Revista IQool-Numarul 9

Nr. 9 octombrie 2013

Cum redactăm un CV entry level

iqool.ro facebook.com/revistaiqool

Visul unei nopţi de studenţie

Condițiile din cămine - Grozăvești, Regie sau Moxa?

1

.ro

Manager: Ionuț Mirea Coordonator: Mădălina Ispas

PR: Robertina Stancu Paula Filip HR: Alexandra Mihai Redactori: Adelina Onea Alexandra Mihai Alexandra-Georgiana Andrei Mădălina Ispas Anca Badea Andreea Homițchi Emilia Popa Nicoleta Cuibari Ruxandra Bobleagă Redactori colaboratori: Adriana Giurcă Cristiana Salahoru Flavia Stanciu Florina Voiteanu Nicoleta Barbu Paula Filip Manuela Dospina Fotografi: Andreea Titianu Dana Alecu Oana Dobrescu Tehnoredactor: Iuliana Neagoie Creative Director: Andreea Titianu Art: Dorina Anton Social Media: Ana Maria Guiu Andreea Homițchi Gabriel Niță IT: George Șușnea Copertă faţă: Andreea Titianu .ro 2

Această revistă cuprinde <<studenție>> și se eliberează fără prescripția bibliotecarei. Se recomandă citirea cu atenție a articolelor și a informațiilor din sumar.

Dacă apar manifestări ale curiozității, adresați-vă redactorului sau PR-istului.

Redactor-șef: Dana Alecu

Powered by

CUPRINS

4 6 7 10 12 16 17 20 21 22 23 24 25 26 27

daylife nightlife oportunităţi studentul mileniului muzică graffatar anchetuţă carte film it&c student glam evenimente sport horoscop bagă la cap

ED

o a n m a o fi T e t a o p e i ț Cum a r i p s in e d ă s r su

IT

O

RI A

Redactor: Alexandra-Georgiana Andrei Fotograf: Dana Alecu

M

i-am dorit foarte mult să scriu câteva rânduri despre ce-nseamnă o zi de toamnă pentru mine. Poate o să sune clișeic, dar frunzele care foșnesc în bătaia în final răcoroasă a vântului îmi aștern și mie un zâmbet aproape tâmp pe figură. N-am un raționament, nici măcar un răspuns pertinent care să explice cât de cât coerent fascinația mea față de acest anotimp al răcelii aproape bruște, ploilor bacoviene și griului dorian care se revarsă din nori.

Am resimțit prima picătură de toamnă cu câteva zile mai devreme, când m-am trezit în miez de noapte cu o senzație acerbă de frig. M-am ridicat din pat ca să-nchid geamul, afară ploua. Am aruncat o privire prin găurile plasei pusă acolo ca să-mi opresc pisica să sară afară după păsări, doar ca să simt cum bate vântul prin toate streașinile. Zgomotos, înviorat și plin de personalitate. A doua zi, dis de dimineață m-am proptit în bucătărie, în fața aragazului și miam făcut un ceai cald. Mi-am spus că ar fi timpul să scot hainele cu mâneci lungi, să-mi pun niște șosete călduroase și pufoase în picioare și eventual să nu mai amân cu mult reîntâlnirea cu pilota ascunsă într-o debara acum niște luni.

Toate gândurile astea întâmpinate cu un zâmbet ușor nebunesc pe figură, m-au dus inevitabil spre altele. Mi-am amintit că din octombrie voi experimenta o primă zi dintr-o nouă

etapă, studenția. Mi-am spus toată vara cu o ușoară pedanterie arogantă că anul ăsta voi învăța și voi citi cu mult înainte de examene, să-mi scutesc reacția nefericită de auto-ironizare la văzul notelor despre care voi ști cu siguranță că nu-mi sunt dovezi nici ale inteligenței, nici ale culturii sau cunoștințelor.

Reacția totuși ar fi acolo, chiar fiind conștientă de aceste adevăruri.

Mi-am spus din nou că nu voi pierde timpul, voi evita să-mi plâng de milă și îmi voi lipi un post-it pe ecranul de la laptop care să scrie cu litere de-o șchioapă: „More Books, less Face(book)” care să mă-ntâmpine în fiecare dimineață când vreau sămi verific notificările și mesajele noi. Totuși, în ciuda acestor mici inadvertențe tipic studențești, am mai crescut, cu un an adăugat vârstei, cu mult mai mulți (îmi place să cred eu) când e vorba de sinapse și emisfere stângi și drepte.

Începutul de toamnă este pentru mine, din niște motive foarte bune, un început de an. Unul în care pot să-ncep să adaug și să scad atât ce-a fost bine și ce-a fost rău în ultimele 12 luni și să-mi promit mie că voi crește înzecit în cele ce vor să vină. Faptul că sunt însoțită de multe nuanțe de ruginiu ale frunzelor, de un vânt de o agresivitate domoală, de ploi reci și flegmatice și de un aer care-mi permite să respir după toropeala verii, e un beneficiu în plus. Vreau să știți, la-nceput de octombrie, că sunteți niște oameni frumoși, că puteți să faceți orice vă doriți și că aveți capacitatea de a fi mai buni decât oricine la ceva ce faceți cu pasiune.

Sper că începeți săndrăgiți toamna la fel de mult cum o fac eu.

Cu drag, Alexandra, împătimit al Toamnei

3

.ro

L

DAYLIFE

Comorile ascunse ale Bucureștiului

Redactor: Emilia Popa Foto: Cristian Vasile (București Optimist)

D

e cele mai multe ori, noi, cei din provincie tindem să catalogăm Bucureștiul ca fiind unul dintre cele mai urâte orașe din țară. Vedem un trafic infernal, puhoi de oameni, blocuri gri înghesuite, gălăgie, chipuri triste și ne spunem: „Nu ştiu cum trăiesc ăştia aici, eu n-aş putea niciodată!”. De un an de zile locuiesc într-un cartier la marginea acestui oraș blamat și în fiecare zi văd mizerie, aglomerație, zăpușeală, dar caut frumusețea ce stă pitită sub toate aceste straturi. Da, eu cred că Bucureștiul este un oraș frumos și pentru mine este ACASĂ. Acum voi mă veți întreba: „Cum, mă, oraşul ăla jegos, prăfuit și îmbâcsit, e frumos?”. Ideea este că București este un oraş ale cărui frumuseţi au fost îngropate de griul comunist, un oraş care-

.ro 4

şi plânge vremurile de glorie, când era supranumit „Micul Paris”. Un oraş sufocat de oameni care au uitat de părţile frumoase şi-l înjură constant. E păcat. Dacă toţi cei care vizitează Bucureştiul, împreună cu bucureştenii, s-ar opri pentru un moment şi ar observa ceva frumos în jurul lor, şi ar povesti şi altora, probabil Capitala noastră ar avea o imagine mult mai bună.

Ți-am pregătit o listă de locuri pe care trebuie să le vezi pentru a te convinge că Bucureștiul încă te mai poate surprinde: 1. Grădina Botanică a Universității București: cu o vechime de 150 de ani, reprezintă o gură de aer proaspăt în mijlocul unei săptămâni stresante, parcă și zilele încărcate par mai ușor de suportat. Mult mai liniștită și mai colorată

DAYLIFE decât orice parc, Grădina Botanică este locul perfect pentru o plimbare cu persoana iubită, se poate face chiar și un picnic, aleile sunt largi, armonioase, decorul pare rupt din poveste.

Aici nu vei găsi mici, bere, semințe sau vata pe băț, nu încearcă nimeni să îți vândă nimic și cel mai important, nu te vei lovi de gunoaie împrăștiate la fiecare pas.

2. Opera Națională: unde mai poți merge, în zilele noastre, cu papion? Unde poți ieși în rochie de seară? Opera este singurul loc unde tradiția high class nu se lasă impresionată de curentul de atitudine lejera și abordabilitate.

