuț ne poate spune mai bine deoarece el a urcat fără oxigen, eu am luat oxigen suplimentar de la 7500 m. Șeful expediției, la un moment dat, ar fi vrut să ne întoarcă, considerând că este prea periculos. În mod normal noi ne gândisem să urcăm pe data de 3-4 pentru a ne aclimatiza dar am urcat pe 30, mai repede. Anunțaseră zilele de 28, 29 și 30 ca zile bune dar pe 28 a fost viscol, pe 29 viscol, pe 30 dimineaţa din nou viscol. Şi toată lumea era mirată și confuză, privind spre vârf...

interesantă “bucătăria” asta din spatele unei expediţii, căci tu te pregăteşti acasă, te antrenezi fizic, alergi, mergi pe munte, îţi pregăteşti echipamentul, ajungi, în cazul nostru, în Kathmandu şi schimbi avionul, ajungi în Lhasa, vizitezi două-trei locuri și-ți vine să spui: “Dom’le, cumva, ar fi un mini-concediu” dar nu îţi arde, înăuntrul tău, tu eşti deja pe munte.

Tu eşti pregătit de ascensiune indiferent de ce vezi în stânga sau în dreapta; în mintea ta ești deja în drum spre vârf. Eu m-am bucurat că, cu această ocazie, ne-am reîntâlnit în tabăra de bază avansată cu unul din amicii mei de munte, cu Toni, care este ghid elveţian şi care are un mic club în Elveţia. L-am cunoscut în 2014, când am fost în Mera Peack şi Baruntse. El ne-a spus că pe 27, 28, 29 va fi vreme bună. În 2013, în Nepal, la base camp (tabăra de bază) Ama Dablam am

Îți vine să spui: “Dom’le, cumva, ar fi un mini-concediu” dar nu îţi arde, înăuntrul tău tu eşti deja pe munte.

Ionuţ Ştefănescu: Toată lumea se uita cu o faţă întrebătoare... e

“Sunt două tipuri de oameni care merg în expediţii la altitudini: cei care îşi doresc să ajungă cel mai sus şi cei care nu recunosc.”

40 • roata soarelui

cunoscut o puternică echipă din China şi acum m-am reîntâlnit cu o parte din ei în base camp.

După ce ne-am instalat corturile am plecat spre vârf şi pentru că prognoza în care noi am crezut s-a dat peste cap cu totul. Pe 27, 28 şi 29 vremea a fost foarte proastă, din echipele ce au plecat înaintea noastră s-au tot întors. Şi noi am ezitat, am avut noroc că au fost nişte ore în care chiar dacă vremea se strica de tot, noi ne puteam retrage în siguranţă. Am aşteptat, după care am continuat spre tabăra 3, unde şi aici, la 7500 de metri, vremea era foarte proastă. Aici oricum nu stai foarte mult, ajungi după-amiază, îţi întinzi cortul și stai câteva ore (fiecare echipă decide cât stă până pleacă spre vârf). Am avut noroc de o zi foarte bună, deoarece -16 grade Celsius înseamnă foarte bine. Am ajuns pe vârf unde am stat aproximativ o oră, iar când am dat să scot aparatul de fotografiat au început să apară norii şi au acoperit minunăţia pe care doream să o fotografiez. Am coborât, iar efortul la coborâre a fost unul foarte mare.

Iulian Petre: Când nu ai oxigen, simţi că îţi îngheaţă mâinile şi picioarele. După ce te oxigenezi, lucrurile se schimbă. Şi mie mi-a fost greu, în jur de ora 21 am ajuns în tabăra 1. Am ajuns foarte greu deoarece aveam şi mult bagaj, pentru că ne-am mai strâns din haine şi corturile.

Vrând-nevrând când ajungi pe vârf te încarci cu acea euforie de „Am ajuns! Am reuşit!”, iar la coborâre devii un pic neatent. Coborârea de pe vârf este foarte grea. Ziua următoare, pentru mine, până la base camp a fost o zi foarte lungă dar, deja cu cât cobori, mintea “vede” altfel lucrurile. În data de 15 am ajuns în tabăra de bază avansată. Sunt 3 tipuri de bază: una chiar la poalele muntelui (făcând o paralelă, cam pe la Izvorul Muntelui), una mai sus, medie, şi cea de la 5700.

tre, cel mult 115 de persoane au reușit să urce anul ăsta, din vreo 400 de oameni.

Ionuţ Ştefănescu: Indiferent de ce laude primim noi din partea prietenilor, noi am rămas aceiaşi oameni, nu ne-am schimbat, nu am crescut niciun centimetru în plus. Vă mulţumim foarte mult!

Prof. Mihai Capşa-Togan Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

Sunt două tipuri de oameni care merg în expediţii la altitudini: cei care îşi doresc să ajungă cel mai sus şi cei care nu recunosc. Asta-i realitatea, indiferent de cum ai învârti-o. Dacă, Doamne fereşte, vii cu o sechelă, atunci îţi pui nişte întrebări existenţiale.

Pentru mine a fost a cincea expediţie şi, din toate expediţiile, ne-am întors cu toţi sănătoşi acasă deşi au fost momente, în alte expediţii, în care am evitat, la mustaţă, o accidentare, poate chiar una severă. Reuşita unei expediţii e completă atunci când ne vedem cu toţii în oraş, ne salutăm şi suntem sănătoşi. Abia atunci e mare lucru! Când am coborât în Chinese Base Camp ne-au înregistrat şi ne-au dat certificatul de ascensiune pe vârf.

Am fost pe poziţiile 86, 88 și 89. Până am coborât noi, 89 de persoane au urcat pe vârf şi, după calculele noas-

roata soarelui • 41

Voluntariatul, o experiență fantastică! această situație. Îmi aduc aminte că am solicitat ISJ-ului o cerere de transfer imediat după ce a trebuit să-mi fac înscrierea la profilul nedorit. Când îmi aduc aminte acum cât de determinat eram parcă nu-mi vine să cred, dar toată această determinare își va vedea impactul și folosul în primii doi ani de liceu. În primele zile de liceean boboc mi-am dat seamă că sunt unde trebuie, la științe sociale, unde visurile vor deveni realitate. Mi-am dat seama încă din prima săptămână, că sunt unde trebuie. Dorința mea de a scăpa de timiditate putea începe aici, cum altfel decât prin voluntariat și activități de voluntariat. Astfel, încetul cu încetul am început să mă implic în diferite activități din cadrul liceului, am început să prind încredere în mine și ca toate acestea să pluseze am început să particip și la Grupul de Dezvoltare Personală din cadrul liceului, unde am învățat cum să am încredere în mine, în ceea ce spun și fac.

Termin anul 2014-2015 în calitate de boboc, exact așa cum mi-am propus, cu o multitudine de activități cât mai interesante realizate, dar și cu o grămadă de cunoștințe noi acumulate. Băiatul timid se schimbase, ajunsese în punctul în care putea realiza singur o activitate cu elevi și nu pentru elevi, își dorea să crească tot mai mult în îndeplinirea obiectivelor.

România poate că nu este țara de vis dar, aici, visul meu poate deveni realitate!

E

u nu am știut ce înseamnă să fii implicat, de fapt, eu nu am știut ce înseamnă să faci voluntariat, mereu am fost băiatul timid din banca a treia de la perete, cu câteva cunoștințe medii, care nu era băgat în seamă de profesori, ba mai mult, cel căruia nu i se acordase nici o șansă în viitor. Adevărul este de fapt altul... În viziunea proprie, în spatele băiatului timid se ascundea o adevărată gândire de viitor, cu scopuri și obiective mărețe.

Vacanța de vară de după evaluarea națională a fost momentul în care scopurile și obiective băiatului timid erau gândite. Prima țintă era aceea de a începe cariera de liceean la profilul științe sociale din cadrul Liceului „Carol I” din Bicaz; acum sună destul de simplu dar, atunci, aflasem că nu ajunsesem la profilul dorit. Când a trebuit să-mi fac înscrierea la un profil inacceptabil pentru mine (protecția mediului), mi-am zis că voi face tot ce pot pentru a ieși din

42 • roata soarelui

În vacanța de vară ce tocmai urma, am devenit voluntar în cadrul Bibliotecii „Mihai Eminescu” din Bicaz. Am început să desfăşor activitate după activitate, dar dorința mea era să variez activităţile şi, astfel, să mă pot perfecționa. Am ajuns să fac voluntariat împreună cu diferite ONG-uri din județul Neamț, intram astfel în vizorul voluntariatului județean. În noul an școlar ce tocmai urma am colaborat foarte mult cu ONG nemțene, am realizat multe activități de voluntariat în cadrul liceului dar și în afara acesteia, împreună cu profesori promotori ai educației non-formale, precum prof. Mihai Capșa-Togan.

