Reflections In the day’s mirror you see a tall black man. Fingers of gold cattail tremble, then you witness the rope dangling from a limb of white oak. It’s come to this. You yell his direction, the wind taking your voice away. You holler his mama’s name & he glances up at the red sky.
Reflexii În oglinda ăstei zile vezi un negru deşirat. Degete de papură aurie ‘n tremur, bagi de seamă funia ce-i atârnată de o creangă de stejar. S-a ajuns până aicea. Strigi la el, iar vântul poartă vocea ta în altă parte. Chemi măicuţa lui pe nume & el aruncă o privire către ceru’ care-i roşu.
You can almost touch what he’s thinking, reaching for his hand across the river. The noose pendulous over his head, you can feel him grow inside you, straining to hoist himself, climbing a ladder of air, your feet in his shoes.
Mai că-i poţi atinge gânduri, când te-ntinzi, s-ajungi la mâna-i, tocmai dincolo de râu. Ştreangul legănând deasupra e mai sus de capu’ lui, tu, pe el, îl simţi în tine cum îţi creşte înăuntru, încordând să se ridice, căţărându-se pe-o scară numai aer, ai picioarele-ncălţate şi-n picioare ai lui pantofi.