Dacă nu ai fost niciodată la o seară de balet sau de arii celebre, vreo gală sau măcar vreun concert de rock, nu mai aștepta.

3. Observatorul Astronomic: studierea astrelor este o disciplină foarte serioasă și chiar dacă nu este domeniul tău de interes, o incursiune la Observatorul Astronomic se poate transforma într-o adevărată aventură. Un loc ce ar putea deveni unul dintre principalele puncte de atracție ale Capitalei este, din păcate, lăsat în voia... stelelor, refuzându-i-se modernizarea. El este salvat de entuziasmul celor care se încăpățânează să spună că privitul la astre este o activitate romantică, de cei cu adevărat pasionați de zodii și compatibilități.

4. Muzeul Antipa: cu un număr impresionant de exponate, Muzeul Antipa ne plimbă, pe de-o parte, prin toate colțurile lumii și, pe de

altă parte, prin timp, făcându-ne să ne imaginam cum arăta lumea acum milioane de ani.

De la moluște la păsări, de la șerpi la pești, de la meteoriți la roci fluorescente, de la reprezentări umane la comparația acestora cu maimuțele, de la reproduceri fidele la schelete bine conservate, totul conferă un ciudat sentiment de diversitate.

5. Palatul Elisabeta: deși toți stiu de Parcul Herăstrău și au vizitat Muzeul Satului, au trecut cu vederea intrarea către Palatul Elisabeta.

Cumva a rămas un loc relativ ascuns pentru mulți din locuitorii orașului, din pricina gardienior vigilenți. Desigur, poate părea îndepărtată și din pricina faptului că nu te poți apropia, daca ai statutul de „simplu muritor". Muzeu nu a avut niciodată ocazia să ajungă, deoarece din 2001 clădirea a reintrat în posesia familiei regale, fiind în prezent reședința Principesei Margareta și a Principelui Radu. Curioșii își pot încerca norocul cu gardienii sau cu un tur virtual și o galerie foto online.

Mă voi opri aici, cu speranța că am reușit să te fac să îți dai seama că Bucureștiul rămâne inima țării. Contrastul dintre vechi și nou creează o atmosferă unică, poate pentru cei care nu trăiesc zi de zi această atmosferă și pentru cei care uită să o traiască, farmecul pălește.

Prin urmare, dragi studenți bucureșteni și nebucureșteni, vă provoc să descoperiți comorile ascunse ale Bucureștiului!

5

.ro

Nightlife

Visul unei nopți de studenție

P

e locuri, fiţi gata, start! La 1 octombrie începe anotimpul petrecerilor în lumea studenției. În timp ce universitățile se pregătesc să își primească „bobocii” în noul an universitar, „veteranii” sunt nerăbdători să ia cu asalt cluburile bucureștene. Nimănui nu pare să îi fie gândul la școală, ci mai degrabă la revederea cu prietenii și nopțile pierdute împreună.

Nu pot spune că, în postura de student boboc, am cutreierat în lung și în lat străzile vechi ale Bucureștiului, în căutarea distracției. Eram speriată de poveștile de groază pe care le auzeam de la prietenii mai în vârstă, prin urmare nopțile le petreceam fie în fața televizorului, fie în compania unui ceai, alături de prieteni.

Cert e că într-o sâmbătă tomnatică am fost invitată de către colegii de grupă în oraș.

Planul lor era să mergem în Oktoberfest Pub, să gustăm din berea mult lăudată, ca apoi să facem cunoștință cu celebrul Kulturhaus - locul frecventat de întreaga studențime. Am acceptat fără să stau pe gânduri, sătulă de plictiseala ce mă înconjura de ceva vreme și hotărâtă să servesc porția de distracție.

Odată ajunsă la fața locului, am fost destul de dezamăgită: în stânga o gloată de oameni amețiți de aburul alcoolului, printre care mulți duhneau a transpirație. În dreapta o coadă lungă din indivizi ce se împingeau și țipau unii la ceilalți.

M-am înarmat cu mult curaj și am decis să intru să văd ce se ascunde în spatele grotescului zărit la intrare. Mult sclipici, multă piele la vedere, mult miros de ierburi. Chiar și așa, nu am putut să nu remarc muzica excelentă ce răsuna în difuzoare. Aș fi băgat mâna în foc că Bucureștiul cunoaște doar termenii vulgar și comercial.

.ro 6

După un shot de tequila și un pahar de vodcă, pentru care nu am scos mai mult de câțiva lei din buzunar, eram un alt om. Dansam cu mâinile pe sus, cântam refrenele pieselor mele preferate și uitasem complet de testul de a doua zi la Algebră. În cele trei ore petrecute în Kultur, am trecut prin toate stările posibile, am cunoscut oameni noi cărora le-am descoperit poveștile, am adunat amintiri să le împart și nepoților. Evident, am ajuns să fiu victima unui pahar de vin ce s-a scurs pe tricoul meu preferat și am primit trei invitații la cafea, pentru a doua zi. Poate că aș fi acceptat una, dacă cel puțin unul dintre domni ar fi reținut numele meu. Ce ți-e și cu băieții din ziua de azi...

La plecare, nu mă puteam opri din a afișa un zâmbet tâmp pe față. Mă gândeam doar la domnișoarele care se chinuiau să nu își sucească gleznele pe tocuri de 15 cm și la cei care își goleau buzunarele pentru un cocktail exotic. Ce aventură incredibilă trăisem eu și ce sacrificii făcuseră alții!

Nu te gândi că, începând cu acea zi, am devenit un om nelipsit al clubului.

Nu, nici pe departe, altfel se pierdea farmecul unor astfel de experiențe. Ieșirile, în acel an, le-aș putea număra pe degetele de la o mână, însă de fiecare dată am scris o pagină în istoria vieții mele. Din acest motiv, nu regret nota mică obținută la testul de Algebră, faptul că am adormit pentru prima oară la un curs și minciunile spuse mamei.

De fapt, nu regret nimic din anul de bobocie. La 1 octombrie încep cel de-al doilea an la Cibernetică și presimt că va fi cel mai frumos an de studenție!

Redactor: Emilia Popa Foto: Oana Dobrescu

OPOrTUNITĂŢI

Concurs Național „Tribut Valorilor Culturale Românești” Redactor: Adelina Onea

„Tribut Valorilor Culturale Româneşti” este un concurs naţional şi reprezintă a treia etapă a campaniei naţionale de responsabilitate socială „Români pentru o lume”, care îşi propune să promoveze valorile naţionale şi să încurajeze tânăra generaţie în a-şi urma visurile.

Concursul se va desfăşura online pe website-ul campaniei şi pe pagina de Facebook „Români pentru o lume”. Înscrierea în acest concurs se va face în perioada 2 septembrie – 14 octombrie 2013 şi oferă tinerilor români, orientaţi către cultură, oportunităţi prin care aceştia: pot fi descoperiţi, pot înregistra debut artistic, pot fi promovaţi, pot performa, pot primi burse care să le asigure progresul necesar în a deveni viitorii reprezentanţi ai culturii româneşti.

Categoriile concursului sunt: Muzică clasică: Canto, Vioară, Pian, Nai, Instrumente cu corzi grave (violă, violoncel, contrabass), Instrumente de suflat (flaut, oboi, clarinet, fagot), Instrumente de alamă (trompetă, corn, trombon, tubă) Arte plastice: Pictură, Sculptură Teatru şi film: Actorie, Regie teatru, Regie film, Imagine Dans clasic: Balet – interpretare, Balet – coregrafie, Dans contemporan – interpretare, Dans contemporan – coregrafie Literatură şi filozofie: Poezie, Proză scurtă, Eseu filozofic

Participanţii nu au dreptul să se înscrie de mai multe ori la aceeaşi secţiune sau la mai multe categorii/subcategorii.