Obiectivele mele erau deja altele, îmi doream să fac parte dintr-o organizație care desfăşoară activități de voluntariat la nivel național. Oportunitatea nu a încetat să apară. În noiembrie 2015, undeva pe la ora trei dimineaţa, într-o scurtă evadare pe facebook, observ că se caută “Ambasadori ai Dialogului Structurat cu Tinerii” în toată țara. Sigur că nu știam în acea perioadă despre ce e vorba, dar am început să completez formularul de înscriere. Nu mai mult de două ore mi-a luat completarea acestuia, îmi doream ca totul să fie perfect. În cele din urmă am fost desemnat, după mult timp cu sufletul la gură și fără prea multe speranțe, Ambasador al Dialogului Structurat cu Tinerii în cadrul federației” Forumul Tinerilor din România”. Începe o nouă etapă a visurilor mele. Vor urma activități după activități de consultare cu tinerii, la început mi-a fost foarte greu, nu ştiam cum se realizează consultări, care

sunt metodele cele mai bune de consultare, cum se crează o dezbatere cu peste 150 de persoane. Începea astfel viața de voluntari de talie național. Visul meu devenise realitate! În doar şase luni după ce am devenit voluntar național apare o nouă oportunitate de dezvoltare. Ministerul Tineretului și Sportului inițiază rețeaua de Lucrători de Tineret, plecam astfel la Baia Mare timp de o săptămână în iunie 2016 (a fost prima oară când am ieșit din zona Moldovei), unde aveam să particip la un curs pentru inițierea lucrătorilor de tineret. Am învățat cum să organizez consultări, dezbateri și seminarii pentru tineri. Plecam de la Baia Mare cu titlul de voluntar al Ministerul Tineretului și Sportului, dar și cu inițiative de nivel național, nu doar județean.

Începeam astfel, în vacanța ce tocmai urma, să realizez consultări, dezbateri și seminarii cât mai fantastice, pentru tinerii din orașul și județul de care aparțineam. Toate aceste sub titulatura de voluntar al Forumului Tinerilor și MTS. Toată vacanța de vară m-am gândit la tineri și la nevoile acestora. Fiecare consultare realizată reprezenta un succes și o proprie mulțumire.

Numele meu este Damian Iulian Pancu, în prezent sunt elev în clasa a XI-a, iar din luna octombrie 2016 sunt președintele Consiliului Școlar al Elevilor în cadrul Liceului “Carol I” din Bicaz. Uitându-mă la anii ce tocmai au trecut îmi zic: Se poate, dacă vrei, se poate face orice!

Dacă eu am reușit din băiatul timid, fără nici o speranță de viitor din partea celor din jur, să ajung exact acolo unde mi-am dorit, atunci TU sigur poți face mai mult! Poți fii cea ce-ți imaginezi! Trebuie doar să muncești, să crezi în visul tău și să citești, să începi să citești legat de ceea ce-ți dorești. Dorința mea în prezent este să ajung președintele Consiliului Județean al Elevilor, pentru asta trebuie să muncesc în cadrul liceului meu pentru a da dovadă de încredere, să cred cu certitudine că pot ajunge președinte CJE și să citesc, să mă documentez cu privire la ordinea și funcționarea CJE. Am învățat multe și voi învăța la fel de multe din experiența de voluntar dar gândul meu rămâne la educație, îmi place să educ și să ajut elevii și tinerii din jurul meu, să poată ajunge acolo unde își doresc. Visul meu rămâne să fac ceva inedit pentru țara mea, pentru ai mei. România poate să nu fie țara de vis, dar aici visul meu poate deveni realitate! elev Damian Iulian Pancu, Clasa a XI-a Președinte Consiliul Școlar al Elevilor Liceul “Carol I” - Bicaz Neamț

roata soarelui • 43

DE VORBĂ CU MIRCEA ENESCU, DESPRE RELEVEU Franz Kafka citit pe bulevarde pentru că tu nu le-ai simțit când le-ai scris. Eu văd poezia în orice, oriunde. În tramvaiele care vin și pleacă, în copacii din parcuri peste care se aștern anotimpuri, în oamenii pe care îi întâlnesc și cu care interacționez, întâmplător sau nu.

R. Cu ce se deosebesc sau se aseamănă compozitorii de muzică Hip-Hop? M.E. Asta e o întrebare capcană, cumva. Aș spune doar că se aseamănă sau, mai bine spus, au ca țel comun trezirea la viața a oamenilor, deșteptarea lor și, de ce nu, educarea lor (asta în cazurile fericite). Se diferențiază prin felul de a scrie sau prin subiectele abordate și modul în care le abordează. Eu așa văd aspectul ăsta ...

Redacția: Nu pot să nu vă întreb pentru început: când şi cum aţi început să scrieţi şi să cântaţi?

Mircea Enescu: Salut și mulțumesc pentru invitație, în primul rând. Am început să scriu la vârsta de 14 ani și tot atunci am înregistrat și prima melodie pe un microfon provenind de la niște căști audio. Am înregistrat cam 1015 bucăți, le-am pus pe un disc şi le-am împărțit pe la prieteni, care au rămas plăcut surprinși. Cam așa a început totul.

R. Cântăriţi mult înainte de scrie pe hârtie gândurile dumneavoastră sau acestea vin pur şi simplu?

M.E. Scriu oriunde, de cele mai multe ori îmi vin idei și pe stradă. Le notez, apoi le structurez pe muzică. Alteori, melodii instrumentale pe care le primesc mă împing să scriu, îmi spun povești pe care le redactez apoi. O melodie instrumentală bună îmi poate trezi stări de care uitasem, întâmplări trăite și uitate prin cine știe ce sertar din camera amintirilor.

R. Care este diferenţa între Mircea şi RELEVEU?

R. Sunteţi apreciat de către mulţi elevi ai liceului nostru; Mircea Enescu pare un nonconformist de aceea vă întreb: cum e să trăieşti în afara unor tipare?

M.E. E destul de ușor, din punctul meu de vedere. Îți alegi o lege după care să funcționezi, un drum pe care să mergi și când ești sigur că drumul pe care l-ai ales e cel bun, nu te mai abați de la el. Eu, de exemplu, funcționez după o regulă pe cât de simplă pe atât de complexă și corectă. Nu poți să plantezi castraveți și să culegi roșii.

Niciodată.

R. Ce are în plus RELEVEU faţă de celelalte trupe de HipHop? M. E. Are în minus, sunt doar unul. Nu știu dacă am ceva în plus sau în minus, nu despre asta e vorba. Nu e ok să compari pe cineva cu altcineva, pot spune doar că, în ceea ce mă privește, încerc zilnic să mă autodepășesc; până să vină seara, obosesc și a doua zi o iau de la capăt. Eu doar relatez ce văd în jur, pentru cine mă simte, cine se simte, cine simte ascultă/citește. Mie îmi e de ajuns.

M.E. Mircea trăiește, vede, simte, pățește lucruri cu sau fără voia lui. Releveu le observă din “cealaltă parte a camerei” și le așterne pe foi. Unul fără celălalt nu ar însemna nimic. Releveu nu ar mai avea despre ce să scrie și Mircea nu ar mai avea ce să simtă. De acolo și versul din piesa “Marți dimineața”: M-am apucat de cântat că nu mai aveam ce s-ascult.

R. Ce pasiuni aveţi în puţinul timp liber care vă rămâne? Ştim că sunteţi pasionat de Kafka!

R. Credeţi că poezia ţine de sentimente sau mai degrabă de construcţie?

În legătură cu Kafka, mă regăsesc în ceea ce scrie, mă mișcă. Rezonez cu ce a trăit și înțeleg dorința lui de singurătate. E normal ca arta să se inspire din artă, în unele momente, așa că aș putea spune că mi-a fost cumva o călăuză literară.

M.E Nu poți să înveți să faci poezie, poți să finisezi tehnica dar dacă nu “simți”, faci doar rime, care nu se simt

44 • roata soarelui

M. E. Îmi place să fac fotografii și să călătoresc sau îmi place să călătoresc ca să fac fotografii. Asta când nu scriu, cea mai mare pasiune a mea rămâne scrisul și sper ca așa să rămână.

R. Ce transmiteţi elevilor care mâine vor termina liceul? Ce fel de drum îi aşteaptă?

M. E. Să își aleagă drumul cu atenție și să fie atenți la el. Eu m-am rătăcit de câteva ori și am avut mare noroc că m-am regăsit. Să facă ce vor ei să facă nu ceea ce le impune altcineva, cu condiția să fie siguri că asta vor și să-și asume faptul că, de acum înainte, răspund direct pentru ceea ce fac. În rest să se bucure de vară, abia începe...

