Despărțirea de Felicia Donceanu

Am aflat cu tristețe despre încetarea din viață a compozitoarei Felicia Donceanu, cu doar câteva zile înainte de a împlini 91 de ani. Creatoare neobosită, cu har, cu dragoste pentru muzică și pentru interpreți, Felicia Donceanu a fost un simbol al creației vocale românești, fiind autoarea unora dintre cele mai frumoase lieduri, ca și a multor piese corale de mare profunzime. Totodată, creația ei instrumentalcamerală poate fi adesea regăsită în programele de recital, partiturile sale emanând sensibilitate, beneficiind de o melodică pregnantă și de un limbaj care pune pe primul plan emoționalitatea și mesajul poetic. A fost o persoană deosebit de tonică și optimistă, comunicativă, elegantă, distinsă, mereu interesată de viața muzicală și de interpreții ei, pe care a știut să și-i apropie ca nimeni alta, prin felul de a fi și prin muzica pe care le-a dăruit-o. A primit Premiul Academiei Române pentru creație muzicală și a fost multiplă laureată a Premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (de 7 ori), ulterior obținând și Marele Premiu al acestei bresle. De altfel, mai mulți ani a fost aleasă ca membru în Biroul Executiv al Secției Corale a UCMR, după ce, în tinerețe, a lucrat pentru Uniune ca redactor la Editura Muzicală.

Pe lângă talentul muzical a avut și înclinații către desen, pictură și poezie. A scris articole și cronici în presa centrală și în reviste de specialitate. A apărut ca membru în juriu la concursuri de interpretare – cum ar fi de exemplu Concursul Național al Liedului Românesc, într-o companie de elită, cuprinzând pe cei mai reprezentativi creatori de lied români, printre care Pascal Bentoiu, Carmen PetraBasacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop, Dumitru Capoianu, Dan Dediu, alături de academicianul muzicolog Octavian Lazăr Cosma și de soprana Mariana Nicolesco. A participat la simpozioane, conferințe etc., și a susținut prelegeri și emisiuni radiofonice. În creația sa regăsim muzică vocală (lieduri și muzică pentru cor), piese instrumentale și camerale, simfonice, vocal-simfonice, teatru instrumental, muzică de

scenă pentru piese ale unor dramaturgi importanți precum Shakespeare, Moliere, Thornton Wilder, Al. Voitin (cel care i-a fost și soț). A scris scenarii pentru spectacole muzical-coregrafice și pentru Radio. A semnat lieduri pe versurile unor poeți ca Mihail Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Coșbuc, Tristan Tzara, George Bacovia, George Călinescu, Mariana Dumitrescu, pe versuri proprii și pe versuri de Al. Voinin și Brândușa Predescu, sau, din lirica universală, Edgar Alan Poe. A compus chiar și muzică ușoară, în anii 70. A colaborat cu interpreți de marcă din mai multe generații, cum ar fi Yolanda Mărculescu, Georgeta Stoleriu, Adina Iurașcu, Mirela Zafiri etc. Creația sa deja a fost temeinic studiată, inclusiv în teze de doctorat și cărți (de exemplu ”Aspecte ludice în creația Feliciei Donceanu” de Luminița Ciobanu) Lucrări ale sale au apărut pe CD în Austria (1993), în SUA (cu muzică corală, în 1997) și în RO – un CD aniversar, în 2021. Partiturile sale au fost tipărite în RO, SUA, Germania. Printre multe alte titluri, rămând de neuitat Cântând cu Ienăchiță Văcărescu – ciclu de 4 piese pt soprană, lăută, flaut, viola da gamba, clavecin și percuție (1984), Tatăl nostru (Monodia) 1990 pentru bariton solo, ison și percuție, ca și aceeași rugăciune exprimată într-o partitură pentru cor mixt, 3 cântece pentru Til pe versuri de George Călinescu (Pașii, Frunza, Apă vie) sau Bâlci în Aldebaran poem vocal pe versuri de Tudor Arghezi.