Pot participa la acest concurs toate persoanele fizice, cetăţeni români, rezidenţi în România sau în alte ţări, având în momentul înscrierii vârsta maximă de 25 ani.

Perioada desfăşurării concursului: 2 septembrie – 28 noiembrie 2013.

Regulamentul concursului, dar şi alte detalii despre desfăşurarea lui, le găsiți pe site-ul www.romanipentruolume. ro.

7

.ro

OPOrTUNITĂŢI

Cum redactăm un CV entry level

Redactor: Emilia Popa Foto: Dana Alecu

C

ea mai mare problemă a tinerilor din ziua de azi: locul de muncă. Nu poți să te angajezi, pentru că nu ai experiență şi eşti respins în nenumărate rânduri, încât ajungi să îţi pierzi şi încrederea în sine. Mulţi declară că nu poți să capeți experiență până nu te angajezi şi te arunci pe piaţa muncii din România. Nimic mai fals. Cei mai buni dintre angajatori se adaptează la schimbările din cotidian şi sunt dispuşi să accepte angajarea tinerilor cu potențial. Decid să investească în ei şi să îi pregătească pentru a deveni oameni valoroşi, care vor contribui la dezvoltarea organizaţiei respective.

Tu trebuie să dovedești că ești un astfel de tânăr! Cum? CV-ul este primul pas, acel document pe care tu îl aduci în faţa angajatorilor atunci când ţi-ai propus să aplici pentru un anumit job. Iată câteva sugestii pentru redactarea unui CV entry level care să te transforme dintr-un simplu student sau absolvent neexperimentat, într-un tânăr dorit în compania respectivă.

1. Coerență și claritate: CV-ul trebuie să fie uşor de citit şi de înţeles şi, mai important, uşor de ţinut minte Cu puțin efort de aşezare în pagină, poţi impresiona prin profesionalism. În acelaşi timp, ai grija ca structura pentru care ai optat să îi permită angajatorului să găsească ușor informațiile cheie. Nu îl plictisi şi încearcă să faci tot posibilul să îţi conturezi personalitatea prin cuvinte care te caracterizează în mod direct.

Mai mult decât atât, nu lăsa loc de interpretare personală şi elimină ambiguităţile.

.ro 8

2. Unicitate: fiecare candidatură trebuie să fie o combinație originală a elementelor pe care le include. Scoate în evidență ceea ce îți conferă valoare și te diferențiază de ceilalți candidați. În economie, îl numim avantaj competitiv - acel detaliu ce influenţează decizia „cumpărătorului”. Cu siguranţă ai acel ceva, arată că eşti mai mult decât un simplu student.

3. Concizie și sinteză: nu este obligatoriu să menționezi în CV toate experiențele avute. Concentrează-te pe cele

OPOrTUNITĂŢI reprezentative pentru postul pe care îl vizezi.

Trebuie să înveţi să te adaptezi în funcţie de cerinţele fiecărui angajator şi să îl convingi că eşti omul pe care îl căuta de foarte mult timp!

Acum e timpul să vorbim strict despre conținutul CV-ului entry level - o înşiruire de informaţii care conturează povestea vieţii tale. Trebuie să parcurgi câteva etape şi să te asiguri, la final, că ai acoperit tot ceea ce ar avea nevoie angajatorul să afle despre tine.

• Obiectivul profesional - Este primul lucru pe care îl citesc angajatorii. Pentru a da dovadă de determinare acesta trebuie să fie clar și specific postului pe care îl doreşti. Acesta vrea să știe ce așteptări ai de la viața ta profesională ca să își dea seama dacă nevoile voastre se îmbină.

• Educația şi formarea - Această rubrică trebuie inclusă imediat după obiectiv și prezentată mai detaliat, fiind cea mai importantă într-un CV entry level. Orice activitate sau experiență în urma căreia ai acumulat cunoștințe relevante este importantă în CV, în special dacă este vorba despre aptitudini legate de comunicare, muncă în echipă sau organizare. Nu ezita să menţionezi şcolile de vară la care ai participat, training-uri şi workshop-uri; vor cântări mult la decizia angajatorului.

• Experiența profesională – Nefiind un punct forte pentru un proaspăt absolvent sau student, aceasta poate fi prezentată în a doua parte a CV-ului.

Dacă nu ai experiență, nu te limita la a scrie „Am absolvit facultatea X, secția C”,

•

•

ci subliniază lucrurile importante pe care le-ai învățat pe parcursul facultății și care au legătură directă cu cerințele jobului pentru care aplici. În această rubrică poţi include activitățile de voluntariat, practica la facultate, internship-urile făcute. Deși nu se poate vorbi de un job propriu-zis, aceste detalii pot fi la fel de importante, pentru că evidențiază calităţi valoroase și motivarea ta în a te dezvolta încontinuu.

Diplome, premii – Enumeră aici cursurile extrașcolare pe care le-ai urmat și cunoștințele dobândite în urma acestora, dar și premiile obținute pe parcursul anilor de școală. Certificatele lingvistice precum Cambridge, IELTS, TOEFL, DELF sau atestatele profesionale dau dovadă de perseverenţă şi confirmă aptitudinile dobândite. De multe ori se transformă în asul din mânecă!

Hobby-uri – de multe ori această rubrică este înlăturată, căci angajatorii văd adeseori în hobby-urile din CV-ul tău trăsături de caracter care îi pot ajuta sau împiedica în afacerea lor. Dacă vrei să îţi creşti şansele de angajare, trebuie să fii atent inclusiv la potrivirea dintre hobby-urile tale şi specificul firmei sau al jobului.

Încă ceva: pentru a fi cu adevărat convingător, CV-ul entry level trebuie însoţit de o scrisoare de intenţie care să exprime motivaţia şi entuziasmul tău! Gata, acum eşti pregătit să îţi iei viaţa în mâini şi wsă aplici pentru jobul la care ai visat de mult timp! Îţi ţin pumnii şi sper să reuşeşti să îţi depăşeşti aşteptările!

9

.ro

Studentul mileniului

Interviu cu

Andrei Huţuleac Redactor: Nicoleta Barbu Foto: Arhiva personală

1. Când ai ştiut că vrei să devii actor?

N-am știut şi nu știu nici acum. S-a întâmplat ca lucrurile să curgă în direcția asta și s-a întâmplat ca eu să nu mă împotrivesc.

Nu cred că poți (și dacă poți, mi se pare bolnăvicios) să programezi lucrurile astea.

Ele se întâmplă aşa cum se întâmplă să

.ro 10

Masterand în anul II la U.N.A.T.C., Andrei Huţuleac este descris pe afişul spectacolului “O Piesă Deşănţată”, de Lia Bugnar ca fiind “un tânăr actor încă necunoscut”, dar care, cu siguranţă, merită toată atenţia noastră! Talentat, sensibil, pasionat de ceea ce face, dornic de cunoaştere şi cu un simţ al umorului deosebit , n-ai cum să nu-l îndrăgeşti pe acest săgetător veritabil. Dacă nu mă credeţi pe cuvânt, mai jos aveţi dovada!

plouă sau să fie soare într-o zi anume. Azi sunt actor, mâine s-ar putea să mă fac medic, poimâine s-ar putea să îmi doresc să fiu vânzător de Hot-Dog în America și să plec peste ocean. Vreau să trăiesc diversificat. Îmi place să fac multe. Întâmplător, acum încerc să fac actorie şi pentru moment mă

STUDENTUL MILENIULUI simt minunat făcând asta.

2.Consideri că este importantă susţinerea părinţilor în decizia unui adolescent de a da la teatru?