Interviu realizat de elevul Ionuţ Falău Chilat, cls. XI-a Prof. coord. Mihai Capşa-Togan Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

Era de-ajuns să vii, ca să topeşti zăpada, Era de-ajuns să fii, ca să-nflorească strada, Era de-ajuns să plângi, umpleai lacuri adânci, Era de-ajuns s-ajungi, s-aduci soare pe stânci, Era de-ajuns un zâmbet, s-aduci lumina-n case, Era de-ajuns un tunet, să sară praf din ştrase, Un fulger de-al tău era de-ajuns, să lumineze stele, Era de-ajuns să-mi pară rău, ca să mă-nveseleşti cu ele, Plecai în mai, veneai în martie, mă-ndrăgosteam şi gata...

Câştigai cu fluturii-n război, chiar de venea armata.

Era de-ajuns o floare, să ştiu că eşti deja aici, Priveam la stele căzătoare, era de ajuns să mă ridici, Pe vremea când veneai la timp, era de ajuns să-mi dai de ştire, Pierdeam nopţi în regine, ascundeam zile-n zambile, Era de-ajuns să vrei, veneai pân’ la sfârşitul serii, Şi mă-nveleai în flori de tei, era de ajuns să merit.

Primăvara E mezina familiei, E mândră mereu, mereu miroase frumos, Şi...

Mereu se joacă de-a dragostea.

ReLeVeu - Veneai în martie

Azi am văzut primăvara...

Stătea ascunsă sub jacheta unei domnişoare, uşor debusolată, Zâmbea timid, ştiind că ţine la piept fluturi viteji, Care urmează să intre-n război cu norii, Mergea lent, mândră şi vitează, Printre maşinile care treceau cu viteză...

Azi nu mai vii la timp, păsări rămân departe, Izvoarele-ţi plâng chipul, fluturii-ţi sunt ucişi de ape, Degeaba dăm timpul înapoi şi ora înainte, Nu mai topeşti zăpada, laşi stâncile umbrite, Şi nici zăpadă nu mai e, şi nici miros de tei, Azi stai puţin şi pleci, azi nu mai înfloreşti alei, Nu mai vii cu vânt care să-mi şifoneze cartea, Azi realizez, visând, amanta timpului e moartea...

Stelele s-au ascuns în nori şi soarele-n amurg, Azi fulgerul ţi-e fad şi tunetul ţi-e surd.

Caut leacuri în lacuri seci, că râuri nu mai curg, Azi îmi iau parfum din frunze, că florile n-ajung, Azi parcă nu te mai trăiesc, azi parcă sunt doar viu, Nu-mi mai vine să pierd nopţi, că azi nu te mai ştiu, Azi toţi te strică, azi nu te mai descriu, De azi o să te uit, de azi nu te mai scriu...

roata soarelui • 45

EDUCAŢIA RELIGIOASĂ A TINERETULUI CREȘTIN Timp de un sfert de secol (1691-1716) a tipărit sau a supravegheat tipărirea a 63 de cărți, dintre care 30 în limba greacă, 22 în română, una în slavonă, 6 slavo-române, 2 greco-arabe, una greco-română și una greco-slavo-română. Cele mai cunoscute opere tipărite sunt: Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, Învățături creștinești, Floarea darurilor, Noul Testament, Tomul bucuriei, Pilde filosofești.

Cel mai mare merit al său e considerat a fi desăvârşirea introducerii limbii române în cult, cu atât mai mult cu cât nici măcar nu era de neam român. Ca episcop de Râmnic, a tipărit cele mai importante cărți de cult: Liturghierul, Psaltirea, Octoihul, Molitvelnicul, Catavasierul, Ceaslovul.

L

a inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 drept “Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi “Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti în Patriarhia Română.” În primul semestru al anului 2016, sub genericul „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox”, vor fi evidenţiate formarea spirituală a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene prin intermediul Familiei, Bisericii şi Şcolii; educaţia creştină a tinerilor pentru misiune; importanța prezenței şi participării tinerilor la viaţa comunității creştine; cultivarea iubirii, a prieteniei şi a respectului faţă de aproapele, precum şi ajutorarea oamenilor nevoiaşi. În al doilea semestru al anului 2016, sub genericul „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, va fi evaluată moştenirea spirituală şi culturală a acestui sfânt, la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016), precum şi importanţa tiparului în dezvoltarea misiunii Bisericii.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, unul din cei mai străluciți mitropoliți ai Țării Românești, a fost o personalitate complexă, talentat tipograf, caligraf, sculptor, predicator, cunoscător al mai multor limbi străine, aducându-și o deosebită contribuție la românizarea slujbelor bisericești.

Născut în anul 1650, în Georgia sau Iviria, tânărul Andrei (după numele de botez), a fost luat rob la turci. După eliberare, a trăit ca monah pe lângă Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, unde a deprins sculptura, pictura, caligrafia şi limbile greacă, arabă și turcă. Evlaviosul domnitorul Constantin Brâncoveanu l-a adus în Țara Românească, unde a învăţat limba română și unde a găsit un mediu cultural deosebit, întâlnind oameni de cultură italieni şi greci, dar și cărturari și ierarhi ortodocși.

46 • roata soarelui

Prin tipăriturile sale, îi sprijină pe credincioșii greci și georgieni, ridicând Ortodoxia românească în rândul popoarelor ortodoxe. Îi susține moral și pe credincioșii români transilvăneni care trăiau vremuri grele în contextul prozelitismului catolic.

Sfârșitul martiric îi unește pe domnitorul Constantin Brâncoveanu de ierarhul Antim Ivireanul. Acuzat că ar fi uneltit împotriva turcilor, sfântul e arestat, dar și caterisit mai apoi de către patriarhul ecumenic, la cererea domnului fanariot Nicolae Mavrocordat. Condamnat la exil, pe Muntele Sinai, este ucis pe drum de ostașii turci care îl escortau și aruncat într-un râu din apropierea Adrianopolului.

Sentința de caterisire este ridicată de către patriarhul Athenagoras în 1966, iar în iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl trece pe mitropolitul Antim în rândul sfinților, fiind pomenit în fiecare an la 27 septembrie.

Știați că...

• în acest an, cu prilejul sărbătorii Sfintei Parascheva la Iași au fost aduse spre închinare și moaștele Sf. Neofit Zăvorâtul din Pafos, Cipru? Acest sfânt provenea dintr-o familie de țărani simpli, dar foarte credincioși. El a trăit în perioada în care insula Cipru a fost cucerită de regele Richard I al Angliei (1189-1199), în cruciada lui spre Țara Sfântă.

• la 18 ani, pentru a scăpa de căsătoria aranjată de părinții lui, a fugit în ascuns și s-a adăpostit la Mănăstirea Sf. Ioan Hrisostom din Muntele Kutsoventis. Părinții săi l-au căutat îngrijorați timp de două luni și atunci când l-au găsit, văzându-l atât de hotărât spre a îmbrățișa calea monahală, l-au binecuvântat spre aceasta.

• a viețuit 60 de ani într-o peșteră săpată de el în munte, din care ieșea doar duminica, cu ajutorul unei scări, de aici și numele de Zăvorât.

• Sfântul Neofit Zăvorâtul și-a cunoscut mai dinainte sfârșitul, trecând la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1219.

El este prăznuit de Biserică în ziua de 28 septembrie deoarece mormântul şi cinstitele sale Moaşte au fost descoperite în ziua de 28 septembrie 1750.

• în acest an, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov, la București a avut loc o procesiune cu sfintele sale moaște de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria. În același timp, moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena au fost aduse în procesiune de la Catedrala Mitropolitană Sf. Spiridon Nou, cele două procesiuni întâlnindu-se la baza Colinei Patriarhiei, unde au întâmpinat moaștele Sf. Arhidiacon Ștefan aduse din Grecia. Sfintele moaște au stat spre închinare în noul baldachin de pe Colina Patriarhiei spre a fi cinstite de către cler și credincioși.

Prof. Magda Avădanei Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

VIITORUL MEU PROFESIONAL, ÎNTRE MIT ȘI REALITATE Conceptul de carieră se bazează pe ideea de a alege dintr-o arie largă de posibilităţi de acţiune pe aceea care ţi se potriveşte cel mai bine, care te exprimă cel mai bine şi care se potriveşte cu dorinţele şi scopurile tale generale în viaţă. Este un concept care îşi găseşte înţelesul într-o economie de piaţă, în care varietatea ofertei este foarte mare, ritmul de schimbare este rapid şi există deja o educaţie şi o tradiţie în ceea ce priveşte utilizarea informaţiilor din mediul economic şi profesional, pentru a face alegerea cea mai potrivită.

ate) * atitudinea noastră în cazuri concrete; priceperile/deprinderile dobândite pe parcursul carierei * aspecte importante pentru noi * interesele noastre * cunoştinţe dobândite (cursuri sau alte studii) punctele slabe şi aptitudinile care mai trebuie dezvoltate * analiza pieţei muncii * condiţiile economice locale şi globale

Cariera este, de fapt, exerciţiul alegerii personale. Pentru realizarea unui plan de carieră, pornim de la evaluarea propriei noastre persoane, apoi a factorilor externi:

În continuare este prezentată, Piramida succesului în carieră”, piramidă pe care fiecare dintre noi are, obligaţia” să o parcurgă cu paşi bine definiţi.

