Moda zilei: lupta cu discriminarea

Am mai făcut referiri, nu demult, la politicile repertoriale care își propun să înlăture efectele ”discriminării” prin înlăturarea unor capodopere ale secolelor trecute, care ar ”jigni” anumite sensibilități. În ultimele săptămâni a fost atins un nou prag: cel al publicului, după ce s-a demonstrat că... știm ce avem de făcut cu autorii și cu creațiile lor! ”Noi nu discriminăm” – încearcă din răsputeri să-și facă reclamă instituțiile de concert și de spectacol publice acum, când în România s-a reluat activitatea culturală. Și, explică ele mai departe: adică, onorat public, nu trebuie să fiți nici vaccinați nici testați anti-COVID-19... Vă așteptăm în sală! La grămadă! Sub pretextul acesta stupid al fricii de acuzațiile de discriminare, organizatorii de evenimente calcă în picioare toate principiile protecției sanitare aplicate de aceleași autorități române (și de celelalte țări), de aproape un an și jumătate deja. Veniți la noi in sală, unde pe altarul culturii îi vom amesteca pe cei sănătoși cu cei bolnavi, unde nimeni nu vă atrage atenția că a purta masca înseamnă să ai acoperite gura și nasul, permanent pe durata reprezentației. Puteți sta la 20cm distanță de spectatorul de alături, timp de peste 2 ore, într-un spațiu închis imposibil de aerisit. Poftiți cu încredere! Aceasta este noua politică sanitară în Cultură; pentru că artiștii știu mai bine decât ”manipulatorii” ăia de la Sănătate.

Și asta, în momentul în care autoritățile române nu știu ce să mai facă pentru a mai crește numărul persoanelor vaccinate, când nu mai găsesc alte argumente decât o porție mici gratis în Obor pentru a chema lumea la protejarea sănătății personale și a celei publice. Când autorități locale de la țară refuză echipele mobile de vaccinare, ”pentru că la noi nu are nevoie nimeni de vaccinare”. Iar un vechi client al DNA, cu dosarele deocamdată dosite la sertar, propovăduiește vindecarea prin credință și neinfectarea prin rugăciuni. Despre promisiunea coordonatorului campaniei, doctorul

Gheorghiță, de a avea 5 milioane de români vaccinați până la 1 iunie, pentru a se putea lua măsuri de relaxare, nu se mai preocupă nimeni. Oricum, relaxarea a venit, fără atingerea pragurilor obligatorii cerute de epidemiologi. „Și atunci, de ce m-aș mai vaccina?” se întreabă românul... Oricum pot să merg oriunde: la restaurant, la cluburi, la mare, la spectacole, la hoteluri și pensiuni. Iar pentru deplasările peste graniță, deja a înflorit o adevărată industrie de acte falsificate, de la adeverințe de vaccinare ”emise” în alte state până la generoase parafe de la ”medici de familie” care atestă că pacienții lor au trecut prin boală în ultimele 6 luni... Și cu aceste țidule îi păcălim și pe străini, nu numai pe ai noștri. Iar celebrele ”măsuri” luate împotriva celor care zădărnicesc combaterea răspândirii bolilor... hahaha, sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire; tot așa cum nu s-au mai dat de luni de zile amenzi pentru cei care încalcă reglementările explicate la televizor de premier și de miniștrii săi. Așa că, până la urmă, de ce să se lase mai prejos teatrele și să le mai pese de distanțarea socială și de minima prudență... Mai eficientă este povestea cu discriminarea, adică cu ne-discriminarea, ca așa-zisă scuză pentru faptul că teatrele nu fac niciun efort pentru a-i proteja pe cei vulnerabili. În schimb, suntem mândrii că protejăm drepturile omului (?!). La fel cum ne place să stăm în genunchi pe stadioane ca să arătăm că nu discriminăm pe motive rasiale (?!)... Cât despre dreptul la sănătate... a tot avut prioritate. Acum să mai ia o pauză... Poate că ar trebui ca cei de la teatre să meargă prin spitale și să le dea lecții de ne-discriminare și doctorilor: să-i învețe să nu-i separe pe cei cu tuberculoză de restul bolnavilor; nici pe leproși ori pe cei cu alte boli cu transmisibilitate intensă. Să le dea dulciuri și diabeticilor, pentru a nu-i discrimina. Și să-i anestezieze cu aceeași substanță pe toți, inclusiv pe cei alergici și gata să dea în șoc anafilactic, pentru că, nui așa, nu trebuie să discriminăm... După cum ar trebui să posteze anunțuri în sala de spectacol care să-i învețe pe spectatori să-i aplaude deopotrivă pe toți: și pe cei care cântă prost și pe cei care cântă bine. Norocul lor că, oricum, românul, bine-crescut, face treaba asta de la sine... Noi nu discriminăm și nici nu tolerăm discriminarea... După același principiu, deja s-au făcut primii pași în direcția de a-i obliga pe critici să-i laude pe toți artiștii, să ridice în slăvi toate spectacolele, să admire deopotrivă toate teatrele și să-i preamărească pe toți managerii... Atunci, pasă-mi-te, vom fi o Românie europeană... Și nu ne-ar mai rămâne decât să luminăm Ateneul în culorile curcubeului, pe timpul Festivalului ”Enescu”, ca să primim cu adevărat cea mai cuprinzătoare adeverință de nediscriminare. Felicitări și ”La mai mare”!