Eu am fost un copil ascultător. Singurul moment când m-am răzvrătit cu adevărat a fost când a trebuit să îi explic mamei că decizia de a opta pentru o facultate sau alta ar trebui să îmi aparțină în totalitate. Și nu-mi pare rău că am făcut-o atunci. Mă răzvrătesc rar, dar îmi place să cred că mă răzvrătesc când trebuie. Cel puțin, atunci a fost bine, altfel acum aș mai fi avut doi ani până la rezidențiat, iar mie sistemul academic clasic cu bănci, amfiteatre și profesori în costume mirosind a naftalină în spatele unei catedremamut îmi provoacă anxietate. Ca să închid paranteza: da, susţinerea părinţilor e foarte importantă. Cred că n-aş putea să fac mare lucru fără ei. Sunt oamenii la care pot să apelez în orice situaţie şi sunt singurele persone de pe planetă capabile să-mi ofere iubire necondiţionată…

3. Cât de mândri sunt părinţii tăi de tine?

Nu știu. Bănuiesc că sunt… ca orice părinţi de copilul lor…

4.Cât de legat eşti de oraşul tău natal, Galaţi? Te întorci des pe acasă?

Galațiul mă liniștește. E un răspuns de reviste glossy, dar ăsta e adevărul. După patru ani tot greu îmi e să mă împac cu zgomotul Bucureştiului. Am avut revelaţia asta când m-am dus de sărbători acasă şi nu a trecut nici o maşină pe strada principală a oraşului timp de câteva minute. Şi a fost atât de bine! În secolul ăsta agitat, liniştea e un lux. Totuși, merg rar acasă pentru că numi permite timpul și pentru că drumul mi se pare obositor, chiar dacă e mai scurt decât dacă aş fi fost din Cluj, Oradea, Iași sau mai

știu eu de unde. De obicei ajung acolo doar la sărbători.

5. Care a fost cea mai mare realizare a ta de până acum?

Nu îmi contabilizez realizările. Nu ştiu. Chiar nu ştiu. Uite, de exemplu, în liceu mergeam la teatrul din Brăila şi îl admiram foarte tare pe Marius. Pe atunci nu ştiam că îl cheamă Marius Manole, ştiam că e “actorul ăla mişto de la Brăila”. Şi faptul că după 4 ani am ajuns să joc cu el… Asta e o realizare.

6. Care e cel mai mare vis al tău?

Să mă îndrăgostesc. Oh, doamne! Sunt patetic!

7. Cum ai ajuns să lucrezi cu Lia Bugnar?

Lia m-a văzut jucând la Alexandria, la Ideo Ideis. Venisem acolo cu un spectacol pe care îl făcusem în facultate: ”Un exercițiu de Comedia Dell’arte” în regia unui coleg foarte talentat de la regie care acum montează la Cluj, Tudor Lucanu. În spectacol am un moment de improvizație la chitară în care trebuie să fac rime cu anumite cuvinte pe care le primesc de la spectatori. Și, întâmplător, a venit și rândul Liei să îmi dea un cuvânt. Mi-a dat MACAROANĂ.

Inițial m-am blocat și sala a izbucnit în râs.

Nu aveam absolut nicio idee despre ce rimă aș putea să fac cu MACAROANĂ, dar după o pauză de câteva secunde în care m-au trecut toate apele am zis: ”Numai a literaturii românești baroană/ Putea să dea cuvântul Macaroană!” Toată sala a izbucnit în aplauze. Şi uite cum de la o rimă, intri într-un spectacol…

Interviul integral îl găsiți pe site-ul IQool.ro.

11

.ro

muzicĂ

Interviu cu un om pasionat

- Dan Byron

Redactor: Alexandra Mihai Fotograf: Andreea Titianu

Ai trecut prin multe etape de formare în cariera ta muzicală. Care dintre ele și-a pus cel mai mult amprenta?

D.B.: Toate au avut importanța lor. Fiecare pas pe care îl faci te formează pentru ce urmează să devii. Probabil că cea mai importantă a fost etapa de Cluj, când am cântat în Kumm și Urma, mai ales perioada când am cântat în paralel la amândouă, dar toate celelalte sunt importante. În schimb asta este cea mai cunoscută parte a biografiei mele.

Dan Byron se identifică cu trupa Byron.

Este un nume cunoscut pe scena muzicală românească. Am vrea să știm mai multe despre omul Daniel Radu. Ce te reprezintă? În afară de muzică?

.ro 12

Dan Byron nu mai are nevoie de prezentare.

Kumm, Urma și Byron sunt doar câteva dintre trupele în care a făcut muzică. Din 2006 și-a făcut propria trupă, de care este cum nu se poate mai mândru. Alături de echipa sa, așa cum o numește el, reușește să ne încânte cu stiluri muzicale diverse, un sound mereu fresh și multă energie. Să îl cunoaștem mai bine pe liderul trupei Byron, Dan Byron.

D.B.: Nu m-am gândit la asta niciodată, în afară de muzică… Sunt un om ca toți ceilalți – citesc, înot, mă uit la filme, alerg. Dan Byron este Daniel Radu, dar un Daniel Radu pentru scenă.

Ce vrei să transmiți prin ceea ce creezi?

D.B.: Prin ceea ce creez îmi expun toate punctele de vedere, scriu despre ceea ce mă interesează, orice mă interesează îndeajuns de mult încât să merite amintit.

Dacă ai avea de ales din 100 de stiluri muzicale, pe care l-ai alege?

D.B.: Pe toate. Faza asta cu stilurile muzicale este o chestie care mă enervează. Oamenii tind să se limiteze. Mulţi ascultă un singur gen muzical, se limitează, sunt complet dezinteresați de altceva. Eu dacă ascult de trei

muzicĂ ori un album, deja știu care este treaba cu el și vreau să mai ascult și altceva, ceva total diferit. Eu nu așa putea să aleg un singur gen muzical. De altfel, ultimul album pe care l-am recomandat pe blogul meu este Daft Punk, nimeni nu se aștepta la asta…

Cum te simți pe scenă după aproape 20 de ani de activitate? Mai ai emoții?

D.B.: Nu mai am emoții deloc. Eu am făcut o școală de muzică și în clasa a-II-a am fost pus pe o scenă în fața părinților și a colegilor. Cântam la vioară pe atunci. Am avut emoții într-adevăr, dar de atunci a trecut mult timp. Nu mai am deloc. Scena este acasă. În plus am cântat o perioadă pe stradă. După ce cânți pe stradă este cam greu să mai ai emoții, acolo te expui total.

Salina Turda. Cum a fost să cânți la 100 de metri sub pământ?

D.B.: A fost interesant, dar a fost și foarte greu. Înainte să se facă concertul s-a făcut o echipă – managerul nostru, sunetistul de studio, omul de la lumini – cu care trebuia să vizităm salina, însă eu nu am mers, şi bine am făcut, pentru că aş fi întrerupt proiectul atunci. Pare imposibil de realizat. Când m-am aflat în fața faptului împlinit, nu mai aveam cum să dau înapoi. Şi a ieșit un lucru foarte bun.

Care este cel mai mare vis al lui Dan Byron, legat de activitatea muzicală?

D.B.: Ca orice muzician, visez să ajungem să cântăm și în afara țării, în Europa, nu numai în România. Aici avem un public destul de mare pe scena underground, dar în afară este mai greu de pătruns pentru că suntem de altă naționalitate, iar România nu exportă muzică din asta.

Ați simțit că ați evoluat?

D.B.: Fiecare album este diferit, m-aș plictisi groaznic să fac aceeași muzică. De altfel și fiecare piesă este diferită. Nu poți defini Byron printr-o singură piesă. Eu simt că am evoluat destul de mult, am învățat multe lucruri despre compoziție – versuri, despre muzică în general.

Cum vezi scena muzicală românească? Ce îți place/displace?