* profilul de personalitate (eventual rezultatele testelor de personalitate ce au fost efectu-

Omul întotdeauna este pus în faţa luării unor decizii, din momentul necesităţii alegerii instituţiei de

învăţământ, până la alegerea specialităţii, postului de muncă, a alesei inimii, numelui copilului, etc. Toate aceste decizii luate personal, afectează comunitatea, în care activează individul în cauză, din toate punctele de vedere. Prin alegerea unei profesii, se poate determina caracterul şi adâncimea gândirii individului, ceea ce este de primă necesitate, la orice moment de timp. Greşeala efectuată în copilărie îşi va lăsa amprenta mai târziu.

La baza fundamentului casei, în care va activa individul, se amplasează corectitudinea alegerii carierei profesionale. O cărămidă greşit clădită, va zdruncina, fundamental, întreg sistemul şi nu va permite ridicarea casei visate de individ, până la nivelul dorit.

Prof. psiholog Elena-Laura Scutaru Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamţ

roata soarelui • 47

LIMBA FRANCEZĂ, PRINTRE ALTELE, ÎN CONTEXT EUROPEAN S e ştie cã orice limbă este o înfăţişare a spiritului omenesc.

“Cu cât mai multe limbi învaţă cineva, cu atât mai multe laturi cunoaşte mintea sa şi, prin urmare, cu atât mai multilateral devine el însuşi.” (Mihail Boiagi în Gramatica). Aşa cum o casã se construieşte de la fundaţie pânã la acoperiş dupã anumite principii, am putea sã “construim” un tânãr ce se “sprijinã” pe ştiinţã fundamental, perfect stãpânit şi “plantat” dupã principii logice şi liniare ale geniului pedagogic şi didactic. Cunoştinţele şi competenţele asimilate de tânãrul elev în formare ar constitui pereţii “tinerei” clãdiri, adicã ştiutul, înţelesul, reuşitul.

Deseori se afirmã că o persoană care cunoaște mai multe limbi străine este mai « bogată » decât celelalte. În zilele noastre, învãțarea limbilor străine trebuie să fie văzută în strânsă legãtură cu fenomenul complex al mondializării. Cunoaşterea limbilor moderne reprezintă garanția reușitei în lumea întreagă. La nivel

48 • roata soarelui

european, plurilingvismul facilitează comunicarea și colaborarea între națiuni, promovarea culturilor europene și, bineînţeles, elaborarea și realizarea proiectelor cu scopuri comune. Europa devine, prin excelență, un veritabil mozaic al popoarelor și al limbilor, aşa cum şi Franţa a devenit o “metisă” cosmopolită.

Astăzi este esențial să învățăm una sau mai multe limbi străine pentru a cunoaște alte culturi, alte civilizații, alte literaturi și pentru a privi lumea într-un mod diferit. Învăţarea limbilor strãine nu constituie doar un studiu oarecare, ci o extraordinară conexiune cu lumea care ne înconjoară și în fața căreia suntem, uneori, indiferenți.

Așadar, nu ar trebui să spunem că o limbă este mai mult sau mai puțin importantă decât altele, ci din contră, am putea constata vizavi de o limbă, că aceasta este mai mult sau mai puțin cunoscută sau folosită decât altele. Învățarea limbilor devine o necesitate în contextul european actual, iar misiunea profesorilor este, fără în-

doială, aceea de a încuraja elevii să învețe alte limbi de la vârste destul de fragede și să-i facă conștienți de importanţa unui poliglot în lumea întreagă. Învățând limbile străine, tinerii europeni vor reuși mai ușor să se deschidă mai mult către alte culturi, să-și consolideze mobilitatea, mai ales pe plan profesional, către țările străine, să sporească competitivitatea în economia mondializată. Altfel spus, acești tineri vor reuși mai uşor să se integreze în sânul comunității europene care va rămâne întotdeauna multilingvă, să trăiască acolo, să acționeze, să combată xenofobia, rasismul și intoleranța.

Limbile Uniunii Europene sunt limbile folosite de populația din statele membre ale Uniunii Europene: 23 de limbi oficiale, plus o serie de alte limbi vorbite pe teritoriul Uniunii. UE își încurajează toți cetățenii să vorbească mai multe limbi; în mod special, încurajează ca cetățenii săi să vorbească, în afară de limba maternă, alte două limbi. Pornind de la aceas-

ta, o serie de programe de finanțare a învăţării de limbi și de promovare a diversității lingvistice s-au extins pretutindeni. Toate limbile UE sunt și limbi de lucru. Documentele pe care un stat membru sau o persoană aflată sub jurisdicția unui stat membru le trimite instituțiilor UE pot fi adresate în oricare din limbile oficiale. Răspunsul trebuie formulat în aceeași limbă. Regulamentele şi alte informații generale trebuie exprimate în cele 23 de limbi oficiale. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este și el publicat în cele 23 de limbi oficiale.

Dar care e vârsta de la care se poate învăţa o limbã străină? Psihologii (Piaget) afirmă că de la 12 ani un copil poate să rezoneze pornind de la ipoteze, deducţii, exprimări abstracte. 12 ani reprezintă şi vârsta la care un copil are nevoie să ştie cum “funcţionează” limba străină şi va insista în desluşirea tuturor sensurilor cuvintelor nou achiziţionate.

După o scurtă argumentare a importanței studiului limbilor străine în general, prefer să mă opresc asupra limbii lui Voltaire pentru a prezenta pe scurt motivele pentru care este necesar să cunoaştem limba franceză și rolul major al profesorului în procesul de învăţare a acesteia. În primul rând, limba franceză este o limbă vorbită în lumea întreagă.

Se știe foarte bine că, în zilele no-

astre, există mai mult de 200 de milioane de persoane care vorbesc franceza pe cele 5 continente. După engleză, franceza este limba străină cel mai mult învăţată și este a noua limbă cel mai mult vorbită în lume. În acelaşi timp, ea poate fi învățată în toate ţările lumii. De asemenea, limba franceză are un rol major în găsirea unui loc de muncă. Trebuie să recunoaștem că nu este suficient pentru o persoană să vorbească decât o singură limbă străină. De exemplu, un elev care vorbește mai multe limbi va avea mai multe șanse pe piața muncii, fie în țară sa, fie pe plan internațional: a învăţa o altă limbă înseamnă, practic, a dobândi o bogăţie suplimentară și a te deschide către noi orizonturi, personale și profesionale.

Franceza, limbă de cultură, franceza este considerată limba internațională a gastronomiei, a modei, a teatrului, a artelor vizuale, a dansului şi a arhitecturii.

Limba franceză este o limbă clară, precisă, poate să traducă cele mai profunde nuanţe ale gândirii şi ale sensibilităţii umane. Ea reprezintă cea de-a treia limbă folosită pe Internet, după engleză şi germană şi în faţa spaniolei. În plus, ea este una din cele două limbi oficiale din majoritatea instituţiilor importante, cum ar fi: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniu-

nea Europeană, Consiliul European, Unesco, Crucea Roşie, etc. Îndreptându-ne puțin către elev, este necesar să menționez că pentru a putea utiliza o limbă străină ca mijloc de comunicare, elevul trebuie să ajungă la generalizare, la concretizarea faptelor de limbă, la a deţine reguli pentru acţiuni verbale, pentru crearea enunţurilor noi.

Profesorul ar trebui să renunţe la rigiditate, să-şi adapteze mesajul şi stilul la vocabularul şi structurile mentale ale elevului, cu scopul de a construi şi dezvolta structurile mentale ale acestuia. Rolul de profesor şi cel de elev se intersectează atunci când se stabileşte ca obiectiv central, însuşirea unei limbi străine. În căutarea propriei identităţi, cei doi sunt egali.

Un tip esenţial de comunicare între profesor şi elev este comunicarea directă, care demistifică rolul profesorului atotputernic, prin cunoştinţele sale, în faţa celui care vrea să înveţe, micşorat uneori de ignoranţa sa. Profesorul care doreşte formarea competenţelor de comunicare orală, nu e doar cel care împărtăşeşte cunoştinţele, ci şi cel care îşi pune întreaga competenţă lingvistică, culturală, pedagogică în serviciul elevului, al celui care doreşte să înveţe, fiind astfel organizator al învăţării, expertul la care elevul apelează, animatorul clasei, persoanaresursă, acela care ajută să fie descoperite şi sistematizate cunoştinţele, cel care creează situaţii problemă, cel care crează climatul afectiv de totală certitudine, cel care are capacitatea de a empatiza cu cel ce se află în faţa sa, în postura de începător.

