”A. M.” – 30

În această primăvară revista noastră împlinește 30 de ani! Au trecut 3 decenii de când, în săptămânile de după evenimentele din decembrie 1989, Uniunea Compozitorilor trecea prin transformări importante, permise de ridicarea cenzurii și de libertatea de exprimare. După înlăturarea conducerii numite de partid, noua echipă aleasă în mod democratic – condusă de Președintele Pascal Bentoiu, vicepreședinții Adrian Iorgulescu și Cornel Țăranu și secretarii Ștefan Niculescu, Irina Odăgescu, Anton Șuteu, Octavian Lazăr Cosma și Gheorghe Firca – a imaginat o serie de reforme, pe multiple planuri. Printre acestea, reprofilarea revistei MUZICA, menită de acum înainte să promoveze muzicologia analitică, studiile asupra creației și istoriografiei. În paralel cu această schimbare de orientare, Uniunea a decis înființarea revistei ACTUALITATEA MUZICALĂ, o revistă dinamică, cu un ritm de apariție bilunar, care să comenteze viața muzicală, prin cronici, reportaje, interviuri, portrete, știri internaționale, recenzii etc. și să informeze asupra preocupărilor principale ale Uniunii.

A fost alcătuită, prin concurs, o nouă echipă redacțională, condusă de criticul muzical Luminița Vartolomei, jurnalist cu experiență în presă, la radio și la televiziune. Au secondat-o Ioan Dobrinescu și Mihai Cosma pentru zona academică, Octavian Ursulescu și Carmen Stoianov pentru zona de divertisment, Mihail Cratofil (fotograf), responsabil cu ilustrațiile, o secretară a redacției, Teodora, și un responsabil tehnic, de producție – Horia Hariton. La un moment dat, corector avea să fie Cristina Drăgulescu. Revista a demarat repede și într-un mod spectaculos, asigurându-și colaborarea tuturor muzicologilor și compozitorilor cu condei, cu interes pentru viața muzicală, cu spirit analitic și cu curajul opiniilor. Astfel, printre semnatari apăreau numele de top ale criticii muzicale, precum Viorel Cosma, Iosif Sava, Alfred Hoffmann,

Ada Brumaru, Elena Zottoviceanu, Edgar Elian, Dumitru Avakian, Smaranda Oțeanu, Doru Popovici, Petre Codreanu, Dan Scurtulescu, Ecaterina Stan, Anca Ioana Andriescu, Valentin Petculescu, Daniela Caraman-Fotea, Florian Lungu, Florin-Silviu Ursulescu și mulți colaboratori ocazionali, din București și din țară. Revista a avut la început 4 pagini, apoi s-a extins la 8 (reducând ritmul de apariție la un număr pe lună). În entuziasmul noilor începuturi au apărut și speranțe și viziuni care s-au dovedit până la urmă utopice: tirajul de 50.000 de exemplare, gândit pentru un interes major al publicului față de muzica ușoară și muzica clasică, s-a dovedit a fi nerealist, mai ales în condițiile unei inflații de ziare și reviste care inundau punctele de vânzare a presei (mare parte a acestora axate pe teme fierbinți, politice sau economice, sau pe poze ”fierbinți”, care puneau în plan secund revistele literare, teatrale, cinematografice și muzicale). Tirajul a fost rapid diminuat, în paralel cu reducerea frecvenței de apariție la un număr pe lună.

În efervescența începuturilor vieții muzicale neîngrădite de opreliști ideologice sau de limitări ale circulației artiștilor, nu au lipsit neînțelegerile, confruntările de opinii, protestele, pentru unele dintre acestea ”Actualitatea muzicală” fiind principala tribună de dezbateri (vezi scandalul de la Filarmonică iscat de un articol al maestrului Bentoiu, vezi scandalul de la Academia de Arte din Iași declanșat de dorința unora de eliminare a cadrelor didactice așa-zis ”compromise”, vezi dreptul la replică al unor muzicieni vizați de părerile exprimate în cronicile revistei). Odată cu dezvoltarea tehnologiilor de presă revista a trecut la tiparul la două culori, cu o a doua etapă de modernizare în 2001, atunci când a trecut la o formulă grafică mai atrăgătoare, full-color, pe hârtie lucioasă, în format tabloid, cu o desfășurare de 36 de pagini, împărțite ”frățește” între zona de clasic și cea de poprock-jazz, coordonator fiind Mircea Drăgan iar producător devenind Editura muzicală.

Luând modelul marilor publicații occidentale de profil ”Actualitatea muzicală” a devenit prima revistă culturală din România care a fondat Premiile sale anuale, acordate neîntrerupt și devenite un reper în viața muzicală națională. Cele mai semnificative personalități au primit, în timp, asemenea premii, printre laureați numărându-se compozitori (Pascal Bentoiu, Liviu Dănceanu, Dan Dediu etc. sau Horia Moculescu, Cornel Fugaru, Ion Cristinoiu etc.), muzicologi (Iosif Sava, Octavian Lazăr Cosma, Viorel Cosma etc.), dirijori (Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Stelian Olariu etc.), instrumentiști (Valentin Gheorghiu, Gabriel Croitoru, Marin Cazacu etc.), soliști de operă (Angela Gheorghiu, Ruxandra Donose, Felicia Filip etc.) sau de muzică ușoară (Corina Chiriac, Angela Similea, Mirabela Dauer etc.), de pop sau alte genuri echivalente (Gabriel Cotabiță, Mădălina Manole, Laura Stoica, Loredana Groza, Ștefan Bănică jr., Marcel Pavel etc.), formații (Holograf, Direcția 5, Iris, Compact etc.). De asemenea, s-au acordat premii pentru Spectacolul Anului, Evenimentul anului (o asemenea distincție ajungând la Michael Jackson!), pentru regizori, coregrafi, manageri culturali etc. De mai bine de un deceniu revista poate fi citită și în format electronic, fiind mult mai ușor de găsit, de arhivat, de trimis în străinătate, de indexat. Din 2018 revista a fost recunoscută de Ministerul Culturii ca fiind o publicație de relevanță culturală națională, intrând în programul de finanțare din fonduri guvernamentale, alături de principalele publicații de literatură și teatru.