D.B.: Scena muzicală românească este destul de săracă, sunt puține trupe care îndrăznesc să scoată capul. Mi-aș dori să fie mult mai multe și să fie și mult mai încurajate decât sunt acum. În general oamenii se mulțumesc să asculte ceea ce se promovează la tv/radio, muzică comercială în genere, nu încearcă să asculte și altceva. Mai sunt câteva bastioane care promovează muzica de calitate, dar sunt prea puțini. Este păcat, pentru că așa se pierd valorile. În anii ’90 au fost câteva trupe care au ajuns foarte cunoscute, dar după 2000 nu poți spune același lucru. Nu neapărat pentru că trupele nu ar fi fost la fel de bune, dar au fost mult mai ignorate, mai trecute cu vederea.

Dacă se va continua în acest ritm, probabil că se vor pierde și acestea. Acest lucru nu se întâmplă nu numai din cauza ignoranței, ci și pentru că este foarte greu să faci o trupă, să pornești o echipă la drum, iar dacă nu eşti nici încurajat, chiar că îţi vine să o laşi baltă.

Interviul integral îl găsiți pe IQool.ro

De la “Forbidden Drama” – 2007, “A kind of Alchemy” – 2009, “Perfect” – 2011, DVD-ul “Live Underground” și “30 seconds of fame” – 2013 s-a simțit vreo schimbare în stilul vostru?

13

.ro

.ro 14

15

.ro

GRAFFATAR

Studenţia prin ochii lui Serebe

D

atorită proiectului Parcarea Ciclop am avut ocazia să descoperim că în București sunt mulți tineri talentați, care au o adevărată pasiune pentru desenat.

Echipa IQool s-a gândit să îi întrebe cam cum văd ei perioada studenției și mai ales să o ilustreze în propriul stil.

Astfel, deschidem seria Graffatar cu Serebe, o absolventă a Universității Naționale de Arte Plastice din București, secția grafică, caresuferă de ADHD cromatic-simptomatic, cu reverberații creative pe acril. Explicația aclinică a pacientei sună cam așa: Pentru toate culorile cuminți există un loc sub soare. De celelalte mă ocup eu. Mă știți pe mine, trântesc pe pânze toți prietenii imaginari care-mi taie calea. Sau monștrii sociabili, personajele poveștilor care nu și-au găsit încă nașul și personalitățile mele multiple…

Studenția din perspectiva serebiană arată cam așa:

.ro 16

Sfatul ei pentru studenți:

“Learn now, party later!”

Îți mulțumim, Serebe!

AnchetuŢĂ

Condițiile din cămine

– Grozăvești, Regie sau Moxa?

Redactor: Nicoleta Cuibari Foto: citynews.ro, upb.ro

Student în București?

Ai un buget limitat pentru cazare? Preferi distracția și „viața din cămin”? Ei bine, pentru tine am conceput acest articol! Este perioada în care majoritatea facultăților se pregătesc să primească cererile de înscriere pentru locurile din cămine (unele chiar au și început aceste proceduri) și este bine să știm pentru ce optăm atunci când bifăm o anumită rubrică.

Cum cea de-a doua sesiune de admitere este pe sfârșite și majoritatea dintre noi știm deja cursurile cărei facultăți le vom urma, singura grijă care ne mai rămâne este cazarea…

Așadar, voi prezenta în continuare câteva din campusurile universitare din București.

Pentru a face mai ușor distincție între ele, am ales să grupez căminele în funcție de universitatea de care aparțin și apoi în funcție de numărul de locuri disponibile. Menționez că toate informațiile au fost culese de pe site-urile oficiale ale universităților avute în vedere, urmând ca mai jos să le puteți accesa direct.

Astfel, primele cămine despre care vom discuta sunt cele care aparțin de Universitatea din București. Aceasta pune la dispoziţia studenţilor un număr de 5.354 locuri în căminele proprii, distribuţia acestora făcându-se către facultăţi pe baza principiului proporţionalităţii, în funcţie de numărul de studenţi înscrişi finanţaţi de la buget.

• Campusul Studenţesc Grozăveşti –

17

.ro

AnchetuŢĂ

Complexul Grozăvești este situat pe Splaiul Independenței și are o capacitate de 2.016 locuri. În afară de căminul A1, în celelalte corpuri camerele sunt prevăzute pentru două persoane. Studenții au un lavoar în cameră, iar baia și bucătăria sunt la comun, fiecare palier având două băi. Căminul A1, în schimb, este compus din camere cu trei paturi, mobilier pentru trei persoane (birou pentru calculator, dulap, noptieră, scaune) şi grup sanitar complet utilat.

Pentru a ajunge la cămin avem două posibilități: metroul sau linia RATB 601.

•

Cămin Mihail Kogălniceanu – situat pe bulevardul cu același nume, acest cămin are o capacitate de 614 locuri și se află lângă cantina studențească Mihail Kogălniceanu.

Pe parcursul anului universitar studenții se

.ro 18

pot caza în camere de două, trei sau patru paturi (cu mobilierul aferent), baia fiind la comun, pe palier. Pentru a ajunge aici putem lua metroul până la stația Eroilor sau oricare dintre următoarele linii RATB: 61, 69, 90, 91, 122, 137, 268, 336, 601.

• Complex Măgurele – cu o capacitate de peste 600 locuri, complexul Măgurele este prevăzut cu module de două camere cu grup sanitar propriu. Camerele au două, trei sau patru paturi și sunt mobilate corespunzător.

Accesul se face doar cu liniile RATB 433 și 455, complexul fiind situat undeva în afara Bucureștiului, în comuna Măgurele. Așadar, trebuie luat în calcul și factorul timp atunci când ne gândim să bifăm această opțiune.

• Cămin Stoian Militaru – Bloc de apartamente cu camere de două, trei sau patru paturi, baie și bucătărie proprie, acest cămin își

AnchetuŢĂ deschide ușa pentru aproximativ 470 de studenți anual. Situat la stația de metrou Constantin Brâncoveanu, căminul poate fi pe placul vostru și trebuie avut în vedere la înscriere.

• Cămin Th. Pallady (1 și 2) – Având o capacitate de aproximativ 400 de locuri, studenții pot fi cazați în camere tip garsonieră cu două sau patru paturi, hol interior și grup sanitar propriu. Căminul este situat aproape de stația de metrou 1 Decembrie 1918.

• În celelalte cămine ale universității, Fundeni și Panduri, condițiile sunt asemănătoare cu cele descrise mai sus. Camere de două sau cinci paturi și o capacitate de cazare cu puțin peste 200 de locuri.

Ceea ce trebuie amintit este și faptul că toți studenții beneficiază, contracost desigur, de conexiune la internet.

Dacă ești student la Politehnică atunci trebuie să știi că universitatea oferă aproximativ 13.000 de locuri de cazare, repartizate în două complexe: • Campus Regie - situat în Splaiul Independenței nr. 290, sector 6, complexul este compus din 27 cămine studențești, o cantină, o spălătorie, un dispensar medical, un birou de poliție, mai multe magazine alimentare, centre de copiere, restaurante și cluburi. Căminele U.P.B. sunt împărțite în trei mari categorii: • P1 – P11 : camere cu patru locuri și grup sanitar propriu; • P13, P14, P17, P18: camere cu patru locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor; • P15, P16, P21 – P27: camere cu două locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor.

• ComplexulStudentescLeu-situatînB-dulIuliu

Maniu nr. 1 – 3 - este compus din două cămine (A LEU și C LEU), facultatea de „Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației”, o cantină, un bufet cu servirea la mese, o spălătorie, un dispensar medical, etc.

• Cele două camine aparținând U.P.B. sunt dispuse: • A LEU: camere de trei locuri cu grup sanitar propriu • C LEU: camere cu două locuri, lavoar în cameră și grupuri sanitare comune la capetele culoarelor.