Pe scurt, limba franceză va rămâne o limbă străina valoroasă şi utilă pentru care profesorul nu trebuie să înceteze să îi promoveze bogăţia, să îi transmită elevului întreaga frumusețe și valoare a ei, încurajându-l permanent în procesul de predare – învăţare și implicându-se constant în vederea creșterii nivelului de motivație a elevilor, pentru învățarea limbii franceze. prof. Camelia Ripschi Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț

roata soarelui • 49

PRACTICA ÎN LICEE

Î

n anul şcolar 2011-2012 am participat la pro- iectul “Parteneriat transnaţional pentru dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic prin aplicarea sistemului german de proiecte pentru lucrări practice în atelierele şcolare din România”, iniţiat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în parteneriat cu firma Terra Impex din Sibiu şi cu Institutul Tehnic Dr. Ing. Paul Christiani GmbH & Co KG din Germania, unul dintre pionierii învăţământului profesional de specializare care dezvoltă o gamă completă de produse de mijloace de învăţământ pentru formarea profesională.

Formarea s-a desfăşurat într-un sistem profesional, modern şi sigur, aliniat la cerinţele europene de calitate şi performanţă, care a asigurat cel mai înalt nivel de specializare, prima etapă a cursurilor desfăşurându-se la Cluj, iar a doua etapă la partenerul din Stuttgart, în laboratoarele şi cabinetele de specialitate ale acestuia şi la Universitatea din Konstantz, Germania. În cadrul vizitei de lucru pe care am efectuat-o în Germania, am avut şansa să văd noutățile în domeniul electric şi nu numai, putând beneficia și de clarificări din punct de vedere teoretic. În prezentarea de mai jos am să dau doar câteva exemple de echipamente moderne văzute.

50 • roata soarelui

Echipamentul electric, electronic și echipamentele auxiliare ale autovehiculelor se pot identifica şi verifica din punct de vedere funcţional utilizând un stand special, cuplat la un calculator cu un soft de diagnosticare specializat şi elaborat de firma VW. În cadrul activităţilor practice se lucrează pe un stand de încercări pe un motor VW Golf VI pentru a determina caracteristicile de funcţionare şi exploatare.

să fie maximizate, Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ, împreună cu toate instituţiile de învățământ din care provin cadrele didactice participante la programul de formare, vor primi câte un set de materiale didactice semifabricate, produs finit, documentaţii tehnice – pentru a putea realiza în şcoală, împreună cu elevii de la domeniul electric, unul din proiectele următoare: Zarul electronic Executarea practică a zarului electronic, reprezintă o metodă de aprofundare a cunoştinţelor teoretice despre următoarele componente electronice: tranzistoare, circuite integrate TTL şi CMOS, rezistențe, condensatoare şi diode LED şi însuşirea competențelor practice necesare.

Modul MONALISA

Tot un astfel de soft se foloseşte şi pentru sistemul de frânare, respectiv pentru aparatura de bord şi instalaţia de climatizare.

Generatorul electric fotovoltaic este modul ideal de a fi iniţiaţi elevii în domeniul energiei regenerabile, reuşind să dobândească cunoştinţe fundamentale practice pe cont propriu. Panoul fotovoltaic poate arăta modul în care energia electrică poate fi produsă.

Sistemele fotovoltaice realizează conversia directă a energiei radiaţiei solare în energie electrică, fără o poluare sonoră şi fără emisia unor gaze poluante în mediul ambiant.

Modelul românesc de învăţământ tehnic, bazat pe teorie, tinde să fie depăşit de dezvoltarea actuală a societăţii, motiv care stă la baza necesităţii de transformare şi adoptare de metode noi de învăţare, care să pună accentul în primul rând pe învăţarea practică şi dezvoltarea competenţelor de lucru ale elevului.

Cu ajutorul modulului se poate obţine o tensiune de ieşire reglabilă. De asemenea se poate măsura curentul şi tensiunea de ieşire. Executarea practică a modului stabilizator de tensiune şi curent reprezintă o metodă de aprofundare a cunoştinţelor teoretice despre următoarele componente electronice: tranzistoare, rezistenţe, diode, condensatoare şi leduri, precum şi o metodă de însuşire a competenţelor practice necesare.

Modul pentru măsurarea tensiunii şi curentului Prin intermediul modulelor digitale se poate măsura direct cu ajutorul punctelor de măsură tensiunea şi curentul la ieşire.

Orgă de lumini Prin intermediul acestui proiect se vor deprinde abilităţile de realizare a schemelor electrice, de montare a pieselor, de lipire şi de punere în funcţiune a sistemului.

Cu speranţa că cele prezentate au trezit interesul citi-

Pentru ca impactul şi efectele benefice ale proiectului

torilor, vă recomand să urmaţi astfel de cursuri ori de câte ori aveţi ocazia.

Prof. Greta Costin Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț

roata soarelui • 51

ACRONIMELE – PARTE A VIEȚII DE ZI CU ZI

Î

i auzim din ce în ce mai des pe adolescenți folosind expresii ca: LOL alias “laughing out loud”, folosit pentru a exprima hohote de râs, OMG prescurtare de la “Oh my God” (O, Doamne!) sau FYI care însemnă “For your information” sau “For your Interest” (Pentru informarea ta, pentru interesul tău).

Acestea sunt acronime. Potrivit DEX-ului acronimul este “Cuvânt format din prima sau primele litere ale cuvintelor, dintr-o sintagmă, dintr-o expresie, dintr-un titlu etc.

– Din fr. acronyme.” Aceste cuvinte circulă pe Internet de mai bine de 20 de ani ca urmare a dorinței oamenilor de a comunica cât mai rapid cu putință. Au fost atât de des utilizate încât în luna martie a anului trecut aceste abrevieri au fost recunoscute oficial de lingviștii englezi fiind incluse în celebrul dicționar Oxford. Acest lucru a fost posibil și din dorința ca cei nefamiliarizați cu mediul online să știe ce mesaje le transmit cunoscuții pe Internet.

Lingviștii români spun însă că aceste acronime nu au ce căuta în dicționare noastre. Însă avem și noi, în limba română astfel de abrevieri. Un exemplu ar fi VIP – persoană foarte importantă, acronim ce și-a găsit loc în paginile ultimei ediții a DEX-ului și tot frecvența utilizării a fost motivul care i-a determinat pe reprezentanţii Academiei Române să îl includă în dicționar.

52 • roata soarelui

Unul dintre cele mai des întâlnite acronime la nivel mondial este arhicunoscutul OK. Poate fi auzit în orice conversație, înlocuind tot mai des adverbul românesc “bine”, indiferent dacă interlocutorii sunt tineri sau bătrâni.

Puțini știu însă care este proveniența acestei expresii.

Primii emigranți din Lumea Nouă au întâlnit-o la câteva triburi de amerindieni, care foloseau, pentru afirmativ, cuvântul “okeh”. Cea mai interesantă ipoteză este cea potrivit căreia celebrul O.K. provine de la inițialele lui Otto Kraus. Acesta lucra la fabrica de automobile a lui Henry Ford, pe pst de controlor tehnic de calitate. Orice mașină ieșea de pe banda de montaj era considerată bună, doar dacă Otto Kraus își ștanța inițialele undeva pe caroseria ei, adică dacă își dădea Ok-ul. O altă sursă spune că “OK” a apărut în timpul Războiului de Secesiune din America ce a durat patru ani. În timpul acestui război între Nordul și Sudul Americii, existau niște tăblițe/aviziere unde erau trecuți morții căzuți pe câmpul de luptă. În zilele în care nu se înregistra nici un deces se trecea pe tăbliță “0 kills”, pentru ca mai apoi să se scurteze și să ajungă doar “OK”.

Se mai spune că acronimul OK ar veni de la “oll korrect” (scriere comică de la all correct) și folosită de umoriștii secolului al XIX-lea atunci când se refereau la cuvintele stâlcit pronunțate de politicieni.

Acronimul este un cuvânt “inventat” prin simplificarea

extremă (de obicei prin abreviere) a expresiei des folosită la ceva ușor de pronunțat, preferabil o invenție lexicală monosilabică sau bisilabică, silabe ce trebuie să conțină atât vocale cât și consoane, conform Wikipedia. O dată cu dezvoltarea programelor de mesagerie instant acestea au devenit din ce în ce mai populare. Comunicarea pe Internet nu se rezumă la o comunicare între persoane de aceeași naționalitate, ci este o comunicare fără bariere lingvistice, datorită acestui nou limbaj. Curios, noul vocabular al limbajului scris, format din acronime, abrevieri și emoticoane a devenit și vocabularul formelor de comunicare orală pe Internet. Nu este de mirare acest fapt deoarece este bine cunoscută dezvoltarea alertă pe care o are mediul online, iar utilizatorii comunicării online orale

sunt de fapt vechii utilizatori ai comunicării în formă scrisă. Așadar, putem ajunge la concluzia foarte evidentă că această nouă formă de limbaj se datorează în foarte mare parte noilor tenologii.

Cum limba oficială a Internetului este în mod tacit acceptată a fi limba engleză, cuvintele care au astfel de abrevieri sunt în general cuvinte din limba engleză.

