Portrete

Portrete

25-45-65...

Un joc al cifrelor poate mai puțin atractiv decât celebra combinație 90-60-90 dar care, în această seară, împletește jaloane ale performanței cu emoția unor sărbătoriri: 25 de ani de la înființarea Corului Musica Selecta, 45 de ani de activitate dirijorală a lui Gabriel Popescu și 65 de muguri în buchetul vieții acestui distins muzician. Încă din timpul studiilor la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” a început activitatea dirijorală, conducând un cor studențesc – cel de la Facultatea de Electrotehnică a Politehnicii bucureștene. De fapt, ca să respectăm adevărul istoric, primul cor l-a dirijat în public la vârsta de… 10 ani, când a condus ansamblul școlii. După facultate a efectuat stagiul militar la Buzău, orașul copilăriei și al adolescenței, unde a avut și primul post, la Școala de muzică, obținut prin detașare din localitatea Rușețu. Unde primise repartiție guvernamentală și unde, în afara celor câteva sute de locuitori, mai exista o… herghelie celebră, fondată pe timpul Regelui Ferdinand, la doar 1 an de la Marea Unire. Cum caii se descurcau și fără muzică, tânărul profesor a reușit să obțină mutarea la oraș, preluând un post de… factotum la Școala de muzică, unde a predat toate materiile muzicale necesare pregătirii copiilor.

Reluarea pasiunii pentru arta corală s-a concretizat repede, prin întemeierea unor formații de amatori, mai întâi la celebra citadelă de artă pe nume Întreprinderea de Utilaj Tehnologic Buzău, urmată de la fel de muzicala Întreprinderea de sârmă. Deși evident că la UTB nu s-a întâlnit cu performanța artistică de vârf, s-a întâlnit, la cor, cu… viitoarea soție, fostă colegă de liceu, distinsa doamnă Marilena Popescu, pe care o văd în spatele lojei regale, și pe care îmi permit să o salut.

Un pas important către profesionalism l-a putut face odată cu preluarea Corului mixt al Casei de cultură a municipiului Buzău, formație cu care a avut ocazia de a dezvolta repertoriul, cu care a dat multe concerte, cu care a efectuat turnee de succes, inclusiv peste hotare – în țările socialiste vecine și prietene, cum se putea în acei ani ai comunismului. Jonglând cu categoriile vocale și cu alcătuirea formației, Gabriel Popescu a multiplicat corul în mai multe ansambluri, cucerind numeroase premii la Festivalul național coral circumscris Cântării României. Unul dintre aceste ansambluri chiar a căpătat o personalitate distinctă, și a evoluat, din 1980, sub numele de corala Incantații, alcătuită din profesoare și eleve de la Școala de muzică și de la Liceul pedagogic. Deja dirijorul Gabriel Popescu era cunoscut și apreciat, căutat de compozitorii noștri de muzică pentru cor, care i-au și dedicat piese, prezentate, desigur, în primă audiție absolută. Evenimentele învolburate din Decembrie 1989 l-au propulsat, la propunerea colegilor, în postură de șef pe cultură al FSN Buzău, calitățile profesionale și succesele obținute aducându-i și numirea pe postul de director al Școlii de muzică. Dar, după turneul în Germania Federală (cu autocarul și cu cazarea la cort sau la familii!), succesul obținut l-a făcut să țintească mai sus, așa încât, obținând gradul didactic I, a

fost remarcat de profesorul Dan Buciu de la Conservator, care i-a propus să se prezinte la concursul pentru postul de asistent în această prestigioasă școală șlefuitoare de talente. Se poate aminti, în treacăt, cât de greu a fost examenul pe post, probele conținând inclusiv dirijarea unor piese în ale căror partituri au fost introduse deliberat greșeli, capcane, care trebuiau depistate și îndreptate.