Toți studenții cazați în campus au acces permanent și nelimitat la informație prin conexiuni rapide și eficiente. De asemenea, au fost amenajate săli de lectură în toate căminele.

Una din alegerile studenților de la Academia de Studii Economice poate fi Complexul Moxa. Acest complex este situat la 10 minute de mers pe jos de la Piața Romană și oferă studenților cazare în camere de patru locuri cu baie proprie.

Dispensarul medical, cabinetul stomatologic și cele două săli de lectură aduc un plus complexului, fiind foarte potrivit pentru studenți.

Bineînțeles că toate universitățile de stat din București oferă cazare studenților, însă după cum s-a putut observa, ne-am axat pe cele mai cunoscute cămine studențești, pe cele cu o capacitate mare de locuit. Prețul pentru un loc într-un astfel de cămin pleacă de la 100 lei și nu este mai ridicat de 300 lei, utilitățile fiind incluse.

Chiar dacă la o primă vedere locurile par a fi suficiente, ei bine, ele sunt limitate și condiționate fie de medie, fie de o situație deosebită a studentului (cazurile sociale), în fiecare an un număr destul de mare dintre noi fiind nevoit să apeleze la variantele alternative.

19

.ro

Carte

“Parabolele lui Iisus Adevărul ca poveste”

Cărţile lui Pleşu reuşesc de fiecare dată să invoce adevăruri ascunse ale vieţii, şlefuindu-le scrupulos şi sapienţial. Ultima sa carte racordează analitic parabolele regăsite pe paginile Noului Testament, ridicând întrebări pertinente cu privire la natura cerinţelor divine şi a condiţiei umane.

V

olumul „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” este desemnată astfel cartea anului 2012, alăturându-se scrierilor lui Cărtărescu sau Liiceanu. Despre cartea sa, Pleşu însuşi afirma : „Sunt, fireşte, foarte bucuros că această carte este bine primită. A apărut o primă cronică într-o revistă din Iaşi, făcută de un preot, şi asta m-a impresionat, pentru că mie cel mai frică la cartea asta îmi este de preoţi şi teologi. Şi cronica era foarte amabilă, foarte generoasă. Atât de generoasă şi de amabilă încât, în final, ca să facă un compliment decisiv, se spune: ‘Avem dinainte categoric o lucrare testamentară’. Chestia asta m-a deprimat oarecum şi mă bucur acum că am luat o nominalizare, întrucât cu o nominalizare eşti mai aproape de debut decât cu o lucrare testamentară”.

Analiza celor patru evanghelii apare abordată la Pleşu nu doar teologic, ci şi filozofic, exegetic. Se observă o cercetare exhaustivă a parabolelor în toate cărţile în care acestea apar.

De asemenea, cuvintele divine, aşa cum apar în

.ro 20

traducerea românească, pot ridica dificultăţi şi o oarecare înţelegere umbrită. Pleşu sesisează prompt dilema şi decide să abordeze textul în original precum şi diferite traduceri care ar putea naşte o viziune coerentă asupra înţelesurilor mesianice.

Se remarcă detaşat bibliografia care stă la baza cărţii, dovedind încă o dată că Pleşu îşi poate susţine propriile comentarii în ciuda miilor de viziuni anterioare, folosindu-se de ele pentru a stoarce încă o idee, încă o credinţă.

Cartea sa se scrie liber şi profund, fiind o neostoită cautare după adevăr, după esenţa mesianică din spatele cuvintelor. Textul este analizat îndeaproape cu iscusinţă şi răbdare. Alegerea de a scrie despre evanghelie apare curajoasă. Însuşi Pleşu observa : „Mi se pare totuşi miraculos puţin – dacă miraculosul are grade – că o carte despre parabolele lui Iisus e premiată astăzi, când misticii se orientează mai curând spre poetică… ” Redactor: Stanciu Flavia Foto: static.elefant.ro

film

J

aco van Dormael îşi pune amprenta atât asupra scenariului cât şi asupra regiei, aducând în faţa telespectatorilor un film monumental, care impresionează prin unicitate şi fantezie. Spre deosebire de alte filme fantastice, „Mr. Nobody” păstrează un suspans naiv până la ultima replică, încât diferenţa dintre realitate şi ficţiune apare subtil.

Rolul lui Nemo este jucat de Jared Leto, care oferă personajului o interpretare dramatică şi totodată mistică. Dilema la care acesta este supus atunci când parinţii săi divorţează acaparează întreaga peliculă, oferind publicului capacitatea de a observa progresiv puterea alegerilor. Se pun astfel în scenă mai multe vieţi și consecinţele multiple ale alegerilor.

Personajul principal este schimbat de fiecare ipostază, lăsând să se vadă clar cursul pe care îl ia fiecare decizie în viaţa lui.

Incapacitatea de a alege între a trăi cu mama

sau cu tatăl său, conduce firul narativ înspre două vieţi paralele, care ar fi putut avea loc.

Deşi amalgamul vizual la care este supus spectatorul poate părea dificil de înţeles, ideea pe care se bazează filmul reuşeşte să răzbată şi să se facă auzită.

Coloana sonoră amplifică durerea fiecărei decizii, fiecărei iubiri. Ideea de a pune în scenă consecinţa fiecărei alegeri este de-a dreptul impresionantă, făcând din filmul lui Dormael o invitaţie onestă înspre cugetare şi meditaţie.

Cadrele sunt bine alese, sporind intensitatea filmului. Se trece cu usurinţă peste 117 ani din viaţa personajului, povestindu-se trei vieţi ale unui singur om. Filmul reuşeşte să spună povestea miilor de posibilităţi care scapă printre degete, a miilor de vieţi netrăite si a miilor de cuvinte nespuse.

„Mr. Nobody” nu este un film care se vede, ci care se gândeşte.

Redactor: Flavia Stanciu

21

.ro

IT&C

O

SRSLY – acum şi în dicţionar

MFG, acest articol o să fie încărcat de cuvinte ca SRSLY, TWERK, DERP și GIRLCRUSH. Evident, le-am scris cu ajutorul lui Caps Lock pentru a le scoate în evidență, așa că să nu credeți că nu mai știm să scriem.

Toți folosim prescurtări ca LOL, FML, XOXO, atunci când ne grăbim, ne exprimăm rapid o emoție față de o fotografie ca cea de sus sau când discutăm cu prietenii noștri. De curând am aflat că unele dintre cuvintele des utilizate au intrat și în dicționar, așadar, să nu mai spună ai noștrii ( se știu ei) că nu știm să ne exprimăm. Noi avem un limbaj cât se poate de academic acum că Dicționarul Online Oxford acceptă cuvintele de mai sus. Dacă vă întrebați ce înseamnă acest lucru, aflați că puteți scrie un eseu despre o derpina (9gag, vă sună cunoscut?) care twerk-uia și avea un girlcrush.

Srsly! Deci să le luăm în ordinea de pe tricouri: conform Oxford Dictionaries Online, derp în-

.ro 22

seamnă (informal): (used as a substitute for) speech regarded as meaningless or stupid, or to comment on a foolish or stupid action. Când procrastinezi de obicei derpuiești pe facebook și mai comentezi la unele poze de pe wall-ul prietenilor sau al prietenilor prietenilor. Deh, plictiseala asta! Twerk a ajuns să fie cunoscut datorită Hannei Montana, adică Miley Cyrus, la Premiile MTV, când a dansat atât de fals provocator încât a spart toate plasmele HD. Deci twerk: dance to popular music in a sexually provocative manner involving thrusting hip movements and a low, squatting stance.

Deja am un girl crush pe Morgan Freeman, dar de fapt pot avea un girl crush doar pe altă persoană de sex feminin.