Acest vocabular este îmbogățit de acronime cu tentă “națională”, acest amalgam conducând la o nouă formă a limbajului, adesea cunoscut în mediul online românesc sub numele de “romgleză” (română combinată cu engleză). O listă a celor mai des folosite acronime este, conform teenchatdecoder.com, următoarea:

ASL – Age, Sex, Location – apare la iniţierea conversaţiilor 9 – Parents are watching – mesaj codificat pentru ca pentru a afla vârsta, sexul şi localitatea interlocutorului interlocutorul să nu scrie lucruri compromiţătoare, întrucât este supravegheat de părinţi BRB – Be Right Back – anunţă partenerul de discuţii că va reveni imediat la calculator BTW – By The Way – apropo DND – Do Not Disturb – prin acest mesaj, autorul informeaza FYI – For Your Information – pentru informaţia ta ca nu vrea sa fie deranjat PPL – People – oameni LOL – Lough Out Loud – ceva foarte comic, care generează ROFL – Rolling On Floor Laughing – te prăpădeşti de ras hohote de râs TTYL – Talk To You Later – vorbim mai târziu OMG – Oh, My God! – exclamaţie de uimire la adresa unei veşti sau întâmplări Există, însă, şi o serie de prescurtări care provin de la diverse afirmaţii în limba română, iar cel mai des întâlnite BF şi GF – Boyfriend şi, respectiv, Girlfriend – prietenul şi pe messenger şi reţele sociale sunt: prietena CMF – Ce Mai Faci?

G2G – Gotta Go – trebuie să plec LMA – La Mulţi Ani GTR – Got To Run – acelaşi înţeles ca mai sus NB – Noapte Bună AFK – Away From Keybord – nu sunt la tastatură BV – Bravo WB – Welcome Back – bine ai revenit DC – De Ce? CU – See You – ne vedem mai târziu MS – Merci K – ok, în regulă CP – Cu Plăcere W8 – Wait – aşteaptă AFR – Afară BBL – Be Back Later – mă întorc mai târziu APP – Apropo F2F – Face to Face – faţă în faţă AKS – Acasă HW – HomeWork – teme pentru acasă CNV – Cineva JJ – Just Joking – este doar o glumă BN – Bine M2 – Me Too – şi eu E BESC – Te iubesc!

M8 – Mate – prieten PWP – Te pup YOLO – You Only Live Once – un fel de scuză pentru o greşeală sau o activitate mai puţin obişnuită – O viaţă avem! T’BESK – Te iubesc Concluzii: Considerată adesea nocivă, utilizarea acronimelor nu este neapărat un lucru rău, întrucât există situaţii când trebuie să transmiţi rapid un mesaj, fără a avea posibilitatea de a explica în detaliu ce s-a întâmplat.

Totuşi, prescurtările pot deveni o problemă dacă sunt folosite întotdeauna şi, mai ales, dacă sunt utilizate în diverse comunicări oficiale, cum ar fi la un examen sau într-un articol publicat pe un blog sau un site.

Astfel de probleme apar însă, în general, numai în cazul copiilor care se obişnuiesc de la vârste fragede să folosească prescurtări pe reţelele sociale. În final, suntem curioşi să aflăm dacă te numeri printre utilizatorii care folosesc prescurtări, şi argumentele pe care le ai în favoarea sau defavoarea unui astfel de comportament.

Prof. Loredana Lupei Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț

roata soarelui • 53

CONDIȚIILE REUȘITEI ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ P

entru o comunicare eficientă, profesorul trebuie să excludă barierele în transmiterea mesajului şi receptării lui. Aceasta presupune înţelegerea care se situează la nivelul E (elevul) dacă R (profesorul) a transmis mesajul la nivelul lui. De asemenea, evitarea supraîncărcării, pentru ca elevul să nu fie nevoit să facă faţă unei abundenţe informaţionale extreme.

Acest lucru poate conduce la dezvoltarea unui refuz faţă de activităţile care sunt prevăzute la materia respectivă. Dar şi insuficienţa informaţională, poate conduce la bariere comunicaţionale şi la scăderea eficienţei activităţii instructive-educative. Factorii determinanţi ai comunicării (E şi R) sunt influenţaţi de trei tipuri de variabile: psihologice, cognitive şi sociale.

Comportamentul este rezultanta forţelor care acţionează asupra unui organism la un moment dat. Aceste forţe pot fi: pozitive (corespund nivelului de perfecţionare); negative (corespund nevoilor de a ocoli anumite situaţii – comportament de evitare).

Pentru reuşita unei comunicări didactice este obligatoriu ca în cadrul sistemului să existe posibilităţi de reglare, de adaptare, de transformare. Pentru a fi eficientă, comunicarea trebuie să funcţioneze ca un sistem circular, să se autoregleze. Elementul central al acestei reglări este reprezentat de “feedback”, care îi permite receptorului săşi emită reacţiile.

O comunicare directă presupune o flexibilitate a rolurilor, o interacţiune şi nu o transmitere. Orice comunicare trebuie să se analizeze, să se organizeze şi să se realizeze ca o interacţiune (comunicare bilaterală). 6Fie că este vorba despre transmiterea unor ordine, informaţii ori despre schimbări socio-afective. Feedback-ul corespunde următoarelor patru funcţii: funcţia de control a înţelegerii, a receptării în bune condiţii a mesajelor; funcţia de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor; funcţia de reglare socială prin flexibilitatea rolurilor şi a funcţiilor îndeplinite de diferiţi actori, în măsură să faciliteze înţelegerea punctului de vedere al celuilalt; funcţia socio-afectivă (existenţa feedback-ului sporeşte siguranţa internă a actorilor).

Situaţia cea mai propice pentru exprimarea elevului este situaţia în care el nu se simte judecat, manipulat, hărţuit prin întrebări. Este o situaţie în care el se simte pur şi simplu ascultat:” Ascultarea este caracteristica fundamentală a comunicării, vizând facilitarea exprimării elevului”.

Absenţa comunicării rezultă din lipsa unei ascultări reale între actori. Cel care doreşte să faciliteze exprimarea celuilalt trebuie să se subordoneze aşadar următoarelor două ipostaze: să manifeste o atitudine de comprehensiune şi să-şi controleze reacţiile spontane. Ascultarea activă presupune: întrebări deschise, consiliere, formarea unor

54 • roata soarelui

judecăţi pozitive, reformulări pentru a încerca să înţelegem fără a judeca.

Reuşita comunicării didactice este un element esenţial în descrierea şi analizarea funcţionării unui grup. Grupurile funcţionează mai bine atunci când există o congruenţă între tipul de sarcină şi modul lor de organizare (şi invers).

“Fiecare tip de structură de grup produce un stil de comunicare diferit”. În cazul comunicării verbale (C.V.) emiterea determină recepţia, mesajul circulă de la un pol preponderant activ (profesorul) spre un receptor pasiv. Comunicarea paraverbală (CPV) presupune caracteristicile vocii, ritmului vorbirii, intensitatea rostirii (canal auditiv) – de exemplu, “vă rog, notaţi acum” sau imperative: ”notaţi!” - implică receptări diferite din partea elevilor.

Conţinuturile afectiv-atitudinale se transmit, în proporţie hotărâtoare, prin CPV şi CNV: 55% nonverbal, 38% paraverbal şi doar 7% verbal. Dacă se transmite clasei o informaţie atitudinală:” Atenţie! Mă supăr!” - în două modalităţi: doar prin cuvânt (liniar ca tonalitate, intonaţie, mimică) şi apoi în formulă mixtă; cuvânt hotărât, ton ridicat, sprâncene de ameninţare - avertizare - reacţia clasei se poate anticipa. Profesorul trebuie să fie foarte atent şi în cazul comunicării subiective (de exemplu, “Bravo”! Sau “M-aţi supărat!”) putând exista reacţii de descărcări ale elevului (de exemplu, fărâmiţarea cretei de elev, sau eleva care îşi aranjează bluza etc.).

Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative - profesorul şi elevul potenţează sau frânează comunicarea. S-a demonstrat experimental că informaţiile recepţionate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine reţinute, în timp ce un climat afectiv stresant (frică, neplăcere, efort excesiv etc.) facilitează uitarea.

Reuşita unei comunicări didactice este reprezentată şi de sincronizare. Dacă cerem elevilor să desfăşoare o activitate de brainstorming, fără ca acesta să fie pregătit real (elevii să fie obişnuiţi cu această metodă, să posede informaţii) este probabil ca succesul activităţii ca atare să fie relative.

Eficienţa (reuşita) comunicării poate creşte atunci când mediul comunicaţional este propice - mediul fizic, în sensul ergonomiei şcolare şi mediul socio-psiho-pedagogic (acomodarea în colectiv). Un alt indicator- asumarea scopurilor şi obiectivelor activităţii pe care ne-o propunem la care se adaugă activităţile de perfecţionare a deprinderilor de comunicare la nivelul emiţătorului (profesorul) sau receptorului (elevul).

Prof. Daniela Gabriela Mitrea Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț

GEOGRAFIA CA ŞTIINŢĂ grafice, Globul geografic şi cele moderne precum sistemul informaţiilor geografice, sistemul de poziţionare globală GPS, toate au apărut ca urmare a studiilor riguroase şi a unei înţelegeri complexe a Pământului, a resurselor sale şi a matematicii.

G

eografia modernă, ca şi cea timpurie, aderă la metode ştiinţifice variate şi urmăreşte principii ştiinţifice şi logice. Multe dintre descoperirile geografice şi invenţiile importante au fost aduse în prim plan cu ajutorul înţelegerii complexe a Pământului precum descoperirea formei sale, mărimea Pământului, mişcările sale şi a simbolurilor matematice care au contribuit la înţelegerea anumitor adevăruri. Descoperiri timpurii precum busola, Polul Nord şi Polul Sud, magnetismul terestru, latitudinea şi longitudinea, mişcarea de Rotaţie şi Revoluţie a Pământului, hărţile geo-

În zilele noastre folosim şi predăm geografia mult mai mult decât se făcea cu secole în urmă. Adesea utilizăm simple hărţi, Globul, busole, învăţăm Geografia fizică şi Geografia umană a multor regiuni ale Globului.

Modul în care predăm geografia este însă foarte variat. Trăim într-o lume care se îndreaptă către o era digitală şi computerizată.

Geografia, ca şi celelalte ştiinţe, a avansat pentru o mai bună înţelegere a lumii. Nu ne mai putem baza numai pe hărţi digitale şi busole şi astfel tindem către tehnici moderne precum GIS, sistemul informaţiilor geografice şi senzori care să ne ajute să cunoaştem mai bine Pământul, atmosfera, diferite regiuni, diferite elemente şi procese şi felul în care toate acestea interacţionează cu oamenii. În acest context orele de geografie pot deschide elevilor noi orizonturi.

Un exemplu îl constituie Geografia fizică ce oferă elevilor, de clasa a V-a şi a IX-a, posibilitatea să coreleze noţiunile transmise de lecţii cu noile descoperiri geografice ale ştiinţei moderne. Cunoaşterea Universului poate fi ajutată prin îmbinarea lucrului în echipă la confecţionarea unor rachete sau sateliţi, ca şi exemplu, care implică afectiv elevii de clasa a V-a.

Toate aceste instrumente geografice moderne permit oamenilor de ştiinţă, celor pasionaţi dar şi publicului larg o viziune şi o imagine a Pământului ce nu s-a realizat până acum. Instrumentele moderne de studiu ajută ca Geografia să evolueze ca ştiinţă şi, de aceea, Geografia merită un loc între ştiinţele fundamentale şi, cel mai important, un rol mult crescut în educaţie.

Recunoscând geografia ca o ştiinţă valoroasă, studiind şi utilizând instrumente geografice, contribuim la noi descoperiri ştiinţifice ale lumii.

Prof. Mădălina Dana Ichim Colegiul Naţional de Arte “Regina Maria” Constanța

roata soarelui • 55

SPIRITUALITATE PE STRADA SOARELUI Pregătirea credincioşilor pentru Taină

T

oată Sfânta Liturghie este o pregătire pentru viaţa veşnică şi o laudă adresată “Împăratului împăraţilor şi Domnului domnilor” pentru a ne transpune în starea Sfinţilor, în Biserica biruitoare. Din această cauză, preotul propune credincioşilor să-şi dăruiască viaţa proprie, precum şi să se dăruiască unul pe altul lui Dumnezeu şi unul altuia. Încă de la început preotul începe Sfânta Liturghie cu o mărturisire la care comunitatea se asociază prin răspunsul: “Amin, aşa să fie”. Orice cerere de ectenie este terminată de comunitate prin răspunsul: “Doamne miluieşte! În schimbul celor cerute, preotul propune comunităţii să promită: “Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”; iar comunitatea răspunde cu: “Ţie Doamne” şi nu Amin, declarânduse astfel să-şi dea toată viaţa lui Hristos. Prin Antifoanele I, II şi III, comunitatea se pregăteşte pentru Taina cea Mare: Sfânta Euharistie. Împărtăşirea are loc nu numai cu Hristos ci şi cu Tatăl care suferă alături de Fiul. Astfel credincioşii se vor uni prin împărtăşire şi cu Tatăl, căruia Hristos se aduce jertfă unindu-ne şi pe noi cu Sine şi prin Sine cu Tatăl,

56 • roata soarelui

ca jertfă, şi cu Duhul Sfânt. Numai unindu-se cu Treimea credincioşii se unesc întreolaltă: “Iar pe noi toţi care ne împărtăşim dintr-o pâine şi dintr-un potir, să ne uneşti unul cu altul prin împărtăşirea aceluiaşi Duh Sfânt” - (Liturghia Sfântului Vasile). Sfântul Duh este factorul unificator, factorul de comuniune, căci El este în Dumnezeu şi al Tatălui şi al Fiului, iar în oameni şi al unuia şi al altuia, iar după împărtăşanie credincioşii cântă: “Am

văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc, am aflat credinţa cea adevărată, nedespărţitei Treimi închinându-ne, că aceasta ne-a mântuit pe noi”. Biserica, poporul sfânt al lui Dumnezeu, aduce Tatălui pe Fiul, Tatăl Îl primeşte pe Fiul împreună cu comunitatea în jertfelnicul Său cel sfânt întru miros de bună mireasmă şi îl întoarce în Duhul Sfânt nouă.

Nu s-ar realiza unirea treimică între membrii bisericii dacă nu ar muri ca

oameni vechi egoismul lor, deschizându-se Treimii, imprimându-se de iubire între Persoanele Treimii, sau nu s-ar scufunda în comuniunea ei iubitoare.

Cuvintele de la vohodul mic, “Înţelepciune, drepţi” înseamnă: iată cuvântul său înţelepciunea lui Dumnezeu, se arată în lume, staţi drepţi în cugetele voastre, urmând învăţăturii Lui în chip neabătut. Parcurgând întregul text al liturghiei euharistice, rezultă că preotul este conducătorul slujbei, începe cu proscomidia şi se roagă să poată săvârşi jertfa cea fără de sânge. Conştiinţa că este conducătorul slujbei şi săvârşitorul Tainei o exprimă în rugăciunea dinainte de intrarea cea mare: “Învredniceşte-mă, cu puterea Sfântului Tău Duh, pe mine cel ce sunt îmbrăcat cu harul preoţiei să stau înaintea sfintei Tale mese şi să jertfesc sfântul şi preacuratul Tău trup şi scumpul Tău sânge”.

Credinciosul, pentru momentul împărtăşirii mărturiseşte astfel: “Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu adevărat Fiul lui Dumnezeu celui viu, care a venit în lume să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este preacurat trupul Tău şi acesta este scump sângele Tău” în realitate nu din Euharistie rezultă dreapta credinţă, ci din dreapta credinţă rezultă Euharistia adevărată, sau întâlnirea cu adevăratul Hristos. Deci şi comuniunea în adevărata Euharistie se bazează pe unitatea în dreapta credinţă.

De unde ştim că în Euharistie este trupul şi sângele lui Hristos, dacă nu din învăţătura dreptei credinţe?

“Să ne iubim unii pe alţii, ca într-un gând să mărturisim”, comunitatea cântând: “Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”. După aceasta se trece la săvârşirea Sfintei Euharistii. Nu se cere numai o asigurare a iubirii reciproce de la membrii comunităţii, ca după aceea să se treacă la săvârşirea Tainei, rămânând ca divergenţele de credinţă să se aplaneze şi să se mărturisească în Crezul comun, după săvârşirea Tainei şi a împărtăşirii de Ea, cum se propune în teoria eclesiologiei euharistice şi în alte îndemnuri la o intercomuniune între cei de credinţe diferite, în nădejdea că iubirea ce şi-o

promit şi împărtăşirea comună îi va aduce mai târziu şi la unitatea credinţei. Iubirea reciprocă, dacă este adevărată şi totală, trebuie să se arate imediat în mărturisirea “într-un gând” a credinţei comune.

Omul e o fiinţă înţelegătoare. El trebuie să ştie cu cine se împărtăşeşte ca să ştie ce obţine prin Sfânta Împărtăşanie. Euharistia nu lucrează asupra sa în mod magic, Hristos care se dă spre împărtăşanie e un Hristos care s-a explicitat în cuvinte ce trebuie cunoscute şi primite cu credinţă de cei ce vor să se împărtăşească de El. Hristos care ni se dăruieşte este o “jertfă cuvântătoare”, jertfa unei Persoane care s-a explicat pe Sine şi intenţia urmărita de ea prin această jertfă, prin cuvinte. Credinciosul apropiindu-se de potir zice:

“Cred, Doamne şi mărturisesc”. Unirea cu Hristos pe baza credinţei comune nu anulează, ci întăreşte identitatea lui personală pentru veci, cum şi Hristos rămâne om distinct ca persoană în veci. El intră în relaţiile cu persoanele Sfintei Treimi, indicată fiecare pe nume.