A fost, la început, asistent, apoi lector, și mai apoi conferențiar universitar, rang obținut după adjudecarea înaltului titlul de doctor în muzică. Colaborând, la catedră, cu maestrul Dragoș Alexandrescu, a acceptat invitația acestuia de a se forma și conduce corul de la biserica Sf. Gheorghe vechi, cor cu care a ieșit în public în decembrie 1993, după aproape un an de pregătire și de repetiții,

căutând, așa cum îi este caracteristic, perfecțiunea. Și cu acest ansamblu a avut concerte, apariții în festivaluri, turnee, succese notabile. Din anul următor a acceptat o nouă provocare: conducerea unui cor teatral, a unei formații care evoluează în spectacole, în postura de personaje, pe o scenă pe care cântul se împletește cu actoria – este vorba despre corul Teatrului de Operetă. A rămas dirijor și mentor al acestui cor timp de aproape un sfert de veac, pregătind circa 40 de titluri, cizelând profesionalizarea ansamblului și depășind cu brio dificultățile specifice acestor spectacole, adaptând corul la noua dinamică a regiei teatrale. Opereta bucureșteană, pe timpul directoratului lui Răzvan Ioan Dincă, a integrat și repertoriul de musical, un gen nou în România și deosebit de solicitant pentru interpreți. Îmi aduc aminte – dau doar un exemplu – cum a reușit să coordoneze corul plasat în spatele scenei (pentru a da glas dansatorilor aflați în prim-plan), dozând

volumul și echilibrând sonoritățile, fără ca vocile să poată veni în față, pe scenă rezultatul muzical fiind excepțional, conducând la succesul fabulos al primelor musicaluri.

Dar cred că nu mai putem întârzia în a da cuvântul muzicii, și îl invit în scenă pe sărbătoritul serii, pentru a deschide acest program muzical atrăgător și ambițios. *

A sosit și momentul botezului pentru o nouă formație, Musica Selecta, atunci când, la o sărbătoare a Crăciunului, acum fix 25 de ani, avea loc Concertul din Aula Palatului Băncii Naționale a României. Având deja experiența implicării în spectacole teatrale, invitația regizorului Alexandru Dabija i-a venit ca o mănușă, atunci când a asigurat partea muzicală a spectacolului Saragosa - 66 de zile, o uimitoare montare, la teatrul Odeon, unde răsuna muzică renascentistă, spaniolă, evreiască, germană etc. – coloana sonoră, ”live”, a acestei piese de mare succes, care a strălucit și pe scene din străinătate, obținând premii prestigioase, inclusiv Marele Premiu la Festivalul de la Berlin și invitația de a reprezenta România la Expoziția Universală de la Hanovra. Nivelul artistic al corului Musica Selecta a atras atenția și maestrului Marin Constantin, legendarul fondator și dirijor al Madrigalului, care atunci a văzut în tânărul Gabriel Popescu pe urmașul său în fruntea celui mai cunoscut și mai valoros cor al României. În iulie 1999 a început repetițiile, renunțând la vacanță, renunțând la 2 posturi ce i s-au oferit în străinătate, în capitala Turciei. Firesc, primul concert cu Madrigalul a ales să-l ofere publicului de acasă, la Buzău, evenimentul soldându-se cu elogii entuziaste în presă, dar și cu îngrijorarea maestrului Marin Constantin că formația al cărei părinte era ajunge prea devreme pe alte mâini, când el personal încă ar mai putea, totuși, în ciuda vârstei și a stării de sănătate, să o mai dirijeze. Înțelegând perfect situația, cu înțelepciune Gabriel Popescu a pus punct acestei colaborări cu Madrigalul, canalizându-și întreaga energie spre corul Musica Selecta și spre activitatea de la biserică, de la Operetă și de la catedră. Împreună cu formația bisericească a efectuat turnee în Grecia, unde a demonstrat înalta măiestrie în redarea partiturilor de muzică de sorginte bizantină.