Redactor: Florina Voiteanu

STUDENT gLAM

Moda mesajelor fără sens Redactor: Adelina Onea Foto: noeyepatch

A

nul acesta s-au purtat şi se pare că încă se mai poartă imprimeurile de tot felul. De la diferite mesaje până la animal print, toate hainele vor să transmită ceva. Totul a început cu acele tricouri pe care scrie negru pe alb ,,Ameţită şi iubită” sau ,,Parşivă şi nemulţumită”. Cunosc oricum mulţi bărbaţi foarte frustraţi şi ofuscaţi, care au impresia că femeile în general sunt parşive, superficiale şi pe interes. Și totuși, de ce ai purta un tricou cu un astfel de mesaj? OK, a fost amuzant la început, dar deja când vezi numai „ameţite, parşive şi nemulţumite” în stânga şi în dreapta, îţi vine să nu mai ieşi din casă.

Alt imprimeu extrem de utilizat de studenţi şi nu numai e cel cu ,,Cocaine&Caviar” sau mai nou ,,Cocaine&Cavias”. Care e rostul unei şepci cu acest mesaj? Cu siguranţă cei care consumă cocaină şi caviar nu umblă cu un tricou sau o şapcă pe care scrie așa ceva.

Aşadar, stau şi mă întreb ce e în mintea unei persoane care transmite acest mesaj. Îţi doreşte să încerce cocaină şi caviar? Caută consumatori de coca şi nu ştie cum să îi găsească şi speră să îi agaţe aşa? Chiar mi-aş dori să știu răspunsul acestui mister.

Se mai poartă de asemenea şepci cu ,,BOY”. De ce o tipă sau, mai rău, un tip ar purta o şapcă pe care scrie practic ,,Băiat”?

Să presupunem că tipa a ieşit la agăţat şi

atunci caută un ,,BOY”, deşi majoritatea individelor care purtau o şapcă de acest gen păreau inabordabile. Însă nu văd logica sub nicio formă atunci când un tip poartă o şapcă cu acest mesaj. Sunt transmise şi mesaje de genul: ,,OMFG”, ,,STFU”, ,,PLAY”, ,,HAKUNA MATATA”, „OBEY”, „FUCK” şi așa mai departe, foarte reprezentative, de altfel.

De la a fi „ameţită şi parşivă”, am văzut mesaje pe tricourile băieţilor de genul: ,,I love my ex-girlfriend”. Acum ce să înțeleg?

Că tipul respectiv voia doar să atragă atenţia sau chiar îşi iubea fosta prietenă şi simţea nevoia să știe și ea cumva? În orice caz, moda se schimbă de la an la an, la fel şi imprimeurile, care sunt din ce în ce mai inovative. Eu v-aș sugera să vă gândiţi de mai multe ori înainte să transmiteţi un mesaj, căci, dacă scopul vostru este de a amuza, totul poate fi interpretat într-un sens complet diferit şi rezultatul poate fi exact opusul. De la ,,Absolutely Fabulous” până la ,,Petite and Wild” şi ,,I love shoes, bags and ME”, ,,Ceapă şi slanină” şi altele, eu v-aş sugera să aveţi grijă noaptea pe stradă.

Poate cineva ia gluma în serios și vă treziți luate pe sus, pentru că sunteţi „sălbatice şi vă place” acest gen de comportament sau cineva se oferă să vă cumpere cu pantofi şi genţi tocmai pentru că asta scrie pe tricoul pe care îl purtaţi. Aşadar, dragele mele, aveţi grijă ce doriţi să transmiteţi!

23

.ro

Evenimente

Redactor: Ruxandra Bobleagă şi Anca Badea

Maximum

Rock Festival

Maximum Rock Festival va avea loc în perioada 25-26 octombrie, la Turbohalle, în București. La festival sunt așteptate trupe autohtone precum Psycho Symphony, White Walls, Abigail, God the Barbarian Horde, dar și trupe străine precum Samael, Evile, Leaves` Eyes, Atrocity, My Dying Bride și 69 Eyes.

Psycho Symphony, trupă ce s-a remarcat prin psychedelic progressive metal, White Walls, una dintre cele mai importante trupe de progressive din noul val românesc și, nu în cele din urmă, Abigail, care s-a remarcat încă din 1994 cu primul material discografic „These are the ruins of mine”, sunt câteva dintre formațiile autohtone ce vor urca pe scena Maximum Rock Festival.

Psycho Symphony sărbătoresc anul aceste 21 de ani de activitate. Trupa se impune cu un nume important în metalul românesc, având un număr mare de concerte la activ, dar și cronici de album și aprecieri în reviste.

White Walls a apărut în 2009. Albumul ”Mad Man Circus”, primul din cariera lor, a ajuns în scurt timp preferatul atât noii generații de rockeri, cât și al celei vechi. Sound-ul lor diferit, presărat cu

Reforma Garage Sale 2

Comunitatea Reforma organizează în perioada 19-20 octombrie cea de-a doua ediție a evenimentului Reforma Garage Sale.

Acum ai posibilitatea să scapi de orice lucru care-ți ocupă spațiul din cameră. Credeai că nu te vei apu-

.ro 24

elemente de jazz, alternative și intervenții dure de metalcore a atras atenția chiar și celor mai aprigi critici din domeniu. Tinerii constănțeni urmează să lanseze al doilea album pe 10 octombrie.

Abigail este una dintre trupele românești care a reușit să înregistreze în străinătate. În 2013, bucureștenii au semnat un contract cu Kaotoxin Records pentru lansarea unui noi album.

GOD înseamnă o combinație unică de barabarian folk metal. „Forefathers”, al șaselea material al trupei, se află în procesul de finalizare.

Biletele pentru Maximum Rock Festival pot fi achiziționate de pe eventim.ro și se impart în două categorii: • Pentru o singură zi: prețul biletelor începe de la 90 de lei până la data de 30 septembrie și ajunge până la 125 de lei, în ziua de 26 octombrie. În perioada 1-24 octombrie prețul este de 100 de lei, iar în ziua de 25 octombrie, va ajunge la 115 lei.

• Pentru doritorii de abonamente, prețurile sunt următoarele: 145 lei: până la data de 31 august, 160 lei: în perioada 1 - 30 septembrie, 175 lei: în perioada 1-24 octombrie, 200 lei: în perioada 25-26 octombrie.

Pe lânga concertele pe care le vor susține greii din străinătate, cât și formațiile autohtone, evenimentul va găzdui și alte activități printre care și un târg de produse rock.

Așadar, toți fanii metalului sunt așteptați la cel mai gălăgios festival rock al sfârșitului de an ca să își vadă trupele preferate, să dea din cap la maximum și să încingă atmosfera într-un mare stil.

ca niciodată de făcut ordine, iată că acum ai un motiv.

Ceva ce ție nu-ți mai place, sigur pe altu-l va atrage.

Prin urmare, Reforma vă așteaptă pe 19 și 20 octombrie, între orele 11:00 și 18:00, la Pavilion Unicredit, C.A. Rosetti, nr. 36 - intrarea prin Str. J.L.Calderon.

Celor care doresc să vândă le este oferit contracost (50 de lei) spațiu de aproximativ doi-trei metri pătrați în curte, pentru cele două zile. De asemenea, vânzătorii vor avea acces la curent electric și apă.

Vă puteți înscrie până la data de 7 octombrie 2013 la adresa de e-mail reforma@re-forma.ro sau la numărul de telefon 0747 620 760.

Pentru vizitatori, intrarea costă trei lei!

Mai multe detalii puteți citi pe site-ul oficial al comunității, www.re-forma.ro, sau pe pagina de Facebook a evenimentului.

Foto: facebook.com

SPORT

Fitness sau aerobic?