Acestea arată iarăşi caracterul personal al lor. Numai relaţia între persoană şi persoană menţine şi întăreşte identitatea personală, iar pentru veci o menţine relaţia cu Persoanele Sfintei Treimi, care nici nu se confundă.

Psihiatrul Jung a observat în clinica sa mulţi bolnavi mentali ca având vise referitoare la Fiinţa Supremă, după ce au înăbuşit-O în viaţa lor. El deduce de aici că ţine de străfundul fiinţei umane legătura ei cu fiinţa

supremă şi ceea ce a dus pe bolnavii respectivi la pierderea identităţii lor, este împotrivirea de a se “conştientiza” cât mai pu- ternic prin mărturisirea şi valorificarea acestei legături, ţinând-o închisă în “inconştient”. Din partea noastră am adăuga că omul se întăreşte în curajul de a fi, în conştiinţa valorii sale, prin comuniunea cu ceilalţi. Aceasta îl ajută să se menţină în identitatea sa, altfel singularitatea, care-l chinuieşte tot mai mult, îl duce la îndoiala despre această identitate şi la pierderea ei, dar cel mai mare curaj de existenţă şi cea mai categorică întărire a identităţii sale o are fiinţa umană în comuniunea conştientă cu Dumnezeu. El ştie în acest caz că se află sub atenţia unui Dumnezeu care are şi el un nume, sau e personal.

Sfântul Ioan Gură de Aur comentând cuvintele: “Toată suflarea să laude pe Domnul” (Ps. CL, 5), spune: “După ce a chemat pe cei din cer, după ce a sculat poporul, după ce a mişcat toate organele, se îndreaptă la sfârşit spre toată firea, chemând la cântare toată vârsta: bătrâni, bărbaţi, tineri, adolescenţi, femei, pe toţi cei ce locuiesc în lume şi prin aceasta a sădit seminţele Noului Legământ pentru toţi cei răspândiţi pe tot pământul. Să lăudăm pe Domnul fără întrerupere, să nu încetăm a-I mulţumi pentru toate şi prin cuvinte şi prin fapte. Căci aceasta e liturghia cea mai bună şi cea mai proprie firii noastre şi, de vom stărui, lăudându-L astfel, vom străbate şi viaţa de acum fără piedică şi ne vom bucura şi de bunătăţile viitoare. Referitor la Cină afirmă: “Şi acum are loc Cina aceea, la care a fost El însuşi de faţă. Căci întru nimic nu se deosebeşte aceasta de aceea. Căci nu o pregăteşte pe aceasta numai un om, aceea El însuşi, ci numai El şi aceasta şi aceea. Dacă tu deci vezi cum preotul îţi întinde Sfânta Împărtăşanie, nu socoţi că aceasta o face preotul, ci e mâna lui Hristos care ţi-o întinde. Prezenţa lui Hristos depăşeşte deosebirea între trecut şi viitor, între pământ şi cer. El aduce cu Sine eternitatea. În El trecutul e permanent prezent. Prin El e prezent pe altar, cerul.

Prof. Magda Avădanei Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț

roata soarelui • 57

UN ALTFEL DE AMPLIFICATOR AUDIO 1. Teoria lucrării Un amplificator audio este un dispozitiv care amplifică semnale din domeniul audio și le redă prin intermediul unor difuzoare. Semnalul poate fi luat de la o sursă, de obicei externă acestuia sau internă.

Caracteristici tehnice: +vcc=+15v; - VCC=+15v;

În varianta stereo difuzoarele vor fi legate intre OUT1 și masă și OUT2 și masă, folosindu-se și IN2. Cu două astfel de montaje mono alimentate de la aceeași sursă +/- 15V se poate obține stereo 2×30w.Se recomandă că firul de masă să fie scurt și gros.

Schemă electronică este:

folosibile. Alimentarea am realizat-o folosind un transformator de 9v alternativ cu o punte de diode şi 2 condensatori electrolitici. Carcasa este tot din materiale refolosibile cum ar fi plexiglas transparent.

Noi am realizat schema stereo.

2. Realizare Amplificatorul realizat conține piese de la Diodă dar și materiale re-

Ft=20Hz...20kHz; P=30w varianta mono și P=15w, varianta stereo cu strap-ul c-c de pe verso desfăcut prin răzuire folosinduse în același timp și intrarea IN2 pentru celălalt canal.

3. Etape în realizare

Cu două circuite TDA 2030montate în punte ca în figură se pot obține puteri duble de 30w, defazarea obținându-se cu ajutorul Rd;

Lucrarea a primit mențiune la ”Concursul de referate și comunicări științifice - Ştefan Procopiu” ediția 2015.

În varianta mono, difuzorul este legat între OUT1 și OUT2, folosindu-se INT1 și un difuzor de minim 8Ω.

Elevi: Bălțătescu Mihai Sebastian Archip Adrian Cristian Prof. coordonator: Eugen Ghirvu

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI NEAMȚ

J

udețul Neamț, datorită poziționării sale geografice, se bucură de un capital natural foarte bogat, cuprinzând Carpații Orientali și Subcarpații Moldovei, pe valea râului Bistrița, precum și de numeroase monumente și vestigii cultural-istorice, mărturii ale unei populări îndelungate.

Peisajul carstic prezent în zona Bicaz – Ceahlău, caracterizat prin prezența masivelor montane abrupte, a peșterilor, a cheilor și a pragurilor, atrage cel mai intens flux de turiști practicanți ai turismului montan.

Asociat acestui tip de turism, mai întâlnim tot pe teritoriul județului și turismul balnear determinat de prezența apelor clorosodice, sulfatate, magneziene, clorurate și bromurate din stațiunile Bălțătești și Oglinzi.

De asemenea, numeroasele lacuri naturale sau amenajate, prezente în arealul montan și suprafețele forestiere întinse au permis atât dezvoltarea turismului de weekend, practicat îndeosebi pentru peisajele deosebite, cât și a celui pentru pescuit sportiv şi vânătoare, favorizat de fondul cinegetic și piscicol bogat. De menționat în acest sens, sunt lacurile de baraj natural Lacul Roșu și mai recent Lacul Crucii și Lacul Izvorul Muntelui, cel din urmă fiind și principala destinație pentru turismul de agrement.

Un alt tip de turism, determinat de resursele cadrului natural, dar și de îndelungata istorie a locuirii pe teritoriul județului Neamț este turismul științific. Acesta este stimulat de prezența rezervațiilor naturale și științifice

58 • roata soarelui

(Parcul Național Ceahlău (în imagine), Parcul Național Vânători – Neamț, rezervațiile de pești fosili, etc.), dar și de siturile arheologice numeroase datând tocmai din perioada mezolitică. Pot fi vizitate astfel colecțiile permanente de la Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț (pești oligoceni), Muzeul de Istorie și Arheologie (colecție de artă neo-eneolitică) și, nu în ultimul rând, primul muzeu dedicat exclusiv culturii Cucuteni din România.

Pe lângă acestea, prezența muzeelor de Artă și de Etnografie și Folclor, alături de numeroasele cetăți medievale (Cetatea Neamțului) și mănăstirile cunoscute pe plan internațional (Agapia, Văratec, Neamț, Horaița, etc.) sunt adevărate pietre de hotar pentru practicanții turismului cultural-ecumenic și nu numai.

Alte forme de turism, dezvoltate recent în județul Neamț, respectiv turismul rural, agroturismul și ecoturismul, au fost determinate de nevoia de refugiu, fiind percepute ca un remediu pentru viața agitată a orașelor, a zgomotului și a stresului. Satele de munte oferă oportunități de recreere și cunoaștere a datinilor și tradițiilor populare. Majoritatea pensiunilor se concentrează în zonele montane (Ceahlău – Durău, Cheile Bicazului – Hăşmaş) și în cele aparținând Subcarpaților Moldovei (Agapia, Vânători, Piatra Neamț, Tg. Neamț, Văratec).

Elev Apetrei Robert, cls. A XII-a E Coordonator: prof. Roșca Ana Oana

COLEGIUL TEHNIC AUTO MULŢUMEŞTE SPONSORILOR ŞI PARTENERILOR

roata soarelui • 59

ROATA SOARELUI © 2017 by Colegiul Tehnic de Transporturi, Piatra-Neamţ Această revistă periodică este protejată prin copyright. Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea prin orice mijloace şi sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum şi alte fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinatorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietaţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare.

Colegiul Tehnic de Transporturi Strada Soarelui 1 Piatra-Neamţ, România www.cttransporturineamt.ro ISSN 2247-3831

ROATA SOARELUI