Tot pe această linie, maestrul sărbătorit astăzi pe această scenă a izbutit să realizeze un lucru rar pentru dirijorii de coruri neinstituționale: înregistrarea unui CD, în compania acestor minunați tineri din ansamblul Musica Selecta, o imprimare de studio cu muzica Liturghiei de Dragoș Alexandrescu, lansată în 2016, la aproximativ două decenii de la realizarea premierei absolute a acestei lucrări. Tot la capitolul Realizări cu alură de unicat țin să amintesc și apariția unei cărți cu profil monografic dedicată lui Gabriel Popescu, ”Maestrul și Opereta”, semnată de publicistul Ioan Moldovan, volum susținut și distribuit de Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” – o inițiativă a inimoasei directoare Alina Moldovan. Gabriel Popescu nu este numai personaj de carte ci și un autor de carte, volumul său ”Corul în teatrul de operetă” fiind lansat în 2005 de Editura Universității Naționale de Muzică București, prilej cu care am colaborat în mod nemijlocit, din postura mea de redactor șef al acestei edituri. Nu trebuie uitată și performanța cu totul specială obținută cu formația Musica Selecta, întărită și lărgită până la un număr de 60 de membri, care a repurtat un splendid succes în Franța, la marele Festival de la Avignon, unde a fost trimisă la sugestia Asociației Naționale Corale – al cărei președinte se află în această seară alături de noi. Profit de acest moment pentru a-l invita la microfon pe dl. Voicu Enăchescu, dirijorul Corului Preludiu și, așa cum spuneam, liderul Asociației Naționale Corale.

Și pentru că genericul stagiunii corale naționale este numele lui Paul Constantinescu, vă propunem încă o piesă din creația acestui compozitor, urmată de alte bijuterii corale românești.

Una dintre cele mai dragi laturi ale carierei este, pentru Gabriel Popescu, activitatea de dascăl într-ale muzicii. La Conservator a călăuzit, până acum, 8 generații de studenți, formând deopotrivă coriști și dirijori, ori chiar manageri de coruri. Cred că nu greșesc dacă afirm că este profesorul cu cele mai remarcabile rezultate în ceea ce privește lansarea unor tineri dirijori, studenții săi fiind astăzi în fruntea unor ansambluri reprezentative. Daniel Jinga, buzoian pe care l-a îndrumat încă de la vârsta de 5 ani (pe când cânta la vioară), este astăzi dirijor de orchestră la Filarmonica din

Târgoviște și maestru de cor al Operei Naționale București, precum și dirijor al unor formații corale și orchestrale private. Printre cele mai recente isprăvi ale sale este, de pildă, conducerea muzicală a unui fabulos spectacol de musical, celebrul ”Mamma mia”, creat pe baza melodiilor formației ABBA, prezentat la Sala Palatului și apoi în întreaga țară. Aurel Muraru îi continuă munca la Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian”, Răzvan Rădos dirijează Corul de copii Radio, Stelian Ionașcu conduce Corul Patriarhiei Române, Andrei Stănculescu este la Corul Regal și enumerarea ar putea continua. Îl voi invita acum la microfon pe Aurel Muraru, care a dorit să spună câteva cuvinte despre mentorul său.

În continuare vă propunem secvențe madrigalești datorat compozitorilor renacentiști Giovanni Pierluigi da Palestrina, Erasmus Widmann și Claudio Monteverdi.

Îl invit acum la microfon pe Gabriel Popescu, deoarece cred că este momentul să-i solicit câteva destăinuiri. Cum ați alcătuit programul din această seară? Am vorbit despre dvs. în calitate de mentor, de educator a 8 generații (până acum!). Dar știu că la rândul dvs. ați beneficiat de întâlniri providențiale cu maeștrii care v-au fost profesori sau colegi mai mari. Despre aceștia v-aș ruga să ne spuneți acum câteva gânduri. Și o ultimă întrebare: Ce vă doriți pentru sărbătorirea 30-50-70? Cu aceasta, stimați spectatori, eu vă mulțumesc pentru atenție și îmi iau rămas bun de la dvs. și vă invit să ascultați în continuare o piesă americană și două secvențe din emoționantul Requiem de Mozart.