Redactor: Ruxandra Bobleagă Foto: womenshealthmag.com

D

e mâine mă duc la sală!” – una dintre cele mai folosite minciuni pe lângă „De luni țin dietă!” și „Gata, a fost ultima ciocolată!”.

Cu toate că ne grăbim să ne anunțăm familia și să ne informăm prietenii de pe Facebook, realizăm în scurt timp că nu vom face nici acum – la fel ca în ultimele zece dăți – marele pas. Ne găsim scuze care mai de care mai puternice: nu avem timp, nu știm la ce sală să mergem, nu avem bani.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să-l avem în vedere atunci când decidem să facem mișcare întrun club sportiv este alegerea programului.

Este important să știm ce probleme avem, ce zone ale corpului trebuie să scape de câțiva centimetri și ce zone trebuie tonifiate. În funcție de aceste criterii, ne alegem programele pe care le vom lucra. Însă primul pas este înțelegerea conceptelor de aerobic și fitness.

Clasele de aerobic sunt clase de grup, în care instructorul antrenează cursanții prin mișcări executate pe ritmul muzicii. Aceste clase au o durată limitată – 50 de minute – iar participanții trebuie să aibă atenția orientată tot timpul spre instructorul care predă. În categoria aceasta intră o mulțime de programe destinate atât persoanelor care își doresc micșorarea masei de țesut adipos și mărirea

celei musculare, cât și celor care își propun să se mențină sau să facă mișcare de plăcere. Printre clasele de aerobic găsim următoarele programe: Step, Kangoo Jumps, Zumba, Steel Programs, Cardio & Tone, Indoorwalking ș.a.

Fitness-ul este un concept foarte popular printre reprezentanții genului masculin.

O sală de fitness este o incintă din cadrul unui club sportiv în care se găsesc aparate precum biciclete, bănci multifuncționale sau benzi de alergare. În această sală, cursanții pot lucra liber la aparatele disponibile, fără să fie necesară prezența unui instructor în timpul antrenamentului când cursantul se familiarizează deja cu aparatele. Totuși, instructorul are un rol foarte important în antrenament, oferind indicații clientului, în funcție de ce rezultate dorește acesta să obțină. Durata unei vizite la sala de fitness este nelimitată, iar cursantul poate lucra cât dorește sau cât i se recomandă de către instructor. Principalul rol al aparatelor de fitness este întărirea masei musculare.

Acum, că știți ce reprezintă aceste două concepte, sper să deveniți mai încrezători, iar următorul lucru pe lista voastră de cumpărături să fie un abonament la sală.

Avertisment: sala îți dă dependență și trebuie „consumată” în cantități potrivite fiecăruia dintre noi!

25

.ro

Horoscop amuzant

Redactor: Paula Filip

Berbec Aoleu! Nici n-ai început bine anul universitar, că unul din profi te-a și luat în vizor, iar faptul că este tatăl profilor severi înrăutățește situația. Recomandăm tratament sub formă de infuzie a excesului de zel, pioșenie cât cuprinde și un strop de Tatăl Nostru înainte de fiecare test.

Taur Nici bine n-ai ajuns în București, că s-a și terminat mâncărica de acasă. Borcanele de la mama stau triste, murdare și goale lângă chiuvetă, așteptând să fie spălate. Nu de alta, dar nu poți să le arunci, că te ia mama la rost dacă te duci data viitoare acasă fără ele. Plus că ce farmec ar mai avea călătoria cu trenul dacă nu s-ar auzi din bagajul tău un zdrăngănit de borcane?

Gemeni “Oriunde mă uit, dau de el.

Nu mă lasă deloc în pace. Nu-i ajunge că îmi mănâncă din mâncare, ba vine și peste mine, în pat. Nu se mai poate așa ceva, nu mai suport”, iți tot spui în gând și nu înțelegi de ce EL, gândacul de bucătărie, îți face viața un calvar.

.ro 26

Rac Petreceri, cluburi, discoteci, ieșiri… Astrele prevăd un început de an universitar fructuos pentru tine. Muzică la maxim, băutură din plin, golirea portofelului mai ceva ca golirea Balanță paharelor. Însă, ai Foto: jakemcmillan.files.wordpress.com grijă, Racule! Oi da tu înainte la Nici nu știi cum să te comporți distracții, dar ai grijă să nu dai cu noua colegă de cameră. Nu știi ce e mai ciudat: faptul că te înapoi la sesiune. urmărește în tot ce faci sau faptul că își mută repede privirea Leu Ajungi în București și constați când te uiți la ea? cu stupoare că aici nu-i frig ca la Scorpion tine în… Suceava, de exemplu.

Când ai plecat de acasă, aveai o Se pare că anul ăsta vei face bluză și o geacă pe tine, ba chiar mult sport. Și așa n-ai timp să îți dârdâia și lenjeria intimă de treci pe la sală și să faci mișcare frig. Aici, însă, ajungi și vezi cum măcar 30 de minute, așa cum lumea mai umblă încă în tricou, zice în spot-ul de la TV. Liftul iar tu ești ciudatul care umblă de la facultate știe el ce știe. Se strică în cele mai potrivite moînfofolit. mente.

Fecioară Săgetator Dorul de Capitală te măcina în timpul verii. Aveai reverii cu Nici n-ai plecat bine de acasă și momentele în care călătoreai s-au cam dus banii de buzunar cu RATB-ul, cum mureai de pe-o săptămână. Cred că e timcald și transpirai în înghesuială, pul să cumperi o carte scumpă. cum te agasau toți cerșetorii Sau să tragi la Xerox pentprin parcuri sau cum se luau ru licență. Nu de alta, dar te maidanezii de tine prin cam- pregătești din timp, iar părinții tăi n-au cum să nu aprecieze un pus. Iată că visul a luat sfârșit! student așa silitor.

Capricorn Previziunile spun că barba nu se mai poartă, este non-trendy.

Luna cu bărbați bărboși a fost în noiembrie anul trecut. Așa că nu te mai supăra dacă cineva îți complimentează „podoaba”. Or fi femeile mai sensibile, totuși…

Vărsător Începutul de an universitar este cum nu se poate mai plictisitor. Cursurile vor fi moartea pasiunii, iar la seminarii parcă și auzi cum cade tencuiala de pe pereți când vorbește proful.

Plus că găsești nisip peste tot: prin buzunare, prin așternuturi.. O fi vreun semn? Credem că da. Nu ți-ai spălat hainele când ai venit la facultate direct de pe plajă.

Pești Ar fi cazul să te mai aprovizionezi cu Memo Plus.

Nu reții numele noilor colegi și asta te calcă pe nervi. Mai ales de când l-ai confundat pe colegul rocker cu Veronica. Nu e de bine. Ce te faci când vine sesiunea?!

Redactor: Alexandra Mihai Sursa foto: huffingtonpost.com

Bagă la cap!

• • • • • • • • • • • • • •

Dacă mestecați gumă în timp ce tăiați ceapă, nu veți mai lăcrima.

Există un oraș în Colorado care se numește “No Name”.

41% dintre oameni experimentează primul sărut între 13 și 15 ani.

De obicei durează mai mult să spui o minciună decât un adevăr.

90% dintre persoane râd mult mai tare în timp ce încearcă să explice de ce râd. În Finlanda există mai multe saune decât mașini.

Nomophobia este frica de a rămâne fără telefon mobil. În Peru există mai multe piramide decât în Egipt.

Hawaii a fost inițial numit „The Sandwich Island”.

Un ou care este fiert bine se va roti, în timp ce unul fiert moale nu.

Perlele se topesc în oțet.

Cel mai comun lucru uitat acasă de cei care călătoresc este periuța de dinți.

Merele sunt mult mai eficiente în procesul de trezire decât cafeaua.

Guiness Book deține recordul de a fi cartea cea mai des furată din librării

27

.ro